{"id":27364,"date":"2016-09-13T06:03:17","date_gmt":"2016-09-13T06:03:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27364"},"modified":"2016-09-13T06:03:17","modified_gmt":"2016-09-13T06:03:17","slug":"mircea-botis-radu-botis-functiile-geoeconmice-actuale-ale-orasului-ulmeni-maramures-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/13\/mircea-botis-radu-botis-functiile-geoeconmice-actuale-ale-orasului-ulmeni-maramures-2\/","title":{"rendered":"Mircea BOTI\u015e & Radu BOTI\u015e: Func\u021biile geoeconmice actuale ale ora\u0219ului Ulmeni-Maramure\u0219 (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen anul 1971 lua fiin\u0163\u0103 Sta\u0163iunea de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.) la Ulmeni, o unitate cu gestiune economic\u0103 intern\u0103. Ea num\u0103ra \u00een momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii peste 70 tractoare, 65 pluguri, 22 sem\u0103n\u0103tori pr\u0103\u015fitoare, 21 sem\u0103n\u0103tori cereale, combine, batoze, prese de balotat f\u00e2n \u015fi paie, remorci, o sem\u0103n\u0103toare pentru legumicultur\u0103, o ma\u015fin\u0103 pentru modelat solul \u00een legumicultur\u0103. S.M.A. Ulmeni deservea 7 cooperative agricole, ce de\u0163ineau o suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 de 7.631 ha, din care, 6.372 ha mecanizabile. \u00cen anul 1985, s-a ajuns la un num\u0103r de 147 tractoare, o gam\u0103 destul de variat\u0103 de ma\u015fini \u015fi utilaje agricole. Aceast\u0103 unitate deservea \u00een acest an, o suprafa\u0163\u0103 agricol\u0103 mult mai \u00eentins\u0103, format\u0103 din mai multe comune \u015fi sate, ce alc\u0103tuiau C.U.A.S.C. Ulmeni.<\/p>\n

De\u015fi reprezenta principala for\u0163\u0103 de produc\u0163ie, \u0163\u0103r\u0103nimii \u00eei revenea doar o mic\u0103 parte din produc\u0163ia realizat\u0103 \u00een C.A.P.-uri, aceasta trebuind s\u0103 fie predat\u0103 la stat prin sistemul contractelor \u015fi a achizi\u0163iilor for\u0163ate. Suprafa\u0163a de\u0163inut\u0103 de gospod\u0103riile popula\u0163iei era de 662 ha, aceasta fiind cultivat\u0103 cu cereale \u015fi legume destinate consumului propriu. Alt\u0103 \u00eendeletnicire a popula\u0163iei o reprezenta cre\u015fterea animalelor; majoritatea cre\u015fteau porci \u015fi animale pentru lapte (vaci, oi, capre) \u015fi p\u0103s\u0103ri de curte. \u00cen anul 1980, \u00een gospod\u0103riile popula\u0163iei se \u00eenregistrau 2.618 capete de vaci \u015fi 2.874 capete de porci. Prin sistemul contractelor \u015fi achizi\u0163iilor for\u0163ate, \u00een cursul anului 1985, au fost predate la stat, 2.212 hl lapte de vac\u0103, 179,5 tone de carne, precum \u015fi alte produse agroalimentare.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 noua \u00eemp\u0103r\u0163ire administrativ-teritorial\u0103 din anul 1968, eforturile de industrializare depuse de c\u0103tre comuni\u015fti au avut efect \u015fi \u00een comuna Ulmeni. Industrializarea a fost una din direc\u0163iile de baz\u0103 din domeniul economic. Era firesc s\u0103 realizeze acest demers \u00een contextul \u00een care proprietatea privat\u0103 agricol\u0103 a fost desfiin\u0163at\u0103, p\u0103m\u00e2ntul reprezent\u00e2nd p\u00e2n\u0103 atunci principala surs\u0103 de trai a \u0163\u0103ranului. Legea de na\u0163ionalizare,prin care se urm\u0103rea distrugerea propriet\u0103\u0163ii private \u015fi crearea propriet\u0103\u0163ii socialiste, a afectat aproape toate propriet\u0103\u0163ile din comun\u0103. Organizarea economiei centralizate se baza pe sistemul de conducere bazat pe plan. A \u00eenceput dezvoltarea economiei planificate, av\u00e2nd la baz\u0103 principiul centralismului economic. A fost desfiin\u0163at\u0103 ini\u0163iativa, creativitatea individual\u0103. S-a trecut de la baza preponderent manual\u0103 a activit\u0103\u0163ii popula\u0163iei comunei, la munca mecanizat\u0103. Au fost create \u015fi la Ulmeni, ca \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, capacit\u0103\u0163ile productive care urmau s\u0103 absoarb\u0103 popula\u0163ia. Astfel, putem spune c\u0103, \u00een acea perioad\u0103, comuna a cunoscut muta\u0163ii calitative, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o localitate industrial-agrar\u0103 cu rol important \u00een zon\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu anii 1960, Ulmeniul devine progresiv un centru industrial-agrar cu greutate. Mul\u0163i oameni din satele \u00eenvecinate \u015fi chiar din altele mai \u00eendep\u0103rtate (de obicei din toat\u0103 zona Codru), fie f\u0103ceau naveta la Ulmeni, unde erau angaja\u0163i \u00een \u00eentreprinderi nou ap\u0103rute, fie chiar s-au mutat aici, partidul comunist, g\u00e2ndind \u015fi un proiect de construire de locuin\u0163e. Au ap\u0103rut astfel blocurile, oamenii achizi\u0163ion\u00e2ndu-\u015fi locuin\u0163e care,nu aveau pre\u0163uri mari \u015fi se pl\u0103teau \u00een rate, multe dintre ele, fiind construite \u00een regie proprie de c\u0103tre \u00eentreprinderile din comun\u0103. Ulmeniul \u00ee\u015fi schimb\u0103 fa\u0163a an de an, evolu\u0163ia aceasta l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi amprenta asupra caracterului urban al a\u015fez\u0103rii, determin\u00e2nd \u00een final denumirea de localitate urban\u0103: ora\u015ful Ulmeni.<\/p>\n

\n

Cea mai veche unitate industrial\u0103 din comun\u0103 este Sec\u0163ia de prefabricate din beton, apar\u0163in\u00e2nd din anul 1977 de I.M.C. Oradea (aici a lucrat ca electrician de \u00eentre\u0163inere, din anul 1970 p\u00e2n\u0103 la pensie \u00een anul 1990, \u015fi Boti\u015f Vasile,tat\u0103l nostru). \u00cenfiin\u0163at\u0103 pe locul fostei fabrici de sticl\u0103 \u00een anul 1953, unitatea a fost, la \u00eenceput,un atelier ce apar\u0163inea de Cooperativa \u201eSilvania\u201d din Cehu-Silvaniei, jude\u0163ul S\u0103laj \u015fi \u00een care lucrau 23 de muncitori. Activitatea acesteia consta \u00een exploatarea carierelor de piatr\u0103, a balastierelor \u015fi fabricarea unor elemente din beton, \u00een special pentru pode\u0163e, baraje pentru sprijinirea pere\u0163ilor din min\u0103 \u015fi chiar bol\u0163ari pentru construc\u0163iile de blocuri sau hale industriale, produc\u0163ia marf\u0103 fiind atunci de 323.000 lei.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 1965, \u00een unitate lucrau 184 de oameni, care realizau o produc\u0163ie marf\u0103 industrial\u0103 de 8.216.000 lei. Aceast\u0103 \u00eentreprindere \u015fi-a m\u0103rit tot mai mult capacitatea, dup\u0103 1970, fiind profilat\u0103 \u00een cea mai mare parte pe producerea de arm\u0103turi din beton, pentru galeriile de min\u0103, partea cea mai mare a produc\u0163iei fiind destinat\u0103 minelor din bazinul carbonifer al Valea Jiului \u015fi bazinului minier Baia Mare; \u00een anul 1985, produc\u0163ia marf\u0103 industrial\u0103 realizat\u0103 a fost de 33.988.000 lei, de peste 40 de ori produc\u0163ia anului 1965. Unitatea exploateaz\u0103 resursele de balast din lunca Some\u015fului, realiz\u00e2nd \u00een fiecare an un spor de beneficii. \u00cen interiorul \u00eentreprinderii de prefabricate a fost construit\u0103 \u00een anul 1969, o hal\u0103 de t\u00e2mpl\u0103rie, o sta\u0163ie de desc\u0103rcare pneumatic\u0103 a cimentului, centrala termic\u0103 pentru \u00eenc\u0103lzirea halelor de lucru. De asemenea, au fost achizi\u0163ionate mai multe utilaje (betoniere, excavator, buldozere, ma\u015fini de t\u00e2mpl\u0103rie, etc.), care au sporit zestrea tehnic\u0103 a unit\u0103\u0163ii. Utilajele noi aduse \u00een cursul anului 1970, valorau 958.000 lei.<\/p>\n

\n

\u00cen cursul anului 1971, au fost achizi\u0163ionate alte utilaje, s-a trecut la dezvoltarea sec\u0163iei de la Mire\u015fu-Mare, unde au fost amenajate o hal\u0103 de lucru \u015fi o platform\u0103; s-a construit,de asemenea,un castel de ap\u0103, asigur\u00e2ndu-se astfel apa industrial\u0103 necesar\u0103 \u00eentregului proces de produc\u0163ie. \u00cen acela\u015fi an, 1971, s-a trecut la renormarea muncii, \u00een \u00eentreprindere \u00eenregistr\u00e2ndu-se unul din cele mai mari salarii medii din cadrul unit\u0103\u0163ilor de industrie local\u0103 din jude\u0163. \u00cen cursul anului anterior, \u00eentreprinderea a fost implicat\u0103 \u00een propor\u0163ie de peste 90% \u00een efortul local de recl\u0103dire a localit\u0103\u0163ii distruse \u00een prim\u0103vara acestui an de apele Some\u015fului, care au provocat cele mai catastrofale inunda\u0163ii din secolul al XX-lea.<\/p>\n

\n

Pe teritoriul comunei a fost dat\u0103 \u00een folosin\u0163\u0103 \u00een aprilie 1968, o \u00eentreprindere de interes na\u0163ional, este vorba de \u00centreprinderea pentru prelucrarea tulpinilor de in. Totalul investi\u0163iei a cuprins fonduri estimate la 36,5 mil lei. Aceast\u0103 investi\u0163ie vine s\u0103 completeze zestrea \u00eentreprinderilor de acest profil, cu numai doi ani \u00een urm\u0103 fiind construit\u0103 o unitate asem\u0103n\u0103toare la Some\u015f Odorhei, l\u00e2ng\u0103 Jibou, \u00een jude\u0163ul S\u0103laj. Cele dou\u0103 \u00eentreprinderi de acela\u015fi profil, urmau s\u0103 acopere prelucrarea inului din partea de nord a \u0163\u0103rii. Aceast\u0103 investi\u0163ie are, desigur,leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103, toate C.A.P.-urile din zon\u0103 cultivau pe suprafe\u0163e \u00eentinse, inul.<\/p>\n

\n

Capacitatea \u00eentreprinderilor se ridica la 1.000 tone fibre pe an. \u00cen to\u0163i anii care au trecut de la punerea \u00een func\u0163iune a unit\u0103\u0163ii, capacitatea planificat\u0103 a fost tot timpul dep\u0103\u015fit\u0103. \u201eTopitoria de in\u201d, cum i se mai spunea, era una din cele mai moderne \u00eentreprinderi de profil din \u0163ar\u0103, situ\u00e2ndu-se pe unul din primele 3 locuri \u00een ce prive\u015fte calitatea fibrelor \u015fi pre\u0163ul mediu pe un kg de fibr\u0103. Speciali\u015ftii de aici, forma\u0163i la \u00eentreprinderea de profil de la Oradea, au reu\u015fit s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 performan\u0163a capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie, modific\u00e2nd injectoarele, acestea din urm\u0103 economisind energie electric\u0103, iar durata de topire a materiei prime fiind mult diminuat\u0103. Economiile realizate prin aplicarea acestei noi metode se ridicau la suma de 130.000 lei anual. Un alt specialist local a realizat o alt\u0103 performan\u0163\u0103: introducerea la usc\u0103toarele artificiale, a unei zone de reumidificare. Aceasta a determinat cre\u015fterea cantit\u0103\u0163ii \u015fi a procentului de fuior, posibilitatea de prelucrare imediat\u0103 a tulpinilor de in. Eficien\u0163a economic\u0103 anual\u0103 se ridica la circa 1 milion de lei. \u00cen anul 1985, capacitatea de produc\u0163ie a fabricii era estimat\u0103 la 1.500 tone fibr\u0103 anual, \u00eenregistr\u00e2ndu-se la sf\u00e2r\u015fitul acestui an, o produc\u0163ie marf\u0103 industrial\u0103 \u00een valoare de 24.968.000 lei.<\/p>\n

\n

\u00cen peisajul economic al comunei se \u00eenscrie \u00eencep\u00e2nd cu anul 1969, Ocolul Silvic Ulmeni, care are \u00een p\u0103strare \u00eentregul fond forestier din zona Codru, \u00eencep\u00e2nd de la r\u00e2ul Some\u015f, p\u00e2n\u0103 la limitele jude\u0163ului Maramure\u015f cu jude\u0163ul Satu-Mare \u015fi S\u0103laj. Suprafa\u0163a total\u0103 a acestei unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie este de 1.736,1 ha \u015fi este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een 67 parcele \u015fi 315 subparcele, rezult\u00e2nd o suprafa\u0163\u0103 medie a parcelei de 25,9 ha \u015fi a subparcelei, de 5,5 ha. \u00cen vederea reglement\u0103rii produc\u0163iei s-au constituit mai multe unit\u0103\u0163i de gospod\u0103rire, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 1458 ha \u2013 codru regulat cu regenerare din s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103; 73,1 ha \u2013 rezerva\u0163ii de semin\u0163e; 149,8 ha \u2013 conservare deosebit\u0103. Exploatabilitatea tehnic\u0103 a unit\u0103\u0163ii este de 107 ani, iar ciclul de produc\u0163ie, de 110 ani. Posibilitatea de produse principale este de 1.450 m3\/an, asigur\u00e2nd un indice de recoltare de 0,9 m an\/ha. Anual se realizeaz\u0103 urm\u0103toarele lucr\u0103ri de \u00eengrijire: degaj\u0103ri \u2013 3,9 ha; cur\u0103\u0163iri \u2013 11,8 ha, cu un volum de 90 ; r\u0103rituri \u2013 45,1 ha, cu un volum de 907 m3; t\u0103ieri de igien\u0103 \u2013 948,1 ha, cu un volum de 735 m. Lucr\u0103rile de \u00eemp\u0103durire sunt prev\u0103zute conform avizului de recep\u0163ie num\u0103rul 194\/30.06.2003, pe o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 66,5 ha, din care complet\u0103ri, 23,7 ha.<\/p>\n

Instala\u0163iile de transport existente \u00eensumeaz\u0103 32,5 km, din care, drumuri forestiere, 6,2 km \u015fi asigur\u0103 o accesibilitate a fondului forestier de 69%. Se estimeaz\u0103 construc\u0163ia a \u00eenc\u0103 5 km drumuri forestiere, accesibilitatea ajung\u00e2nd astfel la 69%.<\/p>\n

\n

Cele 204 ha retrocedate conform Legii 18\/1991 \u015fi Legii 1\/2000, fondului forestier proprietate privat\u0103, sunt gestionate tot de Regia Na\u0163ional\u0103 a P\u0103durilor (R.N.P.) prin Ocolul Silvic Ulmeni, cu sediul \u00een ora\u015ful Ulmeni, apar\u0163in\u00e2nd Direc\u0163iei Silvice Baia Mare, \u00een baza contractelor de administrare \u00eencheiate cu proprietarii. Actuala Unitate de Produc\u0163ie I Ulmeni, cu denumirea, num\u0103rul \u015fi limitele teritoriale existente, a fost constituit\u0103 odat\u0103 cu reamenajarea din anul 1968, din vechile Unit\u0103\u0163i de Produc\u0163ie I Cehu Silvaniei (par\u0163ial) \u015fi Unit\u0103\u0163ile de Produc\u0163ie VII G\u00e2rdani (constituite odat\u0103 cu prima amenajare, \u00een anul 1953). Primul amenajament unitar al acelor p\u0103duri, dup\u0103 na\u0163ionalizarea terenurilor din 1948, a fost realizat \u00een anul 1953 \u015fi a stabilit dou\u0103 unit\u0103\u0163i de gospod\u0103rire, una de conversiune prin \u00eemb\u0103tr\u00e2nire cu ciclul de produc\u0163ie de 120 de ani \u015fi tratamentul t\u0103ierilor combinate \u015fi una de cr\u00e2ng cu ciclul de 20 de ani, \u00een care se aplicau tratamentele cu t\u0103ieri rase (de refacere) \u015fi cu t\u0103ieri \u00een cr\u00e2ng simplu. Reamenaj\u0103rile efectuate \u00een anii 1969, 1980 \u015fi 1991 au fundamentat bazele de amenajare, duc\u00e2nd la o organizare na\u0163ional\u0103 a gospod\u0103ririi p\u0103durilor. \u00cen anul 1970, \u00een cadrul Ocolului Silvic, a fost \u00eenfiin\u0163at un atelier de \u00eempletituri din nuiele. Situat \u00een imediata vecin\u0103tate a \u201eTopitoriei de in\u201d, avea la \u00eenceput un num\u0103r de 10 muncitori. Pe parcursul anilor, \u00een contextul moderniz\u0103rii procesului de produc\u0163ie \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii calit\u0103\u0163ii produselor, atelierul s-a dezvoltat mult, av\u00e2nd \u00een anul 1985, un num\u0103r de 65 de muncitori, care realizau o produc\u0163ie marf\u0103 industrial\u0103 \u00een valoare de 6 milioane de lei. Produsele realizate aici (co\u015furi din nuiele pentru pia\u0163\u0103, co\u015furi pentru p\u00e2ine \u015fi fructe etc.), erau destinate \u00een exclusivitate exportului. Consumatori din Republica Federal\u0103 Germania, Fran\u0163a, Italia, Belgia \u015fi Olanda, apreciau foarte mult produsele fabricate la Ulmeni.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 1977, \u00een urma reorganiz\u0103rii \u00centreprinderii de prefabricate din beton (\u201eSilvania\u201d \u2013 cum era ea denumit\u0103 de c\u0103tre cei ce lucrau aici \u015fi ceilal\u0163i locuitori ai comunei), ce cuprindea, pe l\u00e2ng\u0103 sec\u0163ia de produc\u0163ie de profil (bol\u0163ari \u015fi arm\u0103turi din beton, cu diferite \u00eentrebuin\u0163\u0103ri), un atelier manual de \u0163esut covoare \u015fi un atelier de t\u00e2mpl\u0103rie, cele dou\u0103 din urm\u0103 (covoarele \u015fi t\u00e2mpl\u0103ria), r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mai apoi, unit\u0103\u0163i de sine-st\u0103t\u0103toare. Atelierul de \u0163esut covoare intr\u0103 \u00een cadrul I.J.P.P. Maramure\u015f, iar cel de t\u00e2mpl\u0103rie, \u00een cadrul cooperativei me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti \u201eTehnolemn\u201d Baia Mare. \u00cen aceea\u015fi curte aveau loca\u0163ie comun\u0103, atelierul de \u0163esut covoare \u015fi atelierul de sticl\u0103, acesta din urm\u0103, ca anex\u0103 a Fabricii de sticl\u0103 de la Poiana Codrului (jude\u0163ul Satu-Mare), al\u0103turi de atelierul de profil de la F\u0103rca\u015fa (Maramure\u015f).<\/p>\n

\n

\u00cen aceea\u015fi loca\u0163ie cu atelierul de \u0163esut covoare (care \u00een anul 1971, cu un num\u0103r de 15 muncitori, realiz\u0103 o produc\u0163ie marf\u0103 \u00een valoare de 500.000 lei), I.J.P.P. \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 activitatea, transform\u00e2nd atelierul \u00een Sec\u0163ia de produc\u0163ie prest\u0103ri \u015fi servicii, care ajunge s\u0103 cuprind\u0103 6 ateliere cu profile diferite: un atelier de sticl\u0103rie (producea servicii de mas\u0103, vase, scrumiere etc. din sticl\u0103, rubin), atelierul manual de \u0163esut covoare (despre care am amintit mai sus), din 1985, func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi un atelier de croitorie, un atelier de \u00eempletituri din nuiele \u015fi mori prestatoare de servicii. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1977, cea mai puternic\u0103 dezvoltare o cunoa\u015fte atelierul de covoare, unde num\u0103rul muncitoarelor \u00eencadrate la acea dat\u0103 ajungea la 80, acestea realiz\u00e2nd o produc\u0163ie marf\u0103 \u00een valoare de 3.300.000 lei. \u00cen anul 1985, num\u0103rul muncitorilor \u00eencadra\u0163i la nivelul sec\u0163iei ajunge la 120, iar valoarea produc\u0163iei marf\u0103 industrial\u0103 pe care ace\u015ftia o realizeaz\u0103, se ridic\u0103 la 4.165.000 lei. Peisajul economic al comunei se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte \u00een anul 1977, an \u00een care \u00eencepe s\u0103 func\u0163ioneze o sec\u0163ie de t\u00e2mpl\u0103rie, ce apar\u0163inea de Cooperativa me\u015fte\u015fug\u0103reasc\u0103 \u201eTehnolemn\u201d din Baia Mare; avea un num\u0103r de 45 muncitori \u015fi producea diferite tipuri de mobil\u0103 de buc\u0103t\u0103rie,destinat\u0103,\u00een mod special, pie\u0163ei interne.<\/p>\n

De asemenea, \u00een comun\u0103 s-a dezvoltat re\u0163eaua de servicii c\u0103tre popula\u0163ie, fiind amplasate Centrul de electricitate (I.R.E.M.), o Central\u0103 telefonic\u0103 semiautomat\u0103, care asigur\u0103 comunicarea \u00eentre comunele situate \u00een zona Codru \u015fi re\u015fedin\u0163a de jude\u0163, Baia Mare (P.T.T.R), Cooperativa de consum, despre care am amintit anterior, Sta\u0163ia de transport public de persoane \u015fi marf\u0103, Gara C.F.R. Merit\u0103, de asemenea, amintit\u0103 \u00een context \u015fi func\u0163ionarea Bazei de Recep\u0163ie a Cerealelor. Num\u0103rul angaja\u0163ilor acestei \u00eentreprinderi dep\u0103\u015fea 1.000 de salaria\u0163i, care, \u00een bun\u0103 parte,proveneau \u015fi din popula\u0163ia satelor \u00eenvecinate.<\/p>\n

\n

Ac\u0163iunea edilitar-gospod\u0103reasc\u0103 merit\u0103 \u015fi ea amintit\u0103 \u015fi consemnat\u0103, deoarece a fost schimbat\u0103 fa\u0163a comunei Ulmeni prin construc\u0163ia a 5 blocuri de locuin\u0163e, activitate \u00eenceput\u0103 \u00een jurul anului 1970, asigur\u00e2ndu-se astfel locuin\u0163e pentru c\u00e2teva zeci de familii, majoritatea venite din alte localit\u0103\u0163i \u015fi stabilite aici. Dup\u0103 anul 1989, \u00een condi\u0163iile unei proaste gospod\u0103riri la nivel na\u0163ional, aproape toate \u00eentreprinderile vechi, existente p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi-au \u00eenchis por\u0163ile sau, cl\u0103dirile lor au fost \u00eenchiriate unor firme noi, ap\u0103rute dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, fapt ce a determinat apari\u0163ia \u015fomajului care a devenit astfel fenomen de mas\u0103. Odat\u0103 cu \u00eenchiderea fabricilor, au disp\u0103rut sute de locuri de munc\u0103 la nivelul Ulmeniului, ceea ce a determinat o sc\u0103dere drastic\u0103 a veniturilor \u015fi implicit a puterii de cump\u0103rare. Pu\u0163ini din cei care au avut locuri de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, \u015fi-au g\u0103sit de lucru la nivel local, \u00een firmele nou ap\u0103rute. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat este solu\u0163ia pe care au ales-o mul\u0163i rom\u00e2ni, prin plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate, fenomen social care domin\u0103 mediul rural rom\u00e2nesc, \u00een ultimii ani. C\u00e2\u015ftigurile realizate prin munc\u0103 \u00een diferite domenii de activitate \u015fi, mai ales \u00een construc\u0163ii, sunt trimise acas\u0103, cei r\u0103ma\u015fi aici, ocup\u00e2ndu-se de administrarea banilor \u015fi investindu-i \u00een tot mai multe construc\u0163ii noi, realiz\u00e2ndu-se astfel o anumit\u0103 bun\u0103stare la nivelul popula\u0163iei localit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\n

Printre firmele care-\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 azi activitatea economic\u0103 \u00een ora\u015ful Ulmeni, care absorb abia jum\u0103tate din totalul popula\u0163iei active, amintim c\u00e2teva societ\u0103\u0163i cu capital privat rom\u00e2nesc \u015fi str\u0103in. Cea mai important\u0103 este \u201eWorking Blue\u201d (cu capital italian), av\u00e2nd cea mai mare cifr\u0103 de afaceri. Este o firm\u0103 care \u00ee\u015fi are amplasamentul \u00een una din sec\u0163iile fostei \u00centreprinderi de prefabricate, aici desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-\u015fi activitatea de produc\u0163ie, \u00een timp ce partea administrativ\u0103 \u015fi financiar-contabil\u0103, \u00ee\u015fi are sediul la fosta \u201eTopitorie de in\u201d. Este o \u00eentreprindere de confec\u0163ii care, la \u00eenceput a lucrat dup\u0103 sistem lohn, dup\u0103 care, patronii italieni, con\u015ftientiz\u00e2nd faptul c\u0103 produsele realizate (blue jeans) se pot confec\u0163iona cu material \u015fi accesorii autohtone, de calitate aproape la fel de bun\u0103, sau uneori chiar mai bun\u0103 dec\u00e2t cele str\u0103ine.<\/p>\n

\n

EXTRUPLAST este cel mai nou \u015fi cel mai modern produc\u0103tor \u015fi distribuitor de profile PVC pentru ferestre \u015fi u\u015fi din Europa de Est \u2014 fiind utilat\u0103 cu tehnologie de ultim\u0103 genera\u0163ie GREINER EXTRUSIONTECHNIK \u2013 Austria \u015fi KRAUSS MAFFEI \u2013 Germania, fiind cel mai modern produc\u0103tor de profile PVC din Europa de Est. Construc\u0163ia \u015fi echiparea fabricii cu materiale \u015fi utilaje austriece \u015fi germane s-a realizat sub atenta supraveghere a Institutului Greiner Group prin intermediul inginerilor \u015fi tehnicienilor germani \u015fi austrieci delega\u0163i de acest institut \u00een Rom\u00e2nia. Extruplast are de asemenea \u00een dotare un laborator complet utilat cu ajutorul c\u0103ruia se realizeaz\u0103 toate testele necesare asupra profilelor Extruplast, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 se \u00eencadreze perfect \u00een standardele interna\u0163ionale. Personalul fabricii are un \u00eenalt nivel de specializare dob\u00e2ndit prin instruire \u00een uzinele firmei Greiner, fapt ce constituie o alt\u0103 garan\u0163ie a calit\u0103\u0163ii profilelor Extruplast; domnul ing. Zoica\u015f Ioan este conduc\u0103torul acestei fabrici.<\/p>\n

\n

Alt\u0103 societate, cu capital str\u0103in (italian) este S.C. \u201eLarsen\u201d S.R.L., care activeaz\u0103 tot \u00een domeniul confec\u0163iilor, practic\u00e2nd sistemul lohn. \u00centre patronii str\u0103ini \u015fi for\u0163a de munc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, izbucnesc dese scandaluri determinate de salariile destul de mici (aproximativ 7 milioane de lei\/lun\u0103), concretizate prin \u00eencetarea lucrului. Firma \u201eTransimpex\u201d S.R.L. este tot o societate privat\u0103, de ast\u0103 dat\u0103 100% rom\u00e2neasc\u0103, av\u00e2nd drept obiectiv de lucru, transportul. Activitatea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een special pe rela\u0163ia Ungaria, Austria, Germania, Cehia, Slovacia \u015fi Ucraina. Societatea \u201eUlmeana\u201d \u00eenglobeaz\u0103 fosta cooperativ\u0103 me\u015fte\u015fug\u0103reasc\u0103; apoi \u201eAgromecul\u201d, o alt\u0103 firm\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103, este mo\u015ftenitoarea direct\u0103 a fostului S.M.A., av\u00e2nd sediul \u00een aceea\u015fi loca\u0163ie (condus\u0103 de c\u0103tre ing. Covaci Mircea, ing. Covaci Severica). Covaci Mircea este nepotul celui care a cump\u0103rat cu banii proprii biserica de lemn din Ulmeni, Covaci Ma\u015ftei, \u00een anul 1895 din \u015eomcuta Mare, biserica dat\u00e2nd din anul 1720. S\u0103 nu uitam faptul c\u0103 \u00een perioada anilor 1990 Covaci Mircea a fost acela care a creat peste 300 de locuri de munc\u0103 pentru popula\u0163ia din zon\u0103 \u015fi a depus eforturi personale \u015fi pentru demararea lucr\u0103rilor la noua biseric\u0103 ortodox\u0103 din Ulmeni.<\/p>\n

\n

\u00cen loca\u0163ia fostei sec\u0163ii de covoare \u015fi sticl\u0103, \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 ast\u0103zi activitatea firma \u201eDepartament Construc\u0163ii\u201d, al c\u0103rei patron (Mete\u015f Ionel) este originar din satul de peste Some\u015f, Chelin\u0163a, \u015fi care se ocup\u0103 cu comercializarea unei palete largi de materiale de construc\u0163ii.Firma asigur\u0103 transportul la domiciliul clientului, aceasta fiind o mare facilitate, \u00een special,pentru oamenii ce achizi\u0163ioneaz\u0103 materiale de construc\u0163ii. Cifra de afaceri \u00eensumat\u0103, a tuturor acestor \u00eentreprinderi, se ridic\u0103 la aproximativ 200 miliarde lei vechi, ceea ce nu este prea mult, mai ales, \u00een compara\u0163ie cu perioada ante’ 1990. Cu toate acestea, ini\u0163iativele \u015fi \u00eentreprinderile particulare existente \u00een acest moment \u00een Ulmeni, reprezint\u0103 elemente indispensabile pentru localitate, \u00een direc\u0163ia consolid\u0103rii fenomenului de urbanizare.<\/p>\n

\n

Pe teritoriul de azi al ora\u015fului \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea 670 agen\u0163i economici, societ\u0103\u0163i comerciale \u015fi asocia\u0163ii familiale, cele mai importante fiind men\u0163ionate mai sus. Al\u0103turi de cele enun\u0163ate, mai exist\u0103 \u015fi alte firme a c\u0103ror pondere uman\u0103 nu este foarte mare, dar contribuie prin impozitele \u015fi taxele pl\u0103tite, la consolidarea veniturilor localit\u0103\u0163ii:o societate privat\u0103 cu capital rom\u00e2nesc, cu activitate de fasonat \u015fi debitat bu\u015fteni, o micro\u00eentreprindere pentru fabricarea unor produse din sticl\u0103 alb\u0103 \u015fi colorat\u0103, care livreaz\u0103 at\u00e2t pe pia\u0163a intern\u0103 c\u00e2t \u015fi extern\u0103, trei asocia\u0163ii agricole, o sta\u0163ie de sortare a produselor de balastier\u0103 (p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 2000, aceasta deservea fosta \u00centreprindere de prefabricate din beton), o societate cu activitate confec\u0163ii metalice \u015fi produse realizate prin forjare, o mini-societate rom\u00e2no-german\u0103 pentru produse din materiale plastice, o sta\u0163ie PECO privat\u0103, Ocolul Silvic, cu activitate \u00een 12 comune din zona Codru, precum \u015fi o sec\u0163ie pentru protec\u0163ia plantelor (care furnizeaz\u0103 materie prim\u0103 pentru firma \u201ePlafar\u201d din ora\u015ful Or\u0103\u015ftie).<\/p>\n

\n

Fiind o comun\u0103 cu ascenden\u0163e foarte vechi c\u0103tre statutul de ora\u015f (statutul dob\u00e2ndit \u00een urma referendumului organizat la 6 aprilie 2003), aici \u00ee\u015fi au sediul o serie de institu\u0163ii \u015fi servicii publice: Agen\u0163ia pentru Asigur\u0103ri a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2no-Germane \u201eUNITA\u201d, Administra\u0163ia Fiscal\u0103 \u015fi Trezoreria, Agen\u0163ia Loto \u2013 Pronosport, Reprezentan\u0163\u0103 \u201eRaiffeisen\u201d Bank, Agen\u0163ia C.E.C., cu activitate zonal\u0103, Agen\u0163ia \u201eASIROM\u201d, Cooperativa de Credit\u00a0 \u201eSome\u015f – Codreana\u201d, o sec\u0163ie a \u201eRENEL\u201d, cu activitate de \u00eentre\u0163inere \u2013 exploatare \u2013 casierie, Serviciul public de pompieri civili, Serviciul de gospod\u0103rie locativ\u0103, Central\u0103 telefonic\u0103 digital\u0103, Oficiu Po\u015ftal, dou\u0103 societ\u0103\u0163i de televiziune cu capital privat, iar \u00een domeniul alimentar: brut\u0103rie, moar\u0103, o pia\u0163\u0103 mixt\u0103 \u015fi peste 40 unit\u0103\u0163i de alimenta\u0163ie public\u0103. De asemenea, \u00een ora\u015f exist\u0103 \u015fi un sediu A.P.I.A. care, vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea problemelor \u00eenc\u0103 nerezolvate ale cet\u0103\u0163enilor: \u00een domeniul p\u0103m\u00e2ntului arabil \u015fi p\u0103durilor.<\/p>\n

\n

Proiecte de viitor<\/strong><\/p>\n

\n

Consiliul Jude\u0163ean Maramure\u015f a ob\u0163inut un grant \u00een valoare de 5 milioane de euro de la A.R.D. nord-vest Cluj, pentru construc\u0163ia unui pod peste r\u00e2ul Some\u015f. Lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een vara anului 2011 \u015fi este posibil s\u0103 se finalizeze \u00een toamna anului curent, 2016. Acest pod ar uni ora\u015ful Ulmeni \u015fi alte 7 localit\u0103\u0163i rurale, elimin\u00e2nd un ocol care se efectueaz\u0103 acum cu ma\u015fina, cale de aproape 80 de km. Dup\u0103 terminarea repara\u0163iei drumului jude\u0163ean Baia Mare – B\u00e2rsana, construc\u0163ia podului peste r\u00e2ul Some\u015f, este a doua investi\u0163ie ca importan\u0163\u0103 pentru jude\u0163ul Maramure\u015f. Ulmeniul este prima unitate administrativ-teritorial\u0103 din jude\u0163ul Maramure\u015f \u015fi singura din jude\u0163, care a demarat un proiect ecologic,cu fonduri europene \u00een domeniul mediului. Proiectul \u201eEco sistem\u201d a \u00eenceput la Ulmeni \u00een septembrie 2008, presupun\u00e2nd dotarea cartierelor din micul ora\u015f maramure\u015fean, cu pubele speciale, \u00een care de\u015feurile biodegradabile \u015fi cele nedegradabile se depoziteaz\u0103 separat, colectarea lor fiind realizat\u0103 cu dou\u0103 ma\u015fini speciale. \u00cen cadrul acestui proiect au fost cuprinse \u015fi localit\u0103\u0163ile G\u00e2rdani, Arini\u015f \u015fi S\u0103lsig, pentru acestea fiind achizi\u0163ionate 5660 de pubele \u015fi 600 de containere. \u00cen cadrul proiectului, \u00een Ulmeni au fost achizi\u0163ionate 2 ma\u015fini marca Renault, cu o capacitate de 18 m3 \u015fi cu un grad de compactare de 5 m, ambele \u00een valoare de 300.000 de euro.<\/p>\n

\n

Protejarea mediului \u015fi cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, dezvoltarea economic\u0103 \u015fi turistic\u0103, dar \u015fi unele beneficii sociale \u015fi materiale, sunt doar c\u00e2teva din \u0163intele proiectului. Mai trebuie amintit c\u0103 cele 4 comune sunt printre primele unit\u0103\u0163i administrativ-teritoriale din jude\u0163 care au \u015fanse reale de a se \u00eencadra \u00een calendarul stabilit pentru ecologizarea gropilor de gunoi de la marginea localit\u0103\u0163ilor. Prin proiectul \u201eRecalificare –\u00a0 un nou \u00eenceput pentru viitorul t\u0103u profesional\u201d, 200 de \u015fomeri din Ulmeni \u015fi B\u0103se\u015fti au \u015fansa unui nou loc de munc\u0103. Proiectul a fost demarat \u00een luna noiembrie 2010, durata lui de implementare\u00a0 fiind de 2 ani. Programele de formare profesional\u0103 con\u0163in 2 etape: prima fiind o perioad\u0103 efectiv\u0103 de curs, iar cea de-a doua, una practic\u0103. Domeniile construc\u0163iilor \u015fi turismului reprezint\u0103 priorit\u0103\u0163i ale acestui proiect, cu o valoare total\u0103 de 14 miliarde lei vechi.<\/p>\n

\n

Din punct de vedere turistic, zona ofer\u0103 o serie de \u201eminun\u0103\u0163ii\u201d, fiind o \u00eembinare \u00eentre \u201emare\u201d \u015fi \u201emunte\u201d. Dealurile situate de-o parte \u015fi de alta a r\u00e2ului Some\u015f, cu bog\u0103\u0163iile lor naturale, p\u0103durile \u015fi animalele s\u0103lbatice, r\u00e2ul Some\u015f, care str\u0103bate \u00een lungimea sa lunca Some\u015fului, reprezint\u0103 reperele generale determinante \u00een aprecierea geografic\u0103 a zonei. Dealurile, \u00een special cele situate pe malul drept al Some\u015fului, pe teritoriul satului Chelin\u0163a (Dealul Mare, Prisnel, \u00cengust, Morii, Glodului) sunt resturi ale vechilor mun\u0163i, av\u00e2nd ca structur\u0103 geologic\u0103, \u015fisturi cristaline, sunt bogate \u00een p\u0103duri care \u00ee\u0163i dau senza\u0163ia c\u0103 se rostogolesc \u00een Some\u015f. Vara, pozi\u0163ia geografic\u0103, \u00eembin\u0103 soarele cu umbra, oamenii av\u00e2nd astfel posibilitatea s\u0103 se relaxeze, fie f\u0103c\u00e2nd drume\u0163ii, fie pescuind sau f\u0103c\u00e2nd baie \u00een r\u00e2ul Some\u015f. Pe partea dreapt\u0103 a cursului r\u00e2ului, acolo unde \u00eencepe cea mai frumoas\u0103 lunc\u0103 a Some\u015fului, la imediata intrare \u00een jude\u0163ul Maramure\u015f, se g\u0103se\u015fte o cetate de piatr\u0103, databil\u0103 \u00een secolul al XV-lea, care, se pare, c\u0103 ar fi f\u0103cut parte din sistemul de fortifica\u0163ii al cet\u0103\u0163ii Chioar; este\u00a0 situat\u0103 la doar 7 km de satul Chelin\u0163a. Din p\u0103cate, amplasamentele turistice, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 lipsesc aproape \u00een totalitate, cu toate c\u0103, cei care ar dori s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe urmele haiducului maramure\u015fean Pintea Viteazul (secolul XVIII), nu prea au mijloacele necesare s\u0103 o fac\u0103. Din fericire, satul Chelin\u0163a, singurul situat de partea cealalt\u0103 a Some\u015fului, \u00een raport cu ora\u015ful de re\u015fedin\u0163\u0103 Ulmeni, a fost legat, din cursul verii anului 2009, printr-un drum modernizat, de localitatea re\u015fedin\u0163\u0103 de jude\u0163, Baia Mare, fa\u0163\u0103 de care se afl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 31 km. P\u00e2n\u0103 \u00een vara anului trecut, satul Chelin\u0163a era izolat, at\u00e2t de restul localit\u0103\u0163ilor de pe cuprinsul ora\u015fului Ulmeni, c\u00e2t \u015fi de satele din jude\u0163ul S\u0103laj (la sud), sau cele dinspre Baia Mare (la nord).<\/p>\n

\n

\u00cen st\u00e2nga r\u00e2ului Some\u015f se afl\u0103 situate toate celelalte sate ce apar\u0163in de ora\u015ful mam\u0103 \u2013 Ulmeni: \u0162ic\u0103u, Tohat, M\u00e2n\u0103u, Arduzel, Vicea, Some\u015f Uileac. \u00cen satul \u0162ic\u0103u, situat de-a lungul \u015foselei \u015fi a liniei ferate ce leag\u0103 Baia Mare de Jibou, se afl\u0103 un castel databil de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, al lui Pecsi Mihai, unul din marii proprietari de p\u0103m\u00e2nturi din zon\u0103, care, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 35-40 de ani, era destul de atractiv din punct de vedere turistic. Castelul a fost construit \u00een secolul al XIX-lea (dup\u0103 1867), Pecsi fiind la vremea respectiv\u0103 subprefect al jude\u0163ului Solnocul de Mijloc \u015fi, mai apoi, prefect \u015fi deputat \u00een parlamentul Ungariei. Familia Pecsi de\u0163inea \u00eentinse propriet\u0103\u0163i \u00een toat\u0103 zona Some\u015fului, la Budapesta \u015fi Londra, \u00eens\u0103 castelul de la \u0162ic\u0103u era preferatul familiei. B\u0103tr\u00e2nii din Ulmeni \u00ee\u015fi amintesc de \u201edomnul Pecsi\u201d. Voichi\u0163a Aluc\u0103i culegea flori de tei din curtea casei de la \u0162ic\u0103u: \u201eC\u00e2nd eram copii, mergeam la domnul Pecsi \u015fi culegeam flori de tei. Avea o gr\u0103din\u0103 frumoas\u0103, cu parc, pomi. \u015ei parc\u0103 mai aveau o cas\u0103 p\u0103st\u0103 drum de castel \u015fi st\u0103teau \u015fi acolo\u201d. Tot acolo locuia \u015fi familia Recsi, iar dup\u0103-amiaza, se delecta \u00een gr\u0103dina cu arbori rari, cu parfum de magnolii. Din p\u0103cate, dup\u0103 1989, noua putere instalat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a permis manifestarea celor mai anarhice porniri ale atitudinii umane, ast\u0103zi din acest frumos castel, mai r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar ni\u015fte buc\u0103\u0163i de ziduri.<\/p>\n

\n

La Arduzel, vechea biseric\u0103, monument istoric, a fost construit\u0103 \u00een anul 1650, c\u00e2nd \u00een sat existau 176 de suflete de confesiune greco-catolic\u0103. La 1847, num\u0103rul greco-catolicilor ajunge la 230. Satul, atestat documentar la 1405, sub mai multe nume (Kisardo, Ardo, Kovsard, Arduzel), num\u0103ra \u00een perioada interbelic\u0103, aproximativ 450 de credincio\u015fi greco-catolici. Regimul comunist instaurat \u00een anul 1948, a desfiin\u0163at cultul greco-catolic, iar dup\u0103 1989, popula\u0163ia nu a mai revenit la noua credin\u0163\u0103, actuala biseric\u0103 construit\u0103 \u00een 1975, deservind popula\u0163ia de origine rom\u00e2n\u0103 a satului. Tot aici, poate fi vizitat Ansamblul bisericii reformate, datat \u00een 1726; \u00een aceast\u0103 loca\u0163ie se desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi ast\u0103zi ceremonialul religios pentru etnicii maghiari reforma\u0163i\u00a0 din localitate.<\/p>\n

La ie\u015firea din ora\u015ful Ulmeni, spre Tohat \u015fi, mai departe spre Baia Mare, a fost dat \u00een folosin\u0163\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2009, un frumos hotel-restaurant numit \u201eRiviera Some\u015fan\u0103\u201d, av\u00e2ndu-l ca patron pe Andreica Vasile din Chelin\u0163a, un obiectiv turistic ce merit\u0103 vizitat in special pentru a gusta din bun\u0103t\u0103\u0163ile preparate aici.<\/p>\n

\n

\u00cen ora\u015ful Ulmeni exist\u0103 pe lista monumentelor turistice dou\u0103 obiective: este vorba de Biserica de lemn \u201eSfin\u0163ii Arhangheli\u201d, datat\u0103 1720, pe strada Petre Dulfu, num\u0103rul 36, \u015fi o Cruce pentru cinstirea eroilor din primul \u015fi al II-lea r\u0103zboi mondial, construit\u0103 \u00een perioada 1933-1946, \u00een centrul ora\u015fului. \u00cen cartierul Tohat, se afl\u0103 monumentul scriitorului Petre Dulfu, ridicat \u00een anul 1930, fiind a\u015fezat \u00een fa\u0163a c\u0103minului cultural. Petre Dulfu este una din marile personalit\u0103\u0163i ale acestor locuri, n\u0103scut la Tohat (10.03.1856 \u2013 mort la 31.10.1956), mare autor de basme \u015fi snoave, profesor \u015fi doctor \u00een filozofie, la Bucure\u015fti. \u00cen satul Some\u015f-Uileac, exist\u0103 dou\u0103 monumente istorice, \u00eenscrise pe lista Ministerului Culturii \u015fi Cultelor: este vorba de Biserica de lemn reformat\u0103, apar\u0163in\u0103toare cultului calvin, ridicat\u0103 \u00een anul 1699, \u015fi monumentul ridicat \u00een memoria eroilor neamului din primul \u015fi al II-lea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

—————<\/p>\n

(Sf\u00e2r\u015fit)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n