{"id":27150,"date":"2016-08-30T09:58:01","date_gmt":"2016-08-30T09:58:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27150"},"modified":"2016-08-30T18:12:05","modified_gmt":"2016-08-30T18:12:05","slug":"27150","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/30\/27150\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre noi, despre istoria zbuciumat\u0103 a \u021b\u0103rii noastre"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

Cunosc\u00e2nd istoria, eroii, tradi\u021bia, ne facem mai sociabili, mai altrui\u0219ti, mai iubitori de om \u0219i de via\u021b\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

<\/em>Nicolae Iorga<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDeclara\u021biile ambasadorului american la Chi\u0219in\u0103u nu vin dec\u00e2t s\u0103 confirme dezastrul politicii externe rom\u00e2ne\u0219ti\u201d,<\/em> este\u00a0 scris \u00eentr-un articol de ziar. O fi, dar nu se rezum\u0103 la at\u00e2t. Cred c\u0103 este o politic\u0103 antirom\u00e2neasc\u0103, prin afirma\u021biile f\u0103cute, printre care citez: \u201e<\/em>Moldova nu este Rom\u00e2nia, Moldova \u00ee\u0219i are propria sa istorie \u0219i propriile provoc\u0103ri”.
\n<\/em>Sunt \u00eentr-adev\u0103r afirma\u021bii de o gravitate f\u0103r\u0103 precedent. Dovedesc necunoa\u0219terea adev\u0103ratei istorii a acestui p\u0103m\u00e2nt, \u00eendoctrinarea cu imagini \u0219i date false, lucrate \u00een laboratorul \u201eperformant\u201d al celor care ne-au furat aceast\u0103 parte de p\u0103m\u00e2nt \u0219i au comis acte grave fa\u021b\u0103 de popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103mas\u0103 sub ocupa\u021bie. Ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 cele exprimate au fost din cauza necunoa\u0219terii, sau din cauza unei sl\u0103biciuni, a ced\u0103rii \u00een fa\u021ba ru\u0219ilor pentru a nu-i sup\u0103ra, sau este prefigurarea unui scenariu preg\u0103tit, de care nu avem cuno\u0219tin\u021b\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 faci asemenea declara\u021bii extrem de r\u0103u voitoare, extrem de dure, ne\u021bin\u00e2nd cont nici de realit\u0103\u021bile istorice, dar nici de sentimentele r\u0103nite ale unui popor greu \u00eencercat, mi se pare extrem de grav. Povara unui trecut at\u00e2rn\u0103 greu pe umerii poporului rom\u00e2n \u0219i \u00een loc s\u0103 fie \u00een\u021beles contextul \u00een care s-a ajuns la aceasta, se love\u0219te mai dur, pentru ca lovitura s\u0103 provoace s\u00e2ngerare, anul\u00e2nd, \u00eentr-un fel, dreptul rom\u00e2nilor la unitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103nite sunt cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi desp\u0103r\u021bite, Rom\u00e2nia \u0219i Basarabia \u2013 respectiv Republica Moldova \u2013 , r\u0103nit\u0103 este popula\u021bia care are aceea\u0219i origine, aceea\u0219i cultur\u0103, vorbe\u0219te aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i are acelea\u0219i r\u0103d\u0103cini istorice. Nu se \u021bine cont de sentimentele acestor oameni? L\u0103sa\u021bi inimile lor s\u0103 vorbeasc\u0103!<\/p>\n

Nu fac o lec\u021bie de istorie, dar vreau s\u0103 punctez c\u00e2teva date importante care privesc istoria zbuciumat\u0103 a rom\u00e2nilor! Tratate de istorie, cronici, studii vorbesc despre \u00eenceputurile spa\u021biului de la est de Carpa\u021bi, \u00eenc\u0103 de la mijlocul secolului al XIV-lea, c\u00e2nd voievozii maramure\u0219eni \u00een frunte cu voievodul rom\u00e2n Drago\u0219 au trecut mun\u021bii pentru a crea o pav\u0103z\u0103 \u00eempotriva t\u0103tarilor care atacau Transilvania; apoi Bogdan a trecut mun\u021bii pentru a sc\u0103pa de suzeranitatea regelui ungar Ludovic I (1342-1382). De pe malul r\u00e2ului Iza, Bogdan Vod\u0103 urmat de mai mul\u021bi o\u0219teni, rude \u0219i prieteni a trecut prin Pasul Prislop \u0219i sprijinit de feudalii localnici din bazinul Siretului \u0219i Prutului a declarat independen\u021ba Moldovei, \u00een 1359, considerat fiind \u00eentemeietorul Principatului Moldova, ca stat de sine st\u0103t\u0103tor. Basarabia a fost r\u0103pit\u0103 la 1812 \u0219i timp \u00eendelungat, p\u00e2n\u0103 la revolu\u021bia rus\u0103. Dup\u0103 cum le era obiceiul autorit\u0103\u021bilor ruse, la \u00eenceput au l\u0103sat organele locale de conducere sub forma unei autonomii locale conduse de boierii moldoveni, pentru ca \u00een c\u00e2\u021biva ani s\u0103 desfiin\u021beze autoguvernarea, transform\u00e2nd Basarabia \u00eentr-o gubernie ruseasc\u0103, \u00een care \u00eencepuse s\u0103 se manifeste cea mai dur\u0103 form\u0103 de \u00eempilare \u0219i rusificare cu putin\u021b\u0103. Dezna\u021bionalizarea a fost dur\u0103: \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, biserica, administra\u021bia, totul era \u00een limba rus\u0103, vorbit\u0103 doar de slujba\u0219ii \u0219i coloni\u0219tii adu\u0219i aici \u00een num\u0103r mare, pentru a face s\u0103 dispar\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire orice element rom\u00e2nesc, la fel cum mai t\u00e2rziu au f\u0103cut sovieticii nu numai aici, ca s\u0103 dispar\u0103 zeci de popoare despre care a r\u0103mas doar amintirea. Boierii care nu se rusificau erau trimi\u0219i \u00een Siberia sau nevoi\u021bi s\u0103 se refugieze dincoace de Prut. Pentru exemplificare, lui Alexandru Ha\u0219deu \u2013 tat\u0103l marelui c\u0103rturar Bogdan Petriceicu Ha\u0219deu (1838-1907) scriitor \u0219i filolog rom\u00e2n n\u0103scut \u00een jude\u021bul Hotin, ast\u0103zi Ucraina) \u2013 , nu i s-a permis s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru a-\u0219i ridica titlul de membru al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een timp ce fratele mai mare \u0219i-a sf\u00e2r\u0219it zilele \u00een Siberia pentru vina de a fi rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un an providen\u021bial pentru noi rom\u00e2nii, a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 anul 1918, realizarea Rom\u00e2niei Mari, sub \u00een\u021beleapta domnie a Regelui Ferdinand. \u00cenceputul l-a f\u0103cut Basarabia \u2013 \u00a0str\u0103vechiul p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re \u0219i Mare \u2013 care s-a unit cu Rom\u00e2nia, la 27 martie – 8 aprilie 1918. Era \u00eenceputul unei repara\u021bii istorice, care a continuat cu unirea Bucovinei, la 3 – 15 noiembrie 1918 \u0219i s-a \u00eencheiat la 1 decembrie 1918 c\u00e2nd Transilvania, Banatul \u0219i Cri\u0219ana se uneau cu Rom\u00e2nia. Istoria, dar \u0219i literatura a scris despre\u00a0 eroii care au \u00eenf\u0103ptuit unirea; despre acele momente am scris \u0219i eu \u00een c\u0103r\u021bile pe care le-am publicat. Nu am s\u0103 uit niciodat\u0103 cum la lansarea unei c\u0103r\u021bi \u00een care am scris despre aceste evenimente, c\u00e2\u021biva participan\u021bi au luat cuv\u00e2ntul \u0219i au v\u0103rsat lacrimi vorbind despre Basarabia, devenit\u0103 Republica Moldova.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, sunt convins\u0103 c\u0103 oamenii care nu au suferit, nu au citit istorie \u0219i literatura scris\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103, nu pot g\u00e2ndi dec\u00e2t rece \u0219i superficial, \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc cu lejeritate g\u00e2ndirea tenden\u021bioasa a celor ce urm\u0103resc cu viclenie anumite scopuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne bucur\u0103m c\u0103 s-a \u00eentocmit o scrisoare c\u0103tre Secretariatul de Stat al SUA, \u00een care s-au punctat detaliat datele istorice, spre a fi bine cunoscute \u0219i a fost cerut\u0103 prezentarea adev\u0103ratei pozi\u021bii a Statelor Unite \u00een aceast\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 umilele mele cuno\u0219tin\u021be, un ambasador trebuie s\u0103 fie diplomat, iar diploma\u021bia este o art\u0103 pentru care trebuie s\u0103 ai talent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae Iorga (1871-1940), renumit istoric, om politic, profesor universitar \u0219i academician rom\u00e2n despre care s-a afirmat c\u0103 a jucat rolul lui Voltaire \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, spunea: \u201eUn popor care nu-\u0219i cunoa\u0219te istoria, e ca un copil care nu-\u0219i cunoa\u0219te p\u0103rin\u021bii\u201d.<\/em> Se poate extrapola celor care nu cunosc istoria adev\u0103rat\u0103 a unui popor, dar vorbesc despre ea.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunosc\u00e2nd istoria, eroii, tradi\u021bia, ne facem mai sociabili, mai altrui\u0219ti, mai iubitori de om \u0219i de via\u021b\u0103.\u201d Nicolae Iorga \u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27150"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27150\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27152,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27150\/revisions\/27152"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}