{"id":27130,"date":"2016-08-29T12:22:26","date_gmt":"2016-08-29T12:22:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27130"},"modified":"2016-08-29T12:51:13","modified_gmt":"2016-08-29T12:51:13","slug":"valeriu-dulgheru-de-ziua-limbii-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/29\/valeriu-dulgheru-de-ziua-limbii-romane\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: De Ziua Limbii Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>
\n<\/em><\/p>\n

\u201eN-avem dou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 literaturi, <\/em><\/p>\n

ci numai una, aceea\u015fi ca peste Prut\u201d.<\/em><\/p>\n

(A.Mateevici) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru orice neam limba este cea mai mare comoar\u0103, este fondul de aur al spiritualitatii unui neam, <\/strong>pe care trebuie s\u0103-l p\u0103streze cu sfin\u0163enie pentru a nu pieri. Se spune pe bun\u0103 dreptate c\u0103 un popor exist\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00ee\u015fi vorbe\u015fte limba. Popoarele care \u015fi-au pierdut graiul au disp\u0103rut. Dovad\u0103 sunt cele peste 100 de popoare mici din Rusia care, pierz\u00e2ndu-\u015fi limba \u015fi scrisul, au disp\u0103rut, s-au topit \u00een acest babilor cu numele \u201erosiane\u201d<\/em>. Dovezi sunt \u015fi marea parte a arom\u00e2nilor din jurul Rom\u00e2niei, care din cauza politicilor de dezna\u0163ionalizare promovate de Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina \u015f.a. \u00eencetul cu \u00eencetul dispar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre importan\u0163a limbii la rom\u00e2nii basarabeni vorbesc mai multe. Limba rom\u00e2n\u0103 a fost c\u00e2ntat\u0103 de clasicii literaturii rom\u00e2ne\u015fti. Constient de faptul ca numai o limb\u0103 dezvoltat\u0103 poate s\u0103 devin\u0103 for\u0163\u0103 motrice care duce spre civiliza\u0163ie \u015fi prop\u0103\u015fire, marele M. Eminescu a militat pentru valorificarea eficienta a tezaurului limbii<\/strong> \u201eM\u0103surariul civiliza\u0163iei unui popor ast\u0103zi e o limb\u0103 sonor\u0103 \u015fi apt\u0103 a exprima prin sunete no\u0163iuni, prin \u015fir \u015fi accent etic sentimente\u2026Numai \u00een limba sa omul \u00ee\u015fi pricepe inima pe deplin\u2026 Dac\u0103 \u00een limb\u0103 nu s-ar reflecta caracterul unui popor, dac\u0103 el n-ar zice oarecum prin ea: \u201ea\u015fa voiesc s\u0103 fiu eu \u015fi nu altfel\u201d, oare s-ar fi n\u0103scut at\u00e2tea limbi pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>?\u201d. \u201eLimba noastr\u0103-i o comoar\u0103 \/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103 \/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103 \/ Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103\u2026\u201d<\/em> scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat \u00een Siberia \u00een perioada 1940-1955, scria: \u201eLimba mea sf\u0103toas\u0103, \/Creang\u0103 ce-a iubit-o \/\u015ei-a \u00eenaripat-o- n vers Alecsandri, \/Eminescu forma \u0163i-a des\u0103v\u00e2r\u015fit-o \/\u00cen cultura lumii spre a ne mandri<\/em>\u201d. Printre multele poezii dedicate limbii rom\u00e2ne scrise de clasicul contemporan Gr. Vieru spicuim: \u201e\u00cen al limbilor tezaur \/ Pururea o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \/ Limba doinelor de aur, \/ Limba noastr\u0103 cea rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/em> Poezia lui N. Dabija \u201eC\u00e2t tr\u0103im pe acest p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d, avea s\u0103 devin\u0103, \u00een anii 1988-1990, Imnul Mi\u015fc\u0103rii de Eliberare Na\u0163ional\u0103 a basarabenilor, fiind c\u00e2ntat de cei peste 700 mii de participan\u0163i la Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 din 27 august 1989, care cereau dreptul la Limba Rom\u00e2n\u0103, Alfabet Latin \u015fi Demnitate.<\/p>\n

Limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi alfabetul latin au fost obiectivele de baz\u0103 ale Mi\u015fc\u0103rii de Eliberare Na\u0163ional\u0103 de la 1988-1989, dep\u0103\u015find obiectivele cu aspect economic. La toate protestele de strad\u0103 se vedeau transparante cu textul \u201eLimb\u0103 \u015fi alfabet\u201d, \u201eCodru, apa \u015fi p\u0103m\u00e2ntul! Alfabetul \u015fi cuv\u00e2ntul!!\u201d<\/em> \u015f.a. Este probabil unicul stat \u00een lume care are decretat\u0103 o s\u0103rb\u0103toare a Limbii \u2013 Limba Rom\u00e2n\u0103, devenit\u0103 de cur\u00e2nd s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor. Imnul Republicii Moldova a fost scris \u00een baza frumoasei ode limbii rom\u00e2ne scrise de A. Mateevici \u2013 Limba noastr\u0103. Din cauza prea cruntei oprim\u0103ri sub aspectul limbii \u00een perioada \u0163arist\u0103 \u015fi sovietic\u0103, rusific\u0103rii acerbe Limba \u00een Basarabia a fost sacralizat\u0103. Dup\u0103 ocuparea ei \u00een a. 1812 Rusia \u0163arist\u0103 a st\u0103ruit prin toate mijloacele (colonizare, rusificare acerb\u0103 prin \u015fcoal\u0103, biseric\u0103, administra\u0163ie, armat\u0103) s\u0103 transforme Basarabia \u00eentr-o gubernie, iar pe rom\u00e2nii basarabeni \u2013 \u00een adev\u0103ra\u0163i ru\u015fi. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 o minune. Ru\u015fii, ucrainenii, bulgarii adu\u015fi \u00een Basarabia se moldovenizau. Unul dintre cei mai aprigi sus\u0163in\u0103tori ai rusific\u0103rii, istoricul \u015fi omul politic Batiu\u015fkov recuno\u015ftea c\u0103 \u201eBasarabia este departe de a fi ruseasc\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte limba, c\u00e2t \u015fi via\u0163a ei. \u00cen aceast\u0103 provincie exist\u0103 mul\u0163i oameni care se uit\u0103 cu dor peste Prut<\/em>\u201d. Iar academicianul Berg recuno\u015ftea: \u201eTrebuie de notat c\u0103 rutenii hotineni, acolo unde vin \u00een contact cu moldovenii, se rom\u00e2nizeaz\u0103<\/em>. Astfel, satul Colenc\u0103u\u0163i este locuit de rusnaci rom\u00e2niza\u0163i\u2026Un \u015fir de cercet\u0103tori au remarcat aceast\u0103 moldovenizare a popula\u0163iei rutene care se \u00eentinde nu numai la limb\u0103, ci \u015fi la felul de via\u0163\u0103<\/em>\u201d. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens \u00een alte zone ale Basarabiei.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nii basarabeni, \u00een mare parte au supravie\u0163uit, ren\u0103sc\u00e2nd ca pas\u0103rea Phoenix prima oar\u0103 la 1918 dup\u0103 acerba rusificare \u0163arist\u0103 de peste 100 de ani \u015fi la 1989 dup\u0103 rusificarea sovietic\u0103 diabolic\u0103 promovat\u0103 sub masca interna\u0163ionalismului proletar de peste 70 de ani (m\u0103 refer la raioanele de est \u2013 Transnistria). Cona\u0163ionalii no\u015ftri din Transnistria, afla\u0163i \u00een \u201eraiul ruso-sovietic\u201d<\/em> doar cu <\/em>20 de ani mai mult dec\u00e2t noi, sunt al\u0163ii, g\u00e2ndesc altfel, vorbesc altfel. Dac\u0103 imperiul ruso-sovietic ar mai fi existat vreo 50 de ani, probabil c\u0103 noi, ca exponen\u0163i ai na\u0163iunii rom\u00e2ne, am fi disp\u0103rut, iar limba vorbit\u0103 (\u015fi la buc\u0103t\u0103rie) ar fi fost limba rus\u0103. Ceea ce ne-a salvat \u00eentruc\u00e2tva de la asimilare complet\u0103 a fost acea vecin\u0103tate permanent\u0103 favorabil\u0103 pentru men\u0163inerea fl\u0103c\u0103rii aprinse (m\u0103 refer la \u0163ara-mam\u0103 de peste Prut). \u00cen perioada \u0163arist\u0103 intelectualitatea basarabean\u0103 se refugia peste Prut pentru a-\u015fi p\u0103stra limba \u015fi istoria. \u00cen perioada sovietic\u0103, pentru cei r\u0103ma\u015fi \u00een Basarabia gra\u0163ie, progresului tehnic, limba rom\u00e2n\u0103 trecea Prutul, chiar dac\u0103 acesta avea \u015fapte r\u00e2nduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u015fi era p\u0103zit vigilent.<\/p>\n

Dup\u0103 alegerea la 19 mai 1987 a unui nou Consiliu al Uniunii Scriitorilor din RSSM \u015fi a scriitorului D. Matcovschi \u00een func\u0163ia de redactor-\u015fef al revistei \u201eNistru\u201d<\/em> a devenit posibil\u0103 publicarea eseului \u201eVe\u015fm\u00e2ntul fiin\u0163ei noastre\u201d<\/em> de V. M\u00e2nd\u00e2canu (1988), \u00een care se punea problema repunerii limbii rom\u00e2ne \u00een toate sferele de activitate \u015fi revenirii ei la alfabetul latin. Dup\u0103 alegerea lui N. Dabija la Congresul VI-lea<\/sup> al Scriitorilor din Republica Moldova (6 mai 1986) \u00een func\u0163ia de redactor-\u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eLiteratura \u015fi Arta<\/em>“, s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eLiteratura \u015fi Arta<\/em>\u201d, organ al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, publica\u0163ie ce a declan\u015fat la sf\u00e2r\u015fitul anilor 80 ai secolului trecut Mi\u015fcarea de Eliberare Na\u0163ional\u0103 din Basarabia, a crescut de la tirajul de 2000 de exemplare la cel de 260000 de exemplare \u00een 1989-90, fiind \u201eziarul literar cu cel mai mare tiraj din Europa<\/em>\u201d. De men\u0163ionat c\u0103 la 15 iunie 1989, cu aproape trei luni \u00eenainte de adoptarea Legii privind trecerea la alfabetul latin, sub coordonarea lui N. Dabija s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Literatura \u015fi Arta iese \u00een grafie latin\u0103.<\/p>\n

Fosta Republic\u0103 Sovietic\u0103 Socialist\u0103 Moldoveneasc\u0103 a fost practic unica din spa\u0163iul sovietic care a formulat scopul de baz\u0103 al rede\u015ftept\u0103rii na\u0163ionale revenirea la limba matern\u0103 \u00een straiul ei natural \u2013 alfabetul latin, surghiunit \u00eendat\u0103 dup\u0103 ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, preval\u00e2nd chiar \u015fi fa\u0163\u0103 de cele economice? \u00centotdeauna harnicul nostru \u0163\u0103ran \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga (drept, pin mult\u0103 sudoare) hrana material\u0103. Ceea ce ia lipsit mai mult, \u00een special, \u00een perioada \u0163arist\u0103 \u2013 hrana spiritual\u0103. Instruirea \u00een \u015fcoal\u0103, slujbele \u00een biserici, toat\u0103 administrarea \u2013 de la cel mai \u00eenalt func\u0163ionar p\u00e2n\u0103 la cel mai de jos func\u0163ion\u0103ra\u015f\u00a0 se f\u0103ceau exclusiv \u00eentr-o limb\u0103 ne\u00een\u0163eleas\u0103 lui \u2013 limba rus\u0103. \u015ei \u00een perioada de ocupa\u0163ie sovietic\u0103 (dup\u0103 1940) instruirea s-a f\u0103cut mult timp \u00een limba rus\u0103, iar Dumnezeu \u00een genere a fost izgonit din Basarabia de satani\u015ftii comuni\u015fti.<\/p>\n

Dar \u015fi dup\u0103 adoptarea Legilor despre limba rom\u00e2n\u0103 \u00een straiul ei natural drept limb\u0103 de stat du\u015fmanii nu s-au lini\u015ftit nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Au fost diferite \u00eencerc\u0103ri de a fundamenta \u201e\u015ftiin\u0163ific\u201d<\/em> existen\u0163a limbii moldovene\u015fti. Una din aceste \u201eopere \u015ftiin\u0163ifice\u201d<\/em> este \u015fi scandalosul \u201edic\u0163ionar moldovenesc-rom\u00e2nesc<\/em>\u201d al lui V. Stati. \u00cen \u201ecuv\u00e2ntelnicul<\/em>\u201d lui Stati totul e inversat. De exemplu, \u0163\u0103ranul nostru, spun\u00e2nd \u00een frumosul grai moldovenesc al limbii rom\u00e2ne: \u201eAm m\u00e2ncat col\u0163una\u015fi cu cartofi \u015fi am b\u0103ut un pahar de vin ro\u015fu\u201d<\/em>, va trebui s\u0103 spun\u0103 \u00een \u201elimba moldoveneasc\u0103<\/em>\u201d a lui Stati: \u201eAm h\u0103lit haidamaci cu chelea cu handraburci \u015f\u00ee am chilit pe g\u00eetireadz\u0103 o haleauc\u0103 de preamoi\u201d.<\/em> Cum v\u0103 place domnilor? Ce s-ar alege atunci din viul grai moldovenesc dac\u0103 oamenii din satele noastre vor \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 dup\u0103 \u201edic\u0163ionarul lui Stati<\/em>\u201d?<\/p>\n

Lacheii Kremlinului \u00eemping cu \u00eenver\u015funare ideea a\u015fa zisei \u201elimbi moldovene\u015fti\u201d<\/em>, iar pe a lor (rusa \u2013 n.n.) o iau sub protec\u0163ie de stat. Pre\u015fedintele Rusiei, V. Putin, a promulgat legea, care \u00eei oblig\u0103 pe imigran\u0163i s\u0103 sus\u0163in\u0103 un examen privind cunoa\u015fterea limbii ruse. Chiar \u015fi m\u0103tur\u0103torii de strad\u0103 \u00een Rusia trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 limba rus\u0103, iar \u00een acest col\u0163 de \u0163ar\u0103 uitat de Dumnezeu chiar marii demnitari din parlament \u00ee\u015fi permit s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een limba altui stat (limba rus\u0103 \u2013 n.n.). \u201ePe\u015ftele de la cap se stric\u0103<\/em>\u201d, spune o veche zical\u0103. Pe c\u00e2nd, sti\u00adma\u0163i ale\u015fi ai poporului \u015fi stimate domnule Pre\u015fedinte al Republicii, va fi adoptat\u0103 \u015fi \u00een Republica Moldova o lege similar\u0103 cu cea din Rusia? Din p\u0103cate pentru o mare parte dintre ei ar fi mai prejos de amorul lor propriu de \u201eras\u0103 superioar\u0103\u201d <\/em>s\u0103 \u00eenve\u0163e \u201elimba aborigenilor\u201d.<\/em><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 puzderia de n\u0103uci autohtoni unul dintre ace\u015ftia este \u015fi \u015feful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei ruse\u015fti, Aleksei Pu\u015fkov, care a declarat recent (dup\u0103 declararea de Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a denumirii limbii oficiale drept limba rom\u00e2n\u0103): \u201eRepublica Moldova a recunoscut limba rom\u00e2n\u0103 drept limb\u0103 oficial\u0103, contrar prevederilor propriei Constitu\u0163ii (<\/em>ca s\u0103 vezi, mare ap\u0103r\u0103tor al constitu\u0163iei noastre!). Acesta este \u00eenc\u0103 un pas spre desp\u0103r\u0163irea definitiv\u0103 de Transnistria<\/em>\u201d (!!!). \u00cenc\u0103 din 1989 guvernan\u0163ii ru\u015fi \u015fi-au ascuns planurile de anexare a acestui teritoriu prin acest fals argument. La unul din mitingurile organizate \u00een la Comrat (cu implicarea Rusiei) o oarecare Maria Ivanovna vocifera din to\u0163i bojocii: \u201eMy skajem reshitel\u2019noe NET rumynskomu yazyku v Moldove<\/em> (Noi vom spune un NU categoric limbii rom\u00e2ne \u00een Moldova). Ca s\u0103 vezi, ei, vreo 4% din popula\u0163ie, ne vor dicta nou\u0103, b\u0103\u015ftina\u015filor, ce limb\u0103 vorbim!<\/p>\n

De\u015fi legisla\u0163ia lingvistic\u0103 a fost adoptat\u0103 \u00een urm\u0103 cu apr. 27 de ani, aceasta nu se aplic\u0103 \u00een toate sferele de activitate din Republica Moldova. Avem o clas\u0103 distinct\u0103 a guvernan\u0163ilor, care \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 27 de ani de la decretarea acestei legi, o numesc cum vor: \u201elimb\u0103 de stat\u201d, \u201elimb\u0103 matern\u0103\u201d, \u201elimb\u0103 natal\u0103\u201d, <\/em>iar \u00een ultimul timp tot mai mult \u2013 \u201elimb\u00ee moldovneasc\u00ee\u201d. <\/em>\u00a0Iar insti\u00adtu\u0163iile statului continu\u0103 s\u0103 boicoteze limba rom\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 a fi sanc\u0163ionate.<\/p>\n

Totu\u015fi \u00een urma adopt\u0103rii acestei legi avem ast\u0103zi mai multe genera\u0163ii de tineri, care g\u00e2ndesc \u015fi se exprim\u0103 corect \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 perfect\u0103.<\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eN-avem dou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 literaturi, ci numai una, aceea\u015fi ca peste Prut\u201d. (A.Mateevici) \u00a0 Pentru orice neam limba este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27130"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27130\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27133,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27130\/revisions\/27133"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}