{"id":27020,"date":"2016-08-23T09:02:55","date_gmt":"2016-08-23T09:02:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27020"},"modified":"2016-08-23T09:16:10","modified_gmt":"2016-08-23T09:16:10","slug":"george-anca-23-august","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/23\/george-anca-23-august\/","title":{"rendered":"George Anca – 23 AUGUST"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n

Mar\u021bi 30 august, 5 pm, Calderon 39. <\/a><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VII, nr. 8<\/a> (81).\u00a0 <\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Tema:\u00a0 <\/a>\u00cen Gr\u0103dina Maicii Domnului\u00a0 <\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Chief Guest \/ Oaspete de Onoare: HE \/ ES Partha Ray,<\/p>\n

Ambasdor ad Interim of India<\/p>\n

 <\/p>\n

Recital<\/a>\u00a0 Daniel Vorona\u00a0 <\/a><\/p>\n

Interven\u021bii:<\/a><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: <\/a>Scriitori \u00een comunism \u0219i dup\u0103<\/a><\/p>\n

\u0218tefan Dimitriu: <\/a>c\u00e2nt\u0103, recit\u0103 \u0219i lanseaz\u0103<\/a><\/p>\n

Gheorghe D\u0103nil\u0103: Credin\u021ba pe scen\u0103 \u0219i ecran<\/a><\/p>\n

Vladimir Udrescu: <\/a>Mama lui Arghezi<\/a><\/p>\n

Mihaela Munteanu: <\/a>Binoclul de oper\u0103<\/a><\/p>\n

Dinu Dumitrescu: <\/a>Tehnologia are nevoie de umanism<\/a><\/p>\n

George Anca:\u00a0 <\/a>Inconoclasm \u0219i alte erezii<\/a><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teatru de poezie<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu, Puiu D\u0103nil\u0103, Gabriela T\u0103nase, Vali Pena, Doina Ghi\u021bescu, Liliana Popa, \u0218tefan Oprescu<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Lans\u0103ri de carte<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Angelica\u00a0 Marinescu, Universitatea Bucure\u0219ti: India<\/em>, Tritonic, 2016<\/p>\n

Vladimir Udrescu, \u00eembl\u00e2nzitorul de lumini<\/em>, Editura TipoMoldova<\/p>\n

Dorin Croitor: Cina ratat\u0103 cu \u00eengerul Aznavour<\/em>, Poeme<\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

MIHAELA\u00a0 CIOVIC\u0102<\/p>\n

Predam limba franceza la o scoala in apropierea Sibiului. Intr-o zi nu stiu ce mi-a venit… Sar peste programa scolara si la fiecare clasa la care am intrat m-apuc si scriu pe tabla ,,Tatal Nostru” in franceza. Cinci ore in care n-am facut altceva decat sa-i invat pe copii ,,Tatal Nostru”!
\nIes de la scoala si ma intalnesc cu sasul care locuia langa scoala. Venise din Germania si se urca in masina, sa mearga in Sibiu. Dragut, ma invita sa merg cu el. Era o fle…asca pe sosea si sasul meu nu stia ca jeep-ul lui putea sa mearga si mai incet. Intr-o curba foarte periculoasa, simt cum masina se salta pe doua roti!
\nIn acel moment n-am mai vazut nimic, dar in fata ochilor m-am vazut intinsa, dezbracata, cu un cearceaf pe mine la morga si pe toti ai mei plangand in jurul meu. Dupa acea imagine, cu o viteza incredibila mi s-a derulat in minte si in suflet toata viata, pana la ultima amintire din copilarie!
\nAm stiut ca voi muri…Eram furioasa, infricosata, disperata! De disperare urlu in mine cu toata forta:,,Nu e drept Doamne! Astazi i-am invatat pe copii toata ziua la scoala Tatal Nostru! Ai mei vor innebuni de durere si eu iti promit sa fiu mai buna! Iarta-ma Doamne!”
\nToata aceasta scena n-a durat decat o fractiune de secunda! In urmatoarea fractiune de secunda, masina care era in spatele nostru ne-a lovit cu putere si ne-a redresat ca prin minune!
\nDoamne, Mare e Puterea Ta!<\/p>\n

Mihaela Gligor<\/a> shared Cluj Center for Indian Studies<\/a>‘s<\/h6>\n

Are you in? Mukul Pal<\/a>, Vasudeva Kiran<\/a>, Hanga Boros<\/a>, Kapil Ag<\/a>, Tina Agarwal<\/a>, Pushkar Chatterji<\/a>, Rishi Chattopadhyay<\/a>, Catalina Saracutu<\/a>, Bhojwani Violeta<\/a>, Harish Bhojwani<\/a>, Desir\u00e9e Halaseh<\/a>, Alexandru Poteca<\/a>, Iuliana N\u0103l\u0103\u021ban<\/a>, Iuliana Varodi<\/a>, Daniela Tane<\/a>, Daniela Dobre<\/a>, Julieta Rotaru<\/a>, George Anca<\/a>, Angelica Marinescu<\/a>, Dana Sugu<\/a>, Jayanta Sanyal<\/a>, Dorairaja Ashok<\/a>, Iudita Pelea<\/a>, Hanna Bota<\/a>, Petre Tanasoaica<\/a>, Eugen Ciurtin<\/a>, Ovidiu Ivancu<\/a>, Yoraan Rafael Reuben<\/a>, Anda Reuben<\/a>, Traian Penciuc<\/a>, Rohit Singh<\/a>, Teodora Ojog<\/a>, Bishwaroop Ghosh<\/a>, Ada Sofineti Lamprou<\/a>, Lacramioara Stavire<\/a>, Nifos Ite<\/a>, Onciu Ramona<\/a>, Imre Bangha<\/a>, Melanie Barbato<\/a>, Mangaldharma Avisek<\/a>, Cezar Dumitru<\/a>, Claudia Teodora Ignat<\/a>, Sega Namaste<\/a>, Laurentiu Gheorghe<\/a>, Florina Dobre Brat<\/a> si toti cei care iubiti India<\/p>\n

\u00a0FLORINA DOBRE BRAT<\/p>\n

buna idee! Felicitari! Vlad Sovarel, Monika Bangha nu sunt in lista?<\/p>\n

MIHAELA GLIGOR<\/p>\n

MIHAELA GLIGOR<\/p>\n

Ba da. Ii poti anunta. Nu o am pe Monika.<\/p>\n

 <\/p>\n

ANONIM<\/p>\n

Odat\u0103, o maimu\u0163\u0103 din neamul Anecdotic ,
\n>>>> Venind la sfat pe-o creang\u0103 de arbore exotic ,
\n>>>> A zis : Aten\u0163iune ! Sunt foarte afectat\u0103 !
\n>>>> Tot circul\u0103 o vorb\u0103 , deloc adev\u0103rat\u0103
\n>>>> C\u0103 omul ar descinde din buna noastr\u0103 ras\u0103 .
\n>>>> Ba chiar ideea asta \u00eemi pare odioas\u0103 !
\n>>>> \u015ei , z\u0103u , savantul Darwin , tot neamul ni-l jigne\u015fte
\n>>>> C\u00e2nd spune cum c\u0103 omul cu noi se \u00eenrude\u015fte !
\n>>>> A\u0163i pomenit vreodat\u0103 divor\u0163uri printre noi ?
\n>>>> Copii l\u0103sa\u0163i pe drumuri sau arme de r\u0103zboi ?
\n>>>> Am inventat , noi , cipuri \u015fi alte dr\u0103c\u0103rii ?
\n>>>> \u00censemne sataniste , otr\u0103vuri , \u015fmecherii ?
\n>>>> v\u0103zut-a\u0163i pe vreunul , retras \u00een jungla deas\u0103 ,
\n>>>> Ca s\u0103 scorneasc\u0103 arma distrugerii \u00een mas\u0103 ?
\n>>>> Tot ce l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 , c\u00e2nd mai s\u0103rb\u0103torim ,
\n>>>> E biodegradabil . Natura o-ngrijim .
\n>>>> Iar omul otr\u0103ve\u015fte , \u00een fiecare zi ,
\n>>>> P\u0103duri , c\u00e2mpii \u015fi ape , \u015fi z\u0103rile-azurii . . .
\n>>>> N-avem starlete porno sau dive-travesti\u0163i ,
\n>>>> \u015ei , ori\u015fice s-ar zice , nu suntem troglodi\u0163i !
\n>>>> Cine-a v\u0103zut \u00een hoard\u0103 la noi bolnavi mintali ,
\n>>>> Droga\u0163i , lacomi de s\u00e2nge sau homosexuali ,
\n>>>> Escroci , bandi\u0163i , gherile sau vreo tutungerie ?
\n>>>> \u00cen neamul nostru nobil nu vezi a\u015fa prostie !
\n>>>> Noi n-avem mafii crude \u00een stirpea noastr\u0103-aleas\u0103 ,
\n>>>> Nici terori\u015fti , nici dogme , nici luptele de clas\u0103 . . .
\n>>>>
\n>>>> C\u00e2t am b\u0103tut eu jungla , scuza\u0163i , n-am observat
\n>>>> \u00cen ob\u015ftea maimu\u0163easc\u0103 vreun cocotier privat .
\n>>>> Urm\u00e2nd calea cea bun\u0103 \u015fi , evident , corect\u0103 ,
\n>>>> Adolescen\u0163ii no\u015ftri p\u0103rin\u0163ii \u015fi-i respect\u0103 .
\n>>>> \u00cen ierarhia noastr\u0103 , cum e firesc \u015fi drept ,
\n>>>> Devine \u015fef acela viteaz , agil , de\u015ftept ,
\n>>>> Capabil via\u0163a ob\u015ftei s-o \u0163in\u0103 , s-o p\u0103zeasc\u0103 ,
\n>>>> De rele \u015fi primejdii turma s\u0103 \u015fi-o fereasc\u0103 .
\n>>>>
\n>>>>
\n>>>> Adesea \u015feful nostru \u00ee\u015fi risc\u0103 m\u00e2ndra blan\u0103 ,
\n>>>> Ca turmei s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 loc de dormit \u015fi hran\u0103 .
\n>>>> Pe c\u00e2nd , privi\u0163i ! La oameni , fereasc\u0103 Domnul sf\u00e2nt ,
\n>>>>
\n>>>> \u015eefi sunt cei f\u0103r\u0103 suflet \u015fi f\u0103r\u0103 de cuv\u00e2nt ,
\n>>>> Corup\u0163i , vicleni , jigodii , cu gura c\u00e2t mai mare ,
\n>>>> Nebuni dup\u0103 putere \u015fi dup\u0103 bun\u0103stare !
\n>>>> De turma lor n-au grij\u0103 nici c\u00e2t un bob de mei ,
\n>>>> Conteaz\u0103 doar averea \u015fi \u00eenmul\u0163irea ei .
\n>>>> Nu ve\u0163i vedea vreodat\u0103 , c\u00e2t soarele \u015fi luna ,
\n>>>> O minte de maimu\u0163\u0103 dospind \u00een ea minciuna .
\n>>>> La om , tot ce \u00eenseamn\u0103 minciun\u0103 , intrigi , ur\u0103
\n>>>> Sunt legi de referin\u0163\u0103 , a doua lui natur\u0103 .
\n>>>> Chiar dac-a\u015f fi silit\u0103 de vreun laborator ,
\n>>>> N-a\u015f deveni vreun Iuda ori vreun informator . . .
\n>>>>
\n>>>>
\n>>>> \u015ei iat\u0103 \u00eenc-un lucru din lumea mea frumos :
\n>>>> La noi nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 r\u0103zboi religios ,
\n>>>> Nici sfinte inchizi\u0163ii , nici libert\u0103\u0163i \u00een lan\u0163uri ,
\n>>>> Nici chefuri dup\u0103 care s\u0103 ne culc\u0103m prin \u015fan\u0163uri ,
\n>>>> Nici ordine mondial\u0103 , \u015fi nici na\u0163ionalism ,
\n>>>> \u015ei nici vreo \u00eendoial\u0103 ce-aduce ateism . . .
\n>>>>
\n>>>>
\n>>>> E-ADEV\u0102RAT C\u0102 OMUL , ACEST BIPED, GUNOI ,
\n>>>> ARAT\u0102 CA MAIMU\u0162A , DAR N-A DESCINS DIN NOI !<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Bradut Florescu<\/p>\n

Romaniei i-a disparut\u00a0rostul.<\/strong><\/p>\n

E o\u00a0\u00a0tara\u00a0 fara rost<\/strong>, \u00een orice sens vreti voi.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0O\u00a0 tara\u00a0 cu\u00a0oameni fara rost<\/strong>, cu\u00a0orase fara rost<\/strong>, cu\u00a0drumuri \u00a0 \u00a0\u00a0 \u00a0fara rost<\/strong>, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si \u00eenselatorii care nu duc nicaieri.<\/p>\n

Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare:\u00a0familia (batranii), pamantul si credinta.<\/strong><\/p>\n

Batranii.\u00a0 Romania\u00a0 \u00eei batjocoreste cu sadism de 20 de ani. \u00cei tine \u00een foame si \u00een frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
\nDar, ce e\u00a0cel mai grav, sunt nefolositi<\/strong>.<\/p>\n

O fonoteca vie de experienta si \u00eentelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 Fara batrani nu exista familie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Fara batrani nu exista viitor.<\/strong><\/p>\n

Pamantul.<\/p>\n

Care pamant? Cine mai e legat de pamant \u00een\u00a0 tara\u00a0 aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el?<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza\u00a0“Sufficiency Economy”,<\/strong>\u00a0prin care\u00a0oamenii sunt \u00eencurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Foarte inteligent. Daca se \u00eentampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile “prietene”.
\nLa noi chestia asta se numeste “agricultura de subzistenta” si lui tanti Europa nu-i place.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE.
\nCantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care\u00a0castratii de la Bruxelles<\/strong>\u00a0nu le-au trait, nu le pot \u00eentelege si, prin urmare, le califica drept niste\u00a0arhaisme barbare<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Sa dispara!
\nDin betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau \u00een stare sa-l munceasca.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Nu stiu ce \u00eenseamna pamantul, cata liniste si cata putere \u00eeti da, ce povesti \u00eeti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0I-au urat \u00eentotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba \u00een sufertas.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut\u00a0\u00a0primari, sefi de partide, sefi de puscarii sau de camine culturale in continuare sunt tot ei sau odraslele lor.<\/p>\n

Credinta.<\/p>\n

O mai poarta doar batranii si taranii,\u00a0c\u00e2\u021bi mai sunt \u0219i c\u00e2t mai sunt<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de \u00eembracat, greu de dat jos, care trebuie \u00eempaturit \u00eentr-un fel anume si pus la loc \u00een lada de zestre \u00eempreuna cu busuioc, smirna si flori de camp.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 Pus bine, ca poate \u00eel va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.<\/p>\n

Avem, \u00een schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Se poarta la nunti, botezuri si \u00eenmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Se accesorizeaza cu cruci facute \u00een graba si cu un “Tatal nostru” spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil.\u00a0Scuze, domnu parinte, e urgent.<\/strong><\/p>\n

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri.<\/p>\n

Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o.\u00a0Bisericile se \u00eenmultesc, credinciosii\u00a0\u00a0adevarati ,se \u00eemputineaza<\/strong>, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa\u00a0inscrie\u00a0pentru viza de Canada .<\/p>\n

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza.
\nParintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la fund pe vestici.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Iar noi facem infarct si cancer pentru \u0219i de la multinationalele lor, conduse de securistii nostri.<\/p>\n

Suna-ti familia,\u00a0pune o samanta \u00eentr-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.<\/strong><\/p>\n

GEORGE ANCA<\/strong><\/p>\n

stoarc\u0103 ele c\u00e2t or vrea<\/p>\n

\u0163arina cu o ci\u015fmea<\/p>\n

trei tustrei de sub sufl\u0103ri<\/p>\n

\u00ee\u015fi trag cozile c\u0103l\u0103ri<\/p>\n

acum mu\u015ftele prepar\u0103<\/p>\n

m\u0103celarii belind c\u00e2ini<\/p>\n

cu-a lor miere se \u00eencear\u0103<\/p>\n

mu\u015fi\u0163ele de pe m\u00e2ini<\/p>\n

\u00een h\u00e2rdaie se hurduc\u0103<\/p>\n

v\u0103rs\u0103turile oricui<\/p>\n

\u015fi c\u00e2nd crap\u0103 coji de nuc\u0103<\/p>\n

veveri\u0163ele \u00eencui<\/p>\n

zace cheful nu necheaz\u0103<\/p>\n

ia la cap din g\u00e2t \u00eenghior\u0163<\/p>\n

\u00een ureche screm de loaz\u0103<\/p>\n

leap\u0103d\u0103 coclitul sor\u0163<\/p>\n

piuitele se spal\u0103<\/p>\n

arg\u0103sitele se lau<\/p>\n

se coclesc pe jupuial\u0103<\/p>\n

puicile ce h\u00e2\u0163\u00e2nau<\/p>\n

muritori la cataram\u0103<\/p>\n

juc\u0103torii dup\u0103-amiezii<\/p>\n

domni\u015foarele din ram\u0103<\/p>\n

felcera\u015fii patrupezii<\/p>\n

maiorese cimpoiere<\/p>\n

hoa\u015fte de mo\u015ftenitori<\/p>\n

cu neveste \u00een putere<\/p>\n

putini largi de negustori<\/p>\n

v\u0103tafi halitori \u00een voie<\/p>\n

veterani la dos v\u00e2nto\u015fi<\/p>\n

vr\u0103jitorii dintr-o joie<\/p>\n

matracuce caltabo\u015fi<\/p>\n

c\u0103ru\u0163a\u015fi str\u00e2n\u015fi la n\u0103dragi<\/p>\n

be\u0163ivani f\u0103r\u0103 cusur<\/p>\n

prost\u0103naci mai bine dragi<\/p>\n

b\u0103t\u0103u\u015fi cu negru tur<\/p>\n

\u0163igani proaspe\u0163i pe corl\u0103\u0163i<\/p>\n

rude coarnelor de drac<\/p>\n

v\u00e2n\u0103tori ca s\u0103 le-ar\u0103\u0163i<\/p>\n

la jnapani pierdu\u0163i pe crac<\/p>\n

h\u0103ndr\u0103l\u0103ii la savante<\/p>\n

m\u00e2ndrele pe bec acas\u2019<\/p>\n

p\u0103s\u0103rari cu diamante<\/p>\n

folo\u015ftoci cu fulgi la nas<\/p>\n

putregaiuri be\u0163iga\u015fe<\/p>\n

limbi borhoturi dilimani<\/p>\n

mon\u015ftri desf\u0103cu\u0163i de fa\u015fe<\/p>\n

col\u0163i de nou\u0103zeci de ani<\/p>\n

chinui\u0163i de bur\u0163i din m\u00e2n\u0103<\/p>\n

\u00eenc\u00e2nta\u0163i peste m\u0103sur\u0103<\/p>\n

ling\u0103torii de sm\u00e2nt\u00e2n\u0103<\/p>\n

angaja\u0163ii la untur\u0103<\/p>\n

vorbitorii pe spr\u00e2ncean\u0103<\/p>\n

c\u0103z\u0103turile de soi<\/p>\n

jur\u0103min\u0163i pe damigean\u0103<\/p>\n

c\u0103l\u0103torii-n usturoi<\/p>\n

\u015fi milogii \u015fi \u0163ipa\u015fii<\/p>\n

\u015fi maimu\u0163ele \u00een mai<\/p>\n

papucarii papua\u015fii<\/p>\n

ordonan\u0163ele dihai<\/p>\n

sting\u0103tori socotitori<\/p>\n

milostivii colectivii<\/p>\n

\u00een\u0163\u0103rca\u0163ii zeci de ori<\/p>\n

convulsivi v\u00e2ndu\u0163i colivii<\/p>\n

credincio\u015fi bine vorbi\u0163i<\/p>\n

l\u0103uda\u0163ii \u00een le\u015fin<\/p>\n

sifonarii de la schi\u0163i<\/p>\n

s\u00e2mb\u0103tarii la declin<\/p>\n

c\u00e2\u0163i se-ncal\u0163\u0103 se \u015fi moaie<\/p>\n

v\u0103cari mu\u015fc\u0103-n grajd din \u0163\u00e2\u0163\u0103<\/p>\n

muzgurit\u0103 dup\u0103 ploaie<\/p>\n

lins\u0103-n somn de fii de m\u00e2\u0163\u0103<\/p>\n

zice limba c\u0103 t\u0103iat\u0103<\/p>\n

gioavla coada \u015fi-o ridic\u0103<\/p>\n

\u00eenghi\u0163it\u0103 o s-o pat\u0103<\/p>\n

pielea floare cu b\u0103\u015fic\u0103<\/p>\n

leg\u0103nat\u0103 leag\u0103 nad\u0103<\/p>\n

scuip\u00e2nd din\u0163ii la duel<\/p>\n

\u00een od\u0103jdii se \u00eennoad\u0103<\/p>\n

ciucure de drob de miel<\/p>\n

taie roatele la dric<\/p>\n

cu paie aprinse-n bot<\/p>\n

de murdarul copil mic<\/p>\n

se sumete din borhot<\/p>\n

mul\u0163i beleuja\u0163i fac bale<\/p>\n

\u015fi afaceri\u015ftii loc<\/p>\n

la mirositoare poale<\/p>\n

niciodat\u0103 cu boboc<\/p>\n

vinul fiert curge li\u015fteav\u0103<\/p>\n

to\u0163i hopi\u0163ii bu\u015fnigai<\/p>\n

se \u00eencur\u0103 be\u0163i la glav\u0103<\/p>\n

din perceat c\u00e2ntar s\u0103 sai<\/p>\n

pofta mare la cemet<\/p>\n

horc\u0103ie o hor\u0103 vai<\/p>\n

din le\u015f capiu de borfet<\/p>\n

dup\u0103 jinti\u0163osul crai<\/p>\n

smiorc\u0103ie zg\u00e2rci\u0163i la piei<\/p>\n

doresc astfel ce \u015fi ce<\/p>\n

car\u0103 noaptea osul ei<\/p>\n

din morman de piersice<\/p>\n

descrobe\u015fte galionul<\/p>\n

pro\u0163\u0103pit \u00een capul trebii<\/p>\n

pip\u0103it cu mar\u0163igonul<\/p>\n

clac\u0103 cioci de plosci jurebii<\/p>\n

tat\u0103l soarelui se-nscrum\u0103<\/p>\n

ca la vara din ceaun<\/p>\n

flu\u015ftur\u0103 a ploii mum\u0103<\/p>\n

m\u0103m\u0103lig\u0103 de magiun<\/p>\n

\u00een co\u015fvane a\u015fezu\u0163i<\/p>\n

se a\u015fuz\u0103 \u015fi pe toci<\/p>\n

frip\u0163i de foale cu g\u0103zu\u0163i<\/p>\n

\u00eencrozna\u0163i \u00een gropi de ho\u0163i<\/p>\n

p\u0103lm\u0103te\u015fte durl\u0103cel<\/p>\n

fecior tulnic de tigori<\/p>\n

blejdii suc\u0103le ni\u0163el<\/p>\n

viestre r\u00e2c\u00e2ie-n urdori<\/p>\n

un ciuetic o p\u00e2ngare<\/p>\n

ur\u00e2t\u0103 trei zile stric\u0103<\/p>\n

fapt \u00een burt\u0103 \u015fi c\u0103lare<\/p>\n

farmece pe r\u00e2ndunic\u0103<\/p>\n

tr\u0103ior \u015fi murior<\/p>\n

ce mai c\u00e2rpocean\u0103 fleic\u0103<\/p>\n

dibuie un cer\u015fetor<\/p>\n

prin gunoaiele de leic\u0103<\/p>\n

tr\u0103sc\u0103oas\u0103 a beut\u0103<\/p>\n

m\u0103runtaiele \u00eei mi\u015fc\u0103<\/p>\n

boasc\u0103 seac\u0103 otr\u0103vut\u0103<\/p>\n

biciuit\u0103 de o fi\u015fc\u0103<\/p>\n

bag\u0103 \u015fube \u00een dulap<\/p>\n

c\u00e2t sub \u0163oal\u0103 s\u0103 te v\u00e2ri<\/p>\n

cu p\u0103duche supt de cap<\/p>\n

se las\u0103 cu las\u0103 zg\u00e2ri<\/p>\n

dintr-o pr\u0103p\u0103dit\u0103 poal\u0103<\/p>\n

cu negreal\u0103 de nod sf\u00e2nt<\/p>\n

pe la ochiuri se \u00eembal\u0103<\/p>\n

din c\u0103lc\u00e2i p\u00e2n\u0103-n morm\u00e2nt<\/p>\n

horc \u015fi-l crap\u0103 cu p\u0103le\u0163<\/p>\n

h\u00e2r\u00e2ie \u00een conciuri h\u00e2r\u0103<\/p>\n

p\u00e2r\u00e2ie la m\u0103l\u0103ie\u0163<\/p>\n

se f\u0103r\u00e2m\u0103 doar o \u0163\u00e2r\u0103<\/p>\n

leap\u0103d\u0103 pe bereg\u0103\u0163i<\/p>\n

\u015fi-n cazan se \u0163ig\u0103ne\u015fte<\/p>\n

cu laba dup\u0103 buc\u0103\u0163i<\/p>\n

de-o bor\u00e2 ciorba de de\u015fte<\/p>\n

muge-n goni\u0163a de vaci<\/p>\n

peste lacul f\u0103r\u0103 fund<\/p>\n

se \u00eenghite cu brostaci<\/p>\n

tauri putrezi \u00eei p\u0103trund<\/p>\n

g\u00e2dil\u0103 leamna de pat<\/p>\n

s\u0103 se frichine apoi<\/p>\n

apoi linge ce-a v\u0103rsat<\/p>\n

\u00eentr-o iesle f\u0103r\u2019 de boi<\/p>\n

limp\u0103ie \u015fi colarez<\/p>\n

r\u00e2ncezit c\u0103 nu m\u00e2ncase<\/p>\n

dec\u00e2t slinuri din crestez<\/p>\n

de \u0163es\u0103torii g\u0103zoase<\/p>\n

c\u00e2t b\u0103l\u0103ng\u0103ne pe crac<\/p>\n

nu cr\u0103ce\u015fte se bulbuc\u0103<\/p>\n

la tarabe cum desfac<\/p>\n

ochi rotunzi pe dup\u0103 buc\u0103<\/p>\n

bu\u015fte\u015fte un damf de ca\u0163\u0103<\/p>\n

de afar\u0103 c\u0103 le\u015fin\u0103<\/p>\n

la u\u015f\u0103 de cotinea\u0163\u0103<\/p>\n

u\u015fuit\u0103 de pr\u0103jin\u0103<\/p>\n

nu se baleg\u0103 pe toc<\/p>\n

\u015fi se gudur\u0103 \u00een geam<\/p>\n

la noroi de pe chi\u015ftoc<\/p>\n

\u00eentr-un sc\u00e2r\u0163 de pe balsam<\/p>\n

pircote\u015fte cocolo\u015f<\/p>\n

bo\u0163 \u00eenghioar\u0163\u0103 din iz\u00e2n\u0103<\/p>\n

\u00eendeas\u0103 pieptul \u00een co\u015f<\/p>\n

\u00eel desumfl\u0103 la m\u00e2r\u0163\u00e2n\u0103<\/p>\n

le sumete un picu\u0163<\/p>\n

cefl\u0103ie lingura dubl\u0103<\/p>\n

bomb\u0103ne de friguri scu\u0163<\/p>\n

cu chiorala-n oal\u0103 ciubl\u0103<\/p>\n

iubi \u00eenghesuie \u00een lele<\/p>\n

\u0163\u00e2rc\u00e2ie s\u0103-\u015fi fac\u0103 suma<\/p>\n

lef\u0103ie \u00een jupuiele<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0 se spurc\u0103 cu spurc\u0103ciunea<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

VICTOR RONCEA<\/p>\n

Minciunile lui Neagu Djuvara
\nDjuvara era, in august ’44, un tanar curier la MAE. Pe 22 august primeste incredintarea secreta de a transmite ambasadorului roman la Stockholm, care se afla in legatura si negocieri cu omoloaga sa sovietica, celebra Kolontay, acceptul Maresalului Antonescu privind incheierea armistitiului. Si aceasta in conditiile negociate deja, mult mai favorabile Romaniei decat cedarea totala facuta de Regele Mihai, care a dus la arestarea a peste 150.000 de …soldati romani de pe frontul de est, urmata de incarcerarea si uciderea lor in masa. A doua zi, Mihai Antonescu urma sa plece personal la Ankara pentru a stabili conditiile armistitiului cu Aliatii. Pe 23 august Maresalul Antonescu este arestat in acelasi timp cu dureroasa capitulare neconditionata a Romaniei. Coincidenta? Da, spune Neagu Djuvara, simpla coincidenta. Djuvara n-a mai ajuns la timp la Stockholm, peste ani scriind un roman de tip “reality fiction” despre presupusele lui aventuri care au dus la esecul misiunii. Intr-o incercare recenta de a veni cu precizari exacte privind acel moment – facuta unde altundeva decat in “Adevarul”, ziarul sovieticilor din Romania – Djuvara, descriind momentul noptii de 22 spre 23 august afirma negru pe alb: “voi avea 28 de ani o lun\u0103 mai t\u00e2rziu”. Daca nici data nasterii nu si-o nimereste cum am putea crede noi toate elucubratiile lui “istorice”?<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0Neagu Djuvara a \u0163inut s\u0103 l\u0103mureasc\u0103, special prin intermediul ziarului \u201eAdev\u0103rul\u201c, un moment decisiv din istoria recent\u0103: 23 august 1944.<\/strong><\/p>\n

\u00a0Neagu Djuvara a scris acest articol dup\u0103 ce \u00eentr-un cotidian central (al c\u0103rui nume profesorul l-a trecut, cu delicate\u0163e, sub t\u0103cere) au ap\u0103rut articole \u00een care se prezenta \u201etelegrama de la Stockholm” \u00eentr-o lumin\u0103 fals\u0103. Concret: prin respectiva misiv\u0103, Moscova ar fi anun\u0163at \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944 c\u0103 e gata s\u0103 \u00eencheie armisti\u0163iul cu mare\u015falul Antonescu, dar Bucure\u015ftiul a nesocotit telegrama \u015fi mare\u015falul a fost arestat. Neagu Djuvara e ultimul martor ocular \u00een via\u0163\u0103 al pove\u015ftii \u201etelegrama de la Stockholm”. El a fost mesagerul trimis \u00een Suedia pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu \u015fi arat\u0103 c\u0103 inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu de a semna armisti\u0163iul cu sovieticii era profund neserioas\u0103. Intertitlurile \u015fi structurarea acestui material apar\u0163in redac\u0163iei.<\/p>\n

De zeci de ani se v\u00e2ntur\u0103 informa\u0163ia c\u0103 ar fi existat o telegram\u0103 sosit\u0103 \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944 care ar fi acceptat condi\u0163iile mare\u015falului Antonescu \u015fi l-ar fi \u00eencuviin\u0163at s\u0103 semneze armisti\u0163iul cu Uniunea \u00adSovietic\u0103. Informa\u0163ia e cu totul eronat\u0103. Acceptarea celor dou\u0103 condi\u0163ii de ameliorare cerute de mare\u015fal fusese transmis\u0103 la Bucure\u015fti din 30 mai 1944. Deci cu aproape trei luni \u00eenainte de 23 august.<\/p>\n

1. <\/strong>Telegrama sosit\u0103 de la Stockholm \u00een diminea\u0163a lui 23 august nu anun\u0163a, \u00adnicicum, un acord cu mare\u015falul Antonescu, dup\u0103 cum voi dovedi mai jos.<\/p>\n

2.<\/strong> A scrie c\u0103 sovieticii au intrat pe teritoriul Rom\u00e2niei fiindc\u0103 Antonescu a fost arestat este ori o ignoran\u0163\u0103 cras\u0103 a cursului evenimentelor, ori un neadev\u0103r debitat con\u015ftient cu inten\u0163ia de a induce cititorii \u00een eroare: \u00eenainte de 23 august 1944, sovieticii p\u0103trunseser\u0103 de mai multe s\u0103pt\u0103m\u0103ni pe o bun\u0103 bucat\u0103 de teritoriu rom\u00e2nesc, astfel \u00eenc\u00e2t marea lor ofensiv\u0103 din 19-20 august s-a f\u0103cut de pe o linie \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi pu\u0163in la nord de Ia\u015fi. Iar rezisten\u0163a unit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne s-a ar\u0103tat atunci pentru prima oar\u0103 extrem de slab\u0103, pref\u0103c\u00e2ndu-se \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 derut\u0103. (Voi ar\u0103ta mai jos propriile cuvinte pe care mi le-a spus mie Mihai Antonescu, chiar \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august, c\u00e2nd m-a trimis la Stockholm cu instruc\u0163iuni pentru ministrul nostru Fred Nanu, ca s\u0103 se reia negocierile cu doamna \u00adKolontay, ambasadoarea sovietic\u0103.)<\/p>\n

3<\/strong>. Din cele dou\u0103 amelior\u0103ri cerute de Antonescu la \u201ecapitularea necondi\u0163ionat\u0103”,\u00a0 zona neocupat\u0103 de armata sovietic\u0103 \u00een cazul ocup\u0103rii \u00eentregului teritoriu na\u0163ional ar fi fost un jude\u0163 din extremul vest al \u0163\u0103rii unde\u00a0 s\u0103 se men\u0163in\u0103 guvernul \u0163\u0103rii \u015fi nu \u201eo zon\u0103 neutr\u0103 pe frontul din Moldova”!<\/p>\n

La Direc\u0163ia Cifrului \u015fi Cabinetului<\/span><\/strong><\/p>\n

Cititorii ziarului dumneavoastr\u0103 trebuie s\u0103 afle din capul locului c\u0103 informa\u0163iile pe care \u0163in s\u0103 le dau \u00een prezenta scrisoare se \u00eentemeiaz\u0103 pe faptul c\u0103, intrat la Ministerul de Externe prin concurs, \u00een prim\u0103vara lui 1943 (dup\u0103 ce fusesem mobilizat aproape trei ani pe front din prima zi a r\u0103zboiului \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Odessei), fusesem repartizat la Direc\u0163ia Cifrului \u015fi Cabinetului.<\/p>\n

Dup\u0103 23 august 1944, Partidul Comunist Rom\u00e2n a devenit tot mai vizibil\u00a0\u00a0 Foto: afp<\/em><\/p>\n

Datorit\u0103 \u00eencrederii pe care am inspirat-o superiorilor mei – \u00eei citez \u00een ordine ierarhic\u0103 cresc\u00e2nd\u0103: Camil Demetrescu, Victor R\u0103dulescu-Pogoreanu, Grigore Niculescu-Buze\u015fti – am fost cur\u00e2nd admis \u00een foarte str\u00e2mtul grup care a fost pus la curent cu telegramele cifrate care erau schimbate cu c\u00e2teva posturi diplomatice neutre, \u00een numele Opozi\u0163iei, \u00een ne\u015ftirea secretarului general al ministerului \u015fi al ministrului Mihai Antonescu.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r capii celor trei partide politice istorice, \u00een \u00een\u0163elegere cu Regele, convin\u015fi de felul dictatorial cu care Antonescu guverna \u0163ara \u00een r\u0103zboi, refuz\u00e2nd toate sfaturile pe care ei i le sugeraser\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2nd pe t\u00e2n\u0103rul rege \u00een total\u0103 ignoran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de dezbaterile din guvern \u015fi de hot\u0103r\u00e2rile luate (Regele \u00adMihai, \u015feful constitu\u0163ional al Statului, a aflat de intrarea noastr\u0103 \u00een r\u0103zboi \u00eenpotriva URSS, prin radio BBC! (lucru mai scandalos nici c\u0103 se poate \u00eenchipui), luaser\u0103 ini\u0163iativa ca, prin \u00eenal\u0163i func\u0163ionari ai Ministerului de Externe care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau p\u0103rerea lor c\u0103 trebuie c\u0103utat\u0103 neap\u0103rat o grabnic\u0103 ie\u015fire din r\u0103zboi, s\u0103 \u00eenceap\u0103 taton\u0103ri cu reprezentan\u0163i ai Alia\u0163ilor \u00een mai multe capitale neutre ca Ankara, Berna, Lisabona, Stockholm. Aceasta a \u00eenceput dup\u0103 intrarea \u00een r\u0103zboi a Statelor Unite \u015fi, mai cu seam\u0103, dup\u0103 catastrofa de la Stalingrad, c\u00e2nd pentru orice minte politic\u0103 luminat\u0103, victoria final\u0103 a Germaniei ap\u0103rea mai mult dec\u00e2t improbabil\u0103.<\/p>\n

La Lisabona, \u00een aceast\u0103 conjunctur\u0103, a activat consilierul de Lega\u0163ie Brutus Coste; la Berna, consilierul George Anastasiu; la Stockholm, consilierul George Duca (fiul lui I.G. Duca); la Ankara, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ministrul Alexandru Cretzianu, de cur\u00e2nd numit \u00een post. \u00cen aprilie 1944, Barbu \u015etirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit\u0103 de familie \u00een Anglia, a plecat la Cairo, ca s\u0103 \u00eenceap\u0103, \u00een numele Opozi\u0163iei, negocieri de armisti\u0163iu cu reprezentan\u0163i ai Marii Britanii, SUA \u015fi \u00adURSS.\u00a0 A plecat cu \u015ftiin\u0163a mare\u015falului Antonescu, care a \u0163inut s\u0103-l vad\u0103 \u00eenainte, ca s\u0103-i comunice\u00a0 condi\u0163iile \u00een care el, Conduc\u0103torul Statului, ar fi acceptat acordul la care ar fi ajuns reprezentantul Opozi\u0163iei cu puterile Aliate.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria lui Vi\u015foianu<\/strong><\/p>\n

La pu\u0163ine s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 plecarea lui \u015etirbei, Maniu, principala personalitate din Opozi\u0163ie, a impus s\u0103 plece la Cairo al\u0103turi de \u015etirbei \u015fi diplomatul de carier\u0103 Constantin Vi\u015foianu, om de \u00eencredere al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc. (C\u0103l\u0103toria lui Vi\u015foianu a fost mai dramatic\u0103, deoarece a str\u0103b\u0103tut Bulgaria \u015fi Turcia cu pa\u015faport pe un alt nume.)<\/p>\n

La propunerile p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, care cerea unele u\u015fur\u0103ri la teribila condi\u0163ie de \u201eCapitulare necondi\u0163ionat\u0103” (impus\u0103, trebuie reamintit, de SUA), Marea Britanie \u015fi Statele Unite au dat un r\u0103spuns \u00een termen de vreo opt zile. URSS n-a r\u0103spuns niciodat\u0103 la Cairo.<\/p>\n

Samsarul bulgar<\/strong><\/p>\n

\u00cen schimb, chiar din decembrie 1943, pe c\u0103i l\u0103turalnice, adic\u0103 prin intermediul unui samsar bulgar, a propus reprezentantului Rom\u00e2niei, ministrul plenipoten\u0163iar Frederic Nanu, ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat negocieri\u00a0 directe cu URSS, prin ambasadoarea Uniunii Sovietice la Stockholm, Alexandra Kolontay.<\/p>\n

Nanu a transmis \u00eendat\u0103 propunerea la Bucure\u015fti, prin telegram\u0103 cifrat\u0103. Guvernul Antonescu, r\u0103spunz\u00e2nd favorabil, \u00eent\u00e2lnirile Nanu-Kolontay au \u00eenceput. Din prima \u015fedin\u0163\u0103, \u00adURSS a pus o condi\u0163ie preliminar\u0103, anume ca aceste contacte s\u0103 nu fie cunoscute de Alia\u0163i, adic\u0103 de Marea Britanie \u015fi de SUA.<\/p>\n

Cu toat\u0103 aceast\u0103 surprinz\u0103toare condi\u0163ie, care tindea s\u0103 ne lipseasc\u0103 de sprijinul eventual al \u201einamicilor” no\u015ftri probabil cei mai indulgen\u0163i, guvernul Antonescu l-a autorizat pe Nanu s\u0103 \u00eenceap\u0103 tratativele cu ambasada sovietic\u0103.<\/p>\n

“\u00cen aprilie 1944, Barbu \u015etirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit\u0103 de familie \u00een Anglia, a plecat la Cairo, ca s\u0103 \u00eenceap\u0103, \u00een numele Opozi\u0163iei, negocieri de armisti\u0163iu cu reprezentan\u0163i ai Marii Britanii, SUA \u015fi URSS.”<\/em><\/p>\n

“A scrie c\u0103 sovieticii au intrat pe teritoriul Rom\u00e2niei fiindc\u0103 Antonescu a fost arestat este ori o ignoran\u0163\u0103 cras\u0103 a cursului evenimentelor, ori un neadev\u0103r debitat con\u015ftient cu inten\u0163ia de a induce cititorii \u00een eroare.”<\/em><\/p>\n

“Din prima \u015fedin\u0163\u0103, URSS a pus o condi\u0163ie preliminar\u0103, anume ca aceste contacte s\u0103 nu fie cunoscute de Alia\u0163i, adic\u0103 de Marea Britanie \u015fi de SUA.”<\/em><\/p>\n

Cine e Djuvara<\/strong><\/p>\n

Neagu Djuvara s-a n\u0103scut \u00een august 1916 la Bucure\u015fti, \u00eentr-o familie de aristocra\u0163i. \u015ei-a f\u0103cut studiile la Paris, fiind licen\u0163iat \u00een Litere \u015fi \u00een Drept. \u00cen Al Doilea R\u0103zboi Mondial a luat parte la campania din Basarabia \u015fi Transnistria \u015fi a fost r\u0103nit, \u00een apropiere de Odessa. A intrat prin concurs la Ministerul de Externe \u00een mai 1943 \u015fi este trimis curier diplomatic la Stockholm \u00een diminea\u0163a zilei de 23 august 1944 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu negocierile de pace cu URSS, reprezentat\u0103 de ambasadoarea Alexandra Kolontay.<\/p>\n

A fost numit secretar de lega\u0163ie la Stockholm de guvernul S\u0103n\u0103tescu \u015fi a r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1947. Dup\u0103 preluarea total\u0103 a puterii de c\u0103tre comuni\u015fti a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil, milit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een diverse organiza\u0163ii ale exilului rom\u00e2nesc. \u00cen 1961 a plecat \u00een Republica Niger, unde a stat 23 de ani \u00een calitate de consilier diplomatic \u015fi juridic al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine.<\/p>\n

A fost, de asemenea, profesor de drept interna\u0163ional \u015fi istorie economic\u0103. \u015ei-a reluat \u015fi studiile la Sorbona \u015fi \u00een 1972 a ob\u0163inut doctoratul de stat la Sorbona cu o tez\u0103 de filosofie a istoriei, sub coordonarea lui Raymond Aron. Dup\u0103 decembrie 1989 s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, unde a fost profesor-asociat al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi a publicat mai multe c\u0103r\u0163i bine primite de public. \u00cen anul 2010, la Editura Adev\u0103rul a ap\u0103rut volumul-interviu \u201eUn secol cu Neagu Djuvara”, semnat de jurnalistul George R\u0103dulescu.<\/p>\n

Ordinul t\u00e2n\u0103rului rege constitu\u0163ional<\/span><\/strong><\/p>\n

Partea cu adev\u0103rat extraordinar\u0103 a situa\u0163iei este c\u0103, la pu\u0163ine s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 \u00eenceperea acestor contacte \u201eoficiale”, consilierul de Lega\u0163ie\u00a0 George Duca, printr-o telegram\u0103 cifrat\u0103, cu un semn ini\u0163ial deosebit, era \u00eens\u0103rcinat de Opozi\u0163ie (s\u0103-i zicem grupul de la Buftea, deoarece acolo se \u00eentruneau izolat, \u00een conacul \u015etirbei, \u015fefii partidelor \u201eistorice” cu cei doi sau trei tineri diploma\u0163i de la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului care erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 trimit\u0103 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 telegrame supracifrate cu un sistem extrem de simplu, dar eficace, care n-a fost niciodat\u0103 descifrat nici de serviciile speciale ale lui Antonescu, nici de germani) s\u0103 ia \u015fi d\u00e2nsul \u00een tain\u0103 contact cu sovieticii.<\/p>\n

Aceasta deoarece \u015fefii Opozi\u0163iei intuiau c\u0103 Antonescu, obstinat \u00een credin\u0163a lui c\u0103 trebuie a\u015fteptat un moment mai prielnic din punct de vedere militar, pentru eventuala semnare a unui armisti\u0163iu, dup\u0103 toate discu\u0163iile cu partea sovietic\u0103, \u00een cele din urm\u0103 nu va face pasul necesar c\u0103tre ie\u015firea din alian\u0163\u0103 cu Germania; deci era indispensabil s\u0103 se prevad\u0103 \u015fi o alternativ\u0103, adic\u0103 \u00eenl\u0103turarea \u201eConduc\u0103torului” \u015fi semnarea mai grabnic\u0103 a unui armisti\u0163iu de c\u0103tre un nou guvern numit de Rege, \u015feful Statului. Se b\u0103nuia \u00eens\u0103 c\u0103 sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat\u0103\u00a0 \u015fef al Armatei, dec\u00e2t cu un guvern democratic.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00ee\u015fi \u00eenchipuiau – prost cunosc\u0103tori ai tradi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti – c\u0103 armata nu va asculta dec\u00e2t de ordinul generalului dictator \u015fi nu de ordinul t\u00e2n\u0103rului rege constitu\u0163ional. Se va vedea c\u0103 la 23 august, dup\u0103 destituirea mare\u015falului, nicio unitate a armatei rom\u00e2ne\u00a0 nu a fost neascult\u0103toare a ordinului dat de Regele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Condi\u0163iile cerute de Ion Antonescu<\/strong><\/p>\n

Mare\u015falul Ion Antonescu<\/em><\/p>\n

Trebuie precizat acum care erau condi\u0163iile de u\u015furare a \u201eCapitul\u0103rii necondi\u0163onate” pe care le dorea Antonescu, cu toate c\u0103 putuse constata din precedentul capitul\u0103rii Italiei (8 septembrie 1943) c\u0103 nici acea mare putere nu ob\u0163inuse nicio derogare de la capitularea necondi\u0163ionat\u0103 (vom vedea ulterior c\u0103 nici cele mai mari puteri ale Axei, Germania \u015fi Japonia, nu vor primi derog\u0103ri de la draconica condi\u0163ie).<\/p>\n

Antonescu \u00eens\u0103 credea mor\u0163i\u015f c\u0103 Rom\u00e2nia, putere relativ mic\u0103, putea \u00eenc\u0103 discuta despre condi\u0163ii mai u\u015foare. \u015ei iat\u0103 ce a cerut el la Stockholm prin Fred Nanu. \u0162in s\u0103 subliniez, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 informa\u0163iile pe care le dau aici le am direct de la cei doi negociatori rom\u00e2ni, Nanu \u015fi Duca, cu care am fost \u00een contact timp de trei ani (1944-1947):<\/p>\n

1. Cerea s\u0103 i se lase 15 zile ca s\u0103-i conving\u0103 pe germani s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 tot teritoriul rom\u00e2nesc \u00eenainte de semnarea unui armisti\u0163iu \u015fi de ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre armata sovietic\u0103.<\/p>\n

2. Cerea, de asemenea, ca dup\u0103 ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre sovietici \u00een \u00eenaintarea lor, un jude\u0163 din vestul \u0163\u0103rii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 prezen\u0163\u0103 militar\u0103 sovietic\u0103 pentru ca acolo s\u0103 func\u0163ioneze nestingherite guvernul \u015fi toate organele administrative centrale ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Cine nu vede ast\u0103zi c\u0103 ambele cerin\u0163e erau cu totul iluzorii?<\/span><\/strong><\/p>\n

A. Dac\u0103 guvernul rom\u00e2n \u00een\u015ftiin\u0163a partea german\u0103 c\u0103 inten\u0163iona s\u0103 semneze un armisti\u0163iu, germanii cu for\u0163ele lor din \u0163ar\u0103 (de pild\u0103, for\u0163ele antiaeriene de la Ploie\u015fti) \u00adi-ar fi arestat pe Antonescu \u015fi pe to\u0163i membrii guvernului \u015fi i-ar fi \u00eenlocuit \u00eendat\u0103 cu Horia Sima \u015fi cu legionarii \u201e\u0163inu\u0163i \u00een rezerv\u0103”. Este exact scenariul ce se va desf\u0103\u015fura peste c\u00e2teva luni la Budapesta.<\/p>\n

B. A-\u015fi \u00eenchipui c\u0103 p\u0103strarea unei zone (limitate) f\u0103r\u0103 prezen\u0163\u0103 de trupe sovietice, \u00een jurul sediilor guvernului rom\u00e2n, prezenta vreun interes, c\u00e2nd jum\u0103tate din Europa ar fi fost ocupat\u0103 de for\u0163ele sovietice, era o naivitate care ilustreaz\u0103 dramatic nenorocirea pentru \u0163ar\u0103, ca un ofi\u0163er, valoros pe plan militar, s\u0103 se prefac\u0103 \u00een om politic nepriceput, dar atotputernic \u015fi st\u0103p\u00e2nit de un orgoliu nem\u0103surat.<\/p>\n

Armisti\u0163iul \u00een numele unui nou guvern<\/strong><\/p>\n

Dau aici, pe baza surselor celor mai autentice, \u00eentreaga l\u0103murire privitor la pretinsa \u201etain\u0103”. A sosit \u00eentr-adev\u0103r, la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului, \u00een diminea\u0163a de 23 august 1944, a\u015fadar \u00eenainte de dramatica \u00eent\u00e2lnire de la Palatul Regal la mijlocul zilei, o telegram\u0103 de la Stockholm. Cel care a expediat-o a fost Consilierul de Lega\u0163ie George Duca. Cum am spus mai sus, el e cel care, de luni de zile, ducea cu ambasada sovietic\u0103 negocieri \u00een numele Opozi\u0163iei, paralel cu ale ministrului\u00a0 Nanu \u015fi f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui.<\/p>\n

Or, \u00een diminea\u0163a de 23 august, sovieticii, constat\u00e2nd c\u0103 \u00een ciuda derutei armatei rom\u00e2ne \u00een fa\u0163a puternicului atac din 19-20 august, mare\u015falul Antonescu \u00eenc\u0103 nu se hot\u0103ra, dup\u0103 trei zile,\u00a0 s\u0103 cear\u0103 armisti\u0163iu, s-au resemnat s\u0103 accepte ipoteza care, cum am spus, li se p\u0103rea mai riscant\u0103, de a semna armisti\u0163iul cu un nou guvern, format de Opozi\u0163ie. \u00cen acest scop, ambasada sovietic\u0103 l-a convocat urgent pe Duca, cer\u00e2ndu-i s\u0103 comunice Opozi\u0163iei c\u0103 accept\u0103 ideea trimiterii peste liniile sovietice a unui reprezentant al Opozi\u0163iei, \u00een persoana generalului Aldea, \u00eemputernicit s\u0103 negocieze termenii armisti\u0163iului \u00een numele unui guvern numit de Rege, dup\u0103 demiterea lui Antonescu.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Regele Mihai (primul din dreapta) l-a \u00eenso\u0163it pe Ion Antonescu (\u00een centru) pe front, \u00een 1941\u00a0 Foto: corbis<\/em><\/p>\n

Telegrama f\u0103r\u0103 obiect <\/strong><\/p>\n

Acesta a fost con\u0163inutul telegramei expediate de \u00adDuca la sf\u00e2r\u015fitul dimine\u0163ii lui 23 august, prin sistemul supracifrat de care am vorbit mai sus. Telegrama va fi fost a\u015fadar descifrat\u0103 la minister la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului, de vreunul dintre tinerii care erau admi\u015fi \u00een \u201ecomplot” \u015fi comunicat numai lui Grigore \u00adNiculescu-Buze\u015fti. \u00centruc\u00e2t acesta s-a aflat al\u0103turi de Regele Mihai, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi-trei consilieri ai regelui, ca de pild\u0103 diplomatul Ioan Mocsony-St\u00e2rcea, la dramatica \u00eent\u00e2lnire cu mare\u015falul \u00een dup\u0103 amiaza aceleia\u015fi zile, e de presupus c\u0103 a p\u0103strat cu el acea telegram\u0103 devenit\u0103 f\u0103r\u0103 obiect dup\u0103 arestarea mare\u015falului \u015fi formarea noului guvern \u00een care el devenea ministru de Externe.<\/p>\n

Exemplarul raportului, la Stanford<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 elucidarea \u201etainei”, mai am datoria s\u0103 raportez aici, pe scurt, \u015fi scopul trimiterii mele la Stockholm de c\u0103tre guvernul Antonescu, \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944, \u015fi cuprinsul instruc\u0163iunilor pe care mi le-a dat Mihai Antonescu, vice-prim ministru \u015fi ministru de Externe, \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august 1944.<\/p>\n

S-ar putea ca rezumatul prezent s\u0103 nu mai fie at\u00e2t de am\u0103nun\u0163it ca raportul pe care l-am redactat la Stockholm la sosirea mea la 24 august 1944, din care am dat o copie ministrului Fred Nanu (rechemat \u00een diminea\u0163a lui 24 august) \u015fi alta lui George Duca, numit de noul guvern, tot atunci, \u00eens\u0103rcinat cu afaceri. \u00cen aceea\u015fi telegram\u0103, eu eram numit secretar de lega\u0163ie la Stockholm, deoarece \u00eentoarcerea mea \u00een \u0163ar\u0103 devenise deocamdat\u0103 imposibil\u0103, din pricina \u201er\u0103sturn\u0103rii alian\u0163elor”. Exemplarul raportului meu \u00eencredin\u0163at lui Duca a fost depus de acesta c\u00e2nd, dup\u0103 rechemarea lui de c\u0103tre guvernul comunist, s-a refugiat \u00een SUA, la un fond rom\u00e2n la Universitatea Stanford, unde acum poate fi oric\u00e2nd consultat, pentru confirmarea declara\u0163iilor mele actuale – dup\u0103 67 de ani.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul curier<\/strong><\/p>\n

Trimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot\u0103r\u00e2rii mare\u015falului, la 22 august (st\u0103tuse o zi \u015fi jum\u0103tate \u00een Bucure\u015fti), de a r\u0103spunde \u00een sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 o \u015fov\u0103ire de trei luni, propunerii sovietice din 30 mai. Faptul \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een loc de a trimite \u00eendat\u0103 o telegram\u0103 cifrat\u0103 ministrului Nanu cu instruc\u0163iunea de a relua leg\u0103tura cu doamna Kolontay, opera\u0163ie care ar fi cerut – la minister \u015fi apoi la lega\u0163ia din Stockholm – cel mult o or\u0103, se lua riscul de a trimite mesajul printr-un t\u00e2n\u0103r curier care pleca, regulamentar, a doua zi, cu valizele de curier diplomatic, consider c\u0103 e de o gravitate excep\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Acea c\u0103l\u0103torie lung\u0103 se f\u0103cea \u00een condi\u0163ii extrem de riscante de bombardamente aliate \u015fi de nesosire a curierului la Stockholm. V\u0103dit, mare\u015falul se obstina s\u0103 trag\u0103 de timp \u015fi, \u00een cazul prezent, s\u0103 am\u0103geasc\u0103 Opozi\u0163ia c\u0103 el e gata s\u0103 semneze armisti\u0163iul. Am\u0103nuntele tragicomice ale c\u0103l\u0103toriei mele de 36 de ceasuri, de la Bucure\u015fti la Stockholm, vor dovedi din plin c\u0103 riscul de nesosire era real.<\/p>\n

Minciuna din \u201eOglinda”<\/strong><\/p>\n

\u00cen filmul \u201eOglinda” al lui Sergiu Nicolaescu exist\u0103 o minciun\u0103: se spune c\u0103 a existat o telegram\u0103 cu un r\u0103spuns favorabil de la Soviete! Asta e o legend\u0103 care s-a r\u0103sp\u00e2ndit foarte repede.<\/p>\n

“Se b\u0103nuia c\u0103 sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat\u0103 \u015fef al Armatei, dec\u00e2t cu un guvern democratic.”<\/em><\/p>\n

“Trimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot\u0103r\u00e2rii mare\u015falului, la 22 august, de a r\u0103spunde \u00een sf\u00e2r\u015fit propunerii sovietice din 30 mai.”<\/em><\/p>\n

“V\u0103dit, mare\u015falul se obstina s\u0103 trag\u0103 de timp \u015fi, \u00een cazul prezent, s\u0103 am\u0103geasc\u0103 Opozi\u0163ia c\u0103 el e gata s\u0103 semneze armisti\u0163iul.”<\/em><\/p>\n

Instruc\u0163iunile primite de Neagu Djuvara \u00een noaptea de 22 spre 23 august 1944<\/strong><\/p>\n

Raportez, de asemenea, pe scurt, instruc\u0163iunile pe care mi le-a dat \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august 1944 Mihai Antonescu, vice-prim ministru \u015fi ministru de Externe. Era aproape miezul nop\u0163ii \u015fi trebuia, \u00eenainte de a lua avionul, s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Snagov, unde direc\u0163iunea noastr\u0103 era evacuat\u0103 de la \u00eenceputul lui mai, dup\u0103 primele mari bombardamente americane \u015fi britanice asupra Bucure\u015ftilor, ca s\u0103 preiau valizele de curier.<\/p>\n

Alexandra Kolontay, ambasadoarea URSS la Stockholm<\/em><\/p>\n

Calitatea mea era doar de ata\u015fat de lega\u0163ie (primul rang \u00een ierarhia diplomatic\u0103; voi avea 28 de ani o lun\u0103 mai t\u00e2rziu). Eram desemnat de Piki Pogoneanu, \u00een \u00eemprejur\u0103ri pe care nu mai e cazul s\u0103 le povestesc aici, ca s\u0103 fiu, eu, a doua zi, \u201ecurierul diplomatic” c\u0103tre Stockholm.<\/p>\n

Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului avea monopolul acestor trimi\u015fi, \u00een general lunar, cu coresponden\u0163a ministerului c\u0103tre ambasade, lega\u0163iuni \u015fi consulate. Faptul c\u0103, \u00een acel caz, curierul era, pe deasupra, \u00eens\u0103rcinat cu misiunea neobi\u015fnuit\u0103 \u015fi grav\u0103 de a transmite noi instruc\u0163iuni pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu, era cu totul excep\u0163ional.<\/p>\n

Mihai Antonescu, nervos \u015fi obosit<\/strong><\/p>\n

De aceea, cu doar c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte, Mihai Antonescu ordonase s\u0103 nu mai plece \u00een diversele direc\u0163ii curierii dinainte \u00eent\u00e2mpl\u0103tor or\u00e2ndui\u0163i. F\u0103cuse \u00eens\u0103 dou\u0103 excep\u0163ii, fiindc\u0103 tinerii desemna\u0163i \u00eei inspirau \u00eencredere: Emil Ciurea pentru Ankara \u015fi eu pentru Stockholm. M\u0103 prime\u015fte a\u015fadar \u00een toiul nop\u0163ii. L-am g\u0103sit – era firesc – foarte nervos \u015fi obosit. Mi-a spus c\u0103, din pricina situa\u0163iei dezastruoase de pe front, domnul mare\u015fal se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 reia negocierile de armisti\u0163iu duse de c\u00e2teva luni cu ambasadoarea sovietic\u0103 la Stockholm.<\/p>\n

Reamintind insisten\u0163ele pe care de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de zile le f\u0103cea, \u00een telegramele sale, ministrul Nanu, ca guvernul nostru s\u0103 dea, \u00een fine, un r\u0103spuns sovieticilor care, de trei luni de zile, cum am spus mai sus, acceptaser\u0103 acele condi\u0163ii puse de mare\u015fal, a vrut s\u0103-mi explice mai \u00eent\u00e2i, spre a le comunica domnului Nanu, motivele pentru care s-a ezitat p\u00e2n\u0103 atunci. Discursul mi s-a p\u0103rut confuz. Re\u0163in doar dou\u0103 dintre motive: 1. speran\u0163a p\u0103strat\u0103 \u00eencontinuu de mare\u015fal, s\u0103 se iveasc\u0103 pe frontul germano-sovietic un moment mai prielnic pentru \u00eencheierea unui armisti\u0163iu; 2. un zvon care fusese raportat, c\u0103 ar fi existat contacte secrete germano-sovietice.<\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care ar fi dus la un armisti\u0163iu germano-sovietic, noi ne-am fi aflat \u00een postur\u0103 fals\u0103. M\u0103rturisesc c\u0103, pe moment, n-am \u00een\u0163eles prea bine cum de puteam s\u0103 fim re\u0163inu\u0163i, vreme de trei luni, de un simplu zvon – lansat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, inten\u0163ionat, de unul sau de cel\u0103lalt dintre cei doi mari adversari. A ad\u0103ugat \u00eens\u0103 c\u0103 situa\u0163ia creat\u0103 de spargerea frontului germano-rom\u00e2n \u00een zilele de 19-20 august l-au convins pe mare\u015fal de necesitatea relu\u0103rii negocierilor de la Stockholm. \u00cen acest scop, domnul Nanu trebuia s-o \u00eentrebe pe doamna Kolontay: 1. dac\u0103 partea sovietic\u0103 accepta s\u0103 reia dialogul; 2. dac\u0103, \u00een caz afirmativ, condi\u0163iile acordate la 30 mai erau \u00eenc\u0103 valabile.<\/p>\n

Solda\u0163ii nu s-au mai b\u0103tut bine<\/strong><\/p>\n

Mi-a spus apoi un lucru at\u00e2t de extraordinar, \u00eenc\u00e2t m\u0103 tem s\u0103 nu fiu crezut pe cuv\u00e2nt: domnul Nanu trebuia s\u0103 dea p\u0103r\u0163ii sovietice ca nou argument c\u0103 Rom\u00e2nia dore\u015fte sincer pacea faptul c\u0103 solda\u0163ii rom\u00e2ni, \u00een fa\u0163a ultimei ofensive sovietice, nu s-au mai b\u0103tut bine.<\/p>\n

Argumentul mi s-a p\u0103rut, pe loc, at\u00e2t de insolit \u00eenc\u00e2t, cu toat\u0103 v\u00e2rsta mea \u015fi scurta mea experien\u0163\u0103 diplomatic\u0103, am \u00eendr\u0103znit s\u0103-l \u00eentrerup pe ministru, chiar pe un ton vehement, rug\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 ierte c\u0103 m\u0103 \u00eencumet s\u0103-l contrazic, zic\u00e2ndu-i c\u0103 un asemenea argument nu trebuia \u00een niciun caz \u00eenaintat la deschiderea unor negocieri finale, c\u0103ci implicau renun\u0163area dinainte a continu\u0103rii rezisten\u0163ei, \u00een cazul \u00een care am fi constatat, la urma urmei, imposibilitatea de a \u00eencheia armisti\u0163iul \u00een condi\u0163iile impuse.<\/p>\n

Mihai Antonescu a acceptat \u00eent\u00e2mpinarea mea \u015fi mi-a zis: \u201eAi dreptate! Mai bine s\u0103 nu spun\u0103 asta!”. Am plecat de la acea memorabil\u0103 audien\u0163\u0103 cu dramatica impresie c\u0103 \u201enum\u0103ru’ doi” al regimului era, \u00een acel moment tragic, cu totul descump\u0103nit \u015fi cu un singur g\u00e2nd, s\u0103 scape cel pu\u0163in el. Am dedus-o pe loc c\u00e2nd, \u00eenainte de desp\u0103r\u0163ire, mi-a spus c\u0103 inten\u0163iona s\u0103 plece a doua zi la Ankara, ca s\u0103 vad\u0103 el, acolo, ce-am mai putea a\u015ftepta de la Turcia \u015fi de la anglo-americani…<\/p>\n

“Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului avea monopolul acestor trimi\u015fi, \u00een general lunar, cu coresponden\u0163a ministerului c\u0103tre ambasade, lega\u0163iuni \u015fi consulate.”<\/em><\/p>\n

“Domnul Nanu trebuia s-o \u00eentrebe pe doamna Kolontay: 1. dac\u0103 partea sovietic\u0103 accepta s\u0103 reia dialogul; 2. dac\u0103, \u00een caz afirmativ, condi\u0163iile acordate la 30 mai erau \u00eenc\u0103 valabile.”<\/em><\/p>\n

Inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu, neserioas\u0103<\/strong><\/p>\n

Peripe\u0163iile drumului de la B\u0103neasa la Stockholm via Viena-Berlin (cu o noapte la Berlin) le-am povestit \u00een cartea mea \u201eAmintiri din pribegie” (Albatros, 2002; Humanitas, 2005, 2006, 2010). Voi spune aici doar foarte pe scurt: 1. a fost c\u00e2t pe-aci s\u0103 nu fiu acceptat la Viena, la schimbarea de avion, din cauza excesului meu de valize; 2. la Berlin nu m-a a\u015fteptat nimeni din partea ambasadei rom\u00e2ne, evacuate la 70 de kilometri de Berlin; 3. marele hotel Adlon la care am ajuns, dup\u0103 ce \u00eendr\u0103znisem s\u0103 cer telefonic la Ausw\u00e4rtiges-Amt (Ministerul de Externe), o ma\u015fin\u0103 special\u0103 \u201epentru a duce curierul rom\u00e2n la Stockholm, de la aeroport la hotel”, nici pomeneal\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc \u00een acea noapte pentru mine; dup\u0103 ore de a\u015fteptare \u00eenfrigurat\u0103 la poarta hotelului am \u00eent\u00e2lnit, \u00een fine, ca prin minune, trei tineri rom\u00e2ni de o incon\u015ftien\u0163\u0103 incredibil\u0103, care mi-au g\u0103sit loc \u00een alt hotel \u015fi m-au luat la cin\u0103 \u00eempreun\u0103 cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 aristocrat\u0103 nem\u0163oaic\u0103 cu care doreau s\u0103 m\u0103 ia \u00een acea sear\u0103 la un club s\u0103 dans\u0103m!<\/p>\n

Tragi-comedia<\/strong><\/p>\n

Unii cititori vor crede c\u0103 spun bra\u015foave, ca s\u0103-mi bat joc de ei. E, din p\u0103cate, adev\u0103rul greu de \u00eenchipuit, privitor la drumul pe care l-a f\u0103cut mesagerul mare\u015falului Antonescu la Stockholm pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 aceast\u0103 tragi-comedie suprarealist\u0103 avea loc c\u00e2teva ceasuri dup\u0103 ce mare\u015falul Antonescu fusese demis \u015fi arestat. Tinerii rom\u00e2ni m-au dus totu\u015fi la noul hotel. N-a fost bombardament \u00een acea noapte.<\/p>\n

La cinci diminea\u0163a, tinerii, dup\u0103 o noapte de chef, au venit la vreme s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la aeroport. Am r\u0103mas \u00een pan\u0103 de benzin\u0103 pe drum… dar, alerg\u00e2nd tuspatru cu geamantanele \u00een \u00adm\u00e2ini, am sosit la vreme s\u0103 g\u0103sesc un ultim loc liber \u00een micul avion de Stockholm \u015fi s\u0103 sosesc, evident degeaba, la lega\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, unde iar\u0103\u015fi nu eram a\u015fteptat. E totu\u015fi bine s\u0103 se \u015ftie barem azi, de la un martor ocular, ce neserioas\u0103 a fost inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu de a negocia la vreme condi\u0163ii acceptabile cu sovieticii.<\/p>\n

\u015ei s\u0103 se termine odat\u0103 cu \u201epovestea telegramei de la Stockholm de la 23 august, prin care URSS accept\u0103 condi\u0163iile de armisti\u0163iu ale mare\u015falului Antonescu”! E scandalos c\u0103 unele organe de pres\u0103 \u015fi chiar unii \u201eistorici de meserie” refuz\u0103 \u00een continuare m\u0103rturia a, pesemne, ultimului martor ocular al evenimentului de acum 67 de ani.<\/p>\n

28 <\/strong>de ani avea Neagu Djuvara \u00een august 1944, c\u00e2nd a fost trimis la Stockholm.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Neagu Djuvara a scris acest articol dup\u0103 ce \u00eentr-un cotidian central (al c\u0103rui nume profesorul l-a trecut, cu delicate\u0163e, sub t\u0103cere) au ap\u0103rut articole \u00een care se prezenta \u201etelegrama de la Stockholm” \u00eentr-o lumin\u0103 fals\u0103. Concret: prin respectiva misiv\u0103, Moscova ar fi anun\u0163at \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944 c\u0103 e gata s\u0103 \u00eencheie armisti\u0163iul cu mare\u015falul Antonescu, dar Bucure\u015ftiul a nesocotit telegrama \u015fi mare\u015falul a fost arestat. Neagu Djuvara e ultimul martor ocular \u00een via\u0163\u0103 al pove\u015ftii \u201etelegrama de la Stockholm”. El a fost mesagerul trimis \u00een Suedia pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu \u015fi arat\u0103 c\u0103 inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu de a semna armisti\u0163iul cu sovieticii era profund neserioas\u0103. Intertitlurile \u015fi structurarea acestui material apar\u0163in redac\u0163iei.<\/p>\n

De zeci de ani se v\u00e2ntur\u0103 informa\u0163ia c\u0103 ar fi existat o telegram\u0103 sosit\u0103 \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944 care ar fi acceptat condi\u0163iile mare\u015falului Antonescu \u015fi l-ar fi \u00eencuviin\u0163at s\u0103 semneze armisti\u0163iul cu Uniunea \u00adSovietic\u0103. Informa\u0163ia e cu totul eronat\u0103. Acceptarea celor dou\u0103 condi\u0163ii de ameliorare cerute de mare\u015fal fusese transmis\u0103 la Bucure\u015fti din 30 mai 1944. Deci cu aproape trei luni \u00eenainte de 23 august.<\/p>\n

1. <\/strong>Telegrama sosit\u0103 de la Stockholm \u00een diminea\u0163a lui 23 august nu anun\u0163a, \u00adnicicum, un acord cu mare\u015falul Antonescu, dup\u0103 cum voi dovedi mai jos.<\/p>\n

2.<\/strong> A scrie c\u0103 sovieticii au intrat pe teritoriul Rom\u00e2niei fiindc\u0103 Antonescu a fost arestat este ori o ignoran\u0163\u0103 cras\u0103 a cursului evenimentelor, ori un neadev\u0103r debitat con\u015ftient cu inten\u0163ia de a induce cititorii \u00een eroare: \u00eenainte de 23 august 1944, sovieticii p\u0103trunseser\u0103 de mai multe s\u0103pt\u0103m\u0103ni pe o bun\u0103 bucat\u0103 de teritoriu rom\u00e2nesc, astfel \u00eenc\u00e2t marea lor ofensiv\u0103 din 19-20 august s-a f\u0103cut de pe o linie \u00eentre Chi\u015fin\u0103u \u015fi pu\u0163in la nord de Ia\u015fi. Iar rezisten\u0163a unit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne s-a ar\u0103tat atunci pentru prima oar\u0103 extrem de slab\u0103, pref\u0103c\u00e2ndu-se \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 derut\u0103. (Voi ar\u0103ta mai jos propriile cuvinte pe care mi le-a spus mie Mihai Antonescu, chiar \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august, c\u00e2nd m-a trimis la Stockholm cu instruc\u0163iuni pentru ministrul nostru Fred Nanu, ca s\u0103 se reia negocierile cu doamna \u00adKolontay, ambasadoarea sovietic\u0103.)<\/p>\n

3<\/strong>. Din cele dou\u0103 amelior\u0103ri cerute de Antonescu la \u201ecapitularea necondi\u0163ionat\u0103”,\u00a0 zona neocupat\u0103 de armata sovietic\u0103 \u00een cazul ocup\u0103rii \u00eentregului teritoriu na\u0163ional ar fi fost un jude\u0163 din extremul vest al \u0163\u0103rii unde\u00a0 s\u0103 se men\u0163in\u0103 guvernul \u0163\u0103rii \u015fi nu \u201eo zon\u0103 neutr\u0103 pe frontul din Moldova”!<\/p>\n

La Direc\u0163ia Cifrului \u015fi Cabinetului<\/span><\/strong><\/p>\n

Cititorii ziarului dumneavoastr\u0103 trebuie s\u0103 afle din capul locului c\u0103 informa\u0163iile pe care \u0163in s\u0103 le dau \u00een prezenta scrisoare se \u00eentemeiaz\u0103 pe faptul c\u0103, intrat la Ministerul de Externe prin concurs, \u00een prim\u0103vara lui 1943 (dup\u0103 ce fusesem mobilizat aproape trei ani pe front din prima zi a r\u0103zboiului \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Odessei), fusesem repartizat la Direc\u0163ia Cifrului \u015fi Cabinetului.<\/p>\n

Dup\u0103 23 august 1944, Partidul Comunist Rom\u00e2n a devenit tot mai vizibil\u00a0\u00a0 Foto: afp<\/em><\/p>\n

Datorit\u0103 \u00eencrederii pe care am inspirat-o superiorilor mei – \u00eei citez \u00een ordine ierarhic\u0103 cresc\u00e2nd\u0103: Camil Demetrescu, Victor R\u0103dulescu-Pogoreanu, Grigore Niculescu-Buze\u015fti – am fost cur\u00e2nd admis \u00een foarte str\u00e2mtul grup care a fost pus la curent cu telegramele cifrate care erau schimbate cu c\u00e2teva posturi diplomatice neutre, \u00een numele Opozi\u0163iei, \u00een ne\u015ftirea secretarului general al ministerului \u015fi al ministrului Mihai Antonescu.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r capii celor trei partide politice istorice, \u00een \u00een\u0163elegere cu Regele, convin\u015fi de felul dictatorial cu care Antonescu guverna \u0163ara \u00een r\u0103zboi, refuz\u00e2nd toate sfaturile pe care ei i le sugeraser\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2nd pe t\u00e2n\u0103rul rege \u00een total\u0103 ignoran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de dezbaterile din guvern \u015fi de hot\u0103r\u00e2rile luate (Regele \u00adMihai, \u015feful constitu\u0163ional al Statului, a aflat de intrarea noastr\u0103 \u00een r\u0103zboi \u00eenpotriva URSS, prin radio BBC! (lucru mai scandalos nici c\u0103 se poate \u00eenchipui), luaser\u0103 ini\u0163iativa ca, prin \u00eenal\u0163i func\u0163ionari ai Ministerului de Externe care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau p\u0103rerea lor c\u0103 trebuie c\u0103utat\u0103 neap\u0103rat o grabnic\u0103 ie\u015fire din r\u0103zboi, s\u0103 \u00eenceap\u0103 taton\u0103ri cu reprezentan\u0163i ai Alia\u0163ilor \u00een mai multe capitale neutre ca Ankara, Berna, Lisabona, Stockholm. Aceasta a \u00eenceput dup\u0103 intrarea \u00een r\u0103zboi a Statelor Unite \u015fi, mai cu seam\u0103, dup\u0103 catastrofa de la Stalingrad, c\u00e2nd pentru orice minte politic\u0103 luminat\u0103, victoria final\u0103 a Germaniei ap\u0103rea mai mult dec\u00e2t improbabil\u0103.<\/p>\n

La Lisabona, \u00een aceast\u0103 conjunctur\u0103, a activat consilierul de Lega\u0163ie Brutus Coste; la Berna, consilierul George Anastasiu; la Stockholm, consilierul George Duca (fiul lui I.G. Duca); la Ankara, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ministrul Alexandru Cretzianu, de cur\u00e2nd numit \u00een post. \u00cen aprilie 1944, Barbu \u015etirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit\u0103 de familie \u00een Anglia, a plecat la Cairo, ca s\u0103 \u00eenceap\u0103, \u00een numele Opozi\u0163iei, negocieri de armisti\u0163iu cu reprezentan\u0163i ai Marii Britanii, SUA \u015fi \u00adURSS.\u00a0 A plecat cu \u015ftiin\u0163a mare\u015falului Antonescu, care a \u0163inut s\u0103-l vad\u0103 \u00eenainte, ca s\u0103-i comunice\u00a0 condi\u0163iile \u00een care el, Conduc\u0103torul Statului, ar fi acceptat acordul la care ar fi ajuns reprezentantul Opozi\u0163iei cu puterile Aliate.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria lui Vi\u015foianu<\/strong><\/p>\n

La pu\u0163ine s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 plecarea lui \u015etirbei, Maniu, principala personalitate din Opozi\u0163ie, a impus s\u0103 plece la Cairo al\u0103turi de \u015etirbei \u015fi diplomatul de carier\u0103 Constantin Vi\u015foianu, om de \u00eencredere al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc. (C\u0103l\u0103toria lui Vi\u015foianu a fost mai dramatic\u0103, deoarece a str\u0103b\u0103tut Bulgaria \u015fi Turcia cu pa\u015faport pe un alt nume.)<\/p>\n

La propunerile p\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne, care cerea unele u\u015fur\u0103ri la teribila condi\u0163ie de \u201eCapitulare necondi\u0163ionat\u0103” (impus\u0103, trebuie reamintit, de SUA), Marea Britanie \u015fi Statele Unite au dat un r\u0103spuns \u00een termen de vreo opt zile. URSS n-a r\u0103spuns niciodat\u0103 la Cairo.<\/p>\n

Samsarul bulgar<\/strong><\/p>\n

\u00cen schimb, chiar din decembrie 1943, pe c\u0103i l\u0103turalnice, adic\u0103 prin intermediul unui samsar bulgar, a propus reprezentantului Rom\u00e2niei, ministrul plenipoten\u0163iar Frederic Nanu, ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat negocieri\u00a0 directe cu URSS, prin ambasadoarea Uniunii Sovietice la Stockholm, Alexandra Kolontay.<\/p>\n

Nanu a transmis \u00eendat\u0103 propunerea la Bucure\u015fti, prin telegram\u0103 cifrat\u0103. Guvernul Antonescu, r\u0103spunz\u00e2nd favorabil, \u00eent\u00e2lnirile Nanu-Kolontay au \u00eenceput. Din prima \u015fedin\u0163\u0103, \u00adURSS a pus o condi\u0163ie preliminar\u0103, anume ca aceste contacte s\u0103 nu fie cunoscute de Alia\u0163i, adic\u0103 de Marea Britanie \u015fi de SUA.<\/p>\n

Cu toat\u0103 aceast\u0103 surprinz\u0103toare condi\u0163ie, care tindea s\u0103 ne lipseasc\u0103 de sprijinul eventual al \u201einamicilor” no\u015ftri probabil cei mai indulgen\u0163i, guvernul Antonescu l-a autorizat pe Nanu s\u0103 \u00eenceap\u0103 tratativele cu ambasada sovietic\u0103.<\/p>\n

“\u00cen aprilie 1944, Barbu \u015etirbei, unchiul matern al lui Cretzianu, sub pretext de vizit\u0103 de familie \u00een Anglia, a plecat la Cairo, ca s\u0103 \u00eenceap\u0103, \u00een numele Opozi\u0163iei, negocieri de armisti\u0163iu cu reprezentan\u0163i ai Marii Britanii, SUA \u015fi URSS.”<\/em><\/p>\n

“A scrie c\u0103 sovieticii au intrat pe teritoriul Rom\u00e2niei fiindc\u0103 Antonescu a fost arestat este ori o ignoran\u0163\u0103 cras\u0103 a cursului evenimentelor, ori un neadev\u0103r debitat con\u015ftient cu inten\u0163ia de a induce cititorii \u00een eroare.”<\/em><\/p>\n

“Din prima \u015fedin\u0163\u0103, URSS a pus o condi\u0163ie preliminar\u0103, anume ca aceste contacte s\u0103 nu fie cunoscute de Alia\u0163i, adic\u0103 de Marea Britanie \u015fi de SUA.”<\/em><\/p>\n

Cine e Djuvara<\/strong><\/p>\n

Neagu Djuvara s-a n\u0103scut \u00een august 1916 la Bucure\u015fti, \u00eentr-o familie de aristocra\u0163i. \u015ei-a f\u0103cut studiile la Paris, fiind licen\u0163iat \u00een Litere \u015fi \u00een Drept. \u00cen Al Doilea R\u0103zboi Mondial a luat parte la campania din Basarabia \u015fi Transnistria \u015fi a fost r\u0103nit, \u00een apropiere de Odessa. A intrat prin concurs la Ministerul de Externe \u00een mai 1943 \u015fi este trimis curier diplomatic la Stockholm \u00een diminea\u0163a zilei de 23 august 1944 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu negocierile de pace cu URSS, reprezentat\u0103 de ambasadoarea Alexandra Kolontay.<\/p>\n

A fost numit secretar de lega\u0163ie la Stockholm de guvernul S\u0103n\u0103tescu \u015fi a r\u0103mas \u00een Suedia p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 1947. Dup\u0103 preluarea total\u0103 a puterii de c\u0103tre comuni\u015fti a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een exil, milit\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een diverse organiza\u0163ii ale exilului rom\u00e2nesc. \u00cen 1961 a plecat \u00een Republica Niger, unde a stat 23 de ani \u00een calitate de consilier diplomatic \u015fi juridic al Ministerului Afacerilor Str\u0103ine.<\/p>\n

A fost, de asemenea, profesor de drept interna\u0163ional \u015fi istorie economic\u0103. \u015ei-a reluat \u015fi studiile la Sorbona \u015fi \u00een 1972 a ob\u0163inut doctoratul de stat la Sorbona cu o tez\u0103 de filosofie a istoriei, sub coordonarea lui Raymond Aron. Dup\u0103 decembrie 1989 s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia, unde a fost profesor-asociat al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi a publicat mai multe c\u0103r\u0163i bine primite de public. \u00cen anul 2010, la Editura Adev\u0103rul a ap\u0103rut volumul-interviu \u201eUn secol cu Neagu Djuvara”, semnat de jurnalistul George R\u0103dulescu.<\/p>\n

Ordinul t\u00e2n\u0103rului rege constitu\u0163ional<\/span><\/strong><\/p>\n

Partea cu adev\u0103rat extraordinar\u0103 a situa\u0163iei este c\u0103, la pu\u0163ine s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 \u00eenceperea acestor contacte \u201eoficiale”, consilierul de Lega\u0163ie\u00a0 George Duca, printr-o telegram\u0103 cifrat\u0103, cu un semn ini\u0163ial deosebit, era \u00eens\u0103rcinat de Opozi\u0163ie (s\u0103-i zicem grupul de la Buftea, deoarece acolo se \u00eentruneau izolat, \u00een conacul \u015etirbei, \u015fefii partidelor \u201eistorice” cu cei doi sau trei tineri diploma\u0163i de la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului care erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 trimit\u0103 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 telegrame supracifrate cu un sistem extrem de simplu, dar eficace, care n-a fost niciodat\u0103 descifrat nici de serviciile speciale ale lui Antonescu, nici de germani) s\u0103 ia \u015fi d\u00e2nsul \u00een tain\u0103 contact cu sovieticii.<\/p>\n

Aceasta deoarece \u015fefii Opozi\u0163iei intuiau c\u0103 Antonescu, obstinat \u00een credin\u0163a lui c\u0103 trebuie a\u015fteptat un moment mai prielnic din punct de vedere militar, pentru eventuala semnare a unui armisti\u0163iu, dup\u0103 toate discu\u0163iile cu partea sovietic\u0103, \u00een cele din urm\u0103 nu va face pasul necesar c\u0103tre ie\u015firea din alian\u0163\u0103 cu Germania; deci era indispensabil s\u0103 se prevad\u0103 \u015fi o alternativ\u0103, adic\u0103 \u00eenl\u0103turarea \u201eConduc\u0103torului” \u015fi semnarea mai grabnic\u0103 a unui armisti\u0163iu de c\u0103tre un nou guvern numit de Rege, \u015feful Statului. Se b\u0103nuia \u00eens\u0103 c\u0103 sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat\u0103\u00a0 \u015fef al Armatei, dec\u00e2t cu un guvern democratic.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00ee\u015fi \u00eenchipuiau – prost cunosc\u0103tori ai tradi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti – c\u0103 armata nu va asculta dec\u00e2t de ordinul generalului dictator \u015fi nu de ordinul t\u00e2n\u0103rului rege constitu\u0163ional. Se va vedea c\u0103 la 23 august, dup\u0103 destituirea mare\u015falului, nicio unitate a armatei rom\u00e2ne\u00a0 nu a fost neascult\u0103toare a ordinului dat de Regele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Condi\u0163iile cerute de Ion Antonescu<\/strong><\/p>\n

Mare\u015falul Ion Antonescu<\/em><\/p>\n

Trebuie precizat acum care erau condi\u0163iile de u\u015furare a \u201eCapitul\u0103rii necondi\u0163onate” pe care le dorea Antonescu, cu toate c\u0103 putuse constata din precedentul capitul\u0103rii Italiei (8 septembrie 1943) c\u0103 nici acea mare putere nu ob\u0163inuse nicio derogare de la capitularea necondi\u0163ionat\u0103 (vom vedea ulterior c\u0103 nici cele mai mari puteri ale Axei, Germania \u015fi Japonia, nu vor primi derog\u0103ri de la draconica condi\u0163ie).<\/p>\n

Antonescu \u00eens\u0103 credea mor\u0163i\u015f c\u0103 Rom\u00e2nia, putere relativ mic\u0103, putea \u00eenc\u0103 discuta despre condi\u0163ii mai u\u015foare. \u015ei iat\u0103 ce a cerut el la Stockholm prin Fred Nanu. \u0162in s\u0103 subliniez, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 informa\u0163iile pe care le dau aici le am direct de la cei doi negociatori rom\u00e2ni, Nanu \u015fi Duca, cu care am fost \u00een contact timp de trei ani (1944-1947):<\/p>\n

1. Cerea s\u0103 i se lase 15 zile ca s\u0103-i conving\u0103 pe germani s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 tot teritoriul rom\u00e2nesc \u00eenainte de semnarea unui armisti\u0163iu \u015fi de ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre armata sovietic\u0103.<\/p>\n

2. Cerea, de asemenea, ca dup\u0103 ocuparea \u0163\u0103rii de c\u0103tre sovietici \u00een \u00eenaintarea lor, un jude\u0163 din vestul \u0163\u0103rii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 prezen\u0163\u0103 militar\u0103 sovietic\u0103 pentru ca acolo s\u0103 func\u0163ioneze nestingherite guvernul \u015fi toate organele administrative centrale ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Cine nu vede ast\u0103zi c\u0103 ambele cerin\u0163e erau cu totul iluzorii?<\/span><\/strong><\/p>\n

A. Dac\u0103 guvernul rom\u00e2n \u00een\u015ftiin\u0163a partea german\u0103 c\u0103 inten\u0163iona s\u0103 semneze un armisti\u0163iu, germanii cu for\u0163ele lor din \u0163ar\u0103 (de pild\u0103, for\u0163ele antiaeriene de la Ploie\u015fti) \u00adi-ar fi arestat pe Antonescu \u015fi pe to\u0163i membrii guvernului \u015fi i-ar fi \u00eenlocuit \u00eendat\u0103 cu Horia Sima \u015fi cu legionarii \u201e\u0163inu\u0163i \u00een rezerv\u0103”. Este exact scenariul ce se va desf\u0103\u015fura peste c\u00e2teva luni la Budapesta.<\/p>\n

B. A-\u015fi \u00eenchipui c\u0103 p\u0103strarea unei zone (limitate) f\u0103r\u0103 prezen\u0163\u0103 de trupe sovietice, \u00een jurul sediilor guvernului rom\u00e2n, prezenta vreun interes, c\u00e2nd jum\u0103tate din Europa ar fi fost ocupat\u0103 de for\u0163ele sovietice, era o naivitate care ilustreaz\u0103 dramatic nenorocirea pentru \u0163ar\u0103, ca un ofi\u0163er, valoros pe plan militar, s\u0103 se prefac\u0103 \u00een om politic nepriceput, dar atotputernic \u015fi st\u0103p\u00e2nit de un orgoliu nem\u0103surat.<\/p>\n

Armisti\u0163iul \u00een numele unui nou guvern<\/strong><\/p>\n

Dau aici, pe baza surselor celor mai autentice, \u00eentreaga l\u0103murire privitor la pretinsa \u201etain\u0103”. A sosit \u00eentr-adev\u0103r, la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului, \u00een diminea\u0163a de 23 august 1944, a\u015fadar \u00eenainte de dramatica \u00eent\u00e2lnire de la Palatul Regal la mijlocul zilei, o telegram\u0103 de la Stockholm. Cel care a expediat-o a fost Consilierul de Lega\u0163ie George Duca. Cum am spus mai sus, el e cel care, de luni de zile, ducea cu ambasada sovietic\u0103 negocieri \u00een numele Opozi\u0163iei, paralel cu ale ministrului\u00a0 Nanu \u015fi f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui.<\/p>\n

Or, \u00een diminea\u0163a de 23 august, sovieticii, constat\u00e2nd c\u0103 \u00een ciuda derutei armatei rom\u00e2ne \u00een fa\u0163a puternicului atac din 19-20 august, mare\u015falul Antonescu \u00eenc\u0103 nu se hot\u0103ra, dup\u0103 trei zile,\u00a0 s\u0103 cear\u0103 armisti\u0163iu, s-au resemnat s\u0103 accepte ipoteza care, cum am spus, li se p\u0103rea mai riscant\u0103, de a semna armisti\u0163iul cu un nou guvern, format de Opozi\u0163ie. \u00cen acest scop, ambasada sovietic\u0103 l-a convocat urgent pe Duca, cer\u00e2ndu-i s\u0103 comunice Opozi\u0163iei c\u0103 accept\u0103 ideea trimiterii peste liniile sovietice a unui reprezentant al Opozi\u0163iei, \u00een persoana generalului Aldea, \u00eemputernicit s\u0103 negocieze termenii armisti\u0163iului \u00een numele unui guvern numit de Rege, dup\u0103 demiterea lui Antonescu<\/p>\n

Telegrama f\u0103r\u0103 obiect <\/strong><\/p>\n

Acesta a fost con\u0163inutul telegramei expediate de \u00adDuca la sf\u00e2r\u015fitul dimine\u0163ii lui 23 august, prin sistemul supracifrat de care am vorbit mai sus. Telegrama va fi fost a\u015fadar descifrat\u0103 la minister la Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului, de vreunul dintre tinerii care erau admi\u015fi \u00een \u201ecomplot” \u015fi comunicat numai lui Grigore \u00adNiculescu-Buze\u015fti. \u00centruc\u00e2t acesta s-a aflat al\u0103turi de Regele Mihai, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i doi-trei consilieri ai regelui, ca de pild\u0103 diplomatul Ioan Mocsony-St\u00e2rcea, la dramatica \u00eent\u00e2lnire cu mare\u015falul \u00een dup\u0103 amiaza aceleia\u015fi zile, e de presupus c\u0103 a p\u0103strat cu el acea telegram\u0103 devenit\u0103 f\u0103r\u0103 obiect dup\u0103 arestarea mare\u015falului \u015fi formarea noului guvern \u00een care el devenea ministru de Externe.<\/p>\n

Exemplarul raportului, la Stanford<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 elucidarea \u201etainei”, mai am datoria s\u0103 raportez aici, pe scurt, \u015fi scopul trimiterii mele la Stockholm de c\u0103tre guvernul Antonescu, \u00een diminea\u0163a lui 23 august 1944, \u015fi cuprinsul instruc\u0163iunilor pe care mi le-a dat Mihai Antonescu, vice-prim ministru \u015fi ministru de Externe, \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august 1944.<\/p>\n

S-ar putea ca rezumatul prezent s\u0103 nu mai fie at\u00e2t de am\u0103nun\u0163it ca raportul pe care l-am redactat la Stockholm la sosirea mea la 24 august 1944, din care am dat o copie ministrului Fred Nanu (rechemat \u00een diminea\u0163a lui 24 august) \u015fi alta lui George Duca, numit de noul guvern, tot atunci, \u00eens\u0103rcinat cu afaceri. \u00cen aceea\u015fi telegram\u0103, eu eram numit secretar de lega\u0163ie la Stockholm, deoarece \u00eentoarcerea mea \u00een \u0163ar\u0103 devenise deocamdat\u0103 imposibil\u0103, din pricina \u201er\u0103sturn\u0103rii alian\u0163elor”. Exemplarul raportului meu \u00eencredin\u0163at lui Duca a fost depus de acesta c\u00e2nd, dup\u0103 rechemarea lui de c\u0103tre guvernul comunist, s-a refugiat \u00een SUA, la un fond rom\u00e2n la Universitatea Stanford, unde acum poate fi oric\u00e2nd consultat, pentru confirmarea declara\u0163iilor mele actuale – dup\u0103 67 de ani.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul curier<\/strong><\/p>\n

Trimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot\u0103r\u00e2rii mare\u015falului, la 22 august (st\u0103tuse o zi \u015fi jum\u0103tate \u00een Bucure\u015fti), de a r\u0103spunde \u00een sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 o \u015fov\u0103ire de trei luni, propunerii sovietice din 30 mai. Faptul \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een loc de a trimite \u00eendat\u0103 o telegram\u0103 cifrat\u0103 ministrului Nanu cu instruc\u0163iunea de a relua leg\u0103tura cu doamna Kolontay, opera\u0163ie care ar fi cerut – la minister \u015fi apoi la lega\u0163ia din Stockholm – cel mult o or\u0103, se lua riscul de a trimite mesajul printr-un t\u00e2n\u0103r curier care pleca, regulamentar, a doua zi, cu valizele de curier diplomatic, consider c\u0103 e de o gravitate excep\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Acea c\u0103l\u0103torie lung\u0103 se f\u0103cea \u00een condi\u0163ii extrem de riscante de bombardamente aliate \u015fi de nesosire a curierului la Stockholm. V\u0103dit, mare\u015falul se obstina s\u0103 trag\u0103 de timp \u015fi, \u00een cazul prezent, s\u0103 am\u0103geasc\u0103 Opozi\u0163ia c\u0103 el e gata s\u0103 semneze armisti\u0163iul. Am\u0103nuntele tragicomice ale c\u0103l\u0103toriei mele de 36 de ceasuri, de la Bucure\u015fti la Stockholm, vor dovedi din plin c\u0103 riscul de nesosire era real.<\/p>\n

Minciuna din \u201eOglinda”<\/strong><\/p>\n

\u00cen filmul \u201eOglinda” al lui Sergiu Nicolaescu exist\u0103 o minciun\u0103: se spune c\u0103 a existat o telegram\u0103 cu un r\u0103spuns favorabil de la Soviete! Asta e o legend\u0103 care s-a r\u0103sp\u00e2ndit foarte repede.<\/p>\n

“Se b\u0103nuia c\u0103 sovieticii preferau semnarea unui tratat cu un dictator, totodat\u0103 \u015fef al Armatei, dec\u00e2t cu un guvern democratic.”<\/em><\/p>\n

“Trimiterea unui mesaj la Stockholm se datora hot\u0103r\u00e2rii mare\u015falului, la 22 august, de a r\u0103spunde \u00een sf\u00e2r\u015fit propunerii sovietice din 30 mai.”<\/em><\/p>\n

“V\u0103dit, mare\u015falul se obstina s\u0103 trag\u0103 de timp \u015fi, \u00een cazul prezent, s\u0103 am\u0103geasc\u0103 Opozi\u0163ia c\u0103 el e gata s\u0103 semneze armisti\u0163iul.”<\/em><\/p>\n

Instruc\u0163iunile primite de Neagu Djuvara \u00een noaptea de 22 spre 23 august 1944<\/strong><\/p>\n

Raportez, de asemenea, pe scurt, instruc\u0163iunile pe care mi le-a dat \u00een noaptea de 22 c\u0103tre 23 august 1944 Mihai Antonescu, vice-prim ministru \u015fi ministru de Externe. Era aproape miezul nop\u0163ii \u015fi trebuia, \u00eenainte de a lua avionul, s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la Snagov, unde direc\u0163iunea noastr\u0103 era evacuat\u0103 de la \u00eenceputul lui mai, dup\u0103 primele mari bombardamente americane \u015fi britanice asupra Bucure\u015ftilor, ca s\u0103 preiau valizele de curier.<\/p>\n

Alexandra Kolontay, ambasadoarea URSS la Stockholm<\/em><\/p>\n

Calitatea mea era doar de ata\u015fat de lega\u0163ie (primul rang \u00een ierarhia diplomatic\u0103; voi avea 28 de ani o lun\u0103 mai t\u00e2rziu). Eram desemnat de Piki Pogoneanu, \u00een \u00eemprejur\u0103ri pe care nu mai e cazul s\u0103 le povestesc aici, ca s\u0103 fiu, eu, a doua zi, \u201ecurierul diplomatic” c\u0103tre Stockholm.<\/p>\n

Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului avea monopolul acestor trimi\u015fi, \u00een general lunar, cu coresponden\u0163a ministerului c\u0103tre ambasade, lega\u0163iuni \u015fi consulate. Faptul c\u0103, \u00een acel caz, curierul era, pe deasupra, \u00eens\u0103rcinat cu misiunea neobi\u015fnuit\u0103 \u015fi grav\u0103 de a transmite noi instruc\u0163iuni pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu, era cu totul excep\u0163ional.<\/p>\n

Mihai Antonescu, nervos \u015fi obosit<\/strong><\/p>\n

De aceea, cu doar c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte, Mihai Antonescu ordonase s\u0103 nu mai plece \u00een diversele direc\u0163ii curierii dinainte \u00eent\u00e2mpl\u0103tor or\u00e2ndui\u0163i. F\u0103cuse \u00eens\u0103 dou\u0103 excep\u0163ii, fiindc\u0103 tinerii desemna\u0163i \u00eei inspirau \u00eencredere: Emil Ciurea pentru Ankara \u015fi eu pentru Stockholm. M\u0103 prime\u015fte a\u015fadar \u00een toiul nop\u0163ii. L-am g\u0103sit – era firesc – foarte nervos \u015fi obosit. Mi-a spus c\u0103, din pricina situa\u0163iei dezastruoase de pe front, domnul mare\u015fal se hot\u0103r\u00e2se s\u0103 reia negocierile de armisti\u0163iu duse de c\u00e2teva luni cu ambasadoarea sovietic\u0103 la Stockholm.<\/p>\n

Reamintind insisten\u0163ele pe care de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de zile le f\u0103cea, \u00een telegramele sale, ministrul Nanu, ca guvernul nostru s\u0103 dea, \u00een fine, un r\u0103spuns sovieticilor care, de trei luni de zile, cum am spus mai sus, acceptaser\u0103 acele condi\u0163ii puse de mare\u015fal, a vrut s\u0103-mi explice mai \u00eent\u00e2i, spre a le comunica domnului Nanu, motivele pentru care s-a ezitat p\u00e2n\u0103 atunci. Discursul mi s-a p\u0103rut confuz. Re\u0163in doar dou\u0103 dintre motive: 1. speran\u0163a p\u0103strat\u0103 \u00eencontinuu de mare\u015fal, s\u0103 se iveasc\u0103 pe frontul germano-sovietic un moment mai prielnic pentru \u00eencheierea unui armisti\u0163iu; 2. un zvon care fusese raportat, c\u0103 ar fi existat contacte secrete germano-sovietice.<\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care ar fi dus la un armisti\u0163iu germano-sovietic, noi ne-am fi aflat \u00een postur\u0103 fals\u0103. M\u0103rturisesc c\u0103, pe moment, n-am \u00een\u0163eles prea bine cum de puteam s\u0103 fim re\u0163inu\u0163i, vreme de trei luni, de un simplu zvon – lansat, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, inten\u0163ionat, de unul sau de cel\u0103lalt dintre cei doi mari adversari. A ad\u0103ugat \u00eens\u0103 c\u0103 situa\u0163ia creat\u0103 de spargerea frontului germano-rom\u00e2n \u00een zilele de 19-20 august l-au convins pe mare\u015fal de necesitatea relu\u0103rii negocierilor de la Stockholm. \u00cen acest scop, domnul Nanu trebuia s-o \u00eentrebe pe doamna Kolontay: 1. dac\u0103 partea sovietic\u0103 accepta s\u0103 reia dialogul; 2. dac\u0103, \u00een caz afirmativ, condi\u0163iile acordate la 30 mai erau \u00eenc\u0103 valabile.<\/p>\n

Solda\u0163ii nu s-au mai b\u0103tut bine<\/strong><\/p>\n

Mi-a spus apoi un lucru at\u00e2t de extraordinar, \u00eenc\u00e2t m\u0103 tem s\u0103 nu fiu crezut pe cuv\u00e2nt: domnul Nanu trebuia s\u0103 dea p\u0103r\u0163ii sovietice ca nou argument c\u0103 Rom\u00e2nia dore\u015fte sincer pacea faptul c\u0103 solda\u0163ii rom\u00e2ni, \u00een fa\u0163a ultimei ofensive sovietice, nu s-au mai b\u0103tut bine.<\/p>\n

Argumentul mi s-a p\u0103rut, pe loc, at\u00e2t de insolit \u00eenc\u00e2t, cu toat\u0103 v\u00e2rsta mea \u015fi scurta mea experien\u0163\u0103 diplomatic\u0103, am \u00eendr\u0103znit s\u0103-l \u00eentrerup pe ministru, chiar pe un ton vehement, rug\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 ierte c\u0103 m\u0103 \u00eencumet s\u0103-l contrazic, zic\u00e2ndu-i c\u0103 un asemenea argument nu trebuia \u00een niciun caz \u00eenaintat la deschiderea unor negocieri finale, c\u0103ci implicau renun\u0163area dinainte a continu\u0103rii rezisten\u0163ei, \u00een cazul \u00een care am fi constatat, la urma urmei, imposibilitatea de a \u00eencheia armisti\u0163iul \u00een condi\u0163iile impuse.<\/p>\n

Mihai Antonescu a acceptat \u00eent\u00e2mpinarea mea \u015fi mi-a zis: \u201eAi dreptate! Mai bine s\u0103 nu spun\u0103 asta!”. Am plecat de la acea memorabil\u0103 audien\u0163\u0103 cu dramatica impresie c\u0103 \u201enum\u0103ru’ doi” al regimului era, \u00een acel moment tragic, cu totul descump\u0103nit \u015fi cu un singur g\u00e2nd, s\u0103 scape cel pu\u0163in el. Am dedus-o pe loc c\u00e2nd, \u00eenainte de desp\u0103r\u0163ire, mi-a spus c\u0103 inten\u0163iona s\u0103 plece a doua zi la Ankara, ca s\u0103 vad\u0103 el, acolo, ce-am mai putea a\u015ftepta de la Turcia \u015fi de la anglo-americani…<\/p>\n

“Direc\u0163iunea Cifrului \u015fi Cabinetului avea monopolul acestor trimi\u015fi, \u00een general lunar, cu coresponden\u0163a ministerului c\u0103tre ambasade, lega\u0163iuni \u015fi consulate.”<\/em><\/p>\n

“Domnul Nanu trebuia s-o \u00eentrebe pe doamna Kolontay: 1. dac\u0103 partea sovietic\u0103 accepta s\u0103 reia dialogul; 2. dac\u0103, \u00een caz afirmativ, condi\u0163iile acordate la 30 mai erau \u00eenc\u0103 valabile.”<\/em><\/p>\n

Inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu, neserioas\u0103<\/strong><\/p>\n

Peripe\u0163iile drumului de la B\u0103neasa la Stockholm via Viena-Berlin (cu o noapte la Berlin) le-am povestit \u00een cartea mea \u201eAmintiri din pribegie” (Albatros, 2002; Humanitas, 2005, 2006, 2010). Voi spune aici doar foarte pe scurt: 1. a fost c\u00e2t pe-aci s\u0103 nu fiu acceptat la Viena, la schimbarea de avion, din cauza excesului meu de valize; 2. la Berlin nu m-a a\u015fteptat nimeni din partea ambasadei rom\u00e2ne, evacuate la 70 de kilometri de Berlin; 3. marele hotel Adlon la care am ajuns, dup\u0103 ce \u00eendr\u0103znisem s\u0103 cer telefonic la Ausw\u00e4rtiges-Amt (Ministerul de Externe), o ma\u015fin\u0103 special\u0103 \u201epentru a duce curierul rom\u00e2n la Stockholm, de la aeroport la hotel”, nici pomeneal\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc \u00een acea noapte pentru mine; dup\u0103 ore de a\u015fteptare \u00eenfrigurat\u0103 la poarta hotelului am \u00eent\u00e2lnit, \u00een fine, ca prin minune, trei tineri rom\u00e2ni de o incon\u015ftien\u0163\u0103 incredibil\u0103, care mi-au g\u0103sit loc \u00een alt hotel \u015fi m-au luat la cin\u0103 \u00eempreun\u0103 cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 aristocrat\u0103 nem\u0163oaic\u0103 cu care doreau s\u0103 m\u0103 ia \u00een acea sear\u0103 la un club s\u0103 dans\u0103m!<\/p>\n

Tragi-comedia<\/strong><\/p>\n

Unii cititori vor crede c\u0103 spun bra\u015foave, ca s\u0103-mi bat joc de ei. E, din p\u0103cate, adev\u0103rul greu de \u00eenchipuit, privitor la drumul pe care l-a f\u0103cut mesagerul mare\u015falului Antonescu la Stockholm pentru reluarea negocierilor de armisti\u0163iu. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 aceast\u0103 tragi-comedie suprarealist\u0103 avea loc c\u00e2teva ceasuri dup\u0103 ce mare\u015falul Antonescu fusese demis \u015fi arestat. Tinerii rom\u00e2ni m-au dus totu\u015fi la noul hotel. N-a fost bombardament \u00een acea noapte.<\/p>\n

La cinci diminea\u0163a, tinerii, dup\u0103 o noapte de chef, au venit la vreme s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la aeroport. Am r\u0103mas \u00een pan\u0103 de benzin\u0103 pe drum… dar, alerg\u00e2nd tuspatru cu geamantanele \u00een \u00adm\u00e2ini, am sosit la vreme s\u0103 g\u0103sesc un ultim loc liber \u00een micul avion de Stockholm \u015fi s\u0103 sosesc, evident degeaba, la lega\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, unde iar\u0103\u015fi nu eram a\u015fteptat. E totu\u015fi bine s\u0103 se \u015ftie barem azi, de la un martor ocular, ce neserioas\u0103 a fost inten\u0163ia mare\u015falului Antonescu de a negocia la vreme condi\u0163ii acceptabile cu sovieticii.<\/p>\n

\u015ei s\u0103 se termine odat\u0103 cu \u201epovestea telegramei de la Stockholm de la 23 august, prin care URSS accept\u0103 condi\u0163iile de armisti\u0163iu ale mare\u015falului Antonescu”! E scandalos c\u0103 unele organe de pres\u0103 \u015fi chiar unii \u201eistorici de meserie” refuz\u0103 \u00een continuare m\u0103rturia a, pesemne, ultimului martor ocular al evenimentului de acum 67 de ani.<\/p>\n

28 <\/strong>de ani avea Neagu Djuvara \u00een august 1944, c\u00e2nd a fost trimis la Stockholm.<\/p>\n

CONSTANTIN CORNEANU<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

CEL MAI MARE SECRET DIN VIA\u021aA REGELUI MIHAI<\/strong><\/p>\n

Probabil c\u0103 cea mai mare dintre taine este \u201eTelegrama de la Stockholm\u201d, prin care Moscova anun\u021ba \u00een diminea\u021ba lui 23 august 1944 c\u0103 e gata s\u0103 \u00eencheie un armisti\u021biu cu Mare\u0219alul Antonescu.<\/p>\n

Cu toate acestea, Antonescu a fost arestat, iar sovieticii au intrat pe teritoriul Rom\u00e2niei, f\u0103r\u0103 nici un acord scris. Un interviu incendiar cu istoricul Constantin Corneanu.<\/p>\n

Constantin Corneanu: Ca urmare a evenimentelor de la Viena, din 30 august 1940, precum \u0219i a muta\u021biilor de ordin geopolitic \u0219i geostrategic, \u00een Rom\u00e2nia s-a produs, la 4 septembrie 1940, o grav\u0103 criz\u0103 de stat soldat\u0103, la 6 septembrie 1940, cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, care l-a chemat pe generalul Ion Antonescu pentru a-l informa c\u0103 renun\u021b\u0103 la tron \u00een favoarea fiului s\u0103u Mihai, acord\u00e2nd depline puteri \u00een stat prim-ministrului care \u00ee\u0219i asuma \u0219i titlul de \u201cConduc\u0103tor al Statului\u201d.<\/p>\n

Antonescu vedea Casa Regal\u0103 drept o solu\u021bie politic\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n

Ce puteri avea Regele \u00een fa\u021ba Mare\u0219alului?
\nGeneralul Ion Antonescu a crezut \u00een rolul mesianic al Conduc\u0103torului \u00eentr-un stat, fiind convins c\u0103 \u201cStatul a avut \u00een toate unghiurile p\u0103m\u00e2ntului \u0219i va avea \u00een toate timpurile valoarea aceluia care, trec\u0103tor, conduce\u201d.
\nSchimb\u00e2nd formula de jur\u0103m\u00e2nt a Regelui Mihai I (\u201cJur credin\u021b\u0103 na\u021biunii rom\u00e2ne. Jur s\u0103 p\u0103zesc cu sfin\u021benie legile statului. Jur s\u0103 p\u0103zesc \u0219i s\u0103 ap\u0103r fiin\u021ba statului \u0219i integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei. A\u0219a s\u0103-mi ajute Dumnezeu\u201d), generalul Ion Antonescu dorea s\u0103 sublinieze c\u0103 pe viitor na\u021biunea va trece \u00eentotdeauna \u00eenaintea Regelui.
\n\u00cen discursul \u021binut, la 7 septembrie 1940, \u00een \u0219edin\u021ba Consiliului de Mini\u0219tri, generalul Ion Antonescu a \u021binut s\u0103 precizeze c\u0103 \u201cnimeni nu va trece prin fa\u021ba Palatului dec\u00e2t ca s\u0103 se \u00eenchine \u00een fa\u021ba unui simbol\u201d, iar Regele va r\u0103m\u00e2ne numai un simbol \u0219i nu are dreptul s\u0103 se amestece \u00een conducerea Statului, indiferent de capacitatea acestuia.
\nGeneralul Ion Antonescu dorea s\u0103 p\u0103streze Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een afara treburilor politice ale statului, \u00een acele clipe de grea cump\u0103n\u0103, cu speran\u021ba c\u0103 va putea fi o solu\u021bie politic\u0103 \u00een vremurile de dup\u0103 r\u0103zboi. Vremuri pe care nimeni nu le putea b\u0103nui, \u00een acele clipe, cum vor ar\u0103ta.<\/p>\n

A acceptat Casa Regal\u0103 acest \u201caranjament\u201d?
\nJurnalul de r\u0103zboi al Mare\u0219alului Ion Antonescu relev\u0103 numeroase \u00eent\u00e2lniri (mic-dejun sau pr\u00e2nz) \u00eentre Conduc\u0103torul Statului rom\u00e2n \u0219i so\u021bia sa, pe de-o parte, precum \u0219i Regele Mihai I \u0219i Regina-Mam\u0103 Elena pe parcursul r\u0103zboiului, \u00een afara vizitelor pe front \u0219i la ac\u021biunile protocolare impuse de ra\u021biunile de stat.
\nP\u00e2n\u0103 la intrarea Regelui Mihai I \u00een opozi\u021bie discret\u0103 fa\u021b\u0103 de Antonescu, rela\u021biile au fost extrem de protocolare \u0219i amiabile.<\/p>\n

La 22 iunie 1941, Regele Mihai I a adresat o telegram\u0103 de felicitare generalului Ion Antonescu prilejuit\u0103 de trecerea Prutului \u0219i intrarea \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva Uniunii Sovietice.<\/p>\n

O telegram\u0103 de felicitare a fost trimis\u0103 Conduc\u0103torului Statului rom\u00e2n \u0219i cu ocazia trecerii Nistrului \u00een iulie 1941.<\/p>\n

Trecerea Nistrului a urm\u0103rit s\u0103 \u00eempiedice re\u00eenvierea \u201cUcrainei Mari\u201d<\/p>\n

Deci Antonescu a avut acordul Regelui at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te r\u0103zboiul \u00eempotriva Uniunii Sovietice, c\u00e2t \u0219i a trecerii Nistrului.<\/p>\n

Ce a motivat, totu\u0219i trecerea Nistrului?
\nNecesit\u0103\u021bile operative generate de rezisten\u021ba Armatei Ro\u0219ii, exigen\u021bele r\u0103zboiului de coali\u021bie \u0219i schimbarea direc\u021biei de \u00eenaintare a Grupului de Armate \u201cSud\u201d reprezint\u0103 c\u00e2teva dintre motivele care au impus luarea uneia dintre cele mai contestate decizii din istoria modern\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Marea dezbatere asupra trecerii Nistrului \u0219i-a inutilit\u0103\u021bii r\u0103zboiului \u00eempotriva Uniunii Sovietice a fost \u201cdiscret\u201d alimentat\u0103 de serviciul de spionaj \u0219i propagand\u0103 britanic, cu efecte asupra interesului na\u021bional major.<\/p>\n

Protec\u021bia celor doi lideri, respectiv Iuliu Maniu \u0219i Dinu Br\u0103tianu, \u00eempotriva germanilor \u0219i-a aplic\u0103rii regulilor r\u0103zboiului, s-a f\u0103cut din \u00eenalte ra\u021biuni de stat care au impus o astfel de conduit\u0103 Mare\u0219alului Ion Antonescu.
\nTrecerea Prutului, la 22 iunie 1941, a reprezentat o chestiune de demnitate na\u021bional\u0103, r\u0103nit\u0103 de evenimentele din 26-28 iunie 1940, iar trecerea Nistrului a avut drept obiectiv, dincolo de chestiunea r\u0103zboiului de coali\u021bie, a solu\u021bion\u0103rii \u201cproblemei ruse\u201d sau a necesit\u0103\u021bilor militare imediate, eliminarea unei uria\u0219e primejdii geopolitice: Ucraina Mare, dornic\u0103 de re\u00eenviere cu sprijinul celui de al III-lea Reich.<\/p>\n

Regele Mihai I nu s-a \u00eempotrivit trecerii Nistrului \u0219i nici nu avea cum s\u0103 influen\u021beze evolu\u021bia evenimentelor politico-militare din acele clipe.<\/p>\n

Regina Mam\u0103 l-a orientat pe Rege \u00eempotriva nem\u021bilor<\/p>\n

C\u00e2nd s-au stricat rela\u021biile dintre Regele Mihai \u0219i Antonescu?
\nO sintez\u0103 informativ\u0103 a Serviciului Special de Informa\u021bii (SSI) din ianuarie 1944 sublinia faptul c\u0103 primele raporturi comune, evidente, ale Regelui Mihai I cu opozi\u021bia antiantonescian\u0103 dateaz\u0103 din 24 ianuarie 1942, c\u00e2nd sub \u00eenr\u00e2urirea Reginei, anglofil\u0103 prin educa\u021bie \u0219i rela\u021biile de familie, spiritul Regelui a fost, treptat, format \u00eempotriva a\u0219a-numitei domina\u021bii germane.<\/p>\n

Conducerea celor dou\u0103 grup\u0103ri de opozi\u021bie (PN\u021a \u0219i PNL) a decis s\u0103 \u00eencerce atragerea Casei Regale \u00een conspira\u021bia \u00eempotriva Conduc\u0103torului Statului cu ocazia serb\u0103rii Ordinului Ferdinand din 24 ianuarie 1942.<\/p>\n

Ion Mihalache, dr. Nicolae Lupu \u0219i dr. Constantin Angelescu, \u00een calitate de emisari ai opozi\u021biei, se vor \u00eentoarce entuziasma\u021bi de la Palatul Regal, deoarece Regele Mihai I \u0219i Regina Mam\u0103 Elena erau definitiv c\u00e2\u0219tiga\u021bi pentru teza opozi\u021biei. Regele era formal capul o\u0219tirii \u0219i comploti\u0219tii n\u0103zuiau c\u0103 Armata va fi atras\u0103, astfel, de partea opozi\u021biei antiantonesciene aflat\u0103 \u00een rela\u021bii secrete cu Alia\u021bii Occidentali.<\/p>\n

Regele se g\u00e2ndea la un puci contra lui Antonescu \u00eenc\u0103 din 1943<\/p>\n

Regele Mihai I va fi convins, astfel, c\u0103 numai o \u00een\u021belegere cu Alia\u021bii Occidentali ar putea s\u0103 pun\u0103 stavil\u0103 unei expansiuni sovietice \u0219i c\u0103 numai o asemenea politic\u0103 poate men\u021bine statul rom\u00e2n \u0219i monarhia. \u00cen cursul unei convorbiri cu un agent secret britanic (\u201cdl. House\u201d), jurnalist la Allied News Papers \u0219i aflat \u00een drum spre Turcia, desf\u0103\u0219urat\u0103 la Palatul Regal din Bucure\u0219ti, la 26 noiembrie 1943, Regele Mihai I a c\u00e2nt\u0103rit posibilit\u0103\u021bile de reu\u0219it\u0103 ale unui puci.<\/p>\n

Perspectiva ca monarhia \u0219i regimul partidelor democratice s\u0103 aib\u0103 soarta regimului mussolinian, \u00een condi\u021biile tergivers\u0103rii \u00eencheierii armisti\u021biului \u0219i ale form\u0103rii unui guvern comunist \u00een Moldova ocupat\u0103 de Armata Ro\u0219ie, a generat ample discu\u021bii \u00een Consiliul de Coroan\u0103 din 3 mai 1944.<\/p>\n

Participan\u021bii la acest Consiliu de Coroan\u0103 aveau s\u0103 conchid\u0103 c\u0103 nu numai Alia\u021bii, dar \u00eens\u0103\u0219i opinia public\u0103 rom\u00e2n\u0103 va putea sus\u021bine cu drept cuv\u00e2nt c\u0103 opozi\u021bia democratic\u0103, prin inactivitatea ei, s-a dovedit neputincioas\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t poporul rom\u00e2n va fi \u00eenclinat \u00een mod natural s\u0103-\u0219i \u00eendrepte privirea c\u0103tre noi forme de organizare politic\u0103 \u0219i social\u0103.<\/p>\n

Dintr-o asemenea perspectiv\u0103 se poate \u00een\u021belege graba cu care Regele Mihai I \u0219i opozi\u021bia condus\u0103 de Iuliu Maniu s-au angrenat \u00een ac\u021biunea de r\u0103sturnare a regimului antonescian.<\/p>\n

Regele Mihai I a aprobat, la 15 iunie 1944, planul de \u00eenl\u0103turare prin for\u021b\u0103, iar arestarea Mare\u0219alului figura \u00een planul de ac\u021biune numai ca o solu\u021bie de ultim\u0103 instan\u021b\u0103, deoarece Conduc\u0103torul Statului trebuia determinat s\u0103 realizeze scoaterea Rom\u00e2niei din r\u0103zboi.<\/p>\n

Regele nu putea \u00eempiedica crimele \u00eempotriva evreilor, dar nici nu a protestat<\/p>\n

Ce putea face Regele pentru a se opune crimelor \u00eempotriva evreilor?
\nRegele Mihai I nu a avut nici o implicare \u00een elaborarea \u0219i punerea \u00een aplicare a legisla\u021biei antievreie\u0219ti, precum \u0219i a cortegiului de suferin\u021be ce a urmat pentru popula\u021bia evreiasc\u0103.<\/p>\n

Dar nici nu s-au \u00eenregistrat proteste oficiale ale acestuia \u00een favoarea evreilor \u0219i a atenu\u0103rii suferin\u021belor acestei popula\u021bii. Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u021binut\u0103 departe de deciziile politico-militare din statul rom\u00e2n.<\/p>\n

Pamfil \u0218eicaru, care nu l-a simpatizat deloc pe Rege, dar \u0219i Ronald D. Bachman, \u00een cartea sa \u201c Romania : A Contry Study\u201d, afirm\u0103 c\u0103 actul de la 23 august a gr\u0103bit \u00eenaintarea sovieticilor spre centrul Europei \u00een detrimentul anglo-americanilor.<\/p>\n

Drept urmare, Regele nu ar fi fost invitat niciodat\u0103 s\u0103 participe la ceremoniile de 9 mai din vreo \u021bar\u0103 vestic\u0103. Este adev\u0103rat?<\/p>\n

Progresele realizate de trupele anglo-americane \u00een B\u0103t\u0103lia Fran\u021bei, \u00een august 1944, creau posibilitatea ca blindatele aliate s\u0103 ating\u0103, p\u00e2n\u0103 la venirea iernii, frontiera Germaniei, timp \u00een care trupele sovietice se vor fi oprit \u00een fa\u021ba Var\u0219oviei \u0219i pe frontul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Moscova acceptase condi\u021biile de armisti\u021biu ale lui Antonescu<\/p>\n

Av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 ocupe mai repede \u0219i mai mult din teritoriul Germaniei, putea fi pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii acordul sovieto-britanic de \u00eemp\u0103r\u021bire a sferelor de influen\u021b\u0103, din 12 iunie 1944, premerg\u0103tor celui din octombrie 1944 de la Moscova, \u0219i care urma s\u0103 expire \u00een cur\u00e2nd, iar \u0219ansa de a fi re\u00eennoit sc\u0103dea considerabil.<\/p>\n

\u00cen timp ce Alia\u021bii Occidentali \u00eencepuser\u0103 \u201ccursa pentru Berlin\u201d, sovieticii care se preg\u0103teau pentru asaltul final spre linia fortificat\u0103 Foc\u0219ani-N\u0103moloasa-Br\u0103ila, f\u0103r\u0103 a fi convin\u0219i c\u0103 o vor str\u0103punge, aveau nevoie de o decizie politic\u0103 major\u0103 care trebuia s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 viitoarele ac\u021biuni militare de pe frontul rom\u00e2nesc, astfel \u00eenc\u00e2t dezavantajul care se prefigura ca urmare a succeselor aliate din Vest s\u0103 fie transformat \u00een avantaj.
\nAceste evenimente politice \u0219i militare, precum \u0219i interesele de ordin strategic \u0219i politic au determinat, \u00een opinia mea, guvernul de la Moscova s\u0103 accepte \u00een totalitate cererile Mare\u0219alului Ion Antonescu viz\u00e2nd un armisti\u021biu politico-militar pe frontul din Moldova .<\/p>\n

Exist\u0103 dovezi sau m\u0103car indicii c\u0103 Moscova era gata s\u0103 semneze un armisti\u021biu cu Antonescu?
\nControversele privind acest accept al Moscovei sunt alimentate de misterul care d\u0103inuie asupra recep\u021bion\u0103rii \u201ctelegramei de la Stockholm \u201d.<\/p>\n

Misterul \u201eTelegramei de la Stockholm\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 opinia mea, telegrama de la Moscova (via Stockholm ) a fost recep\u021bionat\u0103 \u00een diminea\u021ba zilei de 23 august 1944. O dovad\u0103 c\u0103 aceasta a sosit ne este oferit\u0103 de con\u021binutul stenogramei \u0219edin\u021bei Consiliului de Mini\u0219tri, din 15-16 septembrie 1944, \u00een care se insereaz\u0103 pozi\u021bia lui Iuliu Maniu privitoare la armisti\u021biul rom\u00e2nesc.
\n(\u201cAm v\u0103zut eu, dl. Buze\u0219ti are textul, \u0219i v\u0103 pute\u021bi \u00eenchipui \u00een ce situa\u021bie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta \u0219i, \u00een special, noi care am lucrat efectiv la preg\u0103tirea acestui armisti\u021biu, c\u00e2nd ni se va pune \u00een fa\u021b\u0103, m\u00e2ine-poim\u00e2ine, faptul c\u0103 lui Antonescu i s-a promis de c\u0103tre dl. Molotov o zon\u0103 neutr\u0103 pe care noi nu o avem.<\/p>\n

Pentru care motiv nu intereseaz\u0103, v\u0103 pute\u021bi \u00eenchipui \u00een ce situa\u021bie r\u0103m\u00e2nem noi.<\/p>\n

Deci, trebuie s\u0103 constat\u0103m, numaidec\u00e2t, c\u0103 noi \u00eentre condi\u021biile pe care le avem prin armisti\u021biu, era \u0219i punctul precis stabilit, c\u0103 tot ce s-a discutat va fi respectat \u00een armisti\u021biul pe care noi \u00eel vom \u00eencheia. Domnul ministru Buze\u0219ti cite\u0219te textul telegramei con\u021bin\u00e2nd acest punct de vedere, privitor la recunoa\u0219terea zonei libere\u201d).<\/p>\n

Ce s-a ales de telegrama cu pricina?<\/p>\n

Originalul telegramei de la Stockholm nu a putut fi descoperit \u00een arhivele rom\u00e2ne\u0219ti, deoarece cei care au interceptat telegrama, respectiv membri ai opozi\u021biei politice, au sustras-o \u0219i, mai apoi cred c\u0103 au distrus-o.
\nTelegrama nu a fost depistat\u0103 nici \u00een arhivele sovietice, iar t\u0103cerea istoriografiei sovietice, mai apoi ruse, fa\u021b\u0103 de acest moment delicat din evolu\u021bia unei mari puteri c\u0103tre statutul de superputere amplific\u0103 misterul din jurul acestui delicat moment istoric.
\nSovieticii au c\u0103utat s\u0103 ob\u021bin\u0103, dup\u0103 23 august 1944, originalul telegramei din 19 iulie 1877, prin care Marele Duce Nicolae al Rusiei solicita principelui Carol al Rom\u00e2niei ajutorul trupelor rom\u00e2ne \u00een campania din Balcani, astfel \u00eenc\u00e2t este greu de crezut c\u0103 nu au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103, pentru a ascunde sau a distruge, \u0219i originalul faimoasei telegrame din 23 august 1944.<\/p>\n

23 august: \u201eCea mai mare eroare politico-militar\u0103 din istoria Rom\u00e2niei\u201d<\/p>\n

A pierdut Rom\u00e2nia din cauza orgoliilor opozi\u021biei?
\nMembrii conjura\u021biei erau ferm convin\u0219i c\u0103 meritul schimb\u0103rii trebuia s\u0103 le revin\u0103 lor, s-au precipitat \u0219i astfel au pierdut \u201ccartea\u201d pe care Mare\u0219alul \u201co juca\u201d.<\/p>\n

Sovieticii au profitat de aceast\u0103 situa\u021bie, generat\u0103 de ambi\u021bii \u0219i orgolii nem\u0103surate, pentru a ocupa Rom\u00e2nia \u0219i a nu-\u0219i respecta, mai apoi, angajamentele luate.
\nOpozi\u021bia a manifestat o grab\u0103 suspect\u0103 \u00een a-l determina pe Regele Mihai I la actul demiterii \u0219i arest\u0103rii Mare\u0219alului Ion Antonescu, iar ac\u021biunea lor din ziua de 23 august 1944 a fost o lovitur\u0103 de stat, care a c\u0103p\u0103tat aspectul unui act legal datorit\u0103 prevederilor Decretului-lege nr. 3.071 din 7 septembrie 1940.<\/p>\n

Gestul de la 23 august 1944 a fost o gre\u0219eal\u0103?<\/p>\n

Evenimentele petrecute la Palatul Regal din Bucure\u0219ti, \u00een dup\u0103-amiaza zilei de 23 august 1944, au fost generate de inexacta cunoa\u0219tere \u0219i apreciere a situa\u021biei politico-militare interna\u021bionale \u0219i de pe frontul Moldovei, de graba nejustificat\u0103 a Regelui Mihai I, de antipatii \u0219i orgolii, iar consecin\u021bele au fost teribile, Rom\u00e2nia urc\u00e2nd calvarul capitul\u0103rii f\u0103r\u0103 condi\u021bii.
\nDecizia luat\u0103 la 23 august 1944 reprezint\u0103, dup\u0103 opinia mea, cea mai mare eroare politico-militar\u0103, din istoria Rom\u00e2niei, cu consecin\u021bele de-acum binecunoscute.<\/p>\n

Regele Mihai si maresalul Antonescu pe frontul de est (1941)<\/p>\n

Nu este o apreciere prea aspr\u0103?<\/p>\n

Nu. Conjura\u021bia politicienilor de la Bucure\u0219ti, defetismul unor \u00eenal\u021bi comandan\u021bi militari de pe front, tr\u0103darea, incapacitatea de comand\u0103 \u0219i ini\u021biativ\u0103 \u00een lupt\u0103 a unor conduc\u0103tori militari, frica de r\u0103spundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd inamicul aveau s\u0103 contribuie la pierderea B\u0103t\u0103liei Moldovei (19-23 august 1944) \u0219i, implicit, a \u201eB\u0103t\u0103liei pentru Armisti\u021biu\u201d.<\/p>\n

\u00cen urma actului de la 23 August 1944, Rom\u00e2nia a oferit un avantaj inimaginabil, \u00een marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de la Moscova, \u0219i va deveni \u021bara care a favorizat, \u00een mod substan\u021bial, \u00eenaintarea Armatei Ro\u0219ii spre Sud-Estul \u0219i Centrul Europei, cre\u00e2ndu-se, astfel, condi\u021biile pentru instaurarea \u201eregimurilor de democra\u021bie popular\u0103\u201d.
\nRegele Mihai I a jucat un rol important \u00een evolu\u021bia evenimentelor spre acest final nefericit pentru propriul s\u0103u popor \u0219i nu numai.<\/p>\n

Tactica opozi\u021biei politice interne, respectiv a lui Iuliu Maniu, a generat imposibilul \u00een ceea ce prive\u0219te g\u0103sirea unei solu\u021bii unanim acceptate \u00een condi\u021biile \u00een care destinul nostru istoric ne \u00eempinsese \u00een v\u00e2rtejul disensiunilor dintre Marile Puteri.
\n\u201eDiscretele\u201d jocuri ale serviciilor secrete aliate \u0219i propaganda de r\u0103zboi a Na\u021biunilor Unite au bulversat opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i factorii de decizie \u00een stat, \u00eempiedic\u00e2nd, astfel, ob\u021binerea unui consens politic, \u00een drumul care trebuia urmat, precum \u0219i alegerea unei solu\u021bii de salvare na\u021bional\u0103 demne \u0219i corecte.<\/p>\n

Dar orgoliul lui Antonescu nu a contribuit \u0219i el la acest deznod\u0103m\u00e2nt nefast?<\/p>\n

Ambi\u021biile Mare\u0219alului Ion Antonescu de a realiza un \u201e23 August\u201d, \u00een manier\u0103 proprie, derivau dintr-o anumit\u0103 concep\u021bie privind onoarea \u0219i demnitatea unui militar, a unui conduc\u0103tor de stat \u0219i a unui popor, precum \u0219i a unei \u00een\u021belegeri privind geopolitica locurilor.<\/p>\n

Curgerea timpului a demonstrat c\u0103 modul \u00een care r\u0103m\u00e2i \u00een con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 a umanit\u0103\u021bii, pozitiv sau negativ, \u00ee\u021bi influen\u021beaz\u0103 rela\u021biile \u0219i prieteniile viitoare.<\/p>\n

Casa Regal\u0103 voia s\u0103 se salveze, gra\u021bierea lui Antonescu era iluzorie<\/p>\n

Dup\u0103 ce l-a arestat pe Antonescu, era Regele obligat s\u0103-l predea ru\u0219ilor?
\nPredarea Mare\u0219alului Ion Antonescu \u0219i a echipei sale sovieticilor, prin intermediul comuni\u0219tilor rom\u00e2ni, a fost determinat\u0103 de faptul c\u0103 reprezentan\u021bii PCR \u00eencepeau s\u0103 domine raporturile de \u201camici\u021bie\u201d cu Casa Regal\u0103, \u0219i nu numai, stabilite cu ocazia realiz\u0103rii lui \u201c23 August\u201d.
\nO fermitate mai mare \u00een aceste raporturi, \u00een acele clipe istorice, precum \u0219i mai mult\u0103 hot\u0103r\u00e2re \u00een deciziile monarhului, ar fi generat alte atitudini.<\/p>\n

Ostilitatea \u201ccamarilei regale\u201d fa\u021b\u0103 de Ion Antonescu avea s\u0103-\u0219i spun\u0103 cuv\u00e2ntul atunci. \u00cen perspectiva a ceea ce a urmat, este greu de acceptat faptul c\u0103 sovieticii nu ar fi \u00eencercat s\u0103-l captureze cu orice pre\u021b pe Mare\u0219alul Ion Antonescu.<\/p>\n

De ce nu a semnat Regele decretul de gra\u021biere a lui Antonescu?<\/p>\n

O posibil\u0103 gra\u021biere a Mare\u0219alului Ion Antonescu era iluzorie \u00eentr-un context at\u00e2t de delicat \u0219i \u00een care Casa Regal\u0103 dorea s\u0103 se salveze, totu\u0219i, \u0219i s\u0103-\u0219i salveze perspectiva existen\u021bial\u0103.<\/p>\n

23 august a aruncat \u00een Gulag peste 160.000 de militari rom\u00e2ni<\/p>\n

Putea Regele Mihai s\u0103 se opun\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sovieticilor?<\/p>\n

Greva regal\u0103 (1945) \u0219i micile gesturi de opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de ocupantul sovietic \u0219i aliatul s\u0103u, comuni\u0219tii rom\u00e2ni, nu aveau cum s\u0103 influen\u021beze sau s\u0103 stopeze procesul de sovietizare al Rom\u00e2niei. Istoria va re\u021bine aceast\u0103 \u201erezisten\u021b\u0103 regal\u0103\u201d, precum \u0219i, totodat\u0103, infamia de la \u201e23 August\u201d 1944.<\/p>\n

\u00cen contextul \u00een care nu fusese semnat\u0103 nici o conven\u021bie de armisti\u021biu \u00eentre noul guvern rom\u00e2n \u0219i cel de la Moscova, respectiv Na\u021biunile Unite, trupele sovietice au trecut la dezarmarea \u0219i luarea \u00een prizonierat a unit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Mul\u021bi militari rom\u00e2ni \u2013 circa 150.000 de solda\u021bi, 6.000 de subofi\u021beri \u0219i 6.000 de ofi\u021beri \u2013 au fost dezarma\u021bi de c\u0103tre sovietici \u0219i interna\u021bi \u00een lag\u0103re de prizonieri.<\/p>\n

\u00cen perioada de dup\u0103 23 august 1944, procesul de destr\u0103mare a autorit\u0103\u021bii statului \u0219i de anarhizare a maselor populare s-a dezvoltat \u00een mod liber \u00een condi\u021biile \u00een care sovieticii \u0219i-au impus condi\u021biile, pe fondul sl\u0103biciunilor \u0219i \u00een\u021belegerilor cu Alia\u021bii Occidentali, iar partidele istorice, dup\u0103 cum remarcau ofi\u021berii SSI-ului, nu au dovedit spirit de adaptare la noua situa\u021bie, dovedind, totu\u0219i, o total\u0103 inactivitate \u0219i lips\u0103 de dinamism.<\/p>\n

Casa Regal\u0103 a r\u0103mas un simbol al speran\u021bei, al vremurilor trecute ce nu aveau s\u0103 mai revin\u0103 niciodat\u0103.<\/p>\n

Ar fi putut Regele Mihai s\u0103 negocieze actul abdic\u0103rii, mai ales clauza abdic\u0103rii \u00een numele tuturor urma\u0219ilor s\u0103i?
\nAbdicarea nu putea fi evitat\u0103 \u0219i nici m\u0103car negociat\u0103. Posibilit\u0103\u021bile Casei Regale de a mai \u00eensemna ceva pe e\u0219ichierul politic al Rom\u00e2niei, la sf\u00e2r\u0219itul anului 1947, \u00een contextul specific al raporturilor Est-Vest, erau aproape nule.<\/p>\n

La 9 mai 2010, Regele s-a plasat de partea ocupantului sovietic<\/p>\n

Putea Regele, dup\u0103 abdicare, s\u0103 fac\u0103 mai mult \u00eempotriva comuni\u0219tilor, de exemplu presiuni \u00een cancelariile occidentale, sau s\u0103 coaguleze organiza\u021biile politice din exil \u0219i eventual chiar a prelua conducerea lor?
\nManiera \u00een care a fost tratat \u00een Vest relev\u0103 faptul c\u0103 importan\u021ba sa politic\u0103 nu a fost pe m\u0103sura speran\u021belor \u201ccamarilei regale\u201d \u0219i ale exilului rom\u00e2nilor, \u00een contextul specific R\u0103zboiului Rece.<\/p>\n

Din p\u0103cate, la 9 mai 2010, la Moscova, Regele Mihai I, (\u00eenso\u021bit de Radu Duda, \u00een uniforma armatei rom\u00e2ne \u2013 n.r.) prin declara\u021biile f\u0103cute mass-media, s-a situat, voluntar sau involuntar, de partea celor care au tratat cu duritate Rom\u00e2nia pentru faptul c\u0103 a participat la atacul din 22 iunie 1941 asupra URSS, dar mai ales pentru faptul c\u0103 a \u201ef\u0103cut r\u0103zboi \u00eempotriva lor\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 decembrie 1947 au existat rela\u021bii \u00eentre Casa Regal\u0103 \u0219i regimurile Dej \u0219i Ceau\u0219escu?
\nPe m\u0103sur\u0103 ce noi documente de arhiv\u0103 vor fi publicate, vor putea fi elucidate raporturile dintre Casa Regal\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia lui Dej \u0219i Ceau\u0219escu, inclusiv problema celor 42 de tablouri de patrimoniu despre care unii zic c\u0103 au fost \u00eensu\u0219ite de Regele Mihai I.<\/p>\n

Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei s-a aflat \u00een perioada exilului sub o atent\u0103 supraveghere a unit\u0103\u021bilor de informa\u021bii externe ale Securit\u0103\u021bii rom\u00e2ne, iar semnarea, la 15 iunie 1989, a \u201eDeclara\u021biei de la Budapesta\u201d, de c\u0103tre Regele Mihai I, a \u00eensemnat sf\u00e2r\u0219itul \u201eneutralit\u0103\u021bii binevoitoare\u201d care exista \u00eentre regimul de la Bucure\u0219ti \u0219i locatarul de la Versoix.<\/p>\n

Constantin Corneanu este doctor \u00een istorie \u0219i pre\u0219edintele Consiliului Director al Asocia\u021biei Europene de Studii Geopolitice \u0219i Strategice \u201c Gheorghe I. Br\u0103tianu\u201d (AESGS), din septembrie 2009.<\/p>\n

\u00centre 2004 \u0219i 2007 a fost consilier \u00een cadrul Oficiului Guvernului Rom\u00e2niei pentru Gestionarea Rela\u021biilor cu Republica Moldova \u00eentre 2004 \u0219i 2007.<\/p>\n

Teza sa de doctorat a tratat situa\u021bia Rom\u00e2niei \u00een contextul geopolitic al celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Aceea\u0219i tem\u0103 constituie \u0219i subiectul lucr\u0103rii sale \u201cSub povara marilor decizii\u201d (Editura Scripta 2007).<\/p>\n<\/div>\n

\n


<\/strong>Sursa:\u00a0 http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Colocviile de Mar\u021bi Mar\u021bi 30 august, 5 pm, Calderon 39. \u00a0Anul VII, nr. 8 (81).\u00a0   Tema:\u00a0 \u00cen Gr\u0103dina Maicii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-27020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27020"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27024,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27020\/revisions\/27024"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}