{"id":27423,"date":"2016-09-17T16:24:28","date_gmt":"2016-09-17T16:24:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27423"},"modified":"2016-09-17T16:40:12","modified_gmt":"2016-09-17T16:40:12","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-bacescu-erou-pentru-pamant-si-cruce","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/17\/gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-bacescu-erou-pentru-pamant-si-cruce\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Constantin B\u0103cescu – Erou pentru P\u0103m\u00e2nt \u0219i Cruce"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSchimba\u0163i op\u0163iunea public\u0103, da\u0163i-i o alt\u0103 direc\u0163iune,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0r\u0103scoli\u0163i geniul na\u0163ional –<\/em><\/strong> spiritul propriu \u015fi <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 caracteristic al poporului-din ad\u00e2ncurile \u00een <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 care doarme. Face\u0163i o uria\u015f\u0103 reac\u0163iune moral\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0o revolu\u0163ie de idei \u00een care ideea rom\u00e2nesc \u00a0<\/span>s\u0103 fie <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 mai mare dec\u00e2t uman, european, mondial;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0fi\u0163i<\/span> Rom\u00e2ni, Rom\u00e2ni \u015fi iar\u00a0 Rom\u00e2ni<\/span> …\u201d<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

(MIHAIL EMINESCU<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

<<Sufletul omenesc cel de totdeauna, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 nu cel care sufer\u0103 sc\u0103deri \u015fi aventuri istorice <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 se p\u0103streaz\u0103 azi la acele c\u00e2teva mari spirite filosofice<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u015fi la oamnii simpli<\/em>, din popor>><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>(VASILE B\u0102NCIL\u0102<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Din fr\u0103m\u00e2nt\u0103tura acestei \u0163\u0103r\u00e2ne sacre \u015fi din aluatul dospit al jertfei sfinte pentru Cruce s-a pl\u0103m\u0103dit acest mult milenar Neam Dacorom\u00e2n, arhi\u00eencercat \u015fi arhibinecuv\u00e2ntat prin Fiii s\u0103i Ale\u015fi, care s\u0103-i \u00eemplinesc\u0103 Destinul istoric, religios, cosmic, care s\u0103-i zugr\u0103veasc\u0103 Icoana des\u0103v\u00e2r\u015firii na\u0163ionalist-cre\u015ftin ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre cei foarte mul\u0163i dintre ace\u015fti Ale\u015fi se num\u0103r\u0103 \u015fi Eroul nostru-Constantin B\u0103cescu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuscrirea celor dou\u0103 ideologii adversare \u015fi extremiste: bol\u015fevismul<\/strong> \u015fi nazismul <\/strong>prin ale\u015fii Molotov-Ribbentrop<\/strong>, ambii alogeni na\u0163iilor lor, a condus la condamnarea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 V.M. Molotov, consemna Doctorul Milcoveanu, cu o suit\u0103 de 1 000 de curteni: spioni \u015fi diploma\u0163i ajunge la Berlin \u00een 8 Noiembrie 1940, cer\u00e2ndu-i furerhului s\u0103 mai de-a un ultimatum Rom\u00e2niei, a\u015fez\u00e2nd grani\u0163a pe Mun\u0163ii Carpa\u0163i, pentru a anexa toat\u0103 Moldova. Hitler a refuzat spun\u00e2ndu-i lui Molotov: \u201eRom\u00e2nia de ast\u0103zi nu este Rom\u00e2nia regelui Carol al II-lea, care participa la \u00eencercuirea Germaniei, ci este Rom\u00e2nia generalului Ion Antonescu \u015fi a Mi\u015fc\u0103rii Legionare, care au o politic\u0103 pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de Germania.\u201d<\/em><\/strong> (cit. de Dr. Bacalba\u015fa, \u00een Doi plisno\u0163i…,<\/em> p. 34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0Refuz\u00e2nd cererea lui Molotov, Hitler a decis prin Directiva 21<\/em>,intrarea \u00een r\u0103zboiul antisovietic. Pe 25 Noiembrie acela\u015f an, sovieticii \u015fi-au reluat preten\u0163iile hegemonice. Ne-a salvat de ast\u0103 dat\u0103 Prahova-patria petrolului. \u00cen 1943, gra\u0163ie \u00eenfr\u00e2ngerilor germano-rom\u00e2ne repetate, ofertarea frontierei sovietice pe Carpa\u0163i a venit din partea lui Ribbentrop la \u00eent\u00e2lnirea cu Molotov, undeva pe frontul din Ucraina. Cel care a refuzat a fost bol\u015fevicul, sigur de victorie. Deci primii care au tr\u0103dat dup\u0103 \u00eenceperea r\u0103zboiului au fost alia\u0163ii germani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alian\u0163a lor \u00eensemna doar pofta dictaturii<\/strong>: \u00eenghi\u0163irea statelor mici. Soarta Basarabiei, a Rom\u00e2niei urma s\u0103 fie c\u00e2nt\u0103rit\u0103 pe 6 Decembrie 1939. Dar Sf\u00e2ntul Nicolae-Ocrotitorul a vrut altfel: \u201eToat\u0103 lumea la Moscova, de la Stalin \u00een jos, <\/em><\/strong>scria jurnalistul-istoric Wiliam L. Shirer, \u00ee\u015fi \u00eenchipuia c\u0103 Armata Ro\u015fie va fi la Helsinki \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la \u00eenceperea atacului. Erau \u00eentr-at\u00e2t de siguri, \u00eenc\u00e2t atac\u00e2nd Finlanda la 30 noiembrie fixaser\u0103 data de 6 decembrie \u00een vederea atacului din Basarabia, dar l-au contramandat \u00een ultimul moment.\u201d<\/em><\/strong> (Nicolae Bacalba\u015fa\/ Gheorghe Bacalba\u015fa \u00een Doi Plisno\u0163i Care Au Trecut Prutul. <\/em>Vol. I. Tipo Moldova, Ia\u015fi-2016, p. 199)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soldatul B\u0103cescu f\u0103cea parte din Regimentul 30 Doroban\u0163i-C\u00e2mpulung Muscel<\/strong> care, al\u0103turi de Regimentul I V\u00e2n\u0103tori <\/strong>\u015fi IV-Arge\u015f, VI-Artilerie-Pite\u015fti <\/strong>\u015fi 26-Artilerie Arge\u015f <\/strong>constituiau Divizia a<\/strong> III-a de gard\u0103 a generalului Antonescu, av\u00e2nd comandant de divizie pe generalul \u015eteflea. Tuturor trupelor plasate la grani\u0163a cu Basarabia, generalul Antonescu le-a ordonat pe 22 Iunie 1941, <\/strong>s\u0103 deschid\u0103 foc \u015fi s\u0103 treac\u0103 Prutul, declar\u00e2nd r\u0103zboi Uniunii Sovietice, denumit:\u00a0 Pentru P\u0102M\u00c2NT \u015fi CRUCE!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ordinul de zi pe armat\u0103: \u201eRe\u00eemplini\u0163i \u00een trupul \u0163\u0103rii glia str\u0103bun\u0103 a basarabenilor!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu o zi \u00een urm\u0103, pe 21 Iunie 1941, Stalin preg\u0103tea asupra Germaniei \u015fi Rom\u00e2niei un atac nimicitor: \u201ePe 21 iunie 1941 a fost emis\u0103 decizia Biroului Politic al PCUS de alc\u0103tuire a fronturilor. Cinci regiuni militare de frontier\u0103 erau \u00een mod secret transformate \u00een fronturi. Totodat\u0103 s-a stabilit conducerea unic\u0103 a celor \u015fapte armate ale e\u015falonului doi strategic. Comandant mare\u015falul Budion\u00e2i, comisar politic Gheorghi Malenkov, membru al Politbiroului, Statul major al liniei a doua de atac-Breansk… Atacarea URSS de c\u0103tre Rom\u00e2nia \u015fi Germania a fost un act preventiv al unei agresiuni deja decise asupra \u0163\u0103rii noastre. Al unei agresiuni iminente ce trebuia s\u0103 se produc\u0103 \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. O agresiune repetat\u0103, c\u0103ci ultimatumul sovietic din 1940 a fost un act de r\u0103zboi.\u201d <\/em><\/strong>( ibid., p. 231)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 trecerea podului de lemn de peste Prut<\/strong> prima localitate care i-a \u00eent\u00e2mpinat a fost comuna \u0162iganca <\/strong>cu fostele ei case albe zidite scund.<\/em><\/strong> Sovieticii s-au retras pe malul Nistrului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 40<\/strong> de zile<\/strong> a durat ac\u0163iunea armatelor rom\u00e2no-germane de dezrobirea a Basarabiei, Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a, \u00eensum\u00e2nd pentru armata rom\u00e2n\u0103 jertfa a 24. 396 <\/strong>militari (mor\u0163i, r\u0103ni\u0163i, disp\u0103ru\u0163i). \u201ePe 16 iulie 1941, la orele 13.00, sublocotenentul Aurelian Marinescu a \u00een\u0103l\u0163at tricolorul pe turla bisericii Sf\u00e2nta treime.\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p.232)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Armatele rom\u00e2no-germane au m\u0103r\u015f\u0103luit: \u201e<\/em><\/strong> zi de zi \u015fi noapte de noapte<\/em><\/strong> toat\u0103 Basarabia p\u00e2n\u0103 la Chi\u015fin\u0103u. Aici am stat dou\u0103 zile pe loc…\u00cen ultima zi am fost aduna\u0163i pe companii \u015fi comandan\u0163ii ne-au informat pe scurt despre cele ce aveam de urmat: c\u0103 vom trece Nistrul \u015fi vom avea ca obiectiv Odesa, pe care trebuia s-o dezrobim… \u00a0\u00a0Ne-au informat \u00een continuare c\u0103 \u015fi dincolo de Nistru, \u00een Transnistria, sunt tot sate moldovene\u015fti care trebuie dezrobite p\u00e2n\u0103 pe malul st\u00e2ng al Nistrului, la Odesa.\u201d<\/em><\/strong> (Constantin B\u0103cescu, Pentru P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cruce-Jurnal de r\u0103zboi-memorii din lag\u0103rul siberian. <\/em>Ed. Re\u00eentregirea Alba Iulia-2000, p. 36)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ofi\u0163erii rom\u00e2ni comandan\u0163i se refereau fie la ge\u0163ii de pe Tyras\/ Nistru-Regatul tyrage\u0163ilor<\/strong> care l-au \u00eensp\u0103im\u00e2ntat \u00een anul 514 \u00ee.d. Hr. pe Darius I-\u00eemp\u0103ratul per\u015filor sc\u0103pat cu via\u0163\u0103 de goana curajoasei sale c\u0103mile: c.f. Herodot, Istorii, <\/em>Ed. \u015et., Buc, 1961, vol.I, Cartea I-a; fie la \u00a0Neamul ge\u0163ilor de pe Nistru <\/strong>(Tyras) c\u0103rora li se spunea Tyrage\u0163ii. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Strabon<\/strong> aminte\u015fte c\u0103 Tyrage\u0163ii locuiau pe Nistru, \u00een <<c\u00e2mpia ge\u0163ilor>> <\/strong>care se \u00eentindea \u00eentre Dun\u0103re\/ Istros <\/strong>\u015fi Nipru\/ Boristene.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen zona inferioar\u0103 a fluviului Volga cuprins\u0103 \u00eentre Nipru <\/strong>\u015fi Mun\u0163ii Urali <\/strong>st\u0103p\u00e2neau din antichitate dou\u0103 ramuri ale ge\u0163ilor numi\u0163i tysage\u0163ii <\/strong>(de la etruscul tysa\/ tisa=pu\u0163in<\/strong>) \u015fi everge\u0163ii<\/strong>, care ne aminte\u015fte de regele Ptolomeu III Evergetul <\/strong>(238-205 \u00ee.d. Hr.) supranumit Binef\u0103c\u0103torul.<\/em><\/strong> (Marie Nicolas Bouillet, Dictionnaire universel d\u2019Histoire et de Geographie<\/em>, Paris-1860)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cenrudirea \u015fi convie\u0163uirea daco-ge\u0163ilor, tirage\u0163ilor, tisage\u0163ilor, everge\u0163ilor \u015fi massage\u0163ilor cu popoarele scito-sarmate, <\/em><\/strong>remarc\u0103 P. L. Tonciulescu \u015fi E. Delcea, \u00een spa\u0163iul cuprinz\u00e2nd Panonia, Dacia \u015fi zonele de nord-pontice \u015fi nord \u015fi est-caspice p\u00e2n\u0103 la hotarele Chinei se reflect\u0103 foarte sugestiv \u00een fondul lexical comun tuturor acestor popoare, p\u0103strat \u015fi azi \u00een limba daco-rom\u00e2n\u0103, <\/em><\/strong>atest\u00e2nd c\u0103 popoarele care \u00eel posed\u0103 au convie\u0163uit\u00a0 c\u00e2ndva \u00een acest imens spa\u0163iu, printre ele fiind desigur, \u015fi massage\u0163ii, cei care sunt atesta\u0163i \u00een toate col\u0163urile lumi.\u201d<\/em> (Paul Laz\u0103r Tonciulescu\/ Eugen Delcea, Secretele Terrei Istoria \u00cencepe \u00cen Carpa\u0163i.<\/em> Ed. Obiectiv, Craiova, p. 95)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Teritoriul dintre Nistru <\/strong>\u015fi Bug <\/strong>denumit mai t\u00e2rziu Transnistria <\/strong>care \u00ee\u015fi avea grani\u0163a pe Bug <\/strong>a\u015fa cum era pe vremea domnitorului Gheorghe Duca Vod\u0103 al Moldovei \u00eentre 1665-1666; 1668-1672; 1678-1683 \u015fi \u00eentre 1673-1678, al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, hatman al statului c\u0103z\u0103cesc dintre Bug <\/strong>\u015fi Nistru<\/strong>, respectiv Ucraina Apusean\u0103, \u00eentre 1681-1683. (Florin Constantiniu, O istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n.<\/em> Univers Enciclopedic, Buc. 2002, p. 382; Cristache Gheorghe\/ Florian Tuc\u0103\/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi, Regi, Pre\u015fedin\u0163i \u015fi al\u0163i \u015eefi de stat din spa\u0163iul rom\u00e2nesc Dic\u0163ionar. <\/em>Ed. DC PROMOTION, Bucure\u015fti-2004)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eA\u015fa se explic\u0103 existen\u0163a Transnistriei <\/strong>\u00een perioada r\u0103zboiului ruso-turc din 1735-1739, av\u00e2nd capitala la Balta<\/strong>, precum \u015fi \u00eentinderea Valului lui Traian p\u00e2n\u0103 la Don<\/strong>. De unde \u00een antichitate, tirage\u0163ii se \u00eentindeau p\u00e2n\u0103 la Nipru, datorit\u0103 n\u0103v\u0103lirilor barbare \u015fi a extinderii Imperiului rus spre sud (\u00een anul 960 d. Hr., grani\u0163a sa sudic\u0103 era la sud de Moscova \u015fi de Novgorod), \u00een perioada r\u0103zboiului ruso-turc men\u0163ionat anterioar, Transnistria <\/strong>se \u00eenvecina la est cu Donul<\/strong>, pe care tr\u0103iau cazacii moldoveni<\/strong>, astfel cum precizeaz\u0103, \u00eentr-o cuv\u00e2ntare, regele Sobieski al Poloniei, \u00een urma unui r\u0103zboi cu \u015etefan cel Mare<\/strong>: <<Nu m\u0103 bat cu cazacii de pe Don, pentru c\u0103 sunt moldoveni>><\/strong><\/em>(Paul L. Tonciulescu\/ Eugen Delcea, op. cit., p.95)<\/p>\n

\u00a0*<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atacul de la Plosca <\/strong>a adus un azur lini\u015ftit zilei de 6 August 1941, \u00eencurajindu-i spre cele de la Bunafotca, Stern, <\/strong>creasta Dealul Porcului-Cota 102, <\/strong>c\u00e2nd \u00een r\u00e2ndurile osta\u015filor ca o \u00eemb\u0103rb\u0103tare a p\u0103truns zvonul c\u0103 Dumnezeu l-a trimis pe Petrache Lupu de la Maglavit, <\/strong>ca pe o binecuv\u00e2ntare. Au urmat <\/strong>atacurile de la Vigoda <\/strong>\u00eencheind cu ultima zi a lui August pe cel de la Octeabri<\/strong>. \u00cenceputul lui Septembrie aduce izb\u00e2nda atacului de la Neutali <\/strong>\u00een\u015fir\u00e2nd pierderile din ce \u00een ce mai mari c\u0103tre finalul ajungerii la Odesa<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 14 Octombrie 1941-Ziua Cuvioasei Paraskeva <\/strong>le-a adus osta\u015filor din campania lui Constantin B\u0103cescu vestea capitul\u0103rii Odesei <\/strong>\u00een m\u00e2inile armatelor rom\u00e2no-germane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ziua de 2 Noiembrie 1941 <\/strong>a fost \u00eenchinat\u0103 marii defil\u0103ri care le aducea unora elogiul marilor eroi \u015fi martiri, altora concedii \u015fi grade pentru instruirea contigentelor 1941-1943<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eZiua de Cr\u0103ciun a anului 1941<\/em><\/strong>. Crimeea ocupat\u0103 de nem\u0163i \u015fi rom\u00e2ni. Sovieticii hot\u0103r\u0103sc s\u0103 o cucereasc\u0103 cu trupe aduse din Caucaz, pe mare, cu vapoare \u015fi submarine (Crimeea este o peninsul\u0103). Zi cu ger extrem, minus 42 grade, toate uleiurile minerale au \u00eenghe\u0163at. Viscol n\u0103prasnic. Armamentul german \u015fi rom\u00e2n nu mai func\u0163ioneaz\u0103. Armamentul rusesc, uns cu ulei de ricin (vegetal), este func\u0163ional. Neam\u0163ul \u015fi rom\u00e2nul se ap\u0103r\u0103 cu patul armei, baioneta \u015fi grenada.\u201d<\/em><\/strong>(Nicolae Bacalba\u015fa\/ Gheorghe Bacalba\u015fa, Doi Plisno\u0163i Care Au Trecut Prutul. <\/em>Vol. I. Tipo Moldova, Ia\u015fi-2016, p. 244)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Dup\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na de concediu, caporalul B\u0103cescu <\/strong>s-a prezentat la Regimentul IV-Pite\u015fti. \u00cen februarie 1942, prime\u015fte o grup\u0103 de recru\u0163i din Compania a 8-a mitralier\u0103<\/strong>, Batalionul II al Regimentului 30 Doroban\u0163i de sub comanda lui R\u0103ducu Gheorghe. \u00cen Iulie 1942, caporalul B\u0103cescu <\/strong>s-a \u00eencadrat \u00een Plutonul I, grupa a II-a a Companiei I condus\u0103 de C\u0103pitanul Arv\u0103tescu. Duminic\u0103 2 August 1942, biroul mobiliz\u0103ri l-a recrutat pe fostul tr\u0103g\u0103tor de mitralier\u0103 cu \u015fcoal\u0103 de cadre al Companiei a IV-a de pe frontul Odesei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Colonelul Munteanu: –\u201eUite care e situa\u0163ia, caporal: \u00eencep\u00e2nd de ast\u0103zi e\u015fti v\u0103rsat la Centru de instruc\u0163ie S\u0103rata din Basarabia pentru a instrui concentra\u0163ii veni\u0163i din toat\u0103 \u0163ara, care urmeaz\u0103 s\u0103 plece pe front. Pentru asta e\u015fti tu numit aici, numai pentru a\u015fa ceva. Ai \u00een\u0163eles?\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p. 138)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Comuna S\u0103rata <\/strong>cu <\/strong>case <\/strong>frumoase acoperite cu \u0163igl\u0103 fusese locuit\u0103 de o popula\u0163ie german\u0103 pe care Hitler a dus-o \u00een Germania, l\u0103s\u00e2nd comuna pustie. Caporalul B\u0103cescu <\/strong>a luat comanda grupei a III-a, a plutonului 3, al Companiei a III-a, form\u00e2nd faimosul Batalion I.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caporalul pe care l-a \u00eenlocuit l-a luat de-o parte \u015fi l-a avertizat: \u201eFii atent c\u0103 sunt pu\u015fc\u0103ria\u015fi. S\u0103 nu te iei r\u0103u cu \u0103\u015ftia c\u0103 se r\u0103zbun\u0103.\u201d <\/em>Apoi acesta a plecat, iar pe mine m\u0103 trece un fior pe \u015fira spin\u0103rii \u015fi m-am \u00eentrebat: <<Cum poate un colonel s\u0103 mint\u0103? S\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 sunt concentra\u0163i iar ei s\u0103 fie de\u0163inu\u0163i?>><\/em><\/strong> (ibid., p. 145)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce \u00eensemna \u00eenstruc\u0163ia \u015fi preg\u0103tirea Batalionului I <\/strong>din localitatea S\u0103rata<\/strong>? Iat\u0103 ce <\/strong>poveste\u015fte Doctorul <\/strong>\u00een Drept<\/strong>, <\/strong>condamnat politic, Traian Trifan<\/strong>:\u00a0 \u201e\u00cen anul 1942 eram \u00een celularul din Aiud sute de legionari, \u00een majoritatea elevi, studen\u0163i, intelectuali. \u00cen ziua de 7 <\/em><\/strong>(5) Mai 1942, diminea\u0163a pe la orele 9, to\u0163i de\u0163inu\u0163ii am fost aduna\u0163i \u00een curtea \u00eenchisorii <\/strong>(col\u0163ul T-ului celular dinspre birouri), pentru a ni se comunica ceva de interes personal. \u00cen scurt timp apare maiorul Munteanu Aurel, directorul \u00eenchisorii, care d\u0103 citire unui decret lege, dat de Ion Antonescu, \u00een care to\u0163i legionarii de\u0163inu\u0163i care se desolidarizeaz\u0103 de Mi\u015fcarea Legionar\u0103, pot fi elibera\u0163i din \u00eenchisoare pentru a merge pe front pentru reabilitare.\u201d<\/strong><\/em> (M\u0103rturisesc Robul 1036<\/em>. Ed. Scara, Bucure\u015fti-1998, p. 80)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce con\u021bine Copia-duplicat, \u00eenregistrat\u0103 la Penitenciarul Aiud sub nr.4150 <\/strong>(4151) din 9 Mai 1942<\/strong>, al memoriul Doctorului Traian Trifan adresat Ministrului Justi\u0163iei :<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDomnule Ministru,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Subsemnatul Traian Trifan din Penitenciarul Aiud (fost prefect pentru jud. Bra\u015fov), condamnat la 16 ani M.S., am cerut \u00een luna Iunie 1941, p\u00e2n\u0103 \u00een Martie 1942, s\u0103 mi se \u00eeng\u0103duie s\u0103 merg pe front, pentru a-mi face datoria c\u0103tre \u0163ar\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fa\u0163\u0103 de aceasta, Onor Direc\u0163iunei Penitenciarului mi-a citit \u00een ziua de 5 Mai 1942, adresa M.St.M. nr. 8178 din 29 Aprilie 1942.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen r\u0103spuns \u0163in s\u0103 v\u0103 ar\u0103t, c\u0103 nu pot primi condi\u0163iile din adres\u0103 pentru urm\u0103toarele motive:<\/strong><\/p>\n

-Aprobarea mergerii pe front se d\u0103 ca o posibilitate de reabilitare. Nu am cerut \u015fi nu voi cere acest lucru, deoarece ar \u00eensemna s\u0103 m\u0103 \u00eenfierez singur, recunosc\u00e2nd c\u0103 sunt vinovat, dement \u015fi c\u0103 am lucrat contra interesului Neamului \u015fi Statului. Faptele trecutului mei politic nu m\u0103 \u00eenjosesc, ci m\u0103 onoreaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

-Prin sentin\u0163a de condamnare a fost umilit\u0103 Legiunea \u015fi calitatea <\/strong>(func\u0163ia) legionar\u0103 ce am avut cu stigmatul rebeliunii. At\u00e2ta timp c\u00e2t aceast\u0103 sentin\u0163\u0103 nu va fi anulat\u0103, voi protesta cu toat\u0103 fiin\u0163a mea, p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul mor\u0163ii.\u201d<\/strong><\/p>\n

Se spune \u00een adres\u0103: <<Domnul Mare\u015fal Antonescu a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se dea posibilitatea condamna\u0163ilor de drept comun \u015fi celor politici s\u0103 se reabiliteze lupt\u00e2nd pe front la unit\u0103\u0163ile constituite aparte.<\/em><\/strong><\/p>\n

A\u015fadar: legionarii C\u0103pitanului pu\u015fi al\u0103turi, cot la cot, cu delicven\u0163ii de drept comun. Unitatea astfel constituit\u0103 este o insult\u0103 adus\u0103 Adev\u0103rului, mor\u0163ilor no\u015ftri \u015fi trecutului nostru de lupt\u0103 na\u0163ionalist\u0103 \u015fi anticomunist\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Plecarea pe front se face de la \u00eenchisoare. Deci nu rom\u00e2nul pleac\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria, ci ocna\u015ful. Pre\u015fedin\u0163ia Consiliului de Mini\u015ftri a dat \u00een pres\u0103 cu referire la mergerea pe front a de\u0163inu\u0163ilor politici, un comunicat, \u00een care spune c\u0103 unii comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i refuz\u0103 primirea de\u0163inu\u0163ilor politici, refuz g\u0103sit explicabil \u015fi \u00eentemeiat de Onorata Pre\u015fedin\u0163ie, din care motive se vor constitui unit\u0103\u0163i speciale.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103spund c\u0103 dac\u0103 armata nu are nevoie de osta\u015fi, nici eu nu m\u0103 pot degrada singur la acceptarea situa\u0163iei inexprimabil de nedreapt\u0103, de rebel \u015fi ocna\u015f \u00een care am fost pus.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Moartea o primesc, dar umilirea Legiunii \u015fi a trecutului meu legionar-niciodat\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Traian Trifan, de\u0163inut, Penitenciarul Aiud<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 D-sale D-lui Ministru al Justi\u0163iei, Bucure\u015fti.>> <\/em><\/strong>(ibid., p. 71-72)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai departe unul din Brazii care s-au fr\u00e2nt, dar nu s-a \u00eendoit-Traian Trifan<\/em><\/strong>, adaug\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u201eAntonescu voia dou\u0103 lucruri: s\u0103 arate c\u0103 a rezolvat problema legionar\u0103 prin eliberarea celor din \u00eenchisori, eram atunci peste trei mii, \u015fi cei instrui\u0163i \u00een cele dou\u0103 centre: <\/em>S\u0103rata \u015fi Arciz, din Basarabia, odat\u0103 trimi\u015fi pe front, s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 niciunul. A\u015fa dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat. Mul\u0163i au fost \u00eempu\u015fca\u0163i pe la spate.\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p. 83)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>O alt\u0103 m\u0103rturie vine de la un membru marcant \u0163\u0103r\u0103nist Silviu Cr\u0103ciuna\u015f: \u201e… \u00een cursul r\u0103zboiului \u00eempotriva Uniunii Sovietice, mare\u015falul Antonescu a decis s\u0103 scoat\u0103 din \u00eenchisori \u015fi lag\u0103re pe legionarii de\u0163inu\u0163i…, trimi\u0163\u00e2ndu-i pe front, cu ordine strict adresate ofi\u0163erilor comandan\u0163i s\u0103 trimit\u0103 elemente legionare \u00een cele mai expuse pozi\u0163ii de lupt\u0103, de unde s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 niciodat\u0103. Ordinele au fost executate cu stricte\u0163e.\u201d<\/em><\/strong> (Silviu Cr\u0103ciuna\u015f, Reabilitarea. <\/em>Ed. Vremea, Bucure\u015fti-2000, p. 73)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doctorul \u00een Drept Victor Corbu\u0163, <\/strong>decorat cu Coroana Rom\u00e2niei, cl. V-a cu Spade \u015fi Panglica \u201eVirtutea Militar\u0103\u201d, trimis pe front pentru reabilitare<\/em>, a luptat ca ofi\u0163er, 3 ani \u00een regimentul 37 Artilerie, m\u0103rturisind c\u0103: \u201eNici nu apucasem s\u0103 d\u0103m ochii cu inamicul ci \u00eenc\u0103 m\u0103r\u015f\u0103luiam departe de liniile de lupt\u0103, pe drumurile desfundate ale Ucrainei, c\u00e2nd comandantul de divizie<\/em><\/strong> (*) \u00eel cheam\u0103 deoparte pe camaradul meu <\/em><\/strong>(*) care avea acela\u015fi grad cu mine \u015fi \u00eempreun\u0103 aveam comanda administrativ\u0103 a c\u00e2te unui grup de comand\u0103 divizie, \u015fi-i spune: <\/em><<Uite m\u0103i Gheorghe ce mi-a spus comandantul de regiment <\/strong>(*) chiar acum… \u00cei vezi pe cei doi sublocotenen\u0163i care merg c\u0103lare al\u0103turi \u00een fruntea unit\u0103\u0163ilor lor? la primul semn suspect tragi \u00een ei>>. Apoi maiorul s-a \u00eendep\u0103rtat iar camaradul meu mi-a transmis \u015fi mie cele de mai sus.\u201d<\/em><\/strong> (Victor Corbu\u0163, Civitas Diaboli.<\/em> Ed. Elisavaros, Bucure\u015fti-2005, p. 325)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O pre\u0163ioas\u0103 m\u0103rturie vine din partea preotului ortodox lupt\u0103tor pe frontul din R\u0103s\u0103rit, Nicolae Cr\u0103cea<\/strong>, care \u015ftia despre dispozi\u0163ia expres\u0103 dat\u0103 de \u015eeful statului, de concentrare a legionarilor pentru reabilitare<\/em> \u00eenceput\u0103 \u00een Iunie 1942: \u00a0\u201eTo\u0163i au fost trimi\u015fi la <\/em><<Centrul 5 de instruc\u0163ie-S\u0103rata-din sudul Basarabiei>>. Au fost formate 20 de batalioane, deci \u00een total 12 000 de suflete au trecut pe la S\u0103rata, murind \u00een cea mai mare parte… \u015ei to\u0163i erau reabilita\u0163i <\/em><<post mortem>>.\u201d <\/strong>(Nicu Cr\u0103cea, Dezv\u0103luiri Legionare.<\/em> Ed. Elisavaros, Bucure\u015fti-2001, p. 35)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u015fi spirit ne las\u0103 m\u0103rturie, Dr. \u015eerban Milcoveanu, fostul pre\u015fedintele U.N.S.C.R: \u201e\u00cen martie 1942 trimite pe front<\/em><\/strong> (e vorba de Ion Antonescu) \u00een linia I, 15 000 intelectuali universitari cu ordin special secret de asasinare. Au fost omor\u00e2\u0163i 14 500 \u015fi eu sunt unul din cei 500 supravie\u0163uitori. Tot \u00een martie 1942 trimite pe front \u00een batalioanele <\/em>900, 990-994 circa 4000 de elevi de liceu \u015fi la plecarea din lag\u0103rul de la S\u0103rata din sudul Basarabiei strig\u0103 cu voce tare: <\/em><<Ve\u0163i muri unul dup\u0103 altul p\u00e2n\u0103 ce \u015fefii vo\u015ftri de la Berlin mi se vor subordona.>><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul a fost ca aceste batalioane de elevi de liceu s\u0103 fie \u00eempinse \u00eentre mitralierele sovietice tr\u0103g\u00e2nd din fa\u0163\u0103 \u015fi mitralierele rom\u00e2ne\u015fti tr\u0103g\u00e2nd din spate. \u00centreg acest masacru \u015fi \u00eentreag\u0103 aceast\u0103 ru\u015fine cu unica cauzalitate de a avea \u015fefia Mi\u015fc\u0103rii Legionare \u015fi de a face din ea suportul dictaturii.\u201d<\/em><\/strong> (Dr. \u015eerban Milcoveanu, Teroarea de Stat p\u00e2n\u0103 la 22 decembrie 1989. <\/em>Bucure\u015fti-2004, p. 163)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dr. Nicolae Bacalba\u015fa<\/strong>, <\/em><\/strong>cit\u00e2ndu-l pe doctorul Milcoveanu, care amintea doar batalioanele: 900, 990 \u015fi 994,<\/strong> face referire la patru batalioane de elevi. Dar, av\u00e2nd \u015fi eviden\u0163a Batalionului-Independent 991<\/strong>, consemnat de sergentul-erou B\u0103cescu <\/strong>\u00een Jurnalul s\u0103u putem spune c\u0103 cele patru batalioane de elevi erau urm\u0103toarele: 900, 990, 991 \u015fi 994.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNumai c\u0103, de pild\u0103, ofi\u0163erii \u00eensura\u0163i cu evreice care nu au acceptat s\u0103 divor\u0163eze au fost trimi\u015fi \u00een batalioanele disciplinare. \u00cen acest mod a murit pe front un maior, citat de doctorul \u015eerban Milcoveanu…, trimis \u00een cele patru batalioane alc\u0103tuite din elevi de liceu trimi\u015fi pe front pentru c\u0103 apar\u0163ineau structurilor na\u0163ionaliste ale<\/em><\/strong> <<Fr\u0103\u0163iilor de Cruce>>. Batalioane de sacrificiu.\u201d<\/em><\/strong> (Nicolae Bacalba\u015fa\/ Gheorghe Bacalba\u015fa, Doi Plisno\u0163i Care Au Trecut Prutul. <\/em>Vol. I. Tipo Moldova, Ia\u015fi-2016, p. 239)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePromisiunea ca \u015fi cererea nu erau prea roze,<\/em><\/strong> spunea George Popescu, deoarece nu era vorba de o eliberare ci de o scoatere murdar\u0103 din \u00eenchisoare \u015fi trimiterea pe front \u00een linia \u00eent\u00e2i<\/em> (pentru reabilitare, unde te a\u015ftepta o moarte sigur\u0103), cu alte cuvinte se pl\u0103nuia o reabilitare prin moarte.\u201d<\/em> <\/strong>(George <\/strong>Popescu, Sub sabia Cavalerilor Apocalipsului.<\/em> Ed. Majadahonda, Bucure\u015fti-1997, p. 8 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Toader Iora\u015f, consemneaz\u0103 m\u0103rturia despre misiunea special\u0103 privind\u00a0 gra\u0163ia reabilit\u0103rii<\/em>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e Batalioanele de reabilitare \u00een care, al\u0103turi de punga\u015fi, cot la cot cu t\u00e2lharii de drumul mare, amesteca\u0163i printre toate lep\u0103d\u0103turile societ\u0103\u0163ii, sunt \u00eencadra\u0163i \u015fi legionarii. Aceste forma\u0163iuni inventate de o minte plin\u0103 de ur\u0103, se \u015ftie, sunt condamnate de la \u00eenceput. cei care vor sc\u0103pa de focul inamic vor fi secera\u0163i\u00a0 din spate de mitralierele rom\u00e2ne\u015fti.\u201d<\/em><\/strong> (Toader Iora\u015f, \u201eOaspe\u0163i\u201d ai Marelui Reich. <\/em>Ed. Gama-1997, p. 47) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Batalionul I-S\u0103rata-Basarabia <\/strong>era format din: mr. Buruian\u0103 din Moldova-compania a III-a, c\u0103pt. Costescu din Bucure\u015fti-plutonul I, lt. Pavel Gheorghe-rezervist, din Moldova, comanda\u0163ii de grupe \u015fi de\u0163inu\u0163ii alc\u0103tuind 1001 suflete. <\/strong>Caporalul B\u0103cescu <\/strong>devenit \u00eenchietor al plutonului 3<\/strong> sub comanda lt. Pavel Gheorghe a primit decora\u0163ia B\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi Credin\u0163\u0103 cu spade.<\/strong> Dup\u0103 o instruc\u0163ie scurt\u0103 \u015fi sumar\u0103 li s-a promis linia I-a<\/strong> \u00een compania Batalionului \u201e991-Independent\u201d. <\/strong>Ziua de plecare: 1 Septembrie 1942. S-a traversat cu trenul Basarabia, Nistrul, Odesa, Bugul, Nipru-Petroschi, debarc\u00e2nd pe \u0163\u0103rmul m\u0103rii Azov la Mariopol de ziua Sfintei Fecioare Maria, la 8 Septembrie 1942.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Batalionul 991-Independent cu cei 1001 osta\u015fi <\/strong>s-a ata\u015fat Diviziei a 5-a infanterie, compus\u0103 din regimentele: 8 Buz\u0103u, 9 R\u00e2mnic <\/strong>\u015fi 32 Mircea-Ploie\u015fti, 2 regimente <\/strong>de artilerie <\/strong>\u015fi dou\u0103 brig\u0103zi de speciali\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mar\u015ful <\/strong>a \u00eenceput pe 9 Septembrie 1942-Ziua Sf. dumnezeie\u015fti P\u0103rin\u0163i Ioachim \u015fi Ana <\/strong>din Mariopol ajung\u00e2ndu-se pe 1 Octombrie dup\u0103 750 km la Cotul Donului. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103r\u015f\u0103luiam zilnic de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara numai cu o can\u0103 de ceai \u015fi un sfert de p\u00e2ine drept hran\u0103. Str\u0103b\u0103team 20, 30, uneori mai mul\u0163i kilometri p\u00e2n\u0103 ajungeam acolo, unde era<\/em><\/strong> buc\u0103t\u0103ria oprit\u0103 pentru prepararea hranei… Trec\u00e2nd prin Dombas ajungem la Done\u0163.\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p. 163)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/strong>Asaltul asupra sovieticilor a \u00eenceput cu Atacul de la Cotele 201, 202<\/em><\/strong>, 203.<\/em><\/strong> Ajuta\u0163i de o parte din Batalioanele tot de sacrificiu formate S\u0103rata <\/strong>\u015fi Arciz <\/strong>\u015fi Divizia a 6-a, Batalionul 991<\/strong> a pus st\u0103p\u00e2nire pe ultima Cot\u0103 a marelui Cot al Donului<\/strong>, \u00eemprejmuit de Valea Zorizei <\/strong>la circa 60 km nord-vest de Stalingrad<\/strong>. Divizia a 5-a f\u0103cea eforturi disperate pentru a cuceri \u015fi ei ultima Cot\u0103, ca s\u0103 se a\u015feze pe acela\u015fi aliniament cu Divizia a 6-a: \u201eNi se cerea s\u0103 intervenim acolo unde lupta era mai grea \u015fi ei nu puteau, singuri, s\u0103 ocupe cota respectiv\u0103 sau erau contraataca\u0163i de ru\u015fi. \u00cen felul acesta noi am devenit batalion de sacrificiu. P\u00e2n\u0103 \u015fi ru\u015fii aflaser\u0103 de vestitul nostru batalion de de\u0163inu\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t ori de c\u00e2te ori \u015ftiau c\u0103 lupt\u0103 cu noi intrau \u00een panic\u0103 \u015fi se retr\u0103geau…Atacurile ce continuau ne\u00eencetat r\u0103riser\u0103 r\u00e2ndurile Batalionului 991 aproape la jum\u0103tate… Noi, Batalionul 991 Independent, cei care fuseser\u0103m folosi\u0163i ca batalion de sacrificiu \u00een cele mai grele lupte, am reu\u015fit s\u0103 ne fix\u0103m mai sigur acolo pe un deal, unde \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi\u00a0 pu\u0163in la dreapta se contura Valea Zarizei, \u00eemp\u00e2nzit\u0103 toat\u0103 cu l\u0103st\u0103ri\u015f… \u00cen seara zilei de 7 spre 8 Noiembrie, c\u00e2nd se s\u0103rb\u0103toresc Sfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavril, un nor gros \u015fi cu v\u00e2nt de step\u0103 a st\u00e2rnit mai \u00eent\u00e2i ploaia, care s-a transformat \u00een lapovi\u0163\u0103 \u015fi apoi \u00een ninsoare.\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p. 191) Sovieticii au contraatacat, dar gra\u0163ie Batalioanelor de sacrificiu, <\/strong>cu sacrificii mari <\/strong>pozi\u0163ia victoriei pe Cotul Donului a fost p\u0103strat\u0103. Un subordonat al Sergentului B\u0103cescu <\/strong>l-a informat c\u0103 generalul \u015eteflea oprind trimiterea altor trupe noi pentru \u00eent\u0103rirea pozi\u0163iei, nem\u0163ii le-au t\u0103iat suplimentul de hran\u0103 rece: pesme\u0163i, marmelad\u0103, unt, \u0163ig\u0103ri \u015fi bomboane:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –\u201eDa\u2019 cine \u0163i-a spus \u0163ie toate astea? \u00eel \u00eentrebai eu atunci trec\u00e2ndu-m\u0103 un fior prin tot corpul.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Am auzit de la un ofi\u0163er venit de la Statul Major \u015fi trimis de generalul \u015eteflea s\u0103 anun\u0163e \u00een secret mai mul\u0163i ofi\u0163eri de aici, de pe front, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 pe motiv de concediu. \u015ei c\u0103pitanul Costescu este plecat tot \u00een concediu, a mai ad\u0103ugat soldatul…\u00cen diminea\u0163a zilei de 18 noiembrie, profit\u00e2nd de cea\u0163a aceea, ru\u015fii pornesc \u00een secret marea ofensiv\u0103 ce a schimbat soarta r\u0103zboiului.\u201d<\/em><\/strong>(ibid.,p. 203)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Despre tr\u0103darea generalului \u015eteflea m\u0103rturise\u015fte un Rom\u00e2n de un caracter irepro\u015fabil \u015fi foarte bine informat, prin\u0163ul Mihail Sturdza: \u201e… Generalul \u015eteflea, omul de \u00eencredere al Generalului Antonescu, cel care nu vroia s\u0103 rec\u00e2\u015ftig\u0103m acel ostrov furat <\/em><\/strong>(Transnistria?), care la procesul Generalului, \u00een fa\u0163a unui tribunal comunist, s\u2019a l\u0103udat c\u0103 a tr\u0103dat tot timpul pe \u015feful care \u00ee\u015fi pusese \u00eencrederea \u00een el \u015fi c\u0103 a sabotat continuu, ca \u015eef al Marelui Stat Major, trimiterea trupelor pe front \u015fi aprovizionarea lor, contribuind astfel la dezagregarea liniilor noastre pe Volga…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dezastrul de la Stalingrad se datora exclusiv \u00eend\u0103r\u0103tniciei cu care Comandamentul German concentrase toate sfor\u0163\u0103rile sale asupra atacului frontal al <<cet\u0103\u0163ii>>, renun\u0163\u00e2nd a priori la beneficiul manevrei, singurul generalmente decisiv \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri \u015fi ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi flancurile imobilizate cu divizii rom\u00e2ne\u015fti r\u0103sfirate pe dou\u0103 fronturi, mult prea mari pentru a reprezenta o adev\u0103rat\u0103 linie de ap\u0103rare, aceasta \u00eempotriva obiec\u0163iunilor reiterate at\u00e2t comandan\u0163ilor locali c\u00e2t \u015fi ale Comandamentului Rom\u00e2nesc…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinele Rom\u00e2nismului trecuser\u0103 din m\u00e2inile Mare\u015falului Antonescu-care de la alungarea Mi\u015fc\u0103rii Legionare din Guvern r\u0103m\u0103sese \u00eenconjurat numai de cretini politici, de sl\u0103b\u0103nogi \u015fi de defeti\u015fti-\u00een m\u00e2inile unei clici ce se organizase la Ministerul Afacerilor Externe sub conducerea unui foarte oarecare Niculescu-Buze\u015fti, mo\u015ftenitori spirituali ai lui Titulescu, la Palatul Regal cu resturile lui Urd\u0103reanu \u015fi cu c\u00e2\u0163iva militari, ca Generalul \u015eteflea \u015fi Generalul Racovi\u0163\u0103, am\u00e2ndoi \u00een comunica\u0163ie direct\u0103 cu adversarii no\u015ftri occidentali \u015fi sovietici.\u201d<\/em><\/strong> (Mihail Sturdza, Rom\u00e2nia \u015fi Sf\u00e2r\u015fitul Europei. Amintiri din \u0162ara pierdut\u0103.<\/em> Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1994, p. 244, 248-249)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei doi generali tr\u0103d\u0103tori \u015fi-au avut ca precursori la\u015fitatea \u015fi incompeten\u0163a generalilor Teodorescu \u015fi Aslan, care au pe con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea ru\u015finoas\u0103 de la Turtucaia din 24 August\/ 6 Septembrie 1916, ce a condus la marele dezastru viz\u00e2nd ocuparea \u00a0\u00eentregii \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103darea generalilor sau frica este pl\u0103tit\u0103 scump cu s\u00e2ngele osta\u015filor lor din tran\u015fee.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de marele atac preg\u0103tit de Armata Ro\u015fie la Cotul Donului, se declan\u015fase at\u00e2t pe Don c\u00e2t \u015fi la Stalingrad o confuzie dezastruoas\u0103, spune eroul ofi\u0163er Aurel State<\/strong>: \u201eEfective \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ite prin concedii. Schimb\u0103ri \u00een comandament. Schimb\u0103ri de unit\u0103\u0163i \u00een dispozitivul de ap\u0103rare \u00een ajunul atacului inamic, astfel ca nimeni s\u0103 nu-\u015fi cunoasc\u0103 pozi\u0163ia sa \u015fi nici pe a vecinilor. Rezerve trimise departe \u00een spate. Unit\u0103\u0163i din linia \u00eent\u00e2i care se repliau potrivit unor ordine necontrolabile, \u00een timp ce vecinii erau l\u0103sa\u0163i la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii cu flancurile descoperite.\u201d<\/em><\/strong> (Aurel State, Drumul Crucii.<\/em> Amintiri de pe Front \u015fi din Gulaguri.<\/em> Ed. Rost. Funda\u0163ia Sfin\u0163ii \u00cenchisorilor, Bucure\u015fti-Pite\u015fti-2013, p. 222)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eArmata Donului era,<\/em><\/strong> aminte\u015fte eroul ofi\u0163er Radu M\u0103rculescu<\/strong>-purt\u0103tor al Coroanei Rom\u00e2niei cu spad\u0103 \u015fi panglic\u0103 militar\u0103, \u00een grad de cavaler, din start, sacrificat\u0103… Trimiterea acestor unit\u0103\u0163i la distan\u0163e cu mult peste posibilit\u0103\u0163ile noastre logistice-de unde grava precaritate \u00een aprovizionarea cu muni\u0163ie, alimente \u015fi echipament-, \u00een\u015firarea acestora pe un front colosal de \u00eentins fa\u0163\u0103 de posibilitatea lor de acoperire, apoi lipsa de armament antitanc, de unit\u0103\u0163i blindate, ca s\u0103 nu mai vorbim de avia\u0163ie <\/em>(\u015fi toate acestea \u00een fa\u0163a unui inamic suprasaturat de tancuri, oameni \u015fi muni\u0163ie), ne condamnau de la \u00eenceput la o \u00eenfrungere dezastruoas\u0103… Atunci care a fost <\/em><<scopul superior>> mai \u00eendep\u0103rtat pentru care ne-a sacrificat ca pe ni\u015fte pioni pe tabla de \u015fah?\u201d<\/em><\/strong> (Radu M\u0103rculescu, P\u0103timiri \u015fi ilumin\u0103ri din captivitatea sovietic\u0103. <\/em>Ed. Humanitas, Buccure\u015fti-2010, p. 44) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Tancurile sovietice mari c\u00e2t o locomotiv\u0103 cu \u00eensemnele U.S.A. au ocupat ad\u00e2nc spatele frontului rom\u00e2nesc. Batalionul 991<\/strong>, sacrificat p\u00e2n\u0103 la 335 de suflete s-a pus \u00een retragere m\u00e2hni\u0163i suflete\u015fte, p\u0103r\u0103sind o zon\u0103 strategic\u0103 deosebit\u0103 cu tran\u015fee, cu c\u0103su\u0163e s\u0103pate \u00een p\u0103m\u00e2nt, cu viroaga acelui loc ca o fort\u0103rea\u0163\u0103: <<c\u0103ci de bine de r\u0103u, pe noi ru\u015fii nu ne clintiser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nici un pas.>><\/em><\/strong> (ibid., p 212)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vitejia \u015fi jertfa osta\u015filor rom\u00e2ni se \u00eentindea v\u0103z\u00e2nd cu ochii, dar la spectrul foamei solda\u0163ilor s-a ad\u0103ugat insuficienta preg\u0103tire, plus armamentul prost din dotare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce m\u0103rturise\u015fte P\u0103rintele maior Dimitrie Bejan: \u201eAm c\u0103zut prizonier \u00een Rusia, la Stalingrad, \u00een iarna lui 1942, \u00eempreun\u0103 cu 17 000 de rom\u00e2ni, unde am stat \u015fase ani de zile, p\u00e2n\u0103 \u00een 1948. Dar nu putem spune c\u0103 ne-au prins. Noi nu mai aveam nici cartu\u015fe, n-aveam nici ce m\u00e2nca. La focurile improvizate \u00een parcuri, seara, oamenii \u00ee\u015fi frigeau centurile sau t\u0103lpile de la bocanci, le m\u00e2ncau scorojite.\u201d<\/em><\/strong> (Pr. Dimitrie Bejan, Bucuriile suferin\u0163ei. Via\u0163a unui Preot Martir. <\/em>H\u00e2rl\u0103u-Ia\u015fi-2002, p. 29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 21 Noiembrie 1942, <\/strong>Sergentul B\u0103cescu<\/strong> dup\u0103 6 luni de front \u00een linia I-a este r\u0103nit \u00een timpul retragerii de un glonte trimis din spate: \u201eDeci, din acea zi, or\u0103 \u015fi minut \u00eentreaga Divizie a5-a a infanteriei a intrat \u00een dezordine. Tot de la aceast\u0103 dat\u0103 s-a terminat definitiv cu existen\u0163a Batalionului 991-Independent… Toat\u0103 suflarea aceea omeneasc\u0103, care ne retr\u0103geam \u015fi ap\u0103ruser\u0103m ca \u0163int\u0103 vizibil\u0103 a inamicului, am fost folosi\u0163i ca la poligonul de tragere…<\/em><\/strong> Noi am fost primii oameni ai acelui r\u0103zboi care \u00een ziua de 21 noiembrie am luat contact cu noua arm\u0103-Katiu\u015fa<\/em><\/strong>(ibid., p. 222-224)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de proiectile, sovieticii bombardau \u015fi cu o puzderie de afi\u015fe cu urm\u0103torul text: <<Fra\u0163i rom\u00e2ni, preda\u0163i-v\u0103! De ce mai lupta\u0163i fl\u0103m\u00e2nzi \u00een interesul altora? Lep\u0103da\u0163i-v\u0103 de fiara fascist\u0103! Preda\u0163i-v\u0103, noi nu v\u0103 facem nici un r\u0103u!>> <\/em><\/strong>(ibid., p. 234)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Divizia a 6-a era \u015fi ea f\u0103cut\u0103 ferfeli\u0163\u0103 ca celelalte corpuri de armate, peste \u015fapte divizii, care s-au \u00eencle\u015ftat \u00een marele cavou din Cotul Donului. Din celebrul Batalion de sacrificiu<\/strong> 991<\/strong>, se mai t\u00e2rau \u00een via\u0163\u0103 5 osta\u015fi. Din celelalte 19 Batalioane sacrificate <\/strong>au supravie\u0163uit la fel de pu\u0163ini solda\u0163i. \u00centunericul mor\u0163ii, bezna nop\u0163ii \u015fi fiarele ro\u015fii h\u0103mesite de s\u00e2nge \u00eencercuiser\u0103 zdren\u0163ele decimate ale bravei armate rom\u00e2ne, tr\u0103dat\u0103 de o parte din ofi\u0163erii ei superiori. Armata a 6-a german\u0103 de la Stalingrad, \u00eencercuit\u0103 deodat\u0103 cu cea rom\u00e2n\u0103 a mai rezistat p\u00e2n\u0103 la 2 Februarie 1943, c\u00e2nd a capitulat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Generalul Platon Chirnoag\u0103 <\/strong>ne transmite cauzele care au condus la marile \u00eenfr\u00e2ngeri ale armatelor germano-rom\u00e2ne de la Cotul Donului, Stalingrad <\/strong>\u015fi apoi pe toate fronturile: \u201eHot\u0103r\u00e2rea pentru ofensiva spre Stalingrad \u015fi Caucaz a fost comunicat\u0103 prin instruc\u0163iunea operativ\u0103 nr. <\/em>41 din 5.4. 1942. Prin aceast\u0103 instruc\u0163iune, grupul de armate de sud trebuia \u00eent\u00e2i s\u0103 distrug\u0103 inamicul de la vest de Don din fa\u0163a armatei a 6-a <\/em>(la aripa st\u00e2ng\u0103 a grupului de armate \u00een regiunea Harkov), dup\u0103 care acest grup se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00een alte dou\u0103 grupuri de armate:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Grupul de armate A <\/strong>(mare\u015fal List)-cu armata I-a blindat\u0103 \u015fi armata a 17-a-trebuia s\u0103 atace spre Stalingrad, pornind de la aripa dreapt\u0103 a grupului de armate sud \u015fi \u00eenaint\u00e2nd de-a lungul cursului inferior al Donului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Grupul de armate B <\/strong>(mare\u015fal von Weichs)– cu armata a 4-a blindat\u0103 \u015fi armata a 6-a-trebuia s\u0103 atace \u00een lungul Donului spre Stalingrad, pornind de la aripa st\u00e2ng\u0103 a grupului de armate sud. Ambele grupuri de armate trebuiau s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 la Stalingrad \u015fi s\u0103-l cucereasc\u0103 sau s\u0103-l distrug\u0103 prin foc. Apoi trebuiau s\u0103 se \u00eendrepte spre sud pentru a cuceri Caucazul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 28 iunie a \u00eenceput marea ofensiv\u0103 german\u0103… inamicul n-a mai a\u015fteptat s\u0103 fie prins \u00een cerc \u015fi s-a retras la timp… Armata a 6-a \u015fi-a continuat \u00eenaintarea spre est \u015fi la 23 iulie se g\u0103sea \u00een cotul Donului la nord de Kalaci.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, comandamentul suprem german-\u00een\u015felat poate de slaba rezisten\u0163\u0103 opus\u0103 de ru\u015fi-a renun\u0163at s\u0103 mai concentreze toate for\u0163ele \u00een jurul Stalingradului \u015fi a hot\u0103r\u00e2t ca:<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Grupul de armate A cu armata I-a blindat\u0103 \u015fi armata a 17-a s\u0103 \u00eenainteze spre sud \u00een Caucazul de vest, de-a lungul coastei M\u0103rii Negre, \u015fi s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00e2nire pe regiunea petrolifer\u0103 Batum.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Grupul de armate B s\u0103 cucereasc\u0103 Stalingradul cu armata a 6-a \u015fi armata a 4-a blindat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a fost gre\u015fala fatal\u0103.\u00a0 Dac\u0103 s-ar fi aplicat integral instruc\u0163iunea nr. 41 de la 5.4.1942-adic\u0103 am\u00e2ndou\u0103 grupurile de armate s\u0103 fi atacat la Stalingrad-acest ora\u015f ar fi fost cucerit repede \u015fi cu mult mai pu\u0163ine pierderi. Hitler a vrut \u00eens\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een regiunea petrolifer\u0103 din Caucaz \u00eenainte de venirea iernii; de aceea n-a reu\u015fit nici \u00eentr-o parte nici \u00een cealalt\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 B\u0103t\u0103lia de la Cotul Donului ar fi avut cu totul alt rezultat dac\u0103 \u00eenaltul comandament german ar fi luat \u00een considerare cererile comandan\u0163ilor rom\u00e2ni \u015fi n-ar fi desconsiderat informa\u0163iile trimise de pe front despre preg\u0103tirile ofensive ruse…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gre\u015feli au fost, evident! Dar ele au apar\u0163inut \u00cenaltului Comandament German \u015fi anume:\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

1)\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>N-a dat trupelor rom\u00e2ne, nici \u00eenainte de plecarea din \u0163ar\u0103 \u015fi nici dup\u0103 sosirea pe front, armamentul anticar \u015fi artileria grea pe care se angajase s\u0103 le distribuie acestor trupe.<\/strong><\/p>\n

2)\u00a0\u00a0\u00a0 Nu s-a permis armatei a 3-a rom\u00e2ne s\u0103 reduc\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie \u015fi la \u00eenceputul lui octombrie, capetele de pod ruse\u015fti aflate \u00een zona ei operativ\u0103.<\/strong><\/p>\n

3)\u00a0\u00a0\u00a0 N-a luat \u00een considerare informa\u0163iile armatei a 6-a germane \u015fi ale armatei a 3-a rom\u00e2ne, despre o foarte puternic\u0103 concentrare de for\u0163e inamice \u00een cotul Donului.<\/strong><\/p>\n

4)\u00a0\u00a0\u00a0 N-a adus rezerve suficiente \u00een spatele celor dou\u0103 armate rom\u00e2ne, nici chiar atunci c\u00e2nd se \u015ftia c\u0103 ofensiva inamic\u0103 era iminent\u0103.<\/strong><\/p>\n

5)\u00a0\u00a0\u00a0 Pe la 10-11 noiembrie se \u015ftia cu precizie c\u0103 ru\u015fii sunt gata s\u0103 dezl\u0103n\u0163uie o mare ofensiv\u0103 \u00een Cotul Donului. Dac\u0103 la Stalingrad, armata a 6-a german\u0103 dispunea de for\u0163e considerabile, fixate de rezisten\u0163a armatei a 62-a ruse \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie distrug\u0103toare, armatele 3 \u015fi 4 rom\u00e2ne, care \u00eei asigurau flancurile, aveau diviziile \u00eentinse pe fronturi foarte lungi \u015fi nu dispuneau de armamentul necesar unei b\u0103t\u0103lii defensive contra unui inamic dotat cu numeroase care de lupt\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, era logic s\u0103 se renun\u0163e la cucerirea ora\u015fului Stalingrad, s\u0103 se retrag\u0103 de acolo o parte din artileria grea, din trupe \u015fi din masa impun\u0103toare de armament de tot felul, \u015fi s\u0103 fie distribuite fie pe frontul celor dou\u0103 armate rom\u00e2ne, fie trecute \u00een rezerva direct\u0103 a acestora.\u201d<\/strong> (General Platon Chirnoag\u0103, Istoria politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a r\u0103zboiului Rom\u00e2niei contra Rusiei sovietice. <\/em>Ed. Fides, Ia\u015fi-1998, p. 224-249) <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu piciorul r\u0103nit la Popliscaia<\/strong>, Sergentul Constantin B\u0103cescu <\/strong>t\u00e2r\u0103\u015fte dup\u0103 el primii pa\u015fi ai prizoneratului spre \u00eencremenita Siberie, care a pustiit sufletele milioanelor de prizonieri. Erau zorii zilei de 23 Noiembrie 1942. Sergentul B\u0103cescu a avut \u015fansa unei interven\u0163ii divine \u015fi medicale salv\u00e2ndu-\u015fi piciorul r\u0103nit. Pe 8 Decembrie 1942, seara trenul cu prizonieri a oprit \u00eentr-un or\u0103\u015fel al Siberiei de Nord, debarc\u00e2ndu-i nop\u0163ilor albe siberiene.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ziua de 9 Martie 1943, le-a oferit deportarea a celor peste o sut\u0103 de companii cu un efectiv variind \u00eentre 10 000 \u015fi 20 000 de prizonieri, \u00een lag\u0103rul siberian 99<\/strong>, la 60 km sud de Caraganda <\/strong>din regiunea Kazahstan<\/strong>, la circa 12 000 km de Rom\u00e2nia. <\/strong>\u00cen August acela\u015fi an \u00ee\u015fi face apari\u0163ia o comisie <\/strong>numit\u0103 de Liga Na\u0163iunilor, privind controlul efectivului \u015fi starea prizonierilor \u00een lag\u0103r. Dup\u0103 ei au urmat comisari sovietici <\/strong>\u015fi instructori rom\u00e2ni<\/strong> pentru racolarea \u00een Diviziile ru\u015finii, <\/strong>separ\u00e2ndu-i pe rom\u00e2ni de celelalte na\u0163iuni care formaser\u0103 nucleul Axei, pentru lag\u0103rul 99\/ 4-Caraganda.<\/strong> Dup\u0103 ce au fost anun\u0163a\u0163i de conducerea lag\u0103rului la 24 August 1944, c\u0103 Rom\u00e2nia s-a aliat cu U.R.S.S-ul, s-au trezit cu prizonieri rom\u00e2ni lua\u0163i de pe frontul de la Ia\u015fi. \u00cen lag\u0103rul de la Tambov, <\/strong>la poalele mun\u0163ilor Urali, <\/strong>se aflau peste 30 000 de prizonieri ai Axei. \u00cen lag\u0103rul-sanatoriu Sunica-Siberia de Nord<\/strong>, 500 de prizonieri rom\u00e2ni <\/strong>au declan\u015fat greva foamei pentru repatriere. Era c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul lui Decembrie 1946. \u00cen replic\u0103 comandantul lag\u0103rului i-a informat c\u0103 \u00een statul sovietic greva este interzis\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u201e… \u015ei de ce? Pentru ce? \u015ei ce vre\u0163i? S\u0103 v\u0103 d\u0103m drumul acas\u0103? S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu v\u0103 cheam\u0103 \u0163ara de unde a\u0163i plecat! Nu v\u0103 cheam\u0103 guvernul vostru \u00een \u0163ar\u0103! \u015ei apoi trebuie s\u0103 munci\u0163i ca s\u0103 pl\u0103ti\u0163i ce a\u0163i stricat…\u201d<\/em><\/strong> (ibid., p. 478)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Anul 1947, a debutat cu viscole, geruri cumplite, dar \u015fi o raz\u0103 de bucurie: posibilitatea de a scrie c\u0103r\u0163i po\u015ftale acas\u0103, rezumate la 25 de cuvinte. \u00cen 26 Aprilie 1947, Sergentul B\u0103cescu a scris: \u201eScumpa mea mam\u0103 vei \u015fti despre mine c\u0103 sunt \u00een via\u0163\u0103 \u015fi m\u0103 aflu prizonier \u00een URSS. V\u0103 rog scrie\u0163i-mi \u015fi mie. Al vostru Costic\u0103.\u201d<\/em><\/strong> Adresa, lag\u0103rul 99\/4 Caraganda, regiunea Kazahstan. (ibid., p. 488) \u00cen ziua de 15 Iunie 1948, Flamura repatrierii prizonierilor rom\u00e2ni din siberii a \u00eenceput s\u0103 fluture cu primul lot pus \u00een mi\u015fcare lu\u00e2ndu-\u015fi la revedere de la mina Kirova. <\/strong>Diminea\u0163a zilei de 11 Iulie 1948<\/strong>, a devenit pentru Sergentul B\u0103cescu Ziua sf\u00e2nt\u0103 a repatrierii: -Adio, Siberieee!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Pe 29 Iulie 1948, Constantin B\u0103cescu <\/strong>\u015fi-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat mama \u015fi pe cei g\u0103si\u0163i acas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0CONCLUZII<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u0162\u0103ranul muscelean <\/strong>cu 7 clase primare, dar Osta\u015f cu excep\u0163ionale calit\u0103\u0163i de lupt\u0103tor, spirit de jertf\u0103, str\u0103lucind \u00een bravur\u0103, cu devotament fa\u0163\u0103 de armat\u0103, cu patos fa\u0163\u0103 de Patrie, cu zel fa\u0163\u0103 de Cruce, cu spirit eroic legendar, las\u0103 m\u0103rturie prin Jurnalul s\u0103u de r\u0103zboi<\/strong>, dovada incontestabil\u0103 a cuceririi Cotului Donului<\/strong> de c\u0103tre Batalioanele de sacrificiu, \u00eentre care \u015fi celebrul 991,<\/strong> deschiz\u00e2nd calea armatelor rom\u00e2no-germane spre victoria deplin\u0103 asupra Rusiei atee, dac\u0103 n-ar fi intervenit marea tr\u0103dare a unui grup de generali rom\u00e2ni. Cele 552<\/strong> de file ale Memoriilor sale ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu tr\u0103irile \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor ie\u015fite din comun, cu admira\u0163ia \u015fi spontaneitatea stilului s\u0103u simplu \u0163\u0103r\u0103nesc care se poate pr\u0103v\u0103li oric\u00e2nd peste multe opere clasice sau academice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Batalioanele independente, <\/strong>presupuse a fi de reabilitare, <\/strong>au fost de fapt Batalioanele de sacrificiu<\/strong>, care au cucerit Cotul Donului <\/strong>deschiz\u00e2nd drumul spre victorie dac\u0103 nu intervenea neconcordan\u0163a instruc\u0163iunilor operative germane, lipsa armamentului modern promis de germani, desconsiderarea inamicului, u\u015furin\u0163a cu care au privit marea ofensiv\u0103 pe care o preg\u0103teau ru\u015fii, tr\u0103darea unor generali iresponsabili v\u00e2ndu\u0163i camarilei regale \u015fi inamicului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnalul s\u0103u-Document se prelinge pe firul apostolic: <<Nu putem s\u0103 nu vorbim cele ce am v\u0103zut \u015fi am auzit>> <\/strong>( F. A. 4, 20)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricilor contemporani, se pare, c\u0103 le este \u00eenc\u0103 team\u0103 s\u0103 admit\u0103 faptul c\u0103 lucr\u0103rile memorialistice pot constituii izvor de adev\u0103r istoric, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 cei care au f\u0103cut din s\u00e2ngele lor v\u0103rsat pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 cunun\u0103 Neamului, nu au de ce s\u0103 mint\u0103 atunci c\u00e2nd scriu despre acele evenimente care le-au marcat ireversibil via\u021ba.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Devotamentul lui pus \u00een slujba Patriei, CONSTANTIN B\u0102CESCU<\/strong> \u00a0\u00eel consider\u0103 ca \u00a0fiind voia lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe drumul Calvarului spre Siberia trecuse peste 7 ape mari<\/strong> \u015fi, de fiecare dat\u0103, \u00a0\u00eel rugase pe Hristos s\u0103-l salveze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 repatriere ajunge p\u0103durar \u015fi construie\u015fte 7 f\u00e2nt\u00e2ni mul\u0163umindu-I Celui de Sus, Care l-a salvat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0R\u0103zboiul de re\u00eentregire al Na\u0163iei noastre a adus Crucea<\/strong> Eroismului \u015fi Martiriului bravilor osta\u015fi dar \u0219i tr\u0103darea unor capi ai Armatei rom\u00e2ne \u0219i pierderea demnit\u0103\u0163ii pentru cei care au alc\u0103tuit Diviziile ro\u015fii ale v\u00e2nz\u0103rii \u015fi tr\u0103d\u0103rii Neamului…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eroii no\u0219tri au r\u0103mas \u00een \u00a0P\u0103m\u00e2ntul <\/strong>at\u00e2tor cimitire: \u0162iganca-Basarabia, Plosca, Buniatofca, \u015etern, Cotele 101, 103\/ Cotul Donului, Popliscaia, Vigoda, Octeabri, Neutali, Alixandrofca, Dalnic \u015f.a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u0218tim sigur c\u0103 o parte dintre ei au CRUCE doar \u00een CERURI deoarece nimeni nu a reu\u0219it s\u0103 le a\u0219eze aici m\u0103car o cruce sortit\u0103 vijeliilor ce trec \u00eenc\u0103 peste \u021aAR\u0102 !<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Slav\u0103 \u015fi cinstire batalioanelor de sacrificiu, armatei rom\u00e2ne \u015fi eroului nostru, al c\u0103rui nume \u00eel cunoa\u0219tem noi sau doar Bunul Dumnezeu !<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 16 Septembrie 2016:\u00a0\u00a0 Brusturi-Neam\u0163-Dacorom\u00e2nia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSchimba\u0163i op\u0163iunea public\u0103, da\u0163i-i o alt\u0103 direc\u0163iune, \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0r\u0103scoli\u0163i geniul na\u0163ional – spiritul propriu \u015fi \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 caracteristic al [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27423","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27423"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27423\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27426,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27423\/revisions\/27426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}