{"id":27336,"date":"2016-09-12T07:28:24","date_gmt":"2016-09-12T07:28:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27336"},"modified":"2016-09-12T07:28:24","modified_gmt":"2016-09-12T07:28:24","slug":"mircea-botis-radu-botis-functiile-geoeconmice-actuale-ale-orasului-ulmeni-maramures-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/12\/mircea-botis-radu-botis-functiile-geoeconmice-actuale-ale-orasului-ulmeni-maramures-1\/","title":{"rendered":"Mircea BOTI\u015e & Radu BOTI\u015e: Func\u021biile geoeconmice actuale ale ora\u0219ului Ulmeni-Maramure\u0219 (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cu dorin\u0163a de a pune \u00een eviden\u0163\u0103 func\u0163iile geoeconomice actuale ale ora\u015fului Ulmeni, trebuie s\u0103 \u00eentreprindem o incursiune istoriografic\u0103 asupra evolu\u0163iei economice, \u00eenc\u0103 din momentul existen\u0163ei sale \u015fi pe parcursul unor etape surprinse distinct, \u00een decursul devenirii istorice. La \u00eenceputurile existen\u0163ei sale \u015fi, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, \u00eentrunea caracteristicile generale ale evolu\u0163iei feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra p\u0103m\u00e2ntului domanial apar\u0163ine \u00een exclusivitate st\u0103p\u00e2nului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delni\u0163ei, acestuia r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i doar r\u0103splata muncii lui. \u00cen interiorul propriet\u0103\u0163ii feudale exista \u015fi o proprietate iob\u0103geasc\u0103 care se transmitea pe linie ereditar\u0103, din tat\u0103 \u00een fiu. \u0162\u0103ranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea s\u0103 aib\u0103 proprietatea lui, achizi\u0163ionat\u0103 prin cump\u0103rare sau defri\u015fare, de care putea s\u0103 dispun\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte reparti\u0163ia p\u0103m\u00e2ntului iob\u0103gesc, tabela conscrip\u0163iilor \u00eenregistreaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul de ar\u0103tur\u0103 \u015fi f\u00e2na\u0163ul care, pentru satul Ulmeni, avea urm\u0103toarea componen\u0163\u0103: 272 iug\u0103re \u2013 p\u0103m\u00e2nt arabil \u015fi 70 iug\u0103re \u2013 f\u00e2na\u0163ul. M\u0103rimea p\u0103m\u00e2ntului de cultur\u0103 reprezenta \u015fi criteriul de baz\u0103 pentru clasificarea \u015fi, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. Dup\u0103 o ierarhizare simpl\u0103, pot fi remarcate valorile medii, \u00eentre dou\u0103 \u015fi cincisprezece iug\u0103re, de iobag. Calitativ, p\u0103m\u00e2ntul nu este egal; diferen\u0163e evidente exist\u0103 \u00eentre c\u00e2mpie sau lunc\u0103 \u015fi deal, \u00eentre p\u0103m\u00e2ntul productiv \u015fi cel neproductiv. Dup\u0103 cum declarau iobagii, abunda p\u0103m\u00e2ntul slab, pietros, sp\u0103lat de ploi. P\u0103m\u00e2ntul hotarului satului Ulmeni, dup\u0103 acelea\u015fi spuse, este jum\u0103tate mai slab din cauza p\u00e2nzei freatice situate mai la suprafa\u0163\u0103 (caracteristic pentru p\u0103m\u00e2ntul argilos), iar cealalt\u0103 parte o reprezint\u0103 p\u0103m\u00e2ntul pietros.<\/p>\n

\n

Productivitatea slab\u0103 a muncii este influen\u0163at\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de calitatea p\u0103m\u00e2ntului, dar \u015fi de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tradi\u0163ional\u0103, pe tot parcursul evului mediu. \u00cen ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine gr\u00e2ului, de cele mai multe ori amestecat cu secar\u0103. Urmeaz\u0103 orzul, ov\u0103zul de toamn\u0103 \u015fi de prim\u0103var\u0103. Pe propriet\u0103\u0163ile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, preponderent era meiul (unul din alimentele de baz\u0103 ale \u0163\u0103ranului), \u00een timp ce pe marile propriet\u0103\u0163i funciare se cultivau inul \u015fi c\u00e2nepa; acestea erau topite \u00een apa Some\u015fului, pentru ca, mai apoi, s\u0103 fie folosite ca materie\u00a0 prim\u0103 pentru \u00eembr\u0103c\u0103minte. F\u00e2na\u0163ul are o reprezentare destul de mare \u00een economia feudal\u0103 natural\u0103, \u00eens\u0103 ulmenenii se pl\u00e2ng de faptul c\u0103 se poate cosi o dat\u0103 pe var\u0103, cu excep\u0163ia m\u0103ier\u015figului (p\u0103m\u00e2ntul domnilor).<\/p>\n

\n

P\u0103m\u00e2ntul era lucrat cu trac\u0163iune animal\u0103, \u00een general, cu 4 boi, rar cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei de trei ori (ogor\u00e2t, \u00eentors, sem\u0103nat). Animalele erau destul de pu\u0163ine, oamenii fiind s\u0103raci, fapt ce duce la practicarea \u00eemprumutului pentru a-\u015fi putea lucra p\u0103m\u00e2ntul, sau la lucratul \u00een tov\u0103r\u0103\u015fie. S\u0103tenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis num\u0103ratul c\u00e2mpurilor. Tehnica asolamentului bienal \u015fi chiar trienal este folosit\u0103 \u00een regim propriu: sistem 2 + 1, adic\u0103 acela de dou\u0103 c\u00e2mpuri alternative \u015fi un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit \u015fi o \u00eendeletnicire secundar\u0103: mor\u0103ritul. Acesta reprezenta \u00eens\u0103 monopolul exclusiv al st\u0103p\u00e2nului feudal, aduc\u00e2ndu-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Some\u015f, p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ 20 de ani; exista o moar\u0103 la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci \u015fi din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul r\u00e2ului Some\u015f \u00ee\u015fi avea propria moar\u0103, cea din Chelin\u0163a fiind,probabil, datorit\u0103 calit\u0103\u0163ii m\u0103cinatului f\u0103inii, cea mai frecventat\u0103. Morarul era pl\u0103tit, \u00een cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum st\u0103p\u00e2nul nu d\u0103dea vama din m\u0103cini\u015ful lui, aceasta provenea integral din m\u0103cini\u015ful \u0163\u0103r\u0103nesc.<\/p>\n

\n

Pe Some\u015f, sau pe v\u0103ile satului Chelin\u0163a, care se vars\u0103 \u00een r\u00e2ul Some\u015f, existau pive de p\u0103nur\u0103 \u015fi de p\u0103turi, acestea reprezentau tehnica prin care era preg\u0103tit\u0103 \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Alt\u0103 \u00eendeletnicire important\u0103, aduc\u0103toare de venituri, nu numai atunci, ci \u015fi ast\u0103zi, era v\u00e2nzarea b\u0103uturilor, cr\u00e2\u015fm\u0103ritul. St\u0103p\u00e2nul impunea satului Ulmeni, ca \u015fi celor din jur, drept cr\u0103\u015f\u0103rit (obliga\u0163ie \u00een vin \u015fi \u0163uic\u0103), c\u00e2te dou\u0103 bu\u0163i anual, una la Cr\u0103ciun \u015fi cealalt\u0103 de Pa\u015fti. \u0162\u0103ranii \u00ee\u015fi puteau valorifica produsele excedentare, at\u00e2t \u00een regim propriu, c\u00e2t mai ales prin frecventarea t\u00e2rgurilor; t\u00e2rg exista \u015fi exist\u0103 \u00eenc\u0103 de pe atunci, \u00een Ulmeni, \u015fi se \u0163ine, de obicei, miercurea. Existau t\u00e2rguri \u015fi \u00een vecin\u0103tatea Ulmeniului, la Cehu Silvaniei \u2013 o mil\u0103 de loc, sau la Berchez, o mil\u0103 bun\u0103, respectiv, la Baia Mare, la aproximativ 2 mile de loc. La trecerea Some\u015fului, care se f\u0103cea cu poduri plutitoare (bacuri), supu\u015fii pl\u0103teau v\u0103mi, deoarece acestea se aflau \u00een proprietatea st\u0103p\u00e2nilor domeniului. La Ulmeni, exista o vam\u0103, dup\u0103 cum consemneaz\u0103 Urbariul din anul 1566, iar din 1569, o a doua vam\u0103. Este men\u0163ionat \u015fi tariful. La vama din Ulmeni, la podul de peste Some\u015f, se lua vam\u0103 5 dinari pentru un car \u00eenc\u0103rcat, 8 dinari la un car de sare, plus o piatr\u0103 de sare; de c\u0103l\u0103re\u0163 se luau 2 dinari, pentru un pedestru \u2013 un dinar, la cireada de boi, un dinar pentru un bou, iar pentru turma de oi, se lua vam\u0103 o oaie. De la negustorul care c\u0103r\u0103u\u015fe\u015fte marfa cu 4 cai negustore\u015fti, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei v\u0103mi nu \u015ftie nimeni, nici m\u0103car judele, care este conduc\u0103torul satului. Acest lucru \u00eel \u015ftie doar st\u0103p\u00e2nul feudal, pentru c\u0103 el este st\u0103p\u00e2nul v\u0103mii. Venitul v\u0103mii este a\u015fadar variabil, \u00een natur\u0103 \u015fi \u00een bani. Vame\u015ful este scutit de presta\u0163iile obi\u015fnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile v\u0103mii. Nu \u015ftim, deoarece documentele nu spun acest lucru, \u00een ce m\u0103sur\u0103 sunt scuti\u0163i de vam\u0103 proprie supu\u015fii st\u0103p\u00e2nului, iobagii satului Ulmeni. St\u0103p\u00e2nul lua vam\u0103 perceput\u0103 \u00een func\u0163ie de c\u00e2t de mult era folosit podul umbl\u0103tor (bacul), care era \u00eentre\u0163inut de c\u0103tre el. Vame\u015ful era desemnat din r\u00e2ndul iobagilor.<\/p>\n

\n

\u00cen afara p\u0103m\u00e2ntului arabil, p\u0103durea reprezenta o alt\u0103 bog\u0103\u0163ie a domeniului, av\u00e2nd variate utilit\u0103\u0163i: pentru foc, sc\u00e2ndur\u0103, \u015findril\u0103; \u00een p\u0103dure erau crescu\u0163i porci care foloseau ghind\u0103. \u0162\u0103ranii \u00ee\u015fi luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le d\u0103deau, dar cu acordul paznicilor. Dup\u0103 informa\u0163iile urbariilor rezult\u0103 foarte clar c\u0103 p\u0103durile erau p\u0103zite. \u00cen p\u0103duri erau animale care erau v\u00e2nate, fiindu-le folosite des, pieile \u015fi carnea. Pe domeniul Cehu, din care f\u0103cea parte \u015fi satul Ulmeni, p\u0103durile sunt \u00eenscrise \u00een urbarii, la fel ca \u015fi cele ale st\u0103p\u00e2nului. Nenum\u0103rate ordonan\u0163e ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la v\u00e2nat, \u00eens\u0103 aceast\u0103 aplicare era valabil\u0103 doar pentru cei de condi\u0163ie \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103.<\/p>\n

\n

Un capitol important al evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii feudale, \u00eel reprezint\u0103 raportul dintre iobag \u015fi st\u0103p\u00e2nul s\u0103u. Fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2nul domeniului Cehu, \u0163\u0103ranul iobag are o sumedenie de obliga\u0163ii, \u00een schimbul dreptului de folosin\u0163\u0103 asupra sesiei. \u0162\u0103ranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obi\u015fnuit, la fel ca to\u0163i iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era pl\u0103titor al censului, al dijmei, precum \u015fi alte obliga\u0163ii, cum ar fi aceea de prestare a robotei (cl\u0103cii). Conform urbariului din 1569, dup\u0103 informa\u0163iile pe care ni le ofer\u0103 academicianul David Prodan, afl\u0103m c\u0103 satul Ulmeni avea la acea dat\u0103 39 de capi de familie. Ace\u015ftia erau obliga\u0163i la toate formele rentei feudale, mai pu\u0163in daturile sau darurile. Aceste ultime obliga\u0163ii nu ap\u0103reau datorit\u0103 faptului c\u0103 satul era situat pe drumul principal \u015fi, ori de c\u00e2te ori st\u0103p\u00e2nul tranzita zona, se ab\u0103tea pe aici, fie pentru pr\u00e2nz, fie pentru noapte. Acesta era g\u0103zduit de c\u0103tre \u0163\u0103rani, at\u00e2ta timp c\u00e2t locuia \u00een sat. S\u0103tenii pl\u0103teau \u00eens\u0103 dijma, la fel ca \u015fi nona, care se percepeau din toate produsele animale \u015fi vegetale: gr\u00e2u, orz, ov\u0103z, vin, porci, oi, p\u0103s\u0103ri, chiar piei de animale s\u0103lbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informa\u0163iile referitoare la obliga\u0163iile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, \u0163\u0103ranii iobagi din Ulmeni erau obliga\u0163i s\u0103 presteze diferite lucr\u0103ri \u00een anumite locuri: \u00een Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile \u015fi activit\u0103\u0163ile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, c\u0103ratul f\u00e2nului. Aceste obliga\u0163ii cre\u015fteau propor\u0163ional cu averea st\u0103p\u00e2nului feudal.<\/p>\n

\n

Iobagii din Ulmeni, la fel ca mul\u0163i al\u0163ii din alte locuri, pl\u0103tesc consecvent censul (obliga\u0163ia \u00een bani), de dou\u0103 ori pe an, av\u00e2nd ca termene S\u00e2ngeorzul \u015fi S\u00e2nmihaiu. Obliga\u0163iile financiare, din p\u0103cate pentru \u0163\u0103rani, nu aveau un cuantum fix; acestea erau \u00eentr-o continu\u0103 cre\u015ftere. O informa\u0163ie \u00een acest sens avem de la acela\u015fi David Prodan care, \u00een lucrarea sa, afirm\u0103 c\u0103, \u0163\u0103ranul iobag pl\u0103tea \u00een medie aproximativ 42 dinari pe cap de familie, \u00een vremea principelui Gaspar Dragfi, pe c\u00e2nd \u00een timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendin\u0163a de cre\u015ftere a censului este a\u015fadar elocvent\u0103. Obliga\u0163ia financiar\u0103 era \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu m\u0103rirea sesiei \u015fi mul\u0163imea vitelor pe care le avea \u0163\u0103ranul \u00een proprietate.<\/p>\n

\n

Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmeaz\u0103 r\u0103scoalei din 1514, condus\u0103 de Gheorghe Doja. Acestea condamnau de acum \u00eenainte pe to\u0163i \u0163\u0103ranii locuitori, oriunde \u00een Transilvania, la ve\u015fnic\u0103 \u015ferbie, av\u00e2nd obliga\u0163ia de a r\u0103m\u00e2ne definitiv pe domeniul st\u0103p\u00e2nului \u015fi put\u00e2ndu-se muta de pe acesta, doar cu acordul acestuia. Din r\u00e2ndul celor care presteaz\u0103 sarcini iob\u0103ge\u015fti, o categorie aparte o formeaz\u0103 preo\u0163ii care, \u015fi ei, aveau condi\u0163ie iobag\u0103. Ei totu\u015fi, \u00een compara\u0163ie cu marea mas\u0103 a iobagilor, erau privilegia\u0163i, av\u00e2nd drept de folosin\u0163\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului,scutiri de taxele bisericii, dispun\u00e2nd \u015fi de p\u0103m\u00e2nt \u00een regim familial. Dotarea preotului cu favoruri, cu p\u0103r\u0163i din dijme, este o realitate evident\u0103.<\/p>\n

\n

Evolu\u0163ia satului Ulmeni r\u0103m\u00e2ne secole de-a r\u00e2ndul neschimbat\u0103, istoria cunosc\u00e2nd acela\u015fi curs pe tot parcursul epocii feudale. Baza sistemului economic r\u0103m\u00e2ne pe mai departe agricultura; nu lipsesc preocup\u0103ri precum sporirea produc\u0163iei, a lucratului p\u0103m\u00e2ntului, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii lui, prin folosirea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor, \u00eens\u0103 hot\u0103r\u00e2toare r\u0103m\u00e2ne tehnica agricol\u0103 bazat\u0103 pe unelte tradi\u0163ionale. Tehnica evolu\u0163iei uneltelor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti r\u0103m\u00e2ne \u00een linii mari la fel, nefiind perceptibil\u0103. Plantele de cultur\u0103 r\u0103m\u00e2n cam acelea\u015fi, dar, secolul al XVII-lea aduce un element agricol nou: porumbul, atestat pentru prima dat\u0103 pe domeniul Cehu. Conscrip\u0163ia din anul 1785 consemneaz\u0103 f\u0103r\u00e2mi\u0163area domeniului feudal. Satul Ulmeni are acum nu mai pu\u0163in de 5 st\u0103p\u00e2ni: baronul Bornemisza Iosif, contele Korda Gheorghe, contele Bethlen Grigore, contele Gylai Iosif \u015fi contele Torozs-Kai Sigismund.<\/p>\n

\n

Cunoa\u015fterea poten\u0163ialului economic al supu\u015filor este incert\u0103 pentru perioada dinaintea secolului al XIX-lea. Tabelele de impunere din primele decenii ale secolului al XIX-lea dau categoriile de contribuabili ai satului Ulmeni, dar \u015fi bunurile de care dispun: num\u0103rul total al contribuabililor \u2013 47; 3 v\u0103duve ale iobagilor; 7 jeleri; un evreu; 2 armeni; bunurile de care dispun: o suprafa\u0163\u0103 de 241 c\u00e2ble de teren ar\u0103tor, o suprafa\u0163\u0103 de f\u00e2na\u0163\u0103 de 245 care de f\u00e2n; o suprafa\u0163\u0103 de vie de 48 urne de vin. Num\u0103rul animalelor din proprietatea celor 59 de contribuabili este de 20 de boi \u015fi cai, 63 vaci, 11 juninci, 25 porci.<\/p>\n

\n

Patentele imperiale din anii 1853-1854, marcheaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 cotitur\u0103 \u00een evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii feudale. Acestea legiferau desfiin\u0163area servitu\u0163ii personale, a iob\u0103giei, prin r\u0103scump\u0103rarea pl\u0103tit\u0103 de c\u0103tre stat. Sumele de r\u0103scump\u0103rare au fost folosite de c\u0103tre nobili, \u00een marea lor parte, pentru dotarea marii propriet\u0103\u0163i. Largi perspective se deschid Ulmeniului odat\u0103 cu prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, \u00een special datorit\u0103 dezvolt\u0103rii transporturilor. La 1900, \u00een Ulmeni este atestat\u0103 deschiderea g\u0103rii. Se dau \u00een folosin\u0163\u0103 liniile ferate Jibou \u2013 Baia Mare (la 10 octombrie 1899) \u015fi Ulmeni \u2013 Cehu Silvaniei. Prin ultima, Ulmeniul devine nod feroviar, fapt ce \u00ee\u015fi va l\u0103sa pozitiv amprenta asupra dezvolt\u0103rii economice ulterioare a localit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\n

Localitatea Ulmeni, cu o economie preponderent agricol\u0103, a fost marcat\u0103 evident de consecin\u0163ele primului r\u0103zboi mondial. Insuficien\u0163a for\u0163ei de munc\u0103, a inventarului agricol, pierderile umane \u015fi materiale suferite din cauza r\u0103zboiului, starea de fr\u0103m\u00e2ntare datorat\u0103 perspectivei pe care o avea reforma agrar\u0103, au avut ca efect imediat, reducerea suprafe\u0163ei \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163ate.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 1921, este legiferat\u0103 reforma agrar\u0103; se declarau expropriate mo\u015fiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la \u00eempropriet\u0103rire, \u00eempreun\u0103 cu institu\u0163iile economice, ecleziastice, \u015fcolare, au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i \u00een Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iug\u0103re, loc de cas\u0103, 289 iug\u0103re teren ar\u0103tor, 195 iug\u0103re p\u0103\u015fune \u015fi 250 iug\u0103re de p\u0103dure[1]<\/a>. A fost expus exproprierii mo\u015fierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare mo\u015fier local care intra sub inciden\u0163a legii exproprierii care, se referea la mo\u015fiile care dep\u0103\u015feau 100 ha. Era vorba de 100 ha \u00eentr-un loc, adic\u0103 \u00eentr-o brazd\u0103. Deci, practic, mo\u015fierii, care aveau p\u0103m\u00e2nt \u00een mai multe locuri, puteau s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 \u00een continuare suprafa\u0163a de p\u0103m\u00e2nt de p\u00e2n\u0103 la 100 ha, intr\u00e2nd sub inciden\u0163a exproprierii doar diferen\u0163a de mo\u015fie de peste 100 ha. Cu toate acestea, la nivel na\u0163ional, au fost expropriate aproximativ 2 milioane ha de teren arabil, fiind \u00eempropriet\u0103ri\u0163i \u00een jur de 6 milioane \u0163\u0103rani; a fost, de fapt, cea mai ampl\u0103 reform\u0103 agrar\u0103 din Europa interbelic\u0103.<\/p>\n

\n

Suprafa\u0163a medie a locului de cas\u0103 pe \u00eempropriet\u0103rit era de circa 400 st\u00e2njeni, iar suprafa\u0163a medie a terenului arabil pe \u00eempropriet\u0103rit, de circa 2 iug\u0103re ar\u0103tor. \u00cen ceea ce prive\u015fte p\u0103durea comunal\u0103, aceasta se constituie din p\u0103durile expropriate conform articolului 6 din legea reformei agrare, din p\u0103durile lui Karoly Ladislau \u015fi Recsei Andrei, din p\u0103durile din Dealul Purc\u0103re\u0163ului, Dealul Pietrii \u015fi Dealul Morii, situate \u00een hotarul satului Chelin\u0163a, din p\u0103durile aflate \u00een proprietatea lui Wesseleny Rozalia, cele din Dealul Mare (tot din hotarul satului Chelin\u0163a) \u015fi, din p\u0103durile lui Degenfeld Maria, Dealul \u00cengust (Chelin\u0163a), precum \u015fi o mic\u0103 parte din hotarul satului \u0162ic\u0103u. Pentru p\u0103m\u00e2ntul expropriat, proprietarul primea desp\u0103gubiri din partea statului, care la r\u00e2ndul lui recupera banii e\u015falonat, de la noii proprietari. Vedem deci c\u0103 este vorba de o \u00eempropriet\u0103rire prin desp\u0103gubire, cu men\u0163iunea c\u0103, desp\u0103gubirea o suporta statul.<\/p>\n

\n

Cu toate c\u0103 marea proprietate a fost serios bulversat\u0103, propriet\u0103\u0163i \u00eentinse, at\u00e2t pe teritoriul localit\u0103\u0163ii Ulmeni, c\u00e2t \u015fi pe al satelor din jur (cele apar\u0163in\u0103toare), continuau s\u0103 de\u0163in\u0103 mari proprietari precum Recsei Andrei, succesorul s\u0103u, Ludovic, precum \u015fi Degenfeld Maxim sau Pechy Francisc. Reforma agrar\u0103 a avut efecte benefice pentru \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103, deci \u015fi pentru locuitorii Ulmeniului \u015fi a satelor apar\u0163in\u0103toare, duc\u00e2nd la consolidarea categoriei \u0163\u0103r\u0103nimii mijlocii. \u0162\u0103r\u0103nimea satului s-a angajat \u00eentr-un efort sus\u0163inut \u00een direc\u0163ia reorganiz\u0103rii gospod\u0103riilor proprii, a cultiv\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului primit. Urmarea acestei atitudini \u2013 cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii agricole. Recoltele ob\u0163inute \u00een primii ani, dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a reformei agrare, nu au fost spectaculoase, \u00eens\u0103 trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103, factorii\u00a0 naturali au avut un rol negativ \u00een acest sens; facem aici referire la desele rev\u0103rs\u0103ri ale Some\u015fului, \u00een special prim\u0103vara, care provocau mai pagube locuitorilor. Un exemplu gr\u0103itor \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 inunda\u0163iile din prim\u0103vara anului 1932, apele \u00eenvolburate ale Some\u015fului m\u0103tur\u00e2nd tot ce \u00eent\u00e2lneau \u00een cale, inclusiv marea parte din p\u0103m\u00e2ntul roditor din lunca r\u00e2ului.<\/p>\n

\n

Lucr\u0103rile agricole se bazau \u00een continuare pe trac\u0163iune animal\u0103, ar\u0103turile f\u0103c\u00e2ndu-se cu pluguri destul de grele din fier. \u00cen anul 1929, pe \u00eentreg hotarul plasei Ulmeni \u015fi a satelor apar\u0163in\u0103toare, exista un singur tractor, iar acesta apar\u0163inea mo\u015fierului Recsei Andrei. Tot \u00een acest an au fost f\u0103cute lucr\u0103ri de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri funciare. Cu mijloace destul de rudimentare, locuitorii Ulmeniului, au realizat lucr\u0103ri de cur\u0103\u0163are, gr\u0103pare \u015fi \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are cu lucern\u0103, a unei mari p\u0103r\u0163i din p\u0103\u015funea comunal\u0103. Toate aceste lucr\u0103ri au fost realizate prin presta\u0163ii publice. Tot \u00een vederea amenaj\u0103rii p\u0103\u015funii comunale, \u00een 1935, au \u00eenceput lucr\u0103ri pentru desfundarea \u015fi regularizarea v\u0103ii Cernei, ce desp\u0103r\u0163ea p\u0103\u015funea comunal\u0103 de hotarul satului M\u00e2n\u0103u. Au fost astfel salvate de sub ape circa 40 iug\u0103re din aceast\u0103 p\u0103\u015fune. \u00cen toamna aceluia\u015fi an, 1935, a fost demarat\u0103 ac\u0163iunea de amenajare a pepinierei silvice.<\/p>\n

\n

Perioada interbelic\u0103 este cea care marcheaz\u0103 \u00eenceputul expansiunii economice, prin dezvoltarea industriei. Din start, trebuie precizat faptul c\u0103, la nivel na\u0163ional, datorit\u0103 m\u0103surilor luate de c\u0103tre guvernul liberal condus de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu, asist\u0103m la o perioad\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 destul de substan\u0163ial\u0103. Anii 1933-1937, ai guvern\u0103rii liberale, au fost cei care au determinat anul 1938, ca an de referin\u0163\u0103 pentru \u00eentreaga existen\u0163\u0103 capitalist\u0103 a Rom\u00e2niei. Cu toate c\u0103 a\u015fezarea \u00een discu\u0163ie, Ulmeniul, are doar statutul de a\u015fezare rural\u0103, pe teritoriul s\u0103u apar \u00eentreprinderi, desigur nu de mari capacit\u0103\u0163i, av\u00e2nd \u00een vedere volumul produc\u0163iei, cantitatea de materii prime \u015fi produc\u0163ia. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 impresionant faptul c\u0103, de\u015fi dimensiunile teritoriale sunt destul de limitate, este consemnat\u0103 prezen\u0163a unor \u00eentreprinderi, amplasamente industriale, calificate ca fiind de categoria I, av\u00e2nd peste 50 de muncitori. Aceste \u00eentreprinderi absorbeau mare parte din for\u0163a de munc\u0103 a satului.<\/p>\n

\n

Sunt atestate \u00eentreprinderi pentru valorificarea produselor agricole (vegetale, animaliere, piei). \u00cen anul 1937, exista de exemplu \u00een comun\u0103, un cuptor pentru uscatul plantelor farmaceutice, construit de c\u0103tre Camera de Agricultur\u0103 a jude\u0163ului S\u0103laj \u015fi, care servea la uscatul fructelor \u015fi \u00een special a ciupercilor. Cuptorul a fost construit, av\u00e2nd ca model un cuptor din ora\u015ful bosniac Tuzla. La Ulmeni, func\u0163iona de asemenea \u015fi o l\u0103pt\u0103rie care prelucra anual 29.200 litri de lapte, \u00een scopul ob\u0163inerii untului, a ca\u015fului \u015fi ca\u015feinei, valorificarea acelor produse f\u0103c\u00e2ndu-se pe pie\u0163ele ora\u015felor Satu Mare, Zal\u0103u, \u015eimleul Silvaniei, Carei. Este \u00eenregistrat\u0103 de asemenea o sec\u0163ie a Fabricii de c\u00e2nep\u0103 de la Berveni (jude\u0163ul Satu Mare), \u201eGiorgia\u201d, societate anonim\u0103; aceasta prelucra c\u00e2nepa ob\u0163inut\u0103 \u00een urma contractelor \u00eencheiate de locuitori cu fabrica.<\/p>\n

\n

Amplasamentul industrial amintit mai sus apar\u0163inea unor oameni de afaceri evrei; \u00een aceast\u0103 categorie intr\u0103 fabrica de sticl\u0103 \u201eFortuna\u201d, care \u00een anul 1940, avea un num\u0103r de 65 de angaja\u0163i; din acest efectiv, 61 reprezentau muncitori califica\u0163i \u015fi necalifica\u0163i, iar 4 din ei, personalul administrativ. Proprietarii erau Eugen Tevjovits \u015fi Klein Ferenc, primul dintre ei fiind \u015fi pre\u015fedintele societ\u0103\u0163ii. Unitatea se ocupa cu prelucrarea cuar\u0163ului extras din apele r\u00e2ului Some\u015f, realiz\u00e2nd o produc\u0163ie diversificat\u0103 de obiecte din sticl\u0103: damigene, sticl\u0103 suflat\u0103 \u015fi presat\u0103 pentru farmacii. Unor investitori evrei le apar\u0163inea \u015fi \u00eentreprinderea de \u00eempletituri din nuiele de salcie. Tot \u00een categoria \u00eentreprinderilor care foloseau for\u0163\u0103 de munc\u0103 salariat\u0103, includem \u015fi moara din Ulmeni, aflat\u0103 \u00een proprietatea lui Soos Karol, care avea 8 muncitori.<\/p>\n

\n

Prin existen\u0163a \u015fi activitatea acestor \u00eentreprinderi, comuna tinde s\u0103 capete \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei veritabile a\u015fez\u0103ri agro-industriale. Componenta principal\u0103 a vie\u0163ii economice o reprezint\u0103 agricultura; activitatea industrial\u0103 \u00ee\u015fi are rolul \u015fi locul s\u0103u \u00een peisajul economic al comunei. Rolul celor dou\u0103 componente, agricultur\u0103 \u015fi industrie, \u00ee\u015fi aduc contribu\u0163ia, \u00een mod inegal \u00eens\u0103, la prop\u0103\u015firea material\u0103 a comunei. Dup\u0103 terminarea celui de-al II-lea r\u0103zboi mondial, comuna, ca \u015fi statele apar\u0163in\u0103toare, ar\u0103ta dezolant. Case distruse, poduri, str\u0103zi, podul de peste r\u00e2ul Some\u015f, toate acestea alc\u0103tuiau un\u00a0 peisaj suprarealist, de nedorit. Armata german\u0103 \u00een retragere a dorit cu orice pre\u0163 s\u0103 distrug\u0103 orice posibilitate de comunica\u0163ie, ce ar fi putut fi folosit\u0103 de c\u0103tre armata sovietic\u0103 \u00een ofensiv\u0103. Via\u0163a oamenilor \u015fi dorin\u0163a expres\u0103 a acestora de a reveni la via\u0163a de dinainte de r\u0103zboi, a f\u0103cut posibil\u0103 situa\u0163ia bun\u0103 ce se va realiza \u00een perioada urm\u0103toare. Eliberarea nordului Transilvaniei a \u00eensemnat \u015fi lichidarea domina\u0163iei horthyste \u00een zon\u0103, \u00eens\u0103, Ardealul de Nord, va r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1945 sub administra\u0163ie sovietic\u0103.<\/p>\n

\n

Treptat, asupra Rom\u00e2niei s-au ab\u0103tut nori negri. R\u0103zboiul se \u00eencheiase, poporul rom\u00e2n \u00eencerca treptat, treptat s\u0103-\u015fi vindece r\u0103nile provocate de cel mai catastrofal cataclism din istorie. Din p\u0103cate, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103,de obicei,cu \u0163\u0103rile mici, Rom\u00e2nia avea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 din cauza neputin\u0163ei marilor puteri, care au cedat inexplicabil de mult \u00een raport cu U.R.S.S. Treptat, \u015fi cu pa\u015fi relativ mici,\u00a0 s-a instaurat, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1945, regimul comunist, de inspira\u0163ie sovietic\u0103. La \u00eenceput, destul de pu\u0163ini oameni au acceptat s\u0103 devin\u0103 instrumente de ac\u0163iune ale noilor st\u0103p\u00e2ni. Cei care au ap\u0103rut \u00eens\u0103 s-au manifestat cu mai mult zel dec\u00e2t st\u0103p\u00e2nii lor. Astfel, \u00een fruntea prefecturii jude\u0163ului S\u0103laj a fost instalat avocatul Virgil C\u00e2mpianu, iar \u00een func\u0163ia de pretor al plasei Ulmeni, Mocanu Ioan, oameni care\u00a0 au \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare politica partidului de construire a unei societ\u0103\u0163i comuniste dup\u0103 model sovietic stalinist.<\/p>\n

\n

Pentru a-\u015fi spori popularitatea, noul guvern comunist, condus de c\u0103tre dr. Petru Groza, a dat \u00een martie 1945, o nou\u0103 lege de reform\u0103 agrar\u0103, fiind \u00eempropriet\u0103ri\u0163i cu aceast\u0103 ocazie, peste 2 milioane de locuitori ai Rom\u00e2niei. Din p\u0103cate, comunismul avea s\u0103-\u015fi arate foarte repede adev\u0103rata fa\u0163\u0103, av\u00e2nd dorin\u0163a clar\u0103 de a distruge proprietatea privat\u0103; \u00een martie 1949, este anun\u0163at\u0103 colectivizarea agriculturii. Cu ocazia reformei agrare din martie 1945, pe teritoriul comunei Ulmeni, au fost \u00eempropriet\u0103rite 129 de persoane, din proprietatea lui Recsei Ludovic \u015fi Pecsy Francisc. Din marea proprietate a lui Recsei Ludovic, au fost expropriate 17 iug\u0103re de p\u0103m\u00e2nt arabil, 100 de iug\u0103re de p\u0103duri \u015fi 10 iug\u0103re de p\u0103m\u00e2nt neproductiv; de la Pecsy Francisc, au fost expropriate 110 iug\u0103re ar\u0103tor, 35 iug\u0103re p\u0103\u015fune \u015fi 10 iug\u0103re gr\u0103din\u0103 din jurul casei. \u00cen general s-au primit c\u00e2te 400 de st\u00e2njeni loc de cas\u0103 sau, \u00eentre un iug\u0103r \u015fi 800 de st\u00e2njeni p\u0103m\u00e2nt arabil, asigur\u00e2ndu-se astfel triumful absolut al micii propriet\u0103\u0163i rurale \u00een economia localit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 ar fi s\u0103 compar\u0103m num\u0103rul locuitorilor care au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i cu p\u0103m\u00e2nt cu ocazia reformei agrare comuniste, raportat la suprafa\u0163a de p\u0103m\u00e2nt care a reprezentat obiectul exproprierii, fiind mai apoi folosit\u0103 pentru \u00eempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor, \u00een raport cu cei care au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i \u00een anul 1921, am constata c\u0103 diferen\u0163ele sunt categorice \u00een favoarea ultimei reforme, suprafa\u0163a de teren pe care o primea fiecare \u0163\u0103ran, fiind mult mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een anul 1921. Pe l\u00e2ng\u0103 marii proprietari care au f\u0103cut obiectul exproprierii, \u00eei mai putem men\u0163iona pe Peterfi Alex, Fodor Blanca, \u015etefu\u0163iu Vasile. Au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i un num\u0103r de 362 de cet\u0103\u0163eni ai comunei, c\u0103rora li s-au repartizat, 243 ha teren arabil, mult sub necesit\u0103\u0163ile oamenilor, \u00eens\u0103 acest p\u0103m\u00e2nt a fost p\u0103strat doar p\u00e2n\u0103\u00a0 \u00een 1962, an \u00een care, la nivel na\u0163ional, s-a \u00eencheiat cooperativizarea agriculturii. Num\u0103rul \u0163\u0103ranilor \u00eempropriet\u0103ri\u0163i a fost destul de mare (to\u0163i \u0163\u0103ranii au primit p\u0103m\u00e2nt), dar, a\u015fa cum ar\u0103tam \u015fi mai sus, suprafa\u0163a primit\u0103 a fost foarte mic\u0103. Astfel, 311 familii de \u0163\u0103rani, au primit p\u00e2n\u0103 la 1 ha de p\u0103m\u00e2nt arabil, 609 familii, \u00eentre 1 \u015fi 3 ha, 145 de familii, \u00eentre 3 \u015fi 5 ha, 96 de familii, \u00eentre 5 \u015fi 10 ha, 24 de familii, \u00eentre 10 \u015fi 26 ha, nemaiexist\u00e2nd de la acea dat\u0103 propriet\u0103\u0163i mai mari de 20 de ha.<\/p>\n

\n

Adev\u0103rata ofensiv\u0103 comunist\u0103 \u00een lumea satului se declan\u015feaz\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1949, plenara din 3-5 martie a acelui an, elabor\u00e2nd programul viz\u00e2nd transformarea socialist\u0103 agricol\u0103, prin crearea G.A.C.-urilor (Gospod\u0103rii Agricole Colective). Acestea erau conduse de stat, care indica tipurile de cultur\u0103 \u015fi fixa pre\u0163urile produselor agricole. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1952, a luat fiin\u0163\u0103 \u015fi la Ulmeni, \u00eentov\u0103r\u0103\u015firea agricol\u0103, din care f\u0103ceau parte 465 de familii, iar suprafa\u0163a,pe care o lucrau acestea, era de 1.249 ha. Sistemul comunist \u015fi modalit\u0103\u0163ile lui de exprimare \u00een agricultur\u0103, poate c\u0103 ar fi avut sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103 \u00een contextul \u00een care, adev\u0103ra\u0163ii proprietari ai p\u0103m\u00e2nturilor r\u0103m\u00e2neau \u0163\u0103ranii. O astfel de abordare, cu \u0163\u0103ranul proprietar de drept, \u015fi nu statul, avantajele ar fi fost mari: era permis\u0103 realizarea mecanizat\u0103 a lucr\u0103rilor agricole, aplicarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor chimice, \u00een special a amendamentelor pe soluri podzolice, precum \u015fi \u00eendrumarea acestora de c\u0103tre speciali\u015fti. Munca organizat\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, supravegheat\u0103 de speciali\u015fti adev\u0103ra\u0163i ai statului (ingineri agronomi \u015fi horticoli), combinat\u0103 cu proprietatea privat\u0103 asupra p\u0103m\u00e2ntului, ar fi dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea real\u0103 a nivelului de trai \u00een Rom\u00e2nia. \u00centr-o prim\u0103 etap\u0103, rezultatele ob\u0163inute \u00een acest domeniu, p\u0103reau a fi foarte bune: astfel, la porumb, produc\u0163ia medie la ha era de 1.300 kg, fa\u0163\u0103 de 70 kg, \u00een sectorul individual, iar la gr\u00e2u, se ob\u0163ineau 1.100 kg\/ha, \u00een sectorul de stat, fa\u0163\u0103 de cel individual, unde produc\u0163ia era de numai 650 kg\/ha. Din p\u0103cate, lucrurile nu au stat tot timpul la fel de bine, deoarece \u0163\u0103ranii au s\u0103r\u0103cit tot mai mult, de la an la an. Membrii cooperatori aveau dreptul s\u0103-\u015fi p\u0103streze p\u00e2n\u0103 la 0,15 ha\/membru de familie, cu condi\u0163ia ca acesta s\u0103 lucreze \u00een aceste forme de asociere for\u0163at\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cen cursul anilor 1961-1962, procesul de colectivizare socialist\u0103 a agriculturii, s-a \u00eencheiat \u00een toate localit\u0103\u0163ile comunei. Se constituie astfel C.A.P.-ul, \u00een fiecare localitate, dar acesta avea posibilit\u0103\u0163i foarte limitate de dezvoltare economic\u0103. Spre exemplu, localitatea nucleu Ulmeni, avea \u00een C.A.P.-ul propriu, 298 de familii, care dispuneau de 518 ha teren \u015fi un fond indivizibil de baz\u0103 de 243.041 lei; \u00een Chelin\u0163a, un num\u0103r de 270 de familii, posedau o suprafa\u0163\u0103 de 365 ha de teren \u015fi un fond de baz\u0103 \u00een valoare de 181.331 lei; \u00een satul M\u00e2n\u0103u, 344 de familii lucrau 1.123 ha de teren, \u015f.a. Erau imposibil de lucrat suprafe\u0163e at\u00e2t de mari de teren, \u00een contextul \u00een care, din punct de vedere administrativ, nu exista unitate de vederi. Astfel, pentru a \u00eent\u0103ri capacitatea economico-organizatoric\u0103, \u00een anul 1965, s-a realizat procesul de unificare a micilor C.A.P.-uri \u00een C.A.P.-uri mai mari, astfel: cel din Chelin\u0163a a fost unificat cu cel din Ulmeni, unde, 692 familii, lucrau o suprafa\u0163\u0103 arabil\u0103 de 750 ha de teren \u015fi un fond de baz\u0103 de 1.960 mii lei. C.A.P.-urile din M\u00e2n\u0103u \u015fi Tohat, au f\u0103cut acela\u015fi lucru, un num\u0103r de 638 familii, lucrau o suprafa\u0163\u0103 de 1.286 ha de teren arabil, iar fondul de baz\u0103 era de 1.830 mii lei; cele din Arduzel \u015fi Vicea se unific\u0103, rezult\u00e2nd C.A.P.-ul Arduzel, singura unitate agricol\u0103 l\u0103sat\u0103 independent\u0103 fiind cea din Some\u015f Uileac.<\/p>\n

\n

Au fost \u00eenfiin\u0163ate, de asemenea, I.A.S.-urile. Primul \u00eenfiin\u0163at este cel din satul M\u00e2n\u0103u, cu o ferm\u0103 mai mic\u0103 \u00een \u0162ic\u0103u. \u00cen contextul procesului de concentrare \u015fi centralizare agricol\u0103 \u015fi economico-organizatoric\u0103, aceast\u0103 ferm\u0103 a devenit structur\u0103 \u00een cadrul unui I.A.S. mai mare, \u015fi anume, cel de la Baia Mare. Comuna Ulmeni dispunea astfel de patru unit\u0103\u0163i C.A.P., respectiv Ulmeni, M\u00e2n\u0103u, Arduzel \u015fi Some\u015f Uileac, \u015fi o ferm\u0103 I.A.S., cea de la M\u00e2n\u0103u. Suprafa\u0163a arabil\u0103 total\u0103 era de 4.009 ha, din care 483 sector de stat, 319 ha, asocia\u0163ie, unit\u0103\u0163i de stat, 2.585 ha, apar\u0163ineau unit\u0103\u0163ilor cooperatiste, iar 622 ha, gospod\u0103riilor popula\u0163iei, sub form\u0103 de loturi \u00een folosin\u0163\u0103. Cultivarea p\u0103m\u00e2ntului a cunoscut astfel modific\u0103ri substan\u0163iale \u00een perioada care a urmat. \u00cenf\u0103\u0163i\u015farea \u00eens\u0103\u015fi a comunei s-a schimbat. Mecanizarea \u015fi modernizarea exploat\u0103rilor agricole, trecerea de la culturile extensive la cele intensive, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, utilizarea \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintelor chimice, a pesticidelor, asigurarea tuturor domeniilor agricole cu speciali\u015fti, amenajarea unei mari suprafe\u0163e din cadrul comunei cu iriga\u0163ii, plantarea multor hectare cu livezi, r\u0103m\u00e2n \u00een continuare progrese incontestabile \u015fi chiar repere demne de urmat.<\/p>\n

\n

Cooperativele agricole \u015fi-au sporit poten\u0163ialul economic, gr\u0103itoare put\u00e2nd fi \u00een acest sens c\u00e2teva compara\u0163ii. La C.A.P. Ulmeni, \u00een anul 1961, fondul de baz\u0103 era de 250.000 lei, pentru ca \u00een anul 1971, acesta s\u0103 creasc\u0103 la 2.681.634 lei. Produc\u0163ia de gr\u00e2u, \u00een anul 1961, a fost de 1.050 kg la ha, pentru ca \u00een anul 1971 s\u0103 se ridice la 2.100 kg la ha. La porumb, dac\u0103 \u00een 1961 produc\u0163ia a fost de 1.130 kg la ha, \u00een anul 1971 a fost mai mare cu 850 kg, adic\u0103 de la 1.980 kg la ha. Efectivul de animale a crescut \u00een 1971, fa\u0163\u0103 de anul 1961, cu 210 capete. Rezultate comparabile au fost ob\u0163inute \u015fi \u00een celelalte localit\u0103\u0163i ale comunei, adic\u0103 Chelin\u0163a, Arduzel, M\u00e2n\u0103u \u015fi Some\u015f Uileac. Produc\u0163ia vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103 au reprezentat o surs\u0103 destul de important\u0103 de venit la nivelul fiec\u0103rei localit\u0103\u0163i. Astfel, la Arduzel, veniturile ob\u0163inute sunt mari, iar cifrele sunt gr\u0103itoare \u00een acest sens: 1966 \u2013 566.980 lei; 1970 \u2013 1.753.470 lei; 1971 \u2013 2.245.956 lei.<\/p>\n

\n

Un domeniu important \u00een care s-au ob\u0163inut rezultate bune a fost zootehnia, \u00een special \u00eengr\u0103\u015f\u0103toria de tineret bovin pentru export, precum \u015fi prest\u0103rile de servicii \u015fi industriale. Alte cifre, ilustreaz\u0103 rezultatele ob\u0163inute: num\u0103rul bovinelor a crescut p\u00e2n\u0103 la finele anilor ’70, la 1.180 de capete. La ferma de la M\u00e2n\u0103u, unde \u00een anul 1966, existau 365 de capete de bovine, la sf\u00e2r\u015fitul deceniului al 7-lea, num\u0103rul lor ajungea la peste 800 de capete, pentru ca, la finele anului 1985, num\u0103rul acestora s\u0103 ajung\u0103 la 2.876 de capete.<\/p>\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, mai precis \u00een anul 1966, s-a executat un sistem de desecare a 168 ha, marea majoritate a acestei suprafe\u0163e fiind destinat\u0103 culturii porumbului. Lungimea canalelor a trecut de 10.000 m.l. Au ac\u0163ionat \u00een acest sens locuitorii localit\u0103\u0163ilor Ulmeni, S\u0103lsig, M\u00e2n\u0103u, Arduzel \u015fi Some\u015f Uileac. Sistemul de irigare amenajat la Ulmeni acoperea 126 ha de teren. \u00cen unele locuri, \u015fi m\u0103 refer \u00een mod special la terenuri de foarte bun\u0103 calitate, situate \u00een lunca Some\u015fului, au fost ob\u0163inute produc\u0163ii de 4.000 kg de porumb la hectar. \u00cen anul 1968, M\u00e2n\u0103ul a ocupat locul II pe jude\u0163 la produc\u0163ia de gr\u00e2u, ob\u0163in\u00e2ndu-se \u00een acest domeniu 1.800 kg la hectar. La Arduzel, s-a construit un grajd pentru bovine \u015fi un saivan pentru 500 de oi.<\/p>\n

\n

Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 o mare suprafa\u0163\u0103 de teren din zona Arduzel-M\u00e2n\u0103u, este supus\u0103 anual excesului de umiditate, \u00een anul 1983, au fost executate lucr\u0103ri de desec\u0103ri, fiind scoase de sub efectele negative ale stagn\u0103rilor de ap\u0103 pluvial\u0103, peste 450 ha ce apar\u0163ineau unit\u0103\u0163ilor agricole din Ulmeni, Arduzel \u015fi M\u00e2n\u0103u. \u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Programul de dezvoltare a pomiculturii \u00een jude\u0163ul Maramure\u015f, \u00een cadrul unit\u0103\u0163ilor agricole din Ulmeni \u015fi Chelin\u0163a, \u00een anii 1975 \u2013 1976, au fost plantate circa 60 ha cu meri din soiurile Jonathan, Golden Delicios \u015fi Parmen Auriu. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, respectiv \u00een 1977-1978, a fost plantat\u0103 o livad\u0103 de 70 ha, cu diverse specii de pomi fructiferi: meri, cire\u015fi, vi\u015fini, pruni. Aceste livezi apar\u0163ineau de o ferm\u0103 cu sediul \u00een comuna Mire\u015fu-Mare, numit\u0103 A.E.S.C.H. Ulmeni.<\/p>\n

—————–<\/strong><\/p>\n

(Va urma)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n