{"id":27361,"date":"2016-09-12T16:34:36","date_gmt":"2016-09-12T16:34:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27361"},"modified":"2016-09-12T16:34:36","modified_gmt":"2016-09-12T16:34:36","slug":"vavila-popovici-bucuria-invingand-tristetea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/12\/vavila-popovici-bucuria-invingand-tristetea\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Bucuria \u00eenving\u00e2nd triste\u021bea"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u00a0\u201eBucuria \u00eennobileaz\u0103 sufletul\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013<\/em> Henrik Ibsen<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Nimeni nu poate s\u0103 se implice cu adev\u0103rat \u00een via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 a fi uneori trist \u0219i alteori \u2013 st\u0103p\u00e2nit de bucurie. Sunt sim\u021biri care apar\u021bin fiin\u021belor \u0219i a c\u0103ror intensitate difer\u0103 de la om la om. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur<\/a> definea triste\u021bea <\/em>ca fiind \u201eo ran\u0103 a sufletului\u201d.<\/em> Un proverb arab spune c\u0103 triste\u021bea <\/em>este a oamenilor care judec\u0103, iar filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) credea c\u0103 \u201einteligen\u021ba m\u0103re\u0219te facultatea de a suferi \u0219i, prin urmare, atinge \u00een om gradul s\u0103u cel mai \u00eenalt\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Triste\u021bea<\/em> <\/strong>p\u0103trunde din exterior \u00een sufletul nostru prin sim\u021buri, put\u00e2nd avea multiple cauze: ceva ce am dorit nu se realizeaz\u0103; am fost lovi\u021bi \u00een demnitatea noastr\u0103 \u0219i protestul ne pare barat, ca atare zadarnic; asist\u0103m sau lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 de evenimente nepl\u0103cute; remarc\u0103m inegalitatea \u0219i nedreptatea; pierdem o persoan\u0103 iubit\u0103 sau pierdem iubirea persoanei iubite etc. Puterea \u0219i speran\u021ba sl\u0103besc \u00een sufletul nostru, nu mai avem curajul necesar de a lupta \u00eempotriva cauzei, ne sup\u0103r\u0103m pe lume \u2013 ceea ce este inutil, chiar prostesc. Uit\u0103m c\u0103 de cele mai multe ori, pentru ceea ce am pierdut, vine, mai devreme ori mai t\u00e2rziu, un c\u00e2\u0219tig ca o compensa\u021bie, ca o m\u00e2ng\u00e2iere a sufletului. Sau, dup\u0103 cum spune legendarul poet grec Homer, \u201eCine a r\u0103t\u0103cit \u0219i a p\u0103timit mult \u00een lume, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te bucurii chiar \u0219i \u00een durere\u201d,<\/em> iar scriitorul englez William Shakespeare (1564-1616) ne \u00eencurajeaz\u0103 cu cuvintele lui: \u201e\u00cen\u021belep\u021bii nu stau niciodat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i jeleasc\u0103 pierderile, ci caut\u0103 cu voio\u0219ie s\u0103-\u0219i vindece r\u0103nile\u201d<\/em>, fiindc\u0103, spune tot el, \u201eC\u00e2nd sosesc m\u00e2hnirile, ele nu vin ca iscoade r\u0103zle\u021be, ci \u00een cete\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Triste\u021bea<\/em> afecteaz\u0103 to\u021bi oamenii. Este sim\u021bit\u0103 aproape zilnic \u00een via\u021ba noastr\u0103. Am scris c\u00e2ndva \u00eentr-un poem: \u00a0\u201eNu toate zilele sunt la fel\/ \u0219i nu sim\u021bim la fel \u00een toate zilele.\/ Nu toate iubirile sunt la fel\/\u00a0 \u0219i nu iubim la fel \u00een toate clipele vie\u021bii\u2026\u201d. <\/em>Spre deosebire de Depresie,<\/em> care\u00a0 poate fi o afec\u021biune cu un impact drastic asupra vie\u021bii unei persoane \u2013 o boal\u0103, o tulburare a st\u0103rii de spirit care cuprinde o varietate de simptome \u2013, triste\u021bea este o stare emo\u021bional\u0103. Metaforic, scria cineva \u201etriste\u021bea este doar o \u201ezg\u00e2rietur\u0103 superficial\u0103\u201d, \u00een timp ce depresia este mai mult dec\u00e2t o ran\u0103 deschis\u0103 care necesit\u0103 un garou\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii tri\u0219ti au nevoie de comunicare, consolare, m\u00e2ng\u00e2iere, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are. Triste\u021bea care ne cuprinde v\u0103z\u00e2nd schimb\u0103rile \u00een lume f\u0103cute \u00een sens negativ, ne semnaleaz\u0103 nevoia unei interven\u021bii, unei schimb\u0103ri c\u00e2t mai rapide a vie\u021bii pornit\u0103 pe o pant\u0103 gre\u0219it\u0103. Datorit\u0103 sensibilit\u0103\u021bii diferite, unii oameni se resemneaz\u0103, al\u021bii reac\u021bioneaz\u0103, se revolt\u0103. Triste\u021bea te poate \u00eensingura atunci c\u00e2nd renun\u021bi la lupt\u0103. Singur\u0103tatea nu \u00eenseamn\u0103 triste\u021be, dar este o stare care te poate \u00eendemna la triste\u021be, uneori chiar la bucurie \u2013 c\u00e2nd descoperim sensuri camuflate p\u00e2n\u0103 \u00een acele clipe. Nu mai spun de constatarea faptului c\u0103 cea mai trist\u0103 singur\u0103tate, poate fi singur\u0103tatea \u00een doi<\/em>. De asemeni \u00eentr-o colectivitate te po\u021bi sim\u021bi singur, doar tu cu judecata ta \u0219i poate \u0219i a altora care prefer\u0103 s\u0103 tac\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u0219i expun\u0103 p\u0103rerile, s\u0103 sar\u0103 \u00een ajutorul g\u0103sirii unor solu\u021bii care privesc via\u021ba ta, via\u021ba noastr\u0103. C\u00e2nd o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie caut\u0103 o cale de ie\u0219ire, de schimbare a situa\u021biei, voin\u021ba \u0219i curajul intr\u0103 \u00een ac\u021biune, se renun\u021b\u0103 la starea de t\u0103cere, pasivitate, se dore\u0219te a se da ajutor societ\u0103\u021bii, din iubire \u0219i pre\u021buire fa\u021b\u0103 de semeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful, psihologul rom\u00e2n Constantin R\u0103dulescu-Motru (1868-1957), \u00een cartea sa \u201eRom\u00e2nismul\u201d, vorbea despre o \u201eordine spiritual\u0103\u201d <\/em>ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een sufletul rom\u00e2nesc, de faptul c\u0103 rom\u00e2nul crede \u00een existen\u021ba for\u021bei divine \u0219i, de asemenea, prime\u0219te cu \u00eencredere ideologiile politice, dac\u0103 acestea promit \u201e\u00eentronarea drept\u0103\u021bii \u0219i a armoniei \u00eentre oameni\u201d.<\/em> Poetul, filozoful Lucian Blaga (1895-1961) vorbea despre o \u201ematrice stilistic\u0103 \u2013 mediul \u00een care respir\u0103m chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu ne d\u0103m seama\u201d.<\/em> Ast\u0103zi, se vorbe\u0219te de faptul \u2013 experimental constatat \u2013 c\u0103 emo\u021biile, n\u0103zuin\u021bele, aspira\u021biile unui neam genereaz\u0103 \u201eun c\u00e2mp morfic\u201d<\/em> \u2013 o form\u0103 impregnat\u0103 care r\u0103m\u00e2ne \u0219i creeaz\u0103 tipare de dezvoltare pentru noile genera\u021bii \u2013 \u0219i c\u0103, normalitatea const\u0103 \u00een a te hr\u0103ni cu o spiritualitate care \u00ee\u021bi apar\u021bine, ruperea r\u0103d\u0103cinilor \u00eensemn\u00e2nd sl\u0103birea neamului. \u00cen aceast\u0103 idee scriam \u00een alt poem: \u201eDac\u0103 n-ar fi r\u0103d\u0103cinile, am vedea copacii prin aer zbur\u00e2nd!?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Schopenhauer \u2013 spirit mistic, modern, filosoful voin\u021bei \u0219i al pesimismului, \u00eentre Goethe \u0219i Nietzsche \u201emult mai chinuit dec\u00e2t primul \u0219i mai s\u0103n\u0103tos dec\u00e2t al doilea\u201d<\/em> \u2013, <\/em>considera <\/em>c\u0103 putem afla ad\u00e2ncurile fiin\u021bei noastre prin voin\u021b\u0103, aceasta determin\u00e2nd evolu\u021bia: \u201eVoin\u021ba este izvorul tuturor fenomenelor, inspiratoarea, creatoarea \u00eentregii lumi vizibile. Voin\u021ba a vrut \u00eentotdeauna via\u021ba\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare, schimbarea \u00een viziunea fiec\u0103ruia dintre noi duce la schimbarea societ\u0103\u021bii, la atingerea armoniei care \u00eenfr\u00e2nge triste\u021bea, oric\u00e2t de temeinic ar fi ea motivat\u0103. \u0218i spun aceasta fiindc\u0103 \u00eentotdeauna am considerat sufletul omului ca \u201eambitus\u201d al unei voci, unii fiind \u00een stare s\u0103 simt\u0103 intens sentimentul triste\u021bii, deopotriv\u0103 sentimentul bucuriei \u0219i alte sentimente, \u0219i s\u0103 compenseze, \u00eentr-un fel, \u201eambitus\u201d restr\u00e2ns al celui care nu posed\u0103 aceast\u0103 calitate a sufletului. Dorin\u021bele omului vor determina mi\u0219carea sa, lupta, el va \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a durerea dar \u0219i bucuria vie\u021bii. Fiindc\u0103, omul care voie\u0219te, av\u00e2nd \u0219i credin\u021ba \u00een suflet, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u2013 izbute\u0219te!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria<\/em><\/strong> este sentimentul pozitiv, starea sufleteasc\u0103 opus\u0103 triste\u021bii care ne cuprinde c\u00e2nd sim\u021bim c\u0103 universul ajunge a fi constituit armonic, c\u00e2nd \u00eentrez\u0103rim progresul, mi\u0219carea sa ritmic\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se dup\u0103 o curb\u0103 sinusoidal\u0103 \u00een care alterneaz\u0103 repausul cu activitatea, respectiv regresul cu progresul, c\u00e2nd sim\u021bim c\u0103 suntem, cum spune rom\u00e2nul \u201epe cai mari\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria<\/em> se caracterizeaz\u0103 printr-o viziune optimist\u0103 a unei situa\u021bii, este o tr\u0103ire interioar\u0103 aduc\u0103toare a st\u0103rii de bine, cu mari nivele de energie \u0219i mult\u0103 disponibilitate \u00een fa\u021ba ac\u021biunilor constructive, exterioriz\u00e2ndu-se prin multe c\u0103i: vorbire, fapte, gesticula\u021bii, atitudini. Nota cineva c\u0103 bucuria<\/em> este una dintre cerin\u021bele cele mai de seam\u0103 ale vie\u021bii omene\u0219ti, \u201edup\u0103 ea alearg\u0103 sufletul omenesc, dup\u0103 cum alearg\u0103 cerbul dup\u0103 izvoarele apelor cristaline\u201d.<\/em> Cum ar fi via\u021ba f\u0103r\u0103 bucurie, f\u0103r\u0103 z\u00e2mbete, f\u0103r\u0103 hohotele noastre de r\u00e2s?\u00a0 Ar fi \u201e\u00eentunecat\u0103, ap\u0103s\u0103toare \u0219i pustie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria<\/em> este o calitate a unui bun cre\u0219tin. Sim\u021bim acest adev\u0103r. Condi\u021bia esen\u021bial\u0103 a Bucuriei<\/em> este Credin\u021ba<\/em>, fiindc\u0103 o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de credin\u021b\u0103 este \u201eo r\u0103t\u0103cire \u00een spa\u021biu \u0219i timp\u201d.<\/em> Dac\u0103 metafizica \u2013 ceea ce nu poate fi perceput cu sim\u021burile noastre \u2013 difer\u0103 \u00een toate religiile, morala este p\u0103strat\u0103. Ce poate fi mai minunat dec\u00e2t religia care predic\u0103 iubirea pentru semeni, mila, \u00eemp\u0103carea, credin\u021ba \u0219i speran\u021ba?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul francez Antoine de Saint-Exup\u00e9ry (1931-1944) credea c\u0103 \u201edragostea nu const\u0103 \u00een \u021bintuirea privirii unuia asupra celuilalt, ci \u00een contemplarea \u00eempreun\u0103 a aceleia\u0219i direc\u021bii\u201d.<\/em> C\u00e2t adev\u0103r! Este valabil \u0219i \u00een dragoste, \u0219i \u00een prietenie, \u00een convie\u021buirea \u00eentre semeni, \u00een general \u2013 \u00een cl\u0103direa viitorului. Ideal este s\u0103 mergem spre sensul pozitiv al devenirii umane, adic\u0103 a traiului \u00een armonie, sub semnul spiritualit\u0103\u021bii benefice, revelate nou\u0103 de Divinitate. S\u0103 fim convin\u0219i c\u0103 nu ne na\u0219tem \u00een zadar, c\u0103 nu suferim \u00een zadar, c\u0103 via\u021ba este o carte a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii: \u201eLua\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura, c\u0103 mult argint \u0219i mult aur ve\u021bi c\u00e2\u0219tiga cu ea!…\u201d<\/em> (Isus fiul lui Sirah 51, 30-36). C\u00e2nd comportamentul nostru este moral, sufletul se elibereaz\u0103, ajunge la lini\u0219te, \u0219i r\u0103zboiul din afar\u0103 \u0219i cel din\u0103untru se potolesc. Solidaritatea \u0219i coeziunea social\u0103 sunt alte condi\u021bii ce depind de valorile care ne unesc, de spiritualitatea care ne define\u0219te \u0219i acest fond sufletesc comun poate fi dat \u00een primul r\u00e2nd de cultur\u0103. Experimente recente au dovedit c\u0103 exist\u0103 un c\u00e2mp cuantic care ne une\u0219te cu tot ceea ce exist\u0103 \u00een jurul nostru \u0219i c\u0103 prin intermediul acestui c\u00e2mp suntem \u00eentr-o permanent\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu to\u021bi \u0219i cu toate, fie c\u0103 suntem con\u0219tien\u021bi sau nu, de acest fapt. Ar trebui s\u0103 fim!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucian Blaga spunea: \u201eOrice col\u021b sufletesc din noi are at\u00e2ta rezonan\u021b\u0103 pentru tot ce se petrece \u00een noi, \u00eenc\u00e2t de multe ori mi se pare c\u0103 fiecare idee are o inim\u0103 care bate pentru ceva \u0219i fiecare sim\u021b\u0103m\u00e2nt un cap care cuget\u0103\u201d.<\/em> \u00cen zilele noastre s-a dovedit c\u0103 sentimentele care izvor\u0103sc din inim\u0103, bazate pe convingerile noastre puternice, pot modifica forma ADN-ului. Filozoful francez Henri Bergson (1859-1941) g\u00e2ndirii c\u0103ruia Lucian Blaga i-a acordat un deosebit interes \u2013 curent filozofic numit intui\u021bionism,<\/p>\n

\u00een opinia multor istorici ai filozofiei fiind cea mai mare filozofie pe care a avut-o Fran\u021ba de la Descartes, iar Europa de la Kant \u00eencoace \u2013, spunea: \u201eBucuria este semnul c\u0103 via\u021ba a reu\u0219it\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a schimba lucrurile din r\u0103u \u00een bine, pentru a ajunge de la triste\u021be<\/em> la bucurie,<\/em> este necesar curajul<\/em>; el este cel care ne scap\u0103 de team\u0103 \u0219i ne red\u0103 libertatea. Dar, avem nevoie s\u0103 fim ajuta\u021bi de timp. \u201eUnde e ceasul meu?\u201d<\/em>, \u00eentreba pictorul spaniol Salvador Dali (1904-1989) apropiindu-se de finalul vie\u021bii, pictor care a reu\u0219it s\u0103 redea imaginea timpului lipsit de rigiditate, ceasul s\u0103u reprezent\u00e2nd conceptul de fluiditate a timpului, care curge \u00een \u00a0afara voin\u021bei noastre sau, exprimat altfel \u2013 paralel cu voin\u021ba noastr\u0103. Despre tablou, se crede c\u0103 sursa de inspira\u021bie ar fi fost Teoria Relativit\u0103\u021bii a lui Albert Einstein, Dali a explicat \u00eens\u0103, c\u0103 l-a inspirat br\u00e2nza Camembert care se tope\u0219te la soare \u2013 superb\u0103 metafor\u0103! \u2013, iar ceasul de buzunar din tablou \u00a0atacat de furnici \u2013 o metafor\u0103 a dec\u0103derii, a timpului \u00een care se c\u0103l\u0103re\u0219te \u201epe cai mici\u201d, mai recent\u2026 \u201epe m\u00e2r\u021boage!\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 po\u021bi avea o via\u021b\u0103 armonioas\u0103, s\u0103 po\u021bi s\u0103 iube\u0219ti, s\u0103 po\u021bi s\u0103 te d\u0103ruie\u0219ti, s\u0103 po\u021bi s\u0103 g\u0103se\u0219ti mereu solu\u021bii miraculoase la problemele de zi cu zi, este nevoie de bucuria <\/em>fiec\u0103ruia dintre noi. \u00cen interiorul nostru mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 fim ferici\u021bi, s\u0103 putem \u00eensuma fericirea noastr\u0103 altor\u00a0 fericiri. \u0218i \u201es\u0103 l\u0103s\u0103m petalele dulci ale bucuriei s\u0103 se a\u0219tearn\u0103 lin pe covorul sufletului nostru\u201d, <\/em>dup\u0103 cum <\/em>scria cineva, \u00een tonul optimist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Simptomele timpului \u00een care tr\u0103im se datoreaz\u0103 unui complex de factori, de la cei tehnologici, p\u00e2n\u0103 la factori ideologici, geopolitici, economici care duc la o accelerare a evenimentelor, schimb\u0103ri \u0219i direc\u021bii, ne spune autorul \u0219i vizionarul Dr. James Canton (n. 1951). El prevede o revolu\u021bie care va avea loc \u00een economia global\u0103, ca urmare a convergen\u021bei dintre comer\u021bul liber, tehnologie \u0219i democra\u021bie, ce va schimba semnificativ vechile echilibre sociale; noua for\u021b\u0103 de munc\u0103 va fi tot mai multicultural\u0103 \u0219i va valoriza mai accentuat poten\u021bialul feminin; schimb\u0103rile globaliz\u0103rii ce se vor face sim\u021bite prin apari\u021bia unor noi centre de putere vor conduce la noi conflicte ale diferitelor civiliza\u021bii, \u00een care se vor confrunta valorile economice \u0219i culturale, ele vor produce schimb\u0103ri greu de definit. \u00cens\u0103\u0219i schimbarea climateric\u0103, adaug\u0103 el, va face lumea greu de recunoscut, prin provoc\u0103rile pe care le implic\u0103 \u201e\u00eenc\u0103lzirea global\u0103, poluarea \u0219i amenin\u021b\u0103rile biodiversit\u0103\u021bii\u201d. <\/em>Rezum\u00e2nd previziunile lui James Canton, se poate spune c\u0103 viitorul este \u00eentr-adev\u0103r nepredictibil, iar ruptura de trecut va fi mult mai radical\u0103 dec\u00e2t cea marcat\u0103 de trecerea de la marile descoperiri geografice \u0219i produc\u021bia manufacturier\u0103, la lumea modern\u0103 \u0219i industrializarea din sec. al XIX\u2011lea \u2011 al XX\u2011lea. \u201eOcupat p\u00e2n\u0103 ieri cu interpretarea trecutului, istoricul va trebui s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103-l priceap\u0103, s\u0103-l expun\u0103 \u0219i s\u0103-l explice prin prisma unui viitor alternativ, f\u0103c\u00e2nd din trecut trecut-uri \u0219i din prezent, o variant\u0103 poten\u021bial\u0103 de coagulare coerent\u0103 a lumii\u201d, <\/em>ne mai spune James Canton.<\/p>\n

\u00a0 Lucian Blaga, la vremea sa, constata caracterul relativist al istoriei, totul depinz\u00e2nd de \u201efelul liniei pe care un nou stil dore\u0219te s-o dea vie\u021bii\u201d<\/em> \u0219i concluziona, lu\u00e2nd \u00een calcul varia\u021bia, ve\u0219nicele schimb\u0103ri: \u201eIstoria nu cunoa\u0219te cuceriri definitive!\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eBucuria \u00eennobileaz\u0103 sufletul\u201d \u2013 Henrik Ibsen \u00a0\u00a0 Nimeni nu poate s\u0103 se implice cu adev\u0103rat \u00een via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 a fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27361","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27361","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27361"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27361\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27363,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27361\/revisions\/27363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27361"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27361"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27361"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}