{"id":27436,"date":"2016-09-19T06:01:02","date_gmt":"2016-09-19T06:01:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27436"},"modified":"2016-09-19T06:01:02","modified_gmt":"2016-09-19T06:01:02","slug":"cezarina-adamescu-un-veac-de-intelepciune-intr-un-bogat-florilegiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/19\/cezarina-adamescu-un-veac-de-intelepciune-intr-un-bogat-florilegiu\/","title":{"rendered":"Cezarina Adamescu: Un veac de \u00een\u021belepciune \u00eentr-un bogat florilegiu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Preot Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanu & <\/strong><\/p>\n

Prof. Rozalia Br\u00e2nda\u015f<\/strong><\/p>\n

1001 Cuget\u0103ri – Antologie IX<\/em><\/strong><\/p>\n

Editura \u015ecoala ardelean\u0103<\/strong><\/p>\n

Cluj Napoca, 2016<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Este \u015ftiut c\u0103 fiecare popor are tezaurul s\u0103u de \u00een\u0163elepciune \u015fi spiritualitate din care extrag esen\u0163a aurifer\u0103, ori de c\u00e2te ori este nevoie ori sufletul jinduie\u015fte dup\u0103 o vorb\u0103 bun\u0103. Sunt de notorietate astfel, spicuirile din \u00een\u0163elepciunea chinezeasc\u0103, japonez\u0103, indian\u0103, a altor popoare din Orient sau din Occident din care tot omul se \u00eenfrupt\u0103. \u00cen zilele noastre, tehnologia avansat\u0103 a comunica\u0163iilor \u00een mas\u0103 a creeat posibilitatea tuturor oamenilor s\u0103 accead\u0103 la aceste tezaure de \u00een\u0163elepciune. Dar nu to\u0163i se opresc \u00een dreptul unui cuv\u00e2nt \u00een\u0163elept, capabil s\u0103-\u0163i primeneasc\u0103 l\u0103untrul.<\/p>\n

\n

Din toate timpurile, \u00een\u0163elepciunea a exercitat \u00eens\u0103, o atrac\u0163ie deosbit\u0103 pentru omenire. Ea te ajut\u0103 s\u0103-\u0163i deslu\u015fe\u015fti unele nedumeriri, s\u0103 po\u0163i s\u0103 faci lucrurile \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0163i fie bine, dar \u015fi s\u0103 \u00eempar\u0163i din g\u00e2ndirea \u015fi \u00een\u0163elepciunea ta \u015fi altora. Omul \u00een\u0163elept este apreciat nu pentru ceea ce are, ci, pentru ceea ce este \u015fi ceea ce \u015ftie, dar \u015fi pentru modul cum se face \u00een\u0163eles. Pentru c\u0103, degeaba \u015ftii multe lucruri \u015fi nu po\u0163i s\u0103 le explici \u015fi altora. A \u0163ine numai pentru tine un adev\u0103r pe care poate, al\u0163ii nu-l v\u0103d este echivalent cu a v\u00e2r\u00ee soarele \u00eentr-o cof\u0103 ca s\u0103-l ai doar pentru tine. \u00cen\u0163elepciunea cap\u0103t\u0103 valoare doar dac\u0103 e \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103.<\/p>\n

\n

Aceast\u0103 carte con\u0163ine un tezaur care trebuie pus \u00een lumin\u0103. Ea cuprinde rodul min\u0163ii c\u00e2torva sute de autori, filozofi, poe\u0163i, profesori, istorici \u015fi lingvi\u015fti, critici, memoriali\u015fti, traduc\u0103tori, matematicieni, fizicieni, mari cercet\u0103tori \u015fi descoperitori, medici, filologi, economi\u015fti, \u00a0oameni politici, juri\u015fti, monahi, domnitori (Neagoe Basarab); reprezentan\u0163i ai \u015ecolii Ardelene, oameni din diverse domenii care au l\u0103sat ceva din g\u00e2ndirea lor urma\u015filor, adic\u0103 nou\u0103, cei de azi, spre iluminare, spre \u00een\u0103l\u0163are, spre \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire spiritual\u0103. Dar, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea mai deplin\u0103 o putem extrage din faptele sfin\u0163ilor, prin exemplul \u015fi pildele lor de via\u0163\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. \u015ei toate \u00ee\u015fi extrag r\u0103d\u0103cina din Cartea C\u0103r\u0163ilor, cea inspirat\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, cartea cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi care reprezint\u0103 suma \u00een\u0163elepciunii, cu exemple din istoria omenirii. Dar omul se poate nutri \u015fi din c\u0103r\u0163ile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i p\u00e2n\u0103 la ierarhii Bisericii de ast\u0103zi care s-au hr\u0103nit din Filocalie, din Pateric, din Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor \u015fi alte c\u0103r\u0163i luminate de Duh. Ceea ce vom g\u0103si \u00een aceast\u0103 carte sunt flori alese din gr\u0103dina parfumat\u0103 a spiritului uman.<\/p>\n

\n

Nu este o antologie, nu este o culegere, ci este O SUM\u0102 de g\u00e2nduri folositoare pentru minte \u015fi pentru suflet culese \u015fi filtrate prin grija celor doi autori. Str\u0103dania ini\u0163iatorilor este uria\u015f\u0103. Rozalia Br\u00e2nda\u015f, cadru didactic \u015fi preot Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanul au \u00eentreprins o munc\u0103 titanic\u0103 pentru documentare, culegere, structurare, alc\u0103tuirea acestui imens buchet de g\u00e2nduri, nu de cuget\u0103ri simple, nu de maxime sau reflec\u0163ii, ci spicuiri din operele marilor oameni spirituali, nu numai rom\u00e2ni, dar \u015fi din \u00een\u0163elepciunea universal\u0103, pentru a pune la dispozi\u0163ia cititorilor o carte memorabil\u0103, un adev\u0103rat ghid de \u00een\u0163elepciune. Selec\u0163ia este f\u0103cut\u0103 pe o plaj\u0103 foarte generoas\u0103, \u00eencep\u00e2nd din antichitate, trec\u00e2nd prin Evul Mediu, p\u00e2n\u0103 la perioada pa\u015foptist\u0103 \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, apte s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 min\u0163i str\u0103lucitoare cum sunt: Gabriel Liiceanu, Andrei Ple\u015fu, Dan Puric \u015f.a. Nu numai preo\u0163i \u015fi ierarhi ai Bisericii sunt preocupa\u0163i de rostirea unor cuvinte \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi constructive pentru om, dar \u015fi oameni de cultur\u0103 \u015fi art\u0103: actori, muzicieni, pictori, sculptori \u015f.a. Prin arta lor ei demonostreaz\u0103 o \u00eenalt\u0103 demnitate \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103, o anumit\u0103 atitudine moral\u0103 \u015fi o latur\u0103 estetic\u0103 deosebit\u0103 care produc emo\u0163ii puternice. Ei au selectat cu aten\u0163ie \u015fi acribie, cele mai reprezentative, mostre de g\u00e2ndire uman\u0103 transpus\u0103 \u00een opere care au d\u0103inuit peste veacuri, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, drept hran\u0103 \u015fi izvor proasp\u0103t de \u00een\u0163elepciune. Nu exist\u0103 creator care s\u0103 nu se fi \u00eenfruptat m\u0103car o dat\u0103 din str\u0103lucirea min\u0163ii acestora \u015fi s\u0103 nu fac\u0103 trimitere la un filozof sau g\u00e2nditor al culturii.<\/p>\n

\n

Cartea aceasta este o izb\u00e2nd\u0103 a min\u0163ii \u015fi a spiritului uman. Un adev\u0103rat \u201eArc peste timp\u201d \u2013 a\u015fa cum specific\u0103 autorii pe pagina de gard\u0103 care ne proiecteaz\u0103 \u015fi pe noi, cei prezen\u0163i, dintr-un trecut bogat \u00een fapte de jertf\u0103 pentru neam \u015fi pentru limb\u0103, \u00eentr-un viitor plin de semnifica\u0163ii. Volumul beneficiaz\u0103 de un remarcabil cuv\u00e2nt \u00eenainte realizat de Pr. Ic. Stavr. Radu Boti\u015f \u2013 un \u00eemp\u0103timit al cuv\u00e2ntului scris, el \u00eensu\u015fi autor de c\u0103r\u0163i de \u00een\u0163elepciune, dar \u015fi de dou\u0103 argumenta\u0163ii ale autorilor lucr\u0103rii, Preot Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanu \u015fi prof. Rozalia Br\u00e2nda\u015f. Interven\u0163ia p\u0103rintelui iconom stavrofor Radu Boti\u015f se intituleaz\u0103: \u201ePicuri (necesari) de \u00een\u0163elepciune. Cuget\u0103ri, vol. IX\u201d \u2013 \u015fi rezum\u0103 \u00een chip str\u0103lucit munca celor doi autori, analiz\u00e2ndu- le particularit\u0103\u0163ile \u015fi subtilit\u0103\u0163ile pline de rafinament ale selec\u0163iei f\u0103cute de antologatori. Prefa\u0163atorul afirm\u0103 c\u0103 nimic din lumea aceasta nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci se realizeaz\u0103 \u201eprin Pronia Divin\u0103 care ne c\u0103l\u0103uze\u015fte iar Duhul cel Sf\u00e2nt r\u0103m\u00e2ne Lumina permanent\u0103 c\u0103tre astral.\u201d \u015ei tot p\u0103rintele Radu Boti\u015f sus\u0163ine c\u0103, \u201eavem pov\u0103\u0163uitorul suprem, care este Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, de valoare incontestabil\u0103, codul dup\u0103 care trebuie s\u0103 ne coordon\u0103m via\u0163a pentru a ajunge c\u00e2t mai aproape de des\u0103v\u00e2r\u015fire\u201d. Este o m\u0103rturie fundamental\u0103 a unui p\u0103stor de suflete pentru care cuv\u00e2ntul \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi co-participare la lucrarea de crea\u0163ie. Dup\u0103 m\u0103rturisirea f\u0103cut\u0103 de p\u0103rintele Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanul, \u00een urm\u0103 cu vreo c\u00e2\u0163iva ani, a primit o misiune din partea Atotputernicului Dumnezeu, aceea de a scrie 12 c\u0103r\u0163i de \u00een\u0163elepciune a lumii, culese din cultura universal\u0103. O astfel de munc\u0103 uria\u015f\u0103, cople\u015fitoare, ar fi fost cu neputin\u0163\u0103 de \u00eendeplinit, f\u0103r\u0103 asisten\u0163a Duhului Sf\u00e2nt care i-a insuflat putere \u015fi \u00eencredere c\u0103 va reu\u015fi. Iat\u0103 c\u0103 ast\u0103zi avem cel de-al 9-lea volum de Cuget\u0103ri, av\u00e2nd un num\u0103r egal cu al celorlalte, deja tip\u0103rite \u015fi anume 1001 de fiecare volum, ca-n pove\u015ftile nemuritoare care ne-au \u00eenc\u00e2ntat copil\u0103ria.<\/p>\n

\n

Num\u0103r biblic, 12 reprezint\u0103 lunile anului, num\u0103rul apostolilor lui Iisus Hristos, v\u00e2rsta la care Isus s-a prezentat la Templul din Ierusalim, ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 Legea iudaic\u0103. Dar 12 au fost \u015fi co\u015furile cu firimituri r\u0103mase dup\u0103 hr\u0103nirea mul\u0163imilor pe munte de c\u0103tre Iisus. Aceste \u201efirimituri\u201d care nu se termin\u0103 niciodat\u0103, sunt cuvintele care hr\u0103nesc, \u015fi \u00eel satur\u0103 \u00een chip spiritual pe omul credincios din marea \u201eP\u00e2ine care S-a cobor\u00e2t din cer\u201d , p\u00e2inea rotund\u0103 \u015fi cald\u0103 care se preface la Sf\u00e2nta Liturghie \u00een Trupul lui Hristos \u015fi este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een chip mistic tuturor credincio\u015filor, laolalt\u0103 cu vinul care simbolizeaz\u0103 S\u00e2ngele Domnului. Num\u0103rul mistic 12 are multiple alte semnifica\u0163ii sacre. Ca fir de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre \u00een\u0163elepciunea lumii \u015fi credinciosul de ast\u0103zi prezent \u00een Biseric\u0103, autorii antologiei au ales categoriile, valorile morale care consfin\u0163esc via\u0163a de cre\u015ftin, virtu\u0163ile teologale a\u015fezate \u00een fruntea celorlalte virtu\u0163i pe care cre\u015ftinul este dator s\u0103 le p\u0103streze \u015fi s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103: cinstea, omenia, dreptatea, corectitudinea, c\u0103utarea adev\u0103rului, r\u0103bdarea, \u00een\u0163elegerea, iertarea \u015fi celelalte daruri ale Duhului Sf\u00e2nt, valori p\u0103strate din neam \u015fi vrednice de urmat.<\/p>\n

\n

Prefa\u0163atorul subliniaz\u0103 c\u0103 autorii nu au ales \u00eent\u00e2mpl\u0103tor citatele acestea, ci au urm\u0103rit teme majore ale teologiei \u015fi ale moralei cre\u015ftine, valori etice \u015fi de comportament, pentru a fi exemple celor care \u00ee\u015fi vor apleca ochii \u015fi mintea spre aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi. Din Cuv\u00e2ntul autorilor re\u0163inem \u00eensemn\u0103tatea c\u0103r\u0163ii \u00een via\u0163a omului, comorile spirituale care se g\u0103sesc \u00een ele \u015fi care trebuie descoperite de fiecare cititor \u00een parte, \u00een miile de nuan\u0163e pe care le comport\u0103 litera scris\u0103 \u015fi tip\u0103rit\u0103.<\/p>\n

\n

Foarte frumos formuleaz\u0103 profesoara Rozalia Br\u00e2nda\u015f, munca lor de cercetare \u015fi alc\u0103tuire a acestui frumos florilegiu: \u201eCel care alc\u0103tuie\u015fte o antologie este asemenea peascuitorilor de perle care, risc\u00e2ndu-\u015fi uneori via\u0163a, scot din ad\u00e2ncuri valori inestimabile\u201d. O minte luminat\u0103 trebuie s\u0103 manifeste \u00eens\u0103 \u015fi virtu\u0163i didactico-pedagogice pentru a putea transmite genera\u0163iilor urm\u0103toare din comorile \u00een\u0163elepciunii proprii sau cele descoperite. C\u0103ci, ce-ar \u00eensemna s\u0103 le p\u0103streze doar pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00eengropate precum talantul biblic? Ei se c\u0103l\u0103uzesc dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Hristos care i-a trimis pe apostoli \u015fi pe ucenici, spun\u00e2ndu-le s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e toate neamurile. S-ar putea, \u00een munca cople\u015fitoare de alc\u0103tuire a acestei uria\u015fe selec\u0163ii, ca unii oameni s\u0103 refuze m\u0103rg\u0103ritarele min\u0163ii existente \u00een aceste c\u0103r\u0163i. Mul\u0163i nu-\u015fi dau seama de \u00eensemn\u0103tatea darului primit. Privesc cu superficialitate sau chiar \u00een der\u00e2dere aceste scrieri pline de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte, alc\u0103tuite cu at\u00e2ta migal\u0103, care au necesitat un efort de documentare \u015fi o bibliografie cople\u015fitoare, pe m\u0103sura complexit\u0103\u0163ii lor.<\/p>\n

\n

P\u0103rintele protopop onorific Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 acestea le-a f\u0103cut \u201eToate cu g\u00e2ndul de a-mi aduce contribu\u0163ia la crearea unei lumi mai bune, conform misiunii sacerdotale primite \u00een anul 1979 de la Creatorul Universal \u015fi Ve\u015fnic.\u201d \u015ei mai adaug\u0103 distinsul p\u0103rinte protopop: \u201eAceste c\u0103r\u0163i de cuget\u0103ri ale marilor oameni \u00eenzestra\u0163i cu har de la Creator se vor a fi un r\u0103spuns marilor noastre c\u0103ut\u0103ri!\u201d Textele marilor g\u00e2nditori sunt \u00eenso\u0163ite de comentarii \u015fi considera\u0163ii pertinente din partea autorilor antologiei care subliniaz\u0103 unele situa\u0163ii, aduc\u00e2nd la zi aspectele pe care le semnaleaz\u0103 autorii cuget\u0103rilor respective. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, antologia se deschide cu un fragment de scrisoare a lui Mihai Kog\u0103lniceanu c\u0103tre so\u0163ia lui, \u00een care acesta \u00eei \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa o situa\u0163ie existent\u0103 \u00een politica \u0163\u0103rii la acea vreme: \u201etagma parlamentarilor este lipsit\u0103 de patriotism, este oportunist\u0103, oneroas\u0103, incon\u015ftient\u0103, funest\u0103 de primejdiile \u00een care arunc\u0103 \u0163ara…\u201d Dovad\u0103 c\u0103 istoria se repet\u0103 e faptul c\u0103 \u015fi \u00een 2013 este aceea\u015fi situa\u0163ie, a\u015fa cum subliniaz\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune autorii antologiei.<\/p>\n

\n

Trebuie subliniat c\u0103 soarta \u0163\u0103rii nu este deloc neglijat\u0103 \u00een aceste cuget\u0103ri, dimpotriv\u0103, sim\u0163\u0103mintele patriotice r\u0103zbat prin secole \u015fi se reg\u0103sesc \u00een piepturile acelora care-\u015fi iubesc \u0163ara, limba \u015fi neamul \u015fi nu suport\u0103 s\u0103 o vad\u0103 pr\u0103bu\u015findu-se \u00eentr-un mod at\u00e2t de dezastruos. De altfel, despre Patriotism sunt multe cuget\u0103ri r\u0103sp\u00e2ndite \u00een diverse timpuri \u015fi spa\u0163ii, dar totdeauna av\u00e2nd r\u0103d\u0103cina \u00een dragostea omului fa\u0163\u0103 de \u0163ara \u015fi neamul s\u0103u. Despre Patriotism s-au pronun\u0163at mul\u0163i autori, oameni politici, istorici, oratori, mini\u015ftri \u015fi guvernan\u0163i, dar important este s\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fti ceea ce g\u00e2nde\u015fti \u015fi roste\u015fti sau scrii. Aceste din urm\u0103 activit\u0103\u0163i ale omului sunt mult mai importante dec\u00e2t ceea ce roste\u015fti la tribun\u0103 cu un anumit prilej. De asemenea, nenum\u0103rate informa\u0163ii ne sunt oferite de c\u0103tre cei doi autori, privitoare la via\u0163a \u015fi activitatea marilor g\u00e2nditori care s-au exprimat aforistic, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dup\u0103 ei, cuvinte memorabile la care fac referin\u0163\u0103 numero\u015fi autori de mai t\u00e2rziu. A-l cita pe un g\u00e2nditor, nu \u00eenseamn\u0103 doar etalarea unor cuno\u015ftin\u0163e despre el, dar constituie un semn de recunoa\u015ftere \u015fi pre\u0163uire fa\u0163\u0103 de persoana lui dar \u015fi fa\u0163\u0103 de opera pe care au l\u0103sat-o mo\u015ftenire neamului. Din acest punct de vedere, lucrarea \u201e1001 Cuget\u0103ri Antologie IX\u201d este o sintez\u0103 remarcabil\u0103 despre min\u0163ile cele mai str\u0103lucite ale omenirii de-a lungul existen\u0163ei sale. Totodat\u0103 este un Cod atotcuprinz\u0103tor de bun\u0103 tr\u0103ire cre\u015ftin\u0103, de moral\u0103 \u015fi civism, descoperindu-ne, prin g\u00e2ndirea celor care sunt cuprin\u015fi aici, principalele virtu\u0163i \u015fi vicii, modul de comportare civilizat\u0103, \u00een felul acesta fiind o prelungire a Sfintei Biblii, transpus\u0103 \u00een cotidian. Poate c\u0103 filozoful de acum 2000 de ani sau de mai \u00eenainte nu s-a g\u00e2ndit ce alonj\u0103 \u00een timp vor avea medita\u0163iile \u015fi roadele reflec\u0163iilor sale. \u015ei totu\u015fi, el tr\u0103ie\u015fte prin cuvintele sale ajunse p\u00e2n\u0103 la noi, oamenii din ziua de azi. \u015ei \u00eentr-aceasta consist\u0103 miracolul cuv\u00e2ntului scris ori circul\u00e2nd din gur\u0103 \u00een gur\u0103 prin intermediul folclorului, al proverbelor \u015fi zic\u0103torilor populare at\u00e2t de \u00eendr\u0103gite.<\/p>\n

\n

Este \u015ftiut\u0103 \u00cen\u0163elepciunea lui Solomon, din Cartea \u00cen\u0163elepciunii. Ea este un izvor nesecat de g\u00e2ndire epic\u0103 \u015fi liric\u0103 la care apeleaz\u0103 to\u0163i scriitorii, extr\u0103g\u00e2nd seva bogat\u0103 existent\u0103 \u00een ele \u015fi adapt\u00e2ndu-le la contemporaneitate. Sunt mii de ani de c\u00e2nd ele sunt folosite de c\u0103tre oameni din toate col\u0163urile lumii ca ni\u015fte adev\u0103rate comori nepieritoare. Nu trebuie s\u0103 fii neap\u0103rat preot ca s\u0103 apelezi la cuvintele \u00een\u0163elepte din Biblie. Orice credincios, orice cre\u015ftin g\u0103ses\u015fte \u00een ea un tezaur inestimabil. Un exemplu gr\u0103itor \u00een acest sens: \u201eP\u0103zi\u0163i-v\u0103 de vorbele c\u00e2rtitoare \u015fi de\u015farte \u015fi feri\u0163i limba voastr\u0103 de clevetire, fiindc\u0103 vorba cea mai tainic\u0103 nu va trece f\u0103r\u0103 pedeaps\u0103 \u015fi gura mincinosului aduce sufletului moarte\u201d <\/em>(Cartea \u00cen\u0163elepciunii lui Solomon, 1, 11-14). \u015ei precum aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, sunt mii \u015fi mii \u00een Cartea C\u0103r\u0163ilor, Cartea noastr\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i, doar s\u0103 ai r\u0103bdarea \u015fi bun\u0103voin\u0163a s\u0103 le descoperi \u015fi s\u0103 \u0163i le \u00eensu\u015fe\u015fti. Dar \u015fi mai interesant este un citat, tot din aceast\u0103 surs\u0103, despre Via\u0163\u0103 \u015fi Moarte: \u201eNu v\u0103 gr\u0103bi\u0163i moartea prin r\u0103t\u0103cirile vie\u0163ii voastre \u015fi nu atrage\u0163i pierirea prin faptele m\u00e2inilor voastre. DUMNEZEU n-a f\u0103cut moartea \u015fi nu se bucur\u0103 de pierirea celor vii. El a zidit toate lucrurile despre via\u0163\u0103 \u015fi f\u0103pturile lumii sunt izb\u0103vitoare; \u00eentru ele nu exist\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 de pierire \u015fi moartea n-are putere asupra p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Intr\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncimea \u00een\u0163elepciunii divine existent\u0103 \u00een Sf\u00e2nta Evanghelie, p\u0103trunzi \u00een alt\u0103 lume \u015fi nici o poveste sau istorie nu te mai pot atrage \u00een asemenea m\u0103sur\u0103. E o lume din care nu mai vrei s\u0103 te desprinzi \u015fi o prefigurare a vie\u0163ii viitoare care ne a\u015fteapt\u0103. A\u015fa po\u0163i afla lucruri cu adev\u0103rat importante \u015fi oameni care au scris, nu numai istoria, dar au participat la formarea \u015fi \u00eenchegarea neamului omenesc. Dar mai cu seam\u0103, relev\u0103 continuitatea milenar\u0103 pe un p\u0103m\u00e2nt binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu.<\/p>\n

\n

Este uimitor c\u00e2t de actuale pot fi unele documente de importan\u0163\u0103 istoric\u0103, a\u015fa cum este \u201eSupplex Libellus Valachorum Trassilvaniae\u201d care a avut un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een rede\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor. Dar pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2te comori nu trecem nep\u0103s\u0103tori, \u015fi chiar dac\u0103 vreunul ne trage de m\u00e2nec\u0103, nu ne oprim s\u0103 vedem despre ce e vorba. \u00cen schimb, ne oprim cu ochii \u015fi gura larg deschise, \u00een fa\u0163a vitrinelor \u015fi firmelor sclipitoare care ne am\u0103gesc de cele mai multe ori! E nevoie de mult\u0103 luare aminte pentru a ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi de frumuse\u0163ile \u015fi bun\u0103t\u0103\u0163ile acestei lumi, care \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi smeresc \u00een acela\u015fi timp. \u015ei care sunt sub ochii no\u015ftri, chiar dac\u0103 nu le remarc\u0103m. Ne edific\u0103 sufletele \u015fi ne smeresc trupurile pentru a recunoa\u015fte c\u00e2t de fragili, c\u00e2t de vulnerabili \u015fi c\u00e2t de umani suntem \u015fi c\u0103, vorba lui Dostoievski, \u201eNimic din ce e omenesc nu ne e str\u0103in\u201d.<\/p>\n

\n

Citind acest imens buchet aforistic, descoperim oameni politici de \u00eensemn\u0103tate excep\u0163ional\u0103 pentru poporul nostru, a\u015fa cum a fost Mihail Kog\u0103lniceanu, ministru de interne, ministru de externe \u015fi ministru plenipoten\u0163iar, mare istoric orator \u015fi scriitor, de la care ne-a r\u0103mas un adev\u0103rat breviar de via\u0163\u0103 politic\u0103 exemplar\u0103. Dac\u0103 oamenii politici ai vremurilor noastre post-revolu\u0163ionare, ar citi \u015fi ar lua aminte la sfaturile, \u00eendemnurile acestui corifeu str\u0103lucit al Marii Uniri, ar fi nevoi\u0163i s\u0103 ro\u015feasc\u0103: \u201eO, voi cei care prin na\u015ftere, prin avu\u0163ii, prin inteligen\u0163\u0103 sunte\u0163i capul na\u0163iei, fi\u0163i demni de misia (misiunea) ce v\u0103 este \u00eencredin\u0163at\u0103. Duce\u0163i la bun sf\u00e2r\u015fit marea noastr\u0103 \u00eentreprindere (ac\u0163iune) politic\u0103 \u015fi social\u0103 \u015fi cultural\u0103…\u201d \u00a0\u015ei mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, despre cei care fac legi, acela\u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu spunea: \u201eDomnilor guvernan\u0163i…dac\u0103 voi\u0163i ca \u0162ARA s\u0103 v\u0103 binecuvinteze, face\u0163i legi care s\u0103 fie dezb\u0103tute cu maturitate. Face\u0163i legi morale care sunt \u00een inimile poporului \u015fi care nu fac r\u0103u \u0163\u0103rei. C\u00e2nd face\u0163i \u015fi dezbate\u0163i legi, s\u0103 v\u0103 dezbr\u0103ca\u0163i de orice considera\u0163iune de partid, deoarece ele sunt de trebuin\u0163\u0103 neamului rom\u00e2nesc.\u201d<\/p>\n

\n

Nu o dat\u0103, autorii Antologiei aleg s\u0103 ilustreze o situa\u0163ie prin versurile unui poet de ad\u00e2nc\u0103 sim\u0163ire patriotic\u0103: \u201e\u015ei pas\u0103rea \u015fi floarea se cred \u00een luna mai, \/ Eterne-n dezmierdarea luminilor din rai; \/ doar omul, chinuit\u0103 lumin\u0103 c\u0103l\u0103toare, \/ E os\u00e2ndit s\u0103 \u015ftie, \u00een fericiri, c\u0103 moare\u201d (Horea Furtun\u0103). E \u00eembucur\u0103tor c\u0103 autorii au inserat \u00een Antologie \u015fi celebrele Panseuri ale lui Blaise Pascal: \u201eDac\u0103 cel ce crede \u00een Dumnezeu se \u00een\u015feal\u0103 \u015fi dup\u0103 moarte nu exist\u0103 dec\u00e2t t\u0103cere \u015fi \u00eentuneric, el nu va \u015fti niciodat\u0103 c\u0103 s-a \u00een\u015felat. Dac\u0103 \u00een schimb cel necredincios e cel care se \u00een\u015feal\u0103, fiindc\u0103 Dumnezeu exist\u0103, dar se declar\u0103 ateu, atunci el va suporta o ve\u015fnicie efectele necredin\u0163ei sale\u201d (os\u00e2nda iadului).<\/p>\n

\n

Despre Munc\u0103 s-au pronun\u0163at diver\u015fi scriitori, sociologi, filozofi \u015fi oameni politici. Iat\u0103 ce spune filozoful D.D.Ro\u015fca: \u201eMunca, pentru cei ce se d\u0103ruiesc, poate fi un adev\u0103rat izvor de fericire, \u00eentocmai cum creatoare de fericire sunt pentru al\u0163ii medita\u0163ia, sentimentul religios, crea\u0163ia artistic\u0103, crea\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103, specula\u0163ia filosofic\u0103\u201d. \u00cen aceast\u0103 culegere bogat\u0103 de aforisme, exist\u0103 \u015fi mici istorioare foarte pilduitoare, parabole \u015fi medita\u0163ii din care se pot extrage \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte. Fiecare cititor poate g\u0103si o pild\u0103 care i se potrive\u015fte, care l-a atins \u00een inim\u0103 \u015fi o situa\u0163ie cu care se poate identifica. Ceea ce e admirabil pentru c\u0103, \u00een felul acesta, cartea e pentru toate v\u00e2rstele, gusturile, condi\u0163iile sociale, f\u0103r\u0103 discriminare, la fel cum izvorul de munte, cu apa-i cristalin\u0103, potole\u015fte setea tuturor drume\u0163ilor obosi\u0163i.<\/p>\n

\n

Un am\u0103nunt interesant privitor la aceast\u0103 carte: oarecarele cititor nu poate \u00eengurgita dintr-o dat\u0103 \u00een\u0163elepciune, peste m\u0103sura inteligen\u0163ei \u015fi spiritului s\u0103u. E nevoie de o deschidere total\u0103 \u015fi o voin\u0163\u0103 spre cunoa\u015ftere pentru ca toate acestea s\u0103 fie gustate \u015fi \u00een\u0163elese, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103. Nu po\u0163i citi sute de pagini \u00een 2-3 zile pentru c\u0103 nu mai re\u0163ii nimic. Cuget\u0103rile trebuie filtrate, trecute prin sita personalit\u0103\u0163ii fiec\u0103ruia, astfel ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ceva. De altfel, cuget\u0103rile sunt structurate at\u00e2t de bine \u015fi \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, sunt intercalate \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi despre politic\u0103, educa\u0163ie, moral\u0103, literatur\u0103, estetic\u0103, art\u0103, istorie \u015fi a\u015fa mai departe. Mie personal, mi se pare aceast\u0103 carte ca o gr\u0103din\u0103 imens\u0103 plin\u0103 cu flori, viu colorate \u015fi pl\u0103cut mirositoare, care constituie bucuria ochiului, a sim\u0163urilor trezite. \u015ei fiecare poate alege ceea ce dore\u015fte. Un paradis al cuvintelor de folos pe care le po\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi la r\u00e2ndul t\u0103u, spre bucuria altora.<\/p>\n

\n

\u00cen chip surprinz\u0103tor \u00eent\u00e2lnim \u015fi spicuiri din \u00eene\u0163elpciunea indian\u0103, prin cunoscutul cre\u015ftin evanghelist Sundar Singh, \u00een\u0163elept, iluminat, profet, care a l\u0103sat despre Rom\u00e2nia o sum\u0103 de profe\u0163ii benefice. Cuvintele lui sunt de referin\u0163\u0103 pentru mul\u0163i credincio\u015fi: \u201eDUMNEZEU \u2013 a dat lapte mamei pentru a hr\u0103ni pe copilul s\u0103u, dar acesta nu va veni \u00een gura copilului dec\u00e2t atunci c\u00e2nd copilul \u00eel ia. Tot astfel Dumnezeu \u2013 Mama noastr\u0103 spiritual\u0103 are pentru noi lapte spiritual care nu ne va fi dat, dac\u0103 nu-l lu\u0103m, adic\u0103 dac\u0103 nu ne rug\u0103m. C\u00e2nd vom lua acest lapte spiritual, vom cunoa\u015fte atunci dulcea\u0163a sa, ne vom bucura de prezen\u0163a lui Hristos \u015fi, ca \u015fi copilul, vom deveni mai puternici din zi \u00een zi. Prin rug\u0103ciune vom putea atunci trece peste ispite \u015fi vom \u00eenvinge r\u0103ut\u0103\u0163ile \u015fi ispitele diavolului \u015fi greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii\u201d.<\/p>\n

\n

Scriitorii clasici, adev\u0103ra\u0163i patrio\u0163i, vor \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een versurile lor, adev\u0103ratele sentimente pentru \u0163ar\u0103, pentru istorie, pentru limb\u0103: \u201eLIMBA e cea mai puternic\u0103 leg\u0103tur\u0103 a unui neam. Ea e sufletul neamului, e firea \u015fi fiin\u0163a lui. Limba e la urma urmelor, legea din b\u0103tr\u00e2ni a unui neam, c\u0103ci prin ea tr\u0103ie\u015fte neamul\u201d.<\/em> (George Co\u015fbuc). De remarcat c\u0103 autorii au ales spre publicare \u015fi crea\u0163iile unor poe\u0163i autohtoni, acum este poetul patriot Mircea Dorin Istrate, considerat pe bun\u0103 dreptate Poetul Ardealului din zilele noastre. \u201eARDEALUL \u2013 nu-i o \u0163ar\u0103, e suflet, e tr\u0103ire,\/ E \u00eenceputul lumii ce \u00eel purt\u0103m \u00een noi,\/ E jalea \u015fi amarul, e vis \u015fi bucurie\/ E vorba leg\u0103nat\u0103 a carului cu boi\/\/\u201d.<\/em> Versuri de \u00eenalt\u0103 sim\u0163ire patriotic\u0103. De asemenea, \u00een diverse locuri, este onorat scriitorul patriot Laz\u0103r L\u0103dariu, ca \u015fi scriitoarea \u015fi publicista Mariana Cristescu. Un loc aparte \u00eei este rezervat \u00een Antologie, celui mai mare istoric rom\u00e2n, scriitor, publicist, om politic, patriot, Nicolae Iorga, prin citate semnificative legate de neamul rom\u00e2nesc. Dar \u015fi g\u00e2nditorului rom\u00e2n Petre \u0162u\u0163ea, doctor \u00een drept administrativ, economist, memorialist, estetician, filosof, g\u00e2nditor cre\u015ftin, scriitor care a l\u0103sat o oper\u0103 oral\u0103, devenit\u0103 punct de referin\u0163\u0103 \u015fi editat\u0103 postmortem \u00een sute de mii de exemplare, despre poporul rom\u00e2n, limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi neamul nostru, cunoscute fiind vorbele sale de duh din cartea \u201e\u00centre Dumnezeu \u015fi neamul meu\u201d \u015fi alte vorbe \u00een\u0163elepte, r\u0103mase sub numele de \u201e\u0163u\u0163isme\u201d.<\/p>\n

\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, Ludwig van Beethoven, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori ai lumii, a l\u0103sat din tezaurul g\u00e2ndirii sale, multe asemenea m\u0103rg\u0103ritare: \u201eC\u00e2nd privesc cerul \u015fi milioanele de sori care lumineaz\u0103 de sus \u015fi-\u015fi urmeaz\u0103 c\u0103ile cu o precizie ve\u015fnic\u0103, SUFLETUL MEU SE \u00ceNAL\u0162\u0102 C\u0102TRE IZVORUL CEL DINT\u00c2I AL ACESTOR F\u0102PTURI, IZVOR PE CARE EU \u00ceL NUMESC DUMNEZEU\u201d. Autorii au rezervat \u015fi femeilor un loc aparte \u00een gr\u0103dina spiritual\u0103 a lumii, mai \u00eent\u00e2i poetei Sofia N\u0103dejde, apoi poetei catolice Elis Zugravu, Marianei Cristescu, poet\u0103, prozatoare \u015fi publicist\u0103 din T\u00e2rgu Mure\u015f, Perpetua G\u00e2r\u0163u, monahie, scriitoare bisericeasc\u0103, Cezarina Adamescu, poet\u0103, prozatoare, critic literar, teolog cre\u015ftin. Vasile Militaru este un alt poet rom\u00e2n, \u201eApostol al Cuv\u00e2ntului\u201d, cre\u015ftin \u015fi patriot, de la care ne-au r\u0103mas poezii de o rar\u0103 frumuse\u0163e \u015fi ad\u00e2ncime.<\/p>\n

\n

Istoricul \u015fi filosoful Nicolae B\u0103lcescu a l\u0103sat \u015fi el mo\u015ftenire urma\u015filor cuvinte pline de sim\u0163ire despre Istorie: \u201eISTORIA \u2013 cartea de m\u0103rturie a veacurilor… n-a stat pe loc ci a mers \u00eenainte, lupt\u00e2nd ne\u00eencetat pentru triumful binelui asupra r\u0103ului, al spiritului asupra materiei, al dreptului asupra silei, pentru realizarea drept\u0103\u0163ii \u015fi a fr\u0103\u0163iei, aceste dou\u0103 temelii ale ordiniei absolute, perfecte. ISTORIA este cea dint\u00e2i carte a unei na\u0163iuni…c\u0103ci \u00eentr-\u00eensa…\u00ee\u015fi vede trecutul, prezentul \u015fi viitorul\u201d. Citindu-i aceste g\u00e2nduri, nu putem s\u0103 nu ne amintim c\u0103 \u00een zilele noastre, oameni pu\u015fi s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 domeniul at\u00e2t de vast al Istoriei, f\u0103r\u0103 de care n-am exista ca neam \u015fi ca popor, au hot\u0103r\u00e2t c\u0103 nu mai este necesar\u0103 \u015fi trebuie scoas\u0103 din manuale, din c\u0103r\u0163ile de referin\u0163\u0103 \u015fi \u015fterse complet de pe tabla de materii \u015fcolar\u0103. Ori \u00een cel mai bun caz, a r\u0103mas facultativ\u0103, op\u0163ional\u0103. Cine s\u0103 doreasc\u0103 anihilarea noastr\u0103 ca neam, \u015fterg\u00e2ndu-ne Istoria?<\/p>\n

\n

Autorii pun accentul pe orbirea sufleteasc\u0103 a necredincio\u015filor fa\u0163\u0103 de lumina credin\u0163ei pe care ei nu pot s-o vad\u0103 tocmai din pricina ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi orbirii lor. \u015ei scriitorul Ion Slavici a avut cuvinte memorabile despre g\u00e2ndirea uman\u0103: \u201eOamenii se nasc, tr\u0103iesc \u015fi mor, dar g\u00e2ndul bun \u015fi fapta bun\u0103 vor d\u0103inui \u00een veci\u201d.<\/em> Un remarcabil om de cultur\u0103, Romulus Vulpescu, poet, scriitor, traduc\u0103tor, eseist, publicist, om politic rom\u00e2n a scris un adev\u0103rat imn \u00eenchinat iubirii de femeie, de neam \u015fi de \u0163ar\u0103, care, \u00een viziunea acestuia, sunt unul \u015fi acela\u015fi lucru: \u201eIubirea de mam\u0103 \u015fi cea de so\u0163ie, \/ iubirea iubitei \u015fi cea de copii \/ iubirea de frate \u015fi cea de prieten, \/ iubirea de semen,\/ iubirile toate sunt numai petale \/ petale-surori \u00eentr-o singur\u0103 floare!\u201d IUBIREA DE NEAM, IUBIREA DE \u0162AR\u0102\u201d Foarte multe lucruri trebuincioase sufletului g\u0103se\u015fti \u00een aceast\u0103 carte, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu te \u00eenduri s-o la\u015fi din m\u00e2n\u0103, sau de sub privire.<\/p>\n

\n

Autorii nu se sfiesc s\u0103 citeze din \u00een\u0163elepciunea chinezeasc\u0103 \u015fi anume, o cugetare foarte frumoas\u0103: \u201eC\u00e2nd fra\u0163ii lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103, mun\u0163ii se schimb\u0103 \u00een aur. Dac\u0103 doi oameni au aceea\u015fi inim\u0103, puterea lor f\u0103r\u00e2m\u0103 fierul. Dac\u0103 trei oameni sunt un cuget, p\u0103m\u00e2ntul galben se transform\u0103 \u00een aur; dac\u0103 trei oameni sunt trei idei, chiar aurul galben se transform\u0103 \u00een praf\u201d. Despre dragoste, p\u0103rintele Gala Galaction scrie cuvinte frumoase \u015fi \u00een\u0163elepte: \u201eDRAGOSTEA\u201d \u2013 e o prietenie scump\u0103 \u015fi \u00eenalt\u0103, nutrit\u0103 de idei nobile \u015fi medit\u0103ri evlavioase, luminat\u0103 de sur\u00e2s voios \u015fi dulce.\u201d \u015ei inegalabilul Ion Creang\u0103, cel mai mare povestitor rom\u00e2n, a l\u0103sat \u015fi el din comoara min\u0163ii \u015fi a sufletului s\u0103u: \u201eC\u00e2nd sufletul \u00ee\u0163i este gol \u015fi inima f\u0103r\u0103 sim\u0163ire, degeaba mai cau\u0163i pricin\u0103 cu lumea din afar\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

Fragmentele din Biblie, din Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u015fi Filocalie, alc\u0103tuiesc un fel de catehez\u0103 pentru cei care doresc s\u0103 cunoasc\u0103 mai bine Istoria Religiei, ritualul liturgic, vie\u0163ile sfin\u0163ilor. Sunt informa\u0163ii c\u00e2t se poate de bine documentate care ne pun la curent cu aceste fapte istorice, istorisiri filocalice \u015fi pilde evanghelice. \u015ei toate au un t\u00e2lc, un \u00een\u0163eles sufletesc, altfel n-ar fi redate aici, cu at\u00e2ta exactitate. Se cunoa\u015fte foarte bine organizarea exemplar\u0103 a statului grec. Theognis, un poet liric antic grec din secolul VI \u00ee.Hr., originar din Megara, afirm\u0103 c\u0103: \u201e…Un STAT bine guvernat este pentru noi scutul cel mai sigur, toate sunt cuprinse \u00een el. Dac\u0103 e puternic, toate sunt puternice, dac\u0103 e slab, toate cad \u00een ruin\u0103. E u\u015for s\u0103 strici alc\u0103tuirea unui stat, dar e greu s\u0103 pui ordine \u00eentr-un stat r\u0103u organizat\u201d. De asemenea, nota\u0163iile de la sf\u00e2r\u015fitul acestor cuget\u0103ri \u015fi citate, apar\u0163in\u00e2nd autorilor, sunt un fel de observa\u0163ii comparative cu situa\u0163ia actual\u0103, pentru ca oamenii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum a fost \u00een trecut \u015fi cum stau lucrurile ast\u0103zi. Autorul pune lucrurile fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u00een antitez\u0103, iar dac\u0103 exist\u0103 similitudini, acestea sunt subliniate. Important este c\u0103 autorii doresc s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 unele aspecte legate de patriotism \u015fi de \u201elegea moral\u0103 din noi\u201d.<\/p>\n

\n

\u015ei nu puteau lipsi din acest florilegiu, excep\u0163ionalele versuri patriotice ale lui Mihai Eminescu: \u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u0162ara mea de glorii,\/ \u0162ara mea de dor?\/ \u00a0Bra\u0163ele nervoase,\/ Arme de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u0163i mare, mare viitor!\/\/\u201d Filosoful, istoricul, sociologul german Wilhem Dilthey sintetizeaz\u0103 \u00een c\u00e2teva fraze dragostea de patrie astfel: \u201eProblema lumii se rezolv\u0103 pentru noi \u2013 \u00een m\u0103sura \u00een care poate fi rezolvat\u0103 \u2013 prin contemplarea propriei noastre realit\u0103\u0163i l\u0103untrice. Fenomenul cel mai minunat este propria noastr\u0103 existen\u0163\u0103. Cel mai mare mister este omul \u00eensu\u015fi\u201d. \u00cens\u0103 filosoful stoic roman, preceptor al \u00eemp\u0103ratului Nero, Seneca \u2013 \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a pe discipolii s\u0103i: \u201eVeghea\u0163i asupra voastr\u0103, \u00eenvinui\u0163i-v\u0103 singuri, judeca\u0163i-v\u0103 apoi, cere\u0163i iertare c\u00e2teodat\u0103, \u015fi dac\u0103 este nevoie \u015fi c\u00e2te o pedeaps\u0103\u201d. <\/em>\u015ei ce altceva este acest \u00eendemn, dec\u00e2t un act de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi mortifica\u0163ie cre\u015ftin\u0103? Este de notorietate cazul lui Voltaire care la \u00eenceput hulea Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 \u00een ea nu sunt dec\u00e2t basme \u015fi minciuni. Iar dup\u0103 un timp, Dumnezeu l-a f\u0103cut s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze \u00een casa lui, o tipografie unde s-a tip\u0103rit Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Astfel ac\u0163ioneaz\u0103 Dumnezeu, convertind \u00eentr-o clip\u0103 pe cei care nu-L recunosc \u015fi nu-L cinstesc. Iar J.Ch. Leveque scria: \u201eLEGEA este \u00eens\u0103\u015fi PATRIA\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

De\u015fi lucrarea urm\u0103re\u015fte anumite teme majore legate de patriotism, de virtu\u0163i cre\u015ftine, de cod etic, totu\u015fi nu este structurat\u0103 strict tematic, ci urmeaz\u0103 firul inspira\u0163iei, al asocia\u0163iilor de idei, reie\u015find un corpus omogen, cu ad\u0103ugirile aferente g\u00e2ndurilor celor doi autori care puncteaz\u0103 din loc \u00een loc ceea ce este esen\u0163ial. Iat\u0103 ce spunea publicistul Iosif Vulcan \u00een urm\u0103 cu aproape un veac \u015fi jum\u0103tate, despre necesitatea culturii: \u201eNA\u0162IUNEA ROM\u00c2N\u0102 care vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 joace un oarecare rol \u00een istoria universului are imperativa necesitate de a se \u00eengriji de toate acele mijloace care s\u0103 poat\u0103 av\u00e2nta la acel grad al culturii, care s\u0103 priveasc\u0103 f\u0103r\u0103 fric\u0103 \u015fi gelozie asupra celorlalte na\u0163iuni. Ar fi p\u0103cat na\u0163ional (s.a.) dac\u0103 am r\u0103m\u00e2ne \u015fi pe mai departe nep\u0103s\u0103tori sau superficiali fa\u0163\u0103 de elementele de cultur\u0103. Suntem datori s\u0103 le adun\u0103m la un loc, c\u0103ci ele ne sunt partea cea mai bun\u0103 a sufletului, sau parapontul nostru pentru concertul neamurilor culte.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 aceste r\u00e2nduri cei \u00eenditrui\u0163i a sprijini cultura rom\u00e2neasc\u0103, pentru a nu o mai \u00eenn\u0103bu\u015fi \u015fi chiar suprima consider\u00e2nd c\u0103 nu este de folos. G\u00e2nduri ginga\u015fe, pline de iubire pentru Maica Domnului, cea care L-a z\u0103mislit Iisus Hristos \u015fi L-a dat lumii, exist\u0103 pe tot parcursul lucr\u0103rii, fie din Biblie, fie din Filocalie sau din scrieile sfin\u0163ilor. Dar \u015fi din scrierile autorilor, de-a lungul veacurilor. \u015ei \u00een definitiv, toate acestea sunt un fel de pilule, de vitamine suflete\u015fti \u00een stare s\u0103-\u0163i aduc\u0103 t\u0103m\u0103duirea, \u00een\u0103l\u0163area \u015fi chiar m\u00e2ntuirea. Emo\u0163ionante sunt \u015fi cuvintele lui Teofan Z\u0103vor\u00e2tul, sf\u00e2nt al Bisericii R\u0103s\u0103ritene \u015fi scriitor bisericesc: \u201eTU \u00ceL CAU\u0162I PE DOMNUL? Caut\u0103-L dar numai \u00een\u0103untrul t\u0103u. El nu este prea \u00eendep\u0103rtat de nici unul dintre noi. Domnul este aproape de aceia care cu adev\u0103ral \u00cel cheam\u0103 pe El. G\u0103se\u015fte un loc \u00een inima ta \u015fi vorbe\u015fte acolo cu Domnul. Ea este c\u0103mara de recep\u0163ie a Domnului. Oricine \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte, acolo \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte, fiindc\u0103 El n-a stabilit alt loc de \u00eent\u00e2lnire cu sufletele noastre dec\u00e2t \u00een inima noastr\u0103\u201d. Cuvinte mai limpezi dec\u00e2t acestea nu exist\u0103. Pe \u00een\u0163elesul fiec\u0103ruia. \u00cen medita\u0163ia cu num\u0103rul 218 se afl\u0103 o serie de cuget\u0103ri despre FRICA de Dumnezeu, fie din Biblie, fie din Scriitorii Bisericii, fie din Sfin\u0163i.<\/p>\n

\n

Din aceast\u0103 Antologie, nu putea lipsi, desigur, Tudor Arghezi, poet, prozator, traduc\u0103tor, publicist, cu o poezie remarcabil\u0103: \u201eMAIC\u0102 \u0162AR\u0102, mul\u0163i te-au du\u015fm\u0103nit\/ c\u0103 e\u015fti neam blagoslovit.\/ Unde sap\u0103 sapa locul\/ Sare din p\u0103m\u00e2nt norocul.\/ Ai p\u0103m\u00e2nt \u015fi ape multe,\/ V\u00e2ntul st\u0103 s\u0103 \u0163i le-asculte,\/ \u015ei izvoare c\u0103l\u0103toare,\/ Crapii-n ele c\u00e2t berbecii\/ Pepenii de zah\u0103r ro\u015fu,\/ \u00cen gr\u00e2u spice c\u00e2t coco\u015ful.\/ Pui un bob, din el r\u0103sare\/ Mia de m\u0103rg\u0103ritare,\/ Dulce binecuv\u00e2ntare…\u201d<\/em><\/p>\n

\n

Pa\u015fopti\u015ftii rom\u00e2ni s-au pronun\u0163at \u00een cuvinte l\u0103muritoare \u00een privin\u0163a no\u0163iunilor de libertate, neat\u00e2rnare, credin\u0163\u0103, neam, datorie, patriotism, \u0163ar\u0103 \u015f.a. Filozofi din antichitatea greceasc\u0103 \u015fi cea roman\u0103: Democrit, Cato, Seneca, Aristotel, preo\u0163i, mari duhovnici, \u00eenal\u0163i ierarhi, credincio\u015fi, morali\u015fti francezi, cu to\u0163ii sunt reuni\u0163i \u00eentr-un fluviu de \u00een\u0163elepciune pentru prop\u0103\u015firea omului din cele mai vechi timpuri \u015fi p\u00e2n\u0103 azi. \u015ei revolu\u0163ionari, a\u015fa cum a fost Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Gheorghe Bari\u0163iu \u2013 figur\u0103 proiemonent\u0103 a Revolu\u0163iei din 1848 din Transilvania. O galerie uria\u015f\u0103 de nume, de destine singulare ori colective, puse \u00een slujba na\u0163iilor lor. C\u00e2\u0163iva \u015fefi de stat \u015fi domnitori: dr. Petru Groza, Alexandru Ioan Cuza, au l\u0103sat \u015fi ei o urm\u0103 luminoas\u0103 din g\u00e2ndirea lor legat\u0103 de \u0163ar\u0103 \u015fi neam. O alt\u0103 secven\u0163\u0103 destul de consistent\u0103 este intitulat\u0103: \u201e\u00cen\u0163elepciunea educa\u0163iei\u201d \u015fi cuprinde scriitori, pedagogi, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, filosofi, sociologi, care au contribuit \u00eentr-un fel sau altul la des\u0103v\u00e2r\u015firea spiritual\u0103 \u015fi educativ\u0103 a genera\u0163iilor tinere. Sunt extrem de multe lucruri de spus \u015fi de citat din m\u0103rg\u0103ritarele \u00een\u0163elepciunii tuturor acestor creatori, este imposibil s\u0103-i amintim pe to\u0163i.<\/p>\n

\n

Alt capitol de refer\u0103 la \u201eG\u00e2nduri cu…\u015fi despre…Hristos\u201d \u015fi aici, pe o plaj\u0103 generoas\u0103 sunt \u00eenscrise nume de notorietate din istoria cre\u015ftinismului dar \u015fi creatori noi care L-au descoperit \u015fi au dorit s\u0103-i \u00eenchine un g\u00e2nd. Un alt capitol este intitulat \u201ePe urmele str\u0103mo\u015filor Traco-Geto-Daci\u201d \u015fi aici istoria \u00ee\u015fi spune cuv\u00e2ntul. Un capitol destul de interesant este numit: \u201ePoc\u0103in\u0163a ziditoare\u201d \u015fi aici sunt aduse exemple de femei care s-au poc\u0103it, cum a fost Maria Egipteanca. \u015ei \u201ePatimilor lui Hristos\u201d autorii le dedic\u0103 un capitol destul de cuprinz\u0103tor. Condace, praznice, ritualuri liturgice, devo\u0163iuni, adora\u0163ii, toate c\u00e2ntate de diferi\u0163i autori.<\/p>\n

\n

Cartea se \u00eencheie cu autobiografiile antologatorilor \u015fi cu o Bibliografie generoas\u0103. Ceea ce se remarc\u0103 la aceast\u0103 scriere de excep\u0163ie este faptul c\u0103 din ea degaj\u0103 un patriotism demn de marile cauze, c\u0103 to\u0163i g\u00e2nditorii \u015fi scriitorii cuprin\u015fi aici \u00ee\u015fi manifest\u0103 crezul artistic, dragostea pentru \u0163ar\u0103, pentru limb\u0103, pentru trecutul jertfelnic pentru neat\u00e2rnare \u015fi pentru valorile morale \u015fi civice care trebuie s\u0103 primeze \u00een comportamentul tuturor. Uneori, acest patriotism merge p\u00e2n\u0103 la extrem\u0103, p\u00e2n\u0103 la jertfirea proprie pentru eliberarea \u0163\u0103rii, pentru ap\u0103rarea hotarelor ei: \u201eC\u00e2nd PATRIA este \u00een pericol \u015fi cheam\u0103 pe fiii ei s\u0103 o ajute, este de trei ori blestemat acela care r\u0103m\u00e2ne surd la gemetele ei\u201d.<\/em> (Nicolae Filimon, poet, dramaturg, publicist, autorul primului roman modern din literatura rom\u00e2n\u0103, \u201eCiocoii vechi \u015fi noi\u201d). Cine reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi procure o astfel de carte pentru a gusta din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd din nectarul \u00een\u0163elepciunii lumii se poate considera un om norocos, pentru c\u0103 va g\u0103si \u00een ea multe r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile puse \u015fi nepuse despre Via\u0163\u0103, Moarte, \u00cenviere, sf\u00e2r\u015fitul lumii, familie, societate, \u0163ar\u0103, neam, limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, jertf\u0103 \u015fi isp\u0103\u015fire.<\/p>\n

———————————<\/strong><\/p>\n

Cezarina ADAMESCU<\/strong><\/p>\n

Gala\u0163i, 31 August 2016<\/strong><\/p>\n

Ziua Na\u0163ional\u0103 a Limbii Rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preot Ilie Bucur S\u0103rm\u0103\u015fanu & Prof. Rozalia Br\u00e2nda\u015f 1001 Cuget\u0103ri – Antologie IX Editura \u015ecoala ardelean\u0103 Cluj Napoca, 2016   [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27436","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27436","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27436"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27436\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27439,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27436\/revisions\/27439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}