{"id":27005,"date":"2016-08-22T12:51:27","date_gmt":"2016-08-22T12:51:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27005"},"modified":"2016-08-22T12:52:53","modified_gmt":"2016-08-22T12:52:53","slug":"valeriu-dulgheru-25-de-ani-de-independenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/22\/valeriu-dulgheru-25-de-ani-de-independenta\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: 25 de ani de independen\u021b\u0103?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>25 DE ANI DE INDEPENDEN\u0162\u0102?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103 ve\u0163i insista asupra problemei independen\u0163ei, v\u0103 vom organiza 2 republici\u201d.<\/em><\/p>\n

(A. <\/strong>Lukianov. Pre\u015fedintele Sovietului Suprem URSS, 1990)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

S-au \u0163inut de cuv\u00e2nt: au organizat dou\u0103 enclave separatiste \u2013 Transnistria \u015fi G\u0103g\u0103uzia cu rolul de fr\u00e2n\u0103 pentru Republica Moldova \u00een aspira\u0163iile ei de independen\u0163\u0103, reunificare \u015fi de integrare european\u0103. \u00cen general, Independen\u0163a unui popor este cea mai mare cucerire, este o categorie istoric\u0103. Cu c\u00e2t fast este s\u0103rb\u0103torit\u0103 aceast\u0103 zi, de ex., \u00een SUA, Fran\u0163a \u015f.a. \u0163\u0103ri. \u00cen cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, no\u0163iunea de independen\u0163\u0103 este una specific\u0103. Aflat\u0103 timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, gra\u0163ie Genera\u0163iei de Aur de la 1918, \u015fi-a declarat independen\u0163a fa\u0163\u0103 de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era \u00eens\u0103 doar un prim pas spre reunirea cu \u0162ara, \u00eenf\u0103ptuit la scurt timp \u2013 la 27 martie 1918.<\/p>\n

La 28 iunie 1940, Basarabia este din nou rupt\u0103 din trupul \u0162\u0103rii de regimul stalinist. Dup\u0103 o serie de amput\u0103ri (nordul \u015fi sudul \u00eei sunt t\u0103iate) \u015fi ata\u015farea unei mici p\u0103r\u0163i a fostei RASSM la 2 august 1940 este format\u0103 Republica Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 (RSSM) cu un statut doar declarat de egal\u0103 \u00eentre celelalte 14 republici unionale. \u00cen realitate \u00eens\u0103 nu se deosebea prin nimic de statutul de gubernie din fostul Imperiu Rus. \u00cen Basarabia lupta pentru independen\u0163\u0103 nu a \u00eencetat pe tot parcursul celor 50 de ani de robie sovietic\u0103. O lupt\u0103 mocnind cu mici r\u0103bufniri ale unor grupuri mici de adev\u0103ra\u0163i eroi na\u0163ionali. Marea explozie a Mi\u015fc\u0103rii de Rena\u015ftere \u015fi Eliberare Na\u0163ional\u0103 a avut loc la finele anilor 80 c\u00e2nd regimul lui Gorbaciov a mai sl\u0103bit pu\u0163in chingile. Majoritatea locuitorilor din RSSM cerea insistent democratizarea societ\u0103\u0163ii, promovarea valorilor culturale \u015fi spirituale rom\u00e2ne\u015fti, ruperea cu trecutul comunist \u015fi distan\u0163area de imperiu, restabilirea adev\u0103rului istoric.<\/p>\n

\u00cen lunile martie \u2013 aprilie 1990 au loc primele alegeri libere pe circumscrip\u0163ii. Noul parlament \u015fi-a \u00eenceput activitatea la 17 aprilie 1990 cu 366 de deputa\u0163i, dintre care doar 94 erau din partea Frontului Popular din Moldova, dar fiind reprezenta\u0163i de o pleiad\u0103 \u00eentreag\u0103 de intelectuali de for\u0163\u0103 cu sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103 au \u015ftiut cum s\u0103 \u00eencline balan\u0163a spre interesul na\u0163ional. Orice s-ar spune, a fost totu\u015fi o genera\u021bie de parlamentari de talia Genera\u021biei Unirii de la 1918. Ca \u0219i ei cu for\u021be mici au f\u0103cut lucruri mari. Acest Soviet Suprem, care a devenit mai t\u00e2rziu primul parlament al Moldovei independente, a adoptat hot\u0103r\u00e2ri care au preg\u0103tit terenul pentru proclamarea suveranit\u0103\u0163ii, apoi a independen\u0163ei politice a Republicii.<\/p>\n

Printre primele acte legislative ale noului Parlament au fost cele referitoare la simbolurile statului. Mai \u00eent\u00e2i a fost adoptat Tricolorul (27 aprilie 1990), care ulterior \u015fi-a g\u0103sit expresie \u00een elaborarea stemei de stat. La 23 iunie 1990 a fost adoptat\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea nr. 147 cu privire la declararea s\u0103rb\u0103torii na\u0163ionale \u201eLimba noastr\u0103\u201d<\/em> \u015fi Declara\u0163ia de Suveranitate, care era mai mult simbolic\u0103, RSSM fiind \u00eenc\u0103 \u00een componen\u0163a URSS. Cu toate acestea \u201eparada suveranit\u0103\u0163ilor\u201d<\/em> republicilor unionale a deranjat metropola. Pre\u015fedintele Sovietului Suprem al URSS de atunci A. Lukianov a amenin\u0163at Republica Moldova cu dou\u0103 noi entit\u0103\u0163i \u2013 Transnistria \u015fi G\u0103g\u0103uzia dac\u0103 mai st\u0103ruie pentru independen\u0163\u0103. Au urmat \u00eens\u0103 Declara\u0163ia de nesus\u0163inere a Referendumului de la 17 februarie 1991 privind men\u0163inerea URSS, adoptarea noii denumiri oficiale a statului \u2013 Republica Moldova la 23 mai 1991, de asemenea, condamnarea hot\u0103r\u00e2t\u0103 a interven\u0163iei trupelor sovietice \u00een Republica Lituania din 12-13 ianuarie 1991, toate acestea demonstrau c\u0103 Republica Moldova \u00eenainta rapid spre ie\u015firea din URSS. Declara\u0163ia de Suveranitate a fost deosebit de important\u0103 pentru proclamarea cursului strategic spre independen\u0163\u0103. Declara\u0163ia con\u0163inea referin\u0163e la \u201eadev\u0103rul istoric\u201d<\/em>. \u00cen \u201eDeclara\u0163ia de la Chi\u015fin\u0103u<\/em>\u201d din 28 iunie 1990 se men\u0163iona c\u0103 \u201ePactul Ribbentrop \u2013 Molotov \u015fi Protocolul s\u0103u adi\u0163ional secret sunt nule ab initio, iar consecin\u0163ele lor trebuie eliminate\u201d.<\/em><\/p>\n

Piciul e\u015fuat de la Moscova din 18-21 august 1991 a pecetluit definitiv soarta imperiului. Convocat de urgen\u0163\u0103 Parlamentul a adoptat la 21.08.1991 o declara\u0163ie, \u00een care ac\u0163iunea puci\u015ftilor era calificat\u0103 drept \u201eo lovitur\u0103 de stat reac\u0163ionar\u0103 \u015fi anticonstitu\u0163ional\u0103, tentativ\u0103 de a restaura trecutul prin \u00een\u015fel\u0103ciune, presiune \u015fi violen\u0163\u0103\u201d<\/em>. Tentativa loviturii de stat a devenit argumentul de baz\u0103 pentru cei sceptici de a urma calea independen\u0163ei hot\u0103r\u00e2t\u0103 deja \u015fi de alte republici.<\/p>\n

La 24 august 1991 prezidiul Legislativului a convocat pentru 27 august 1991 \u015fedin\u0163a extraordinar\u0103 a Parlamentului dedicat\u0103 proclam\u0103rii independen\u0163ei. \u00cen paralel cu \u015fedin\u0163a Parlamentului, \u00een centrul capitalei avea loc Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 moderat\u0103 de ilustrul om de cultur\u0103 \u015fi patriot Ion Ungureanu ,,deja ministru al Culturii \u015fi Cultelor<\/em>\u201d. A fost un eveniment de importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru aceast\u0103 a\u015fchie de popor rom\u00e2n (p\u0103cat c\u0103 nu a fost f\u0103cut pasul urm\u0103tor \u2013 Unirea cu \u0162ara). Merit\u0103 totu\u015fi de men\u0163ionat c\u0103 acel parlament condus de acad. A.Mo\u015fanu \u00eempreun\u0103 cu primul pre\u015fedinte al Republicii Moldova M. Snegur \u00een condi\u0163ii de incertitudine, creat\u0103 de puciul antigorbaciovist de la Moscova, au declarat independen\u0163a de URSS. Oricare ar fi opiniile celor afla\u0163i pe extrema dreapt\u0103 sau cea st\u00e2ng\u0103 clasa politic\u0103 de atunci a dat dovad\u0103 de eroism, av\u00e2nd \u00een r\u00e2ndurile ei personalit\u0103\u0163i de vaz\u0103, care au deturnat istoria. \u00cen condi\u0163iile c\u00e2nd la Chi\u015fin\u0103u se afla o unitate militar\u0103 a Armatei Sovietice (alte dou\u0103 unit\u0103\u0163i afl\u00e2ndu-se la B\u0103l\u0163i \u015fi Cahul, nemaivorbind de cea de la Tiraspol, care se afl\u0103 acolo \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 25 de ani de \u201eindependen\u0163\u0103\u201d<\/em>!!!) acesta a fost un pas riscant pentru securitatea personal\u0103 a acelora care au luat aceast\u0103 decizie.<\/p>\n

Am fost mul\u0163i \u015fi uni\u0163i \u00een jurul unui ideal \u2013 desc\u0103tu\u015farea de jugul colonial economic \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, spiritual sovietic. Fiind uni\u0163i, fiind \u00eentr-un singur g\u00e2nd am ob\u0163inut r\u00e2nd pe r\u00e2nd limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi tricolorul, imnul, schimbarea la fa\u0163\u0103 a Chi\u015fin\u0103ului, scoaterea \u00een afara legii a partidului comunist criminal, suveranitatea \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, independen\u0163a de fostul imperiu sovietic. Am fost poate prea ideali\u015fti la \u00eenceputuri, atr\u0103g\u00e2nd mai mult\u0103 aten\u0163ie laturii spirituale \u015fi neglij\u00e2nd completamente preg\u0103tirile pentru preluarea puterii prin cultivarea \u015fi selectarea cadrelor, inclusiv, \u015fi pentru conducerile viitoarelor partide. Din fostul imperiu sovietic, dar poate din \u00eentregul lag\u0103r socialist, am fost primii care, fiind \u00eenc\u0103 \u00een genunchi, am ridicat la \u00eenceput capul, apoi ne-am ridicat \u00een picioare, ne-am \u00eendreptat \u015fira spin\u0103rii \u015fi i-am \u00eenfruntat (la \u00eenceput doar cu privirile, iar mai apoi \u015fi prin ac\u0163iuni) pe cei care se considerau st\u0103p\u00e2ni pe veci. Av\u00e2ntul mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 \u00een Basarabia a fost, \u00eentr-adev\u0103r, spectaculos.<\/p>\n

Mai apoi s-a \u00eent\u00e2mplat ceva cu noi. Am tot dat ca racul \u00eenapoi, ced\u00e2nd mereu pozi\u0163iile neocomuni\u015ftilor revopsi\u0163i \u00een alte culori ca, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103-i readucem la guvernare pe cei care 10 ani \u00een urm\u0103 fuseser\u0103 sco\u015fi \u00een afara legii \u2013 comuni\u015ftii, dau cu un alt babac \u00een frunte. \u00cen perioadele urm\u0103toare realiz\u0103rile au fost mult mai modeste dac\u0103 s\u0103 nu vorbim despre unele mi\u015fc\u0103ri \u201e\u00eenainte<\/em>\u201d ca racul. Probabil \u015fi \u00een cazul nostru a fost valabil aforismul \u201eRevolu\u0163iile le g\u00e2ndesc ideali\u015ftii, le \u00eenf\u0103ptuiesc masele, iar roadele le culeg tic\u0103lo\u015fii\u201d.<\/em> Ce s-a \u00eent\u00e2mplat totu\u015fi cu noi? Cine este de vin\u0103 pentru dezastrul, \u00een care mai r\u0103m\u00e2nem \u00eenc\u0103? Greu de r\u0103spuns. Au fost mai mul\u0163i factori interni \u015fi, \u00een special, externi (invadarea Republicii Moldova \u00een raioanele din st\u00e2nga Nistrului de c\u0103tre trupele Ruse\u015fti, blocajele economice \u015fi energetice din partea Rusiei etc.), care au influen\u0163at procesele din acest col\u0163 de \u0163ar\u0103 \u201ecu oameni harnici dar cu conduc\u0103tori pro\u015fti\u201d <\/em>(M. Eminescu). <\/em><\/p>\n

De jure sclavul sovietic de ieri, trecut prin deport\u0103ri, gulaguri, foamete, \u00eenchisori, colectivizare for\u0163at\u0103 \u015fi dezna\u0163ionalizare acerb\u0103, devenise liber. Nu \u00eens\u0103 \u015fi de facto. Imperiul sovietic nu era dispus s\u0103 cedeze at\u00e2t de u\u015for ceea ce a acaparat t\u0103tuca Stalin. KGB-ul \u015fi-a infiltrat oamenii s\u0103i \u00een conducerea Mi\u015fc\u0103rii Na\u0163ionale, care mai apoi au trecut \u00een fruntea partidelor nou formate. Preg\u0103tindu-se de acest sf\u00e2r\u015fit ru\u015finos regimul sovietic a creat pe teritoriul Republicii Moldova cele dou\u0103 enclave separatiste \u2013 cea din st\u00e2nga Nistrului \u015fi din sudul Republicii \u2013 G\u0103g\u0103uzia, care pe parcursul acestor 25 de ani au avut rolul calului troian.<\/p>\n

Ast\u0103zi Republica Moldova este aidoma unei nave serios naufragiate cu c\u00e2rma defectat\u0103, care de peste 25 de ani plute\u015fte cum bate v\u00e2ntul f\u0103r\u0103 a ajunge la vre-un mal. Este o construc\u0163ie statal\u0103 creat\u0103 artificial, care nu are o identitate na\u0163ional\u0103 distinct\u0103, a\u015fa cum o au cei din \u0162\u0103rile Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, \u00eentreaga popula\u0163ie fiind, \u00een linii mari, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i aproximativ egale: o parte orientat\u0103 spre Uniunea Europen\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia, acolo unde ne sunt r\u0103d\u0103cinile, iar alt\u0103 parte \u2013 \u00een special alogenii \u015fi o parte din moldoveni dezinforma\u0163i \u015fi debusola\u0163i de sistemul mediatic prorusesc extrem de agresiv \u2013 spre Rusia. Statalitatea Republicii Moldova a dat faliment, lucru demonstrat de cei 25 de ani de idependen\u0163\u0103, care au condus la un fiasco total. Aproape to\u0163i cei de la guvern\u0103rile, care s-au perindat de la 1991 \u00eencoace, indiferent de culoare politic\u0103, cu excep\u0163ia primului parlament, care a fost unul de ideali\u015fti dar care a realizat cel mai mult \u00een planul constituirii acestei unit\u0103\u0163i statale, \u015fi-au dorit un soi de statalitate anapoda, \u00een care po\u0163i s\u0103 fii \u201e\u0163ariok\u201d,<\/em> s\u0103 faci orice g\u0103in\u0103rii politice \u015fi economice, pentru care \u00eens\u0103 nu vei fi tras la r\u0103spundere. De fiecare dat\u0103 sistemul de drept era sub cei de la putere. Actualmente se afl\u0103 sub oligarhul V. Plahotniuc, care este unul din actorii Furtului Secolului. Orice aderare \u00een vest sau chiar \u00een est le-ar putea limita libertatea de a comite tot ce le tun\u0103 prin cap f\u0103r\u0103 s\u0103 fie tra\u015fi la r\u0103spundere. Exemplul Rom\u00e2niei, unde o bun\u0103 parte din politicienii corup\u0163i stau la r\u0103coare, \u00eei \u00eengroze\u015fte. Estul, de asemenea, ar putea s\u0103 le limiteze spa\u0163iul de manevrare (a se vedea, de a fura). Tot mai mul\u0163i anali\u015fti politici au ajuns la concluzia c\u0103 proiectul statalist al Republicii Moldova este ireal \u015fi c\u0103 trebuie c\u0103utate alte c\u0103i pentru ca omului de r\u00e2nd s\u0103-i fie bine. Tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103 are loc exodul masiv al popula\u0163iei, mare parte dintre care f\u0103r\u0103 dorin\u0163\u0103 de a se mai \u00eentoarce. Omul de r\u00e2nd nu se mai simte protejat de cei pe care \u00eei pl\u0103te\u015fte, nu mai conteaz\u0103 pe ajutorul guvernan\u0163ilor de a\u015fi ob\u0163ine sursele de existen\u0163\u0103 pentru un trai decent aici acas\u0103.<\/p>\n

Spuneam ceva mai \u00eenainte c\u0103 \u00een acest col\u0163 de \u0163ar\u0103, at\u00e2t de divizat pe criteriu geopolitic \u2013 est \u015fi vest, p\u00e2n\u0103 \u015fi cuv\u00e2ntul \u201eindependen\u0163\u0103\u201d<\/em> are sensuri diferite. Cei care au votat la 27 august 1991 independen\u0163a, el avea sensul de independen\u0163\u0103 de fostul imperiu sovietic. Cu totul alt sens are acest cuv\u00e2nt \u00een gura \u201esocialistului cre\u015ftin!!!\u201d<\/em> Dodon, care sear\u0103 de sear\u0103 apare pe ecranele televiziunilor lui f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi cruce \u015fi s\u0103rut\u00e2nd icoana (o fi fiind a \u0163arului Nicolai al II-lea<\/sup>) pe fundalul stelelor lui ro\u015fii, t\u00e2nguindu-se de \u201esitua\u0163ia grea a poporului, \u00een care l-au adus guvern\u0103rile de p\u00e2n\u0103 acum, care p\u0103r\u0103se\u015fte pe un cap Republica Moldova\u201d<\/em> (de parc\u0103 el nu a f\u0103cut parte din cea mai de durat\u0103 guvernare \u2013 cea comunist\u0103, pe perioada c\u0103reia exodul popula\u0163iei a atins cote maxime!) \u015fi ne felicit\u0103 cu Ziua Independen\u0163ei. Cel, care pe timpul guvern\u0103rii lor (comuniste) de ziua Independen\u0163ei \u00eempreun\u0103 cu babacul s\u0103u V. Voronin, preferau s\u0103 fie la odihn\u0103 \u00a0pe la Karlovy Vary acum s-a f\u0103cut mare adorator al independen\u0163ei, \u00een\u0163eleas\u0103 ca independen\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia nu \u015fi de Rusia, pentru care lucreaz\u0103 de zor.<\/p>\n

Pe parcurs s-au cristalizat dou\u0103 op\u0163iuni de baz\u0103 pentru viitorul acestui col\u0163 de \u0163ar\u0103 at\u00e2t de prost guvernat pe parcursul acestor 25 de ani de independen\u0163\u0103: reunirea cu Rom\u00e2nia \u015fi Integrarea European\u0103. Ideea reunirii cu Rom\u00e2nia a fost foarte puternic\u0103 la \u00eenceputuri, care mai apoi s-a tot redus. Dup\u0103 venirea la guvernare a alian\u0163elor democratice, c\u00e2nd s-au intensificat ac\u0163iunile de integrare european\u0103, a ap\u0103rut posibilitatea reunirii cu Rom\u00e2nia prin integrarea european\u0103. G\u0103in\u0103riile politice \u015fi economice comise \u00een ultima vreme de actuala guvernare au redus probabilitatea integr\u0103rii europene. \u00cen acest caz a reap\u0103rut \u00een prim plan necesitatea reunific\u0103rii cu Rom\u00e2nia, num\u0103rul unioni\u015ftilor \u00een ultimii 10 ani cresc\u00e2nd de la 2,38% \u00een 2004 la 22,4% \u00een 2015. Sunt mai mul\u0163i la num\u0103r \u00eens\u0103 insuficien\u0163i pentru a realiza Reunirea. O cale mult mai real\u0103 \u00een acest sens este cea propus\u0103 de Forul Democrat al Rom\u00e2nilor din Moldova \u2013 crearea Uniunii Statale \u201eRom\u00e2nia \u2013 Republica Moldova\u201d<\/em> cu dou\u0103 guverne, dou\u0103 capitale, dou\u0103 parlamente pentru \u00eenceput ca preg\u0103tire a unific\u0103rii totale ulterioare. Este o formul\u0103 de compromis bun\u0103, care-i satisface \u015fi pe unii indeci\u015fi, \u00een special, acum c\u00e2nd proiectul statalist al Republicii Moldova a e\u015fuat lamentabil. Perioada experiment\u0103rilor a trecut. E timpul s\u0103 facem alegerea corect\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne ajute Dumnezeu s\u0103 alegem calea cea dreapt\u0103 \u00een aceast\u0103 jungl\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

25 DE ANI DE INDEPENDEN\u0162\u0102? \u00a0 \u201eDac\u0103 ve\u0163i insista asupra problemei independen\u0163ei, v\u0103 vom organiza 2 republici\u201d. (A. Lukianov. Pre\u015fedintele [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27005","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27005"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27005\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27008,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27005\/revisions\/27008"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}