{"id":27010,"date":"2016-08-23T06:46:02","date_gmt":"2016-08-23T06:46:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27010"},"modified":"2016-08-23T06:47:20","modified_gmt":"2016-08-23T06:47:20","slug":"vavila-popovici-despre-cruzime","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/23\/vavila-popovici-despre-cruzime\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre cruzime"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\"\"<\/a>\u00a0 \u201eNu exist\u0103 teren neutru \u00een univers: fiecare centimetru p\u0103trat, fiecare frac\u021biune de secund\u0103 sunt revendicate de Dumnezeu \u0219i contra revendicate de Satana\u201d<\/em> \u2013 C.S. Lewis<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen dic\u021bionare g\u0103sim explicat cuv\u00e2ntul cruzime<\/strong>,<\/strong> ca fiind \u201emanifestare de ferocitate \u00een comiterea unei infrac\u021biuni, de natur\u0103 s\u0103 provoace suferin\u021be chinuitoare prelungite victimei; atitudine, fapt\u0103 crud\u0103, ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ziarele acestor zile, precum \u0219i la \u0219tirile prezentate de diferite televiziuni, a ap\u0103rut imaginea unui b\u0103ie\u021bel sirian \u00een v\u00e2rst\u0103 de cinci ani, plin de s\u00e2nge \u0219i de praf, care privea fix, confuz, dup\u0103 ce a fost scos dintre d\u0103r\u00e2m\u0103turi, la doar c\u00e2teva minute dup\u0103 un raid aerian distrusese apartamentul \u00een care locuia familia sa, \u00een ora\u0219ul sirian Alep, cel mai mare ora\u0219 din Siria. O lupt\u0103 decisiv\u0103, spun unii, \u00eentruc\u00e2t cine va controla metropola, se va numi \u00eenving\u0103tor. Imaginea b\u0103ie\u021belului a devenit simbol al unei noi drame a r\u0103zboiului din Siria. Fratele lui mai mare a murit mai t\u00e2rziu, \u00een chinuri. B\u0103ie\u021belul scos din d\u0103r\u00e2m\u0103turi a fost fotografiat, fotografia fiind f\u0103cut\u0103 de un fotograf independent, prezent \u00een Alep, \u0219i care asistase timp de c\u00e2teva ore la opera\u021biunea de salvare a b\u0103ie\u021belului cu numele de Omran \u0219i a altor membri ai familiei sale. \u201eEra \u0219ocat, nici m\u0103car nu pl\u00e2ngea, dar ne f\u0103cea s\u0103 pl\u00e2ngem, era t\u0103cut, ne privea\u201d<\/em>,\u00a0 a exprimat fotograful. Imaginea extrem de sugestiv\u0103 \u0219i dureroas\u0103 era expresia monstruozit\u0103\u021bii omene\u0219ti, a cruzimii de care sunt \u00een stare oamenii \u00een timp de confruntare. Bie\u021bii copii!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne \u00eentreb\u0103m din nou: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi \u00een lumea noastr\u0103? Dezumanizarea fiin\u021bei umane se produce \u00eentr-un ritm rapid. A-l lovi pe cel neajutorat, a-\u021bi bate joc de el, nu \u00eenseamn\u0103 nicidecum curaj, ci cruzime. M\u0103 \u00eentrebam \u00een momentele c\u00e2nd priveam\u00a0 \u2013 \u0219i nu a\u0219 mai fi vrut s\u0103 v\u0103d tragica imagine \u2013 cum de au ajuns oamenii la asemenea grad de s\u0103lb\u0103ticie? Sim\u021bul uman, compasiunea pentru semeni a disp\u0103rut? Oamenii pot \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103 ura, r\u0103zbunarea, dorin\u021ba de distrugere \u0219i se las\u0103 convin\u0219i \u00een executarea unor astfel de acte de cruzime pentru ap\u0103rarea unui regim dictatorial, corupt?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lovim, suntem cruzi uneori cu vorbele noastre sau cu ac\u021biunile noastre \u2013 este adev\u0103rat! Fiecare dintre noi are \u00een sufletul s\u0103u o doz\u0103 de r\u0103utate, dar ea trebuie con\u0219tientizat\u0103, st\u0103p\u00e2nit\u0103, transformat\u0103 \u00een ceea ce numim mil\u0103, compasiune, bun\u0103tate, cu ajutorul ra\u021biunii \u0219i a bunei noastre sim\u021biri; prin autoeduca\u021bie \u2013 autocunoa\u0219tere, autoevaluare, aducerea educa\u021biei \u00een interiorul sufletului \u2013 ceea ce \u00een final define\u0219te o personalitate puternic\u0103. Conduc\u0103torii, \u00een special trebuie s\u0103 aib\u0103 aceast\u0103 calitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 r\u0103utatea, cruzimea unora caut\u0103 \u00eentruna vinova\u021bi asupra c\u0103rora s\u0103-\u0219i manifeste bestialitatea. Cu m\u00e2na omului sunt uci\u0219i oamenii, fiindc\u0103 \u00een m\u00e2na omului se afl\u0103 armele \u0219i diversele comenzi cu care \u00ee\u0219i ucid semenii! Istoria ne-a dovedit c\u0103 s-au f\u0103cut multe \u0219i diferite acte de cruzime, asupra oamenilor vinova\u021bi dar \u0219i nevinova\u021bi. Unde ne este progresul, civiliza\u021bia dob\u00e2ndit\u0103? Fals\u0103 este ideea c\u0103 bestialitatea, cruzimea apar\u021bine oamenilor puternici, ea este exclusiv a oamenilor slabi, a omului care nu poate sta drept, a omului care nu se poate ridica la \u00een\u0103l\u021bimea r\u00e2vnit\u0103, a omului care nu poate s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, a omului care invidiaz\u0103 calit\u0103\u021bile sau avutul celuilalt, care vrea s\u0103 loveasc\u0103 pentru a face ca adversarul luat prin surprindere s\u0103 nu mai poat\u0103 reac\u021biona, ap\u0103ra \u0219i aceast\u0103 ac\u021biune \u00eei d\u0103 satisfac\u021bie \u2013 falsul sentiment al victoriei. Protestatarii \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 au manifestat dintr-un \u00eenceput \u00eempotriva regimului dictatorial, care nu mai \u00eenceteaz\u0103 represiunea s\u00e2ngeroas\u0103, ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i pozi\u021bia, ucig\u00e2nd, \u0219i r\u0103zboiul determin\u0103\u00a0 milioane de victime \u2013 mor\u021bi, r\u0103ni\u021bi \u0219i refugia\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2mpl\u0103tor, g\u00e2ndind la imaginea sf\u00e2\u0219ietoare r\u0103mas\u0103 \u00een minte, la faptul c\u0103 acest sentiment al cruzimii, bestialit\u0103\u021bii a preocupat filozofii \u0219i scriitorii, am m\u00e2ng\u00e2iat o carte din bibliotec\u0103 \u0219i am deschis paginile la Platon (427 \u00ee.Hr.-347 \u00ee.Hr.), filozoful Greciei antice la care m\u0103 \u00eentorc cu g\u00e2ndul de nenum\u0103rate ori, discipol al lui Socrate, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor al lui Aristotel, cel care a pus bazele culturii occidentale. Despre g\u00e2ndirea lui se crede c\u0103 s-a datorat mai \u00eent\u00e2i originii sale, n\u0103scut fiind \u00eentr-o familie aristocratic\u0103 \u0219i av\u00e2nd parte de o educa\u021bie aleas\u0103, a\u0219a cum i se cuvenea oric\u0103rui t\u00e2n\u0103r grec \u00eenst\u0103rit; \u00een al doilea r\u00e2nd faptului c\u0103 a fost profund influen\u021bat de Socrate \u0219i de discipolii g\u00e2nditorului \u0219i matematicianului Pitagora. Cre\u0219tinismul, cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i morala sa, a ap\u0103rut \u00een urma acelei lumi greco-romane a c\u0103rei sisteme filozofice aveau etica lor, dar nu prezentau omogenitate, nu a putut fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i impus\u0103 etica, chiar f\u0103uritorii ei nu au putut-o respecta \u00eentru totul. Cu toate acestea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Platon au influen\u021bat convingerile religioase. Cunosc\u0103torii filozofiei platonice<\/a>, \u0219i trebuie s\u0103 ne aplec\u0103m asupra acestui fapt, l-au caracterizat pe Platon ca fiind \u201eo frumuse\u021be moral\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate sufleteasc\u0103\u201d<\/em>. Morala cre\u0219tin\u0103 \u0219i etica filozofic\u0103 au, ca atare, puncte comune. Am\u00e2ndou\u0103 se preocup\u0103 de om \u0219i de comportamentul s\u0103u moral. Etica filozofic\u0103 are ca scop fericirea omului pe care o ob\u021bine aici pe p\u0103m\u00e2nt, scopul omului dup\u0103 morala cre\u0219tin\u0103 este tot fericirea, dar ea \u00eencepe aici pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i continu\u0103 \u00een via\u021ba de dincolo, iar firea dec\u0103zut\u0103 a omului se restaureaz\u0103 numai cu ajutorul harului divin. Morala cre\u0219tin\u0103, \u00eens\u0103, a adus \u00een\u0103l\u021b\u0103toarea iubire cre\u0219tin\u0103, jertfelnic\u0103, d\u0103ruitoare, care se cere \u00eemplinit\u0103, accentul pun\u00e2ndu-se pe \u201ecele din\u0103untru\u201d<\/em> omului. \u201eAc\u021biunea liber\u0103 este \u00eentotdeauna transpunerea \u00een fapt\u0103 a sufletului\u2026 \u0219i valoarea ei nu izvor\u0103\u0219te din aspectul exterior, ci din sufletul ei, din izvoarele l\u0103untrice. \u00cen\u0103untru este r\u0103d\u0103cina, acolo este seva d\u0103t\u0103toare de via\u021b\u0103 din care r\u0103sar frunzele, florile \u0219i roadele\u201d. <\/em>Biserica a pre\u021buit \u00een\u021belepciunea anumitor filozofi, Sf\u00e2ntul Iustin Martirul numindu-l pe Socrate \u201ecre\u0219tin \u00eenainte de vreme\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon era preocupat de organizarea statului – model, visa o societate \u00een care s\u0103 nu mai existe corup\u021bie, s\u0103r\u0103cie, tiranie, r\u0103zboi. \u00cen \u201eRepublica\u201d<\/em>, sus\u021binea ideea conform c\u0103reia cei mai buni trebuie s\u0103 guverneze, ei trebuie s\u0103 educe poporul \u00een vederea binelui. Scriitorul, istoricul, filozoful american Will Durant (1885-1981) analiz\u00e2nd acea perioad\u0103, explica cum democra\u021bii s-au dovedit a nu fi mai buni dec\u00e2t plutocra\u021bii: ei s-au folosit de puterea datorat\u0103 num\u0103rului lor, pentru a vota \u201epomeni pentru mul\u021bime \u0219i func\u021bii b\u0103noase pentru ei\u201d<\/em>; libertatea a devenit anarhie, normele au fost \u00eenc\u0103lcate \u201ep\u00e2n\u0103 la \u00eenr\u0103d\u0103cinarea unei vulgarit\u0103\u021bi care devine omniprezent\u0103, moravurile se degradeaz\u0103 sub ac\u021biunea necuvintelor \u0219i abuzurilor, pe care nimic nu le mai poate st\u0103vili. A\u0219a cum goana nebuneasc\u0103 dup\u0103 bog\u0103\u021bie distruge oligarhia, tot a\u0219a \u0219i excesele libert\u0103\u021bii duc democra\u021bia la ruin\u0103\u201d. \u201eC\u00e2nd libertatea degenereaz\u0103 \u00een desfr\u00e2u, dictatura nu e departe\u201d,<\/em> mai scrie Will Durant, detaliind c\u0103 \u00een aceste condi\u021bii se ridic\u0103 un personaj cu tupeu, minte s\u0103r\u0103cimea \u2013 gloata, cu promisiuni, acapareaz\u0103 puterea, se \u00eenconjoar\u0103 de o armat\u0103 care-i execut\u0103 ordinele, scap\u0103 de du\u0219mani dar \u0219i de prietenii \u00een care nu mai are \u00eencredere, \u0219i instituie dictatura. Nu putem spune c\u0103 istoria nu se repet\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interesant cum \u00een aceast\u0103 conjunctur\u0103, Platon afirm\u0103 necesitatea supunerii tinerilor \u00een fa\u021ba p\u0103rin\u021bilor \u0219i a statului, adic\u0103 ascultarea de legile bunei cuviin\u021be \u0219i cele instituite de conduc\u0103tori. Cu alte cuvinte, este necesar\u0103 educa\u021bia \u0219i preg\u0103tirea tinerilor, procesul \u00a0fiind de durat\u0103. \u00cen fine, el vedea conduc\u0103torii proveni\u021bi din ace\u0219ti tineri, ei ajung\u00e2nd un fel de regi-filozofi, exprim\u00e2nd aceast\u0103 g\u00e2ndire prin cuvintele: \u201eP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd filozofii nu vor fi regi sau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd regii \u0219i prin\u021bii acestei lumi nu vor avea spiritul \u0219i puterea filozofiei, nici cet\u0103\u021bile \u0219i nici neamul omenesc nu vor \u00eenceta s\u0103 fie abandonate r\u0103ului\u201d. <\/em>Platon mai considera c\u0103 statul trebuie s\u0103 aib\u0103 autoritate deplin\u0103 asupra educa\u021biei, a publica\u021biilor \u0219i a mijloacelor de formare a opiniei publice \u0219i a caracterului indivizilor. Ministrul educa\u021biei, \u00een viziunea sa, trebuie s\u0103 fie cel mai \u00eenalt demnitar al statului, \u00een materie de educa\u021bie autoritatea va putea \u00eenlocui libertatea, inteligen\u021ba copiilor fiind prea pu\u021bin dezvoltat\u0103 pentru a-i l\u0103sa s\u0103 fac\u0103 ce vor cu propria lor via\u021b\u0103. \u00cen viziunea lui, morala na\u021biei trebuie protejat\u0103. Socrate fusese de aceea\u0219i p\u0103rere \u0219i anume, c\u0103 excesul de libertate na\u0219te tirania.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C.S. Lewis (1898-19630), scriitor de origine irlandez\u0103, cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medieval\u0103, apologiile cre\u0219tine, lucr\u0103ri de critic\u0103 \u0219i romane de fic\u021biune, care considera c\u0103 constr\u00e2ngerea lui Dumnezeu este libertatea noastr\u0103, mai spunea c\u0103 Platon a ar\u0103tat pe drept cuv\u00e2nt c\u0103 exist\u0103 o singur\u0103 virtute: \u201eNu po\u021bi fi bl\u00e2nd dec\u00e2t dac\u0103 ai deopotriv\u0103 toate celelalte virtu\u021bi. [\u2026] Orice viciu duce la cruzime. Chiar \u0219i un sentiment bun \u2013 mila \u2013 dac\u0103 nu este st\u0103p\u00e2nit de dragostea de semeni \u0219i de dreptate, duce, prin m\u00e2nie, la cruzime\u201d.<\/em> Acest scriitor a avut un mare rol \u00een cre\u0219tinismul contemporan, transmi\u021b\u00e2nd adev\u0103ruri teologice prin povestiri u\u0219or de \u00een\u021beles, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma sa citate memorabile, unul \u00a0\u00een care condamna orgoliul: \u201eM-am n\u0103scut ca s\u0103 venerez \u0219i s\u0103 m\u0103 supun!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne amintim c\u00e2t de impresiona\u021bi am fost la citirea povestirii \u201eCol\u021b alb\u201d<\/em> a scriitorului american Jack London (1876-1916) \u2013 cel care-\u0219i impusese s\u0103 scrie o mie de cuvinte pe zi \u2013 creator al unei vaste literaturi pline de semnifica\u021bii ale vie\u021bii. \u00cen povestire este dezv\u0103luit\u0103 cruzimea uman\u0103, sentimentele percepute de lumea animal\u0103, se vorbe\u0219te despre \u00eencredere, dreptate, instincte care de multe ori sunt mai bine st\u0103p\u00e2nite de c\u0103tre un animal dec\u00e2t de c\u0103tre om, animalele av\u00e2nd \u0219i ele \u2013 sentimente. Dragostea de via\u021b\u0103 este biruitoare \u00een scrierile sale, precum \u0219i \u00een cele ale scriitorului american Ernest Hemingway (1899-1961) \u2013 optimismul exprimat prin planurile de viitor din \u201eB\u0103tr\u00e2nul \u0219i marea\u201d<\/em>; av\u00e2nd puteri fizice limitate, omul le \u00eenfr\u00e2nge prin solidaritatea uman\u0103. Solidaritate la bine \u0219i nu la r\u0103u!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eBlestemat\u0103 roat\u0103 a lumii! De ce trebuie s\u0103 se roteasc\u0103 mereu? Unde este angrenajul de \u00eentoarcere?\u201d<\/em>, scria London, la care am putea ad\u0103uga: Nenorocirea este c\u0103 se \u00eentoarce la primitivismul ei.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu exist\u0103 teren neutru \u00een univers: fiecare centimetru p\u0103trat, fiecare frac\u021biune de secund\u0103 sunt revendicate de Dumnezeu \u0219i contra [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27010"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27010\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27013,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27010\/revisions\/27013"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}