{"id":27454,"date":"2016-09-20T16:28:45","date_gmt":"2016-09-20T16:28:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27454"},"modified":"2016-09-20T16:30:50","modified_gmt":"2016-09-20T16:30:50","slug":"george-anca-poetikon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/20\/george-anca-poetikon\/","title":{"rendered":"George Anca: Poetikon"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

George Anca<\/p>\n

POETIKON<\/p>\n

la scen\u0103 \u00eenchis\u0103<\/p>\n

\u00centre Harap Alb \u015fi Negresa Blond\u0103<\/strong> \u2013<\/em><\/p>\n

Metafore ale spiritualit\u0103\u0163ii africane \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em><\/p>\n

\u00cen antichitate, Herodot a c\u0103l\u0103torit \u015fi a consemnat \u00een istoriile sale at\u00e2t p\u0103m\u00e2nturi ale Africii, c\u00e2t \u015fi spa\u0163iile locuite de geto-daci, str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor. Zeul acestora din urm\u0103, Zalmoxis, discipol al lui Pitagora, se spune c\u0103 ar fi c\u0103l\u0103torit \u00een Egipt. V\u00e2na arhaic\u0103 a culturii rom\u00e2ne, universalizat\u0103 \u00een epoca romantic\u0103 \u015fi modern\u0103 de Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103 sau Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, include simboluri \u015fi metafore misterioase care, urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 la izvoare, pot conduce surprinz\u0103tor cel mai aproape la \u201evalurile blonde\u201d ale Nilului, din Egipetul<\/em> lui Eminescu (\u00een Poveste Indic\u0103<\/em> poetul vorbe\u015fte \u015fi despre o prin\u0163es\u0103 indian\u0103 b\u0103laie, blond\u0103), dar \u015fi la reprezent\u0103ri paradigmatice ale spiritualit\u0103\u0163ii africane. Dou\u0103 dintre acestea sunt Harap Alb<\/em>, basmul lui Ion Creang\u0103, \u015fi Negresa alb\u0103 ori Negresa blond\u0103, sculptura lui Br\u00e2ncu\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Harap Alb este F\u0103t-Frumos al basmelor rom\u00e2ne\u015fti, fiu de \u00eemp\u0103rat (f\u0103r\u0103 culoare), nepot de crai, Verde-\u00eemp\u0103rat. Odat\u0103 intrat \u00een sclavie, el prime\u015fte aparent ca pe un stigmat un nume: \u201eDe-acum \u00eenainte s\u0103 \u015ftii c\u0103 te cheam\u0103 Harap Alb; aista \u0163i-i numele \u015fi altul nu\u201d. Dac\u0103 alb poate fi v\u0103zut ca un sinonim al lui frumos, ne vine mai greu s\u0103 facem leg\u0103tura \u00eentre harap (negru) \u015fi f\u0103t. \u015ei totu\u015fi avem de a face, \u00een spiritul nara\u0163iunii structurale, la fel de bine cu un harap-frumos ca \u015fi cu un f\u0103t-alb.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 a fi vorba de negritudine, contrastul mortal \u00eentre eroul bun, \u00eent\u0103rit de vitalitatea for\u0163elor naturii, \u015fi sp\u00e2nul satanic uzurpator al identit\u0103\u0163ii solare confer\u0103 unicit\u0103\u0163ii personajului, intensit\u0103\u0163ii \u015fi fascina\u0163iei basmului lui Creang\u0103 ponderea unei referin\u0163e \u00een coresponden\u0163\u0103 cu spiritul Africii primordiale \u00eenn\u0103scut \u00een firea umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De altfel, atunci c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu primise acest nume, \u00eent\u00e2lnind-o pe Sf\u00e2nta Duminic\u0103, \u00eentre cei doi are loc un dialog de prevestire ini\u0163iatic\u0103 \u00een limbajul prelogic al vorbitului \u00een dodii:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e- Luminate cr\u0103i\u015for, s\u0103 nu b\u0103nuie\u015fti, dar nu te iu\u0163i a\u015fa de tare, c\u0103 nu \u015ftii de unde-\u0163i poate veni ajutor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – Ce vorbe\u015fti \u00een dodii, m\u0103tu\u015f\u0103?\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Asemeni moldoveanului din Humule\u015fti, Ion Creang\u0103, olteanul din Hobi\u0163a Gorjului \u2013 Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u2013 s-a hr\u0103nit cu logosul pove\u015ftilor rom\u00e2ne\u015fti, d\u00e2nd expresie genial\u0103 unui morphos<\/em> care l-a consacrat ca p\u0103rinte al sculpturii moderne. Sunt br\u00e2ncu\u015fologi, ca Sidney Geist, care g\u0103sesc drept definitorie influen\u0163a african\u0103 \u015fi care, la cei mai mul\u0163i interpre\u0163i, este \u00eens\u0103\u015fi r\u0103d\u0103cina rom\u00e2neasc\u0103 pus\u0103 \u015fi astfel \u00een orizont cu lemnul sculptat african.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Catalogul sculpturilor lui Br\u00e2ncu\u015fi din cartea lui Geist (1967) include: Negresa alb\u0103 <\/em>(37,75 cm: marmur\u0103 cu nervuri; 1923; colec\u0163ia Arensberg), Negresa blond\u0103<\/em> (38,4 cm, bronz polisat; 1926; a) doamna Adele Maremont Horner, Scottsdale, Arizona; b) San Francisco Museum of Art; c) Wilhelm Lehmbruck Museum Duisburg), Negresa alb\u0103 II<\/em> (40,6 cm; marmur\u0103; 1928), Negresa blond\u0103 II<\/em> (40,3 cm bronz polisat; 1993; a) Moma New York; b) doamna Barnett Malbin Michigan).<\/p>\n

Eileen\u00a0 Lane\u00a0 i-a spus lui\u00a0 Geist c\u0103\u00a0 ea \u015fi cu\u00a0 Br\u00e2ncu\u015fi<\/p>\n

s-au \u00eent\u00e2lnit la o primire oficial\u0103 la Paris cu o doamn\u0103 care i-a inspirat acestuia Negresa alb\u0103<\/em>. Margit Pogany, invitat\u0103 \u00een atelierul lui Br\u00e2ncu\u015fi, a v\u0103zut un \u201ecap de marmur\u0103 alb\u0103 care m-a fascinat. Cu toate c\u0103 nu avea nici una din tr\u0103s\u0103turile mele, sim\u0163eam c\u0103 pe mine m\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u201d. Tocmai terminase S\u0103rutul<\/em>\u00a0 \u2013\u00a0 \u201eo sculptur\u0103 v\u0103dind influen\u0163a artei negre, lucru cu totul nou pe vremea aceea\u201d. Or, acela\u015fi Geist descifreaz\u0103 o semnifica\u0163ie biografic\u0103 \u00een tunsoarea p\u0103rului b\u0103rbatului: \u201ec\u00e2nd Br\u00e2ncu\u015fi a sosit la Paris, \u00een anul 1904, el purta p\u0103rul t\u0103iat astfel, aceasta fiind moda de pe atunci\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSpre deosebire de Domni\u015foara Pogany,<\/em> unde ochii \u015fi t\u0103ietura gurii confer\u0103 sens unui con\u0163inut l\u0103untric, la Negresa alb\u0103<\/em> nu poate fi vorba de nici o iluzie. Br\u00e2ncu\u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 unitatea \u015fi ad\u00e2ncimea folosind o constela\u0163ie simpl\u0103 de elemente\u201d (Sidney Geist, Br\u00e2ncu\u015fi<\/em>, Meridiane, 1973, tr. Andrei Brezianu, p.90).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pornind de la prin\u0163esa blond\u0103 indian\u0103 a lui Eminescu \u015fi \u00eentorc\u00e2ndu-ne la Kri\u015fna (\u201enegru\u201d) \u015fi iubita sa p\u0103m\u00e2ntean\u0103 Radha, am speculat c\u00e2ndva posibilitatea de a vorbi despre o theoantropoetic\u0103 feminin\u0103, \u00een care locul alb-negrului era luat de omenesc \u2013 divin, feminin \/ masculin etc. \u201eLa negritude\u201d, adus\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a lumii moderne prin poezia lui Leopold Sedar Senghor sau Aim\u00e9 C\u00e9saire, se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een sculptura lui Br\u00e2ncu\u015fi cu o cuno\u015ftin\u0163\u0103 parizian\u0103 \u201ealb\u0103\u201d, pe care, totu\u015fi, Ion Vlasiu o nume\u015fte \u201esimplificat\u201d doar \u201eNegresa\u201d: \u201eCele \u00een metal sau marmur\u0103, albe \u015fi aurii, P\u0103s\u0103rile, Pe\u015ftii, Miracolul, Leda, Negresa, Domni\u015foara Pogany, Facerea lumii,<\/em> se impun \u00een lumea obiectelor cu virtuozit\u0103\u0163i tactile, hot\u0103r\u00e2toare pentru unii \u00een definirea perfec\u0163iunii\u201d (\u00een Colocviul<\/em> Br\u00e2ncu\u015fi<\/em>, Meridiane, 1968, p.135).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O surpriz\u0103 \u00een materie de… \u201ealb-negritudine\u201d poetic\u0103 ne vine din partea lui Vasile Voiculescu, prin poemul C\u00e2ntec pentru negresa Nilunga \u2013 Lula \u2013 Landa<\/em>, publicat \u00een Rom\u00e2nia Literar\u0103\u201d, nr. 16, 21-27 aprilie 1999.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePoemul s-a p\u0103strat \u00een dou\u0103 variante, scrise \u00een aceea\u015fi zi, 20 februarie 1958. Am\u00e2ndou\u0103 textele sunt transcrise clar, cu cerneal\u0103, a\u015fa cum proceda poetul c\u00e2nd inten\u0163iona s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 o poezie. Tip\u0103rim una dintre variante \u015fi o reproducem \u00een fascimil pe cea de a doua, u\u015for lizibil\u0103, cu modific\u0103ri neesen\u0163iale. Faptul c\u0103 V.V. a lucrat asupta textului este dovada c\u0103 \u00eel socotea demn de a fi perfec\u0163ionat. Orice mistic are o R\u0103sturnic\u0103<\/em> a lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 \u00een biografia lui V.V. \u201ecoinciden\u0163e\u201d semnificative ale cifrelor. Iat\u0103 datele: la 20 februarie 1910 (aceasta este data real\u0103), V.V. se c\u0103s\u0103torise cu Maria Ni\u0163escu (Lica). La 20 februarie 1958 se \u00eemplineau 4 x 12 ani de la nunta sa. De 12 ani era singur. Lica murise \u00een noiembrie 1946, dup\u0103 3 x 12 ani de c\u0103snicie. D\u0103m la lumin\u0103 acest poem al nun\u0163ii extatice cu neagra doamn\u0103, the black lady <\/em>din Sonete<\/em>, \u00een 1999, c\u00e2nd, la 26 aprilie, se \u00eemplinesc 3 x 12 ani de la moartea lui V.V.\u201d (Roxana Sorescu, Andrei Voiculescu).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reproducem \u00een \u00eentregime poemul lui Vasile Voiculescu \u2013 C\u00e2ntec pentru negresa Nilunga-Lula-Landa<\/em>:<\/p>\n

C\u00e2nd vii l\u00e2ng\u0103 mine furi\u015f din z\u0103voi<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa<\/p>\n

M\u0103 faci, Lula-Landa, s\u0103 jur c\u0103 la voi<\/p>\n

\u00cen tropice \u00eengerii sunt negri \u015fi goi<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa…<\/p>\n

Al\u0103turi de tine ai no\u015ftri-s de scam\u0103<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa,<\/p>\n

N\u0103luci boreale: le-atingi, se destram\u0103…<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa[1]<\/a><\/p>\n

B\u0103lana Yolanda cu ochi \u00een migdale<\/p>\n

N-ajunge la glesna frumse\u0163ilor tale,<\/p>\n

Miss Mary, o m\u00e2\u0163\u0103 cu vi\u0163ii minore,<\/p>\n

Umbl\u00e2nd dup\u0103 \u015foareci r\u00e2vne\u015fte-aurore.<\/p>\n

Devizia Brigittei e-nscris\u0103 \u00een pat:<\/p>\n

Amorul e-o ruf\u0103, se cere schimbat,<\/p>\n

Vestita vestal\u0103 Katrina Flamanda<\/p>\n

E-o perl\u0103 fragil\u0103 din seu de Olanda.<\/p>\n

Superb dos \u00eentoarce milady Sibyll:<\/p>\n

Din fa\u0163\u0103 i-e team\u0103 c\u0103 prinde copil.<\/p>\n

Cer toate iubire pe veci, ideal\u0103,<\/p>\n

\u015ei-s pline de suflet ca de o grea boal\u0103…<\/p>\n

Tu dai numai carnea, o carne cu \u015foapte,<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa,<\/p>\n

O carne de-ad\u00e2nc\u0103 \u015fi virgin\u0103 noapte,<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa<\/p>\n

Tu, neagra mea drag\u0103, cea f\u0103r\u2019 de ispit\u0103,<\/p>\n

Pitonii coapselor desfaci s\u0103 m\u0103-nghit\u0103;<\/p>\n

De spasmul iubirii tot magicu-\u0163i p\u00e2ntec<\/p>\n

Dans\u00e2nd, jubileaz\u0103 al sexului c\u00e2ntec.<\/p>\n

Tu nu \u015ftii pl\u0103cerea s-o tai jum\u0103t\u0103\u0163i<\/p>\n

\u00centreag\u0103 arzi, tor\u0163\u0103-n lumini-volupt\u0103\u0163i….<\/p>\n

S\u0103 cerc alt\u0103 cale, piezi\u015f\u0103,-i inept:<\/p>\n

Cu tine p\u0103catul e alb, pur, de-a drept.<\/p>\n

Culcat peste s\u00e2nu-\u0163i fierbinte ca para<\/p>\n

\u00cemi caut o oaz\u0103 \u015fi intru ca fiara<\/p>\n

\u00cen str\u00e2mpta p\u0103dure ascuns\u0103-n Sahara…<\/p>\n

…\u015ei intru \u00een tine ca-n marile glorii,<\/p>\n

Nilunga-Lula-Landa,<\/p>\n

De-ai fi canibal\u0103 s\u0103 nu mai v\u0103d zorii!<\/p>\n

Oh, Nilunga-Lula-Landa.<\/p>\n

Joi, 20 febr.1958.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ion Creang\u0103 a fost contemporan cu Arabi-Pa\u015fa. Harap Alb ca \u015fi Negresa alb\u0103 \u2013 cf. Mithiopes \u201eobraze arse\u201d \u2013 pot trece drept totem sau dodie (sonor, \u00een familie cu …Harappa). Personajele antropomorfe de care se ajut\u0103 Harap Alb \u2013 Ochil\u0103, Geril\u0103, Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103, Setil\u0103, P\u0103s\u0103ri-L\u0103\u0163i-Lungil\u0103, Cr\u0103iasa albinelor sau a furnicilor \u2013 alc\u0103tuiesc o galerie reprezentabil\u0103 \u015fi pe filiera artei africane p\u00e2n\u0103-n reflexele acesteia \u00een fovism, cubism, expresionism etc., num\u0103r\u00e2nd \u015fi formele \u2013 ancestrale \u015fi ele \u2013 ale lui Br\u00e2ncu\u015fi: \u201eDar te mai duce capul, ca s\u0103-l botezi? S\u0103-i zici P\u0103s\u0103ril\u0103…nu gre\u015fe\u015fti; s\u0103-i zici L\u0103\u0163il\u0103 … nici at\u00e2ta; s\u0103-i zici Lungil\u0103…asemenea; s\u0103-i zici P\u0103s\u0103ri-L\u0103\u0163i-Lungil\u0103, mi se pare c\u0103 e mai potrivit cu n\u0103ravul \u015fi apuc\u0103turile lui, zise Harap Alb, \u00eenduio\u015fat de mila bietelor paseri. Se vede c\u0103 acesta-i vestitul P\u0103s\u0103ri-L\u0103\u0163i-Lungil\u0103, fiul s\u0103get\u0103torului \u015fi nepotul arca\u015fului, br\u00e2ul p\u0103m\u00e2ntului \u015fi scara ceriului, ciuma zbur\u0103toarelor \u015fi spaima oamenilor, c\u0103 altfel nu te pricepi, cum s\u0103 mai zici\u201d. (Ion Creang\u0103, Harap Alb<\/em>).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Antipodul lui Harap Alb, Sp\u00e2nul, este \u015fi C\u0103pc\u0103unul lui Br\u00e2ncu\u015fi: \u201eC\u0103pc\u0103unul se g\u0103se\u015fte pretutindeni \u00een c\u0103tun, \u00een sate \u015fi ora\u015fe. Teme-te de c\u0103pc\u0103unul ca prieten sau ca tovar\u0103\u015f de munc\u0103 ori de ac\u0163iune!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu c\u0103pc\u0103unul te por\u0163i cum te por\u0163i cu \u015farpele veninos: \u00eel evi\u0163i sau \u00eei zdrobe\u015fti capul cu b\u00e2zdoaga, \u00eenainte de a te mu\u015fca.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societ\u0103\u0163ile nu mai \u015ftiu s\u0103 se fereasc\u0103 de c\u0103pc\u0103unii talenta\u0163i \u015fi pl\u0103tesc b\u0103nu\u0163ul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii prea scump.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin ce se caracterizeaz\u0103 c\u0103pc\u0103unul? Prin moral insanity <\/em>\u015fi lipsa de scrupule\u201d. (\u00cen Petre Pandrea, Br\u00e2ncu\u015fi. Amintiri \u015fi exegeze,<\/em> Meridiane, 1976, p.267).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tot Petre Pandrea vede \u00een personajul Elaine Feyre din romanul Sf\u00e2ntul din Montparnasse<\/em> al lui Peter Neagoe \u201eo condensare \u015fi o \u201econtaminare\u201d<\/em> \u00eentre mai multe figuri reale feminine, care au trecut ca prietene sau ca amante prin via\u0163a lui Br\u00e2ncu\u015fi:<\/p>\n

    \n
  1. \n

    Domni\u015foara Pogany, ibovnic\u0103 nemuritoare,<\/p>\n<\/li>\n

  2. Peggy Guggenheim, amiti\u00e9 amoureuse,<\/li>\n
  3. Domni\u015foara Lane, ibovnic\u0103 oficial\u0103 \u015fi prieten\u0103,<\/li>\n
  4. Principesa X, client\u0103, amic\u0103 \u015fi amant\u0103,<\/li>\n
  5. Nouche de Gramont, amant\u0103 refuzat\u0103 \u015fi subreta marii sale iubiri nerealizate \u00een c\u0103s\u0103torie dup\u0103 idealurile \u015fi gusturile sale rurale\u201d. (Pandrea, op.cit<\/em>. p.58).<\/li>\n<\/ol>\n

    Muza neagr\u0103 a lui Voiculescu reangelizeaz\u0103 contrastiv, \u00eentru o mistic\u0103 sexual\u0103, negritudinea feminin\u0103 pur\u0103, muzical\u0103.<\/p>\n

    POETIKON<\/p>\n

    LA\u00a0 SCEN\u0102\u00a0 \u00ceNCHIS\u0102<\/p>\n

    \u00een tablouri \u0219i sonete<\/p>\n

    Sonete din Ocult<\/p>\n

    rug\u0103ciuneAUnui dac<\/em> i-xii<\/p>\n

    rosa alchemica <\/em>xiii-xxxi<\/p>\n

    ocult <\/em>artificiu<\/em> <\/em>xxxii-xlii<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0rug\u0103ciuneAUnui dac<\/em> <\/strong><\/p>\n

    au dezbr\u0103cat aum<\/p>\n

    auire aur din maur<\/p>\n

    potopul consonantic<\/p>\n

    treimea inexisten\u0163ei<\/p>\n

    nefiin\u0163a mor\u0163ii<\/p>\n

    nemoartea fiin\u0163ei<\/p>\n

    *<\/p>\n

    \u00een joac\u0103 te salvai de usc\u0103ciune<\/p>\n

    nici ofilindu-te din verde<\/p>\n

    lipit pe zid \u00een veranda<\/p>\n

    bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe<\/p>\n

    *<\/p>\n

    ape erau spre aum<\/p>\n

    moarte maur\u0103 mioar\u0103<\/p>\n

    f\u0103r\u0103 m nu r\u0103sun\u0103m treimea<\/p>\n

    nu inhal\u0103m upani\u015fade<\/p>\n

    *<\/p>\n

    pe e\u015fafodul nuurilor<\/p>\n

    domnul daumnul<\/p>\n

    inimi nemuritor au<\/p>\n

    moarte luminii<\/p>\n

    *<\/p>\n

    toate neexist\u00e2nd<\/p>\n

    moartea are om aum<\/p>\n

    toate totdeauna<\/p>\n

    rug\u0103ciuneAUnuidac<\/p>\n

    punte au om vocale<\/p>\n

    raag dakh strugure<\/p>\n

    *<\/p>\n

    nu era m nimic m-au au<\/p>\n

    dacul aum rug\u0103 raag<\/p>\n

    *<\/p>\n

    au zeu oase inimii<\/p>\n

    a avea n-au fost au<\/p>\n

    \u00a0*<\/p>\n

    aur\u0103 taur autumn<\/p>\n

    *<\/p>\n

    el el el<\/p>\n

    au aum<\/p>\n

    *<\/p>\n

    consonantism<\/p>\n

    totalitar<\/p>\n

    *<\/p>\n

    tu el eu zeu<\/p>\n

    \u00eenainte de-a fi<\/p>\n

    *<\/p>\n

    numai omul<\/p>\n

    m\u00e2ntuit<\/p>\n

    *<\/p>\n

    d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103<\/p>\n

    d\u0103t\u0103t\u0103tor de suflet<\/p>\n

    *<\/p>\n

    cer\u015fe\u015fti<\/p>\n

    intrarea<\/p>\n

    nirvana<\/p>\n

    *<\/p>\n

    consonantism biblic<\/p>\n

    vocalism vedic<\/p>\n

    *<\/p>\n

    puteri sc\u00e2nteii<\/p>\n

    puteri uciga\u015fului<\/p>\n

    *<\/p>\n

    \u00a0sine-mi<\/p>\n

    inemi<\/p>\n

    r\u00e2d\u0103<\/p>\n

    *<\/p>\n

    omoar\u0103-m\u0103<\/p>\n

    numai<\/p>\n

    \u00a0astfel<\/p>\n

    s\u0103-\u0163i<\/p>\n

    mul\u0163umesc<\/p>\n

    rosa alchemica<\/em><\/strong><\/p>\n

    rosa alchemica mutus liber<\/p>\n

    aula lucis cabala mineralis<\/p>\n

    we are alchemists and gnostics<\/p>\n

    and believers and make-believers<\/p>\n

    eon lui Horus sepher sephirot<\/p>\n

    ocult \u015fi comunism \u00een poezie<\/p>\n

    iluminata roz\u0103 cu cinci petale<\/p>\n

    copac \u00een forma rozei Ankh<\/p>\n

    Diana iubind pe frate-s\u0103u Lucifer<\/p>\n

    a supreme dark prince was born<\/p>\n

    severul teoforic Apollodorus<\/p>\n

    ur\u0103\u015fte-\u0163i aproapele ca pe tine \u00eensu\u0163i<\/p>\n

    cui \u00ee\u0163i d\u0103 o palm\u0103 distruge-i \u0163ara Iisus<\/p>\n

    ne g\u0103se\u015fte destr\u0103b\u0103la\u0163i \u015fi plini de grijuri<\/p>\n

    *<\/p>\n

    c\u00e2nd mai lin scap solzi de mercur<\/p>\n

    \u00eemi ro\u015fe\u015fti f\u0103\u0163i\u015f necump\u0103r\u0103toare<\/p>\n

    cum de se \u015fi botez\u0103 apa Saraswati<\/p>\n

    a decripta indianit\u0103\u0163i p\u00e2n’ pe Buil\u0103<\/p>\n

    iat\u0103 \u015fi mai ocult sonet \u00een und\u0103 cuant\u0103<\/p>\n

    z\u0103pada de pe moarte \u00een presa de azi<\/p>\n

    la ce or\u0103 nu \u015ftiu c\u0103 p\u0103rintele e plecat<\/p>\n

    \u00een Ierusalim da’ mie nu mi-e fric\u0103<\/p>\n

    \u00eentotdeauna se poate \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u<\/p>\n

    \u00een\u0163elegi ce-\u0163i spun de fapt trenul e city<\/p>\n

    mi-am cerut voie l\u00e2ng\u0103 profesor s-aud<\/p>\n

    melancolia vers \u00een lucruri \u015fi roz\u0103toare<\/p>\n

    pe c\u0103r\u0103ri cu cotituri c\u0103rarea str\u00e2mt\u0103<\/p>\n

    stele-n stele v\u0103lul alb de peste toate<\/p>\n

    *<\/p>\n

    sonete din ocult spre Timi\u015foara<\/p>\n

    \u00een locul comunistului satana<\/p>\n

    psihozele de r\u0103d\u0103cin\u0103<\/p>\n

    vezic\u0103 ro\u015fie ba splin\u0103<\/p>\n

    se duse la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea<\/p>\n

    s\u0103geat\u0103 Borcei c\u0103tre Tulcea<\/p>\n

    din gloan\u0163e pe adiacen\u0163e<\/p>\n

    c\u00e2\u0163i \u00een Vicenze \u00een Piacenze<\/p>\n

    *<\/p>\n

    scriu aceste sonete din ocult<\/p>\n

    \u00eentr-un drum din lung \u00een scurt<\/p>\n

    nu m\u0103 num\u0103r \u00een hai-ku<\/p>\n

    nu-mi a\u015ftept c\u0103 nu m\u0103 du’<\/p>\n

    *<\/p>\n

    v\u00e2rful codrului \u0163\u00e2\u0163\u00e2n\u0103<\/p>\n

    vars\u0103 ploaie de \u0163\u0103r\u00e2n\u0103<\/p>\n

    cimitire canto mand\u0103<\/p>\n

    capete ne recomand\u0103<\/p>\n

    \u00a0*<\/p>\n

    extravagant\u0103 gnoza<\/p>\n

    de ne ocup\u0103 cosmosul<\/p>\n

    \u015fi o lu\u0103m la fug\u0103<\/p>\n

    cum ar fi noaptea asta<\/p>\n

    al cui e capul t\u0103iat<\/p>\n

    b\u0103tr\u00e2ne din proasp\u0103t morm\u00e2nt<\/p>\n

    cioclii dac\u0103 or fi \u015ftiind<\/p>\n

    \u015fi ce ne deranjeaz\u0103 pe noi<\/p>\n

    iar s\u0103 numeri atlasul<\/p>\n

    a-l \u00eenapoia retard\u0103rii<\/p>\n

    trecem la loc mla\u015ftina<\/p>\n

    apropiindu-ne ba\u015ftina<\/p>\n

    ratez deliberat \u015fi ocultul<\/p>\n

    din oboseala ajungerii<\/p>\n

    *<\/p>\n

    \u00eenc\u0103 o aul\u0103 Eugene<\/p>\n

    fiului t\u0103u \u015fi doamnei<\/p>\n

    aceea\u015fi iubire sanscrit\u0103<\/p>\n

    p\u00e2n\u0103 pe strada Lenau<\/p>\n

    col\u0163 cu Blaga spre<\/p>\n

    libr\u0103ria Emil Cioran<\/p>\n

    recitim Decebal de Eminescu<\/p>\n

    139 de ani Mahatma<\/p>\n

    parasonet din ocult<\/p>\n

    cu ahimsa postgandhian\u0103<\/p>\n

    gramatica lui Bopp rom\u00e2ne\u015fte<\/p>\n

    diplome semnate \u00een original<\/p>\n

    \u00een biroul de rector<\/p>\n

    c\u00e2te cincizeci fiecare<\/p>\n

    *<\/p>\n

    f\u0103c\u00e2ndu-m\u0103 ambasad\u0103 contra mea<\/p>\n

    s\u0103-l l\u0103s\u0103m s\u0103 stea la spate<\/p>\n

    s\u0103-l b\u0103g\u0103m \u00een aluzie<\/p>\n

    s\u0103 l\u0103c\u0103tuim etuva<\/p>\n

    *<\/p>\n

    rug\u0103ciune calofil\u0103 \u00een cruce<\/p>\n

    catrin\u0163a negeluit\u0103 icnet<\/p>\n

    boal\u0103 ce mai iluminare<\/p>\n

    cel mai r\u0103u de unicatul<\/p>\n

    de v\u0103 fie dumicatul<\/p>\n

    s\u0103 v\u0103 sf\u00e2\u015fia\u0163i banatul<\/p>\n

    de v\u0103 fie cu b\u0103natul<\/p>\n

    filodormia \u015fi natul<\/p>\n

    xenomanilor ignatul<\/p>\n

    cu bani joac\u0103 \u015fi-nscenatul<\/p>\n

    la arseniu \u00eensemnatul<\/p>\n

    culesul nesem\u0103natul<\/p>\n

    banda ho\u0163ilor m\u00e2natul<\/p>\n

    cailor cu sc\u0103rm\u0103natul<\/p>\n

    \u00a0*<\/p>\n

    ne debit\u0103m Haralampie<\/p>\n

    vremea trecut\u0103 scutului<\/p>\n

    de \u015farpe ne\u00eembr\u0103\u0163i\u015farea<\/p>\n

    hamal diferen\u0163ei<\/p>\n

    ce-o fi \u00een capul nucii<\/p>\n

    \u00eent\u00e2rzierea tocsului<\/p>\n

    barem de camfor prins<\/p>\n

    de securi\u015fti uita\u015fi maestrul<\/p>\n

    r\u0103ma\u015fii Anei Pauker<\/p>\n

    manei c\u00e2ntar sonetul<\/p>\n

    din ocult supracomunist<\/p>\n

    negustori la fa\u0163\u0103<\/p>\n

    pe la spate neaua<\/p>\n

    codrului pe via\u0163\u0103<\/p>\n

    *<\/p>\n

    \u00a0 gura leului gorileului<\/p>\n

    de sfoara r\u0103zbun\u0103rii<\/p>\n

    haloului alt\u0103 alarm\u0103<\/p>\n

    \u015fi mai poli\u0163ieneasc\u0103<\/p>\n

    \u00eentunec\u0103-m\u0103 negalben<\/p>\n

    ca tine Austriei<\/p>\n

    ce \u0163\u0103nd\u0103ri m\u0103 crap\u0103<\/p>\n

    din\u0103untru grap\u0103<\/p>\n

    din femeia pe biciclet\u0103<\/p>\n

    c\u00e2te Timi\u015foare<\/p>\n

    mai ocolesc nop\u0163i<\/p>\n

    ie\u015fit din linia dreapt\u0103<\/p>\n

    pe col\u0163ul trecutului<\/p>\n

    o \u0163\u00e2ric\u0103 overlapsed<\/p>\n

    ocult artificiu<\/em><\/strong><\/p>\n

    adormii balaurul incant\u00e2nd<\/p>\n

    numele tatei mamei fratelui<\/p>\n

    \u015fi perla am smuls-o<\/p>\n

    mi\u015fc\u0103rile gnozei sporeau \u00een c\u00e2nt<\/p>\n

    aur diamante safire pe rob\u0103<\/p>\n

    \u00eenf\u015furat \u00een mant\u0103 nal\u0163 perla spre tat\u0103l<\/p>\n

    *<\/p>\n

    sunt auzul \u015fi vorba neauzit\u0103<\/p>\n

    sunt cuno\u015ftin\u0163a numelui meu<\/p>\n

    sunt sunetul numelui \u015fi numele sunetului<\/p>\n

    \u00a0*<\/p>\n

    spune oracolul din Delphi<\/p>\n

    eroii pe sub c\u00e2mpia Asopia<\/p>\n

    cu fe\u0163ele spre apus de-\u015fi<\/p>\n

    avuseser\u0103 casa \u00een insul\u0103<\/p>\n

    \u0163estoasa arde cu un miel<\/p>\n

    \u00een vas de bronz<\/p>\n

    din cazan de bronz<\/p>\n

    cu capac de bronz<\/p>\n

    statuile tale n\u0103du\u015fesc<\/p>\n

    tremur\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2ntate<\/p>\n

    s\u00e2nge picur\u0103 acoperi\u015fele<\/p>\n

    ie\u015fi din al meu sanctum<\/p>\n

    matricidule num\u0103rul 73<\/p>\n

    \u0163i-arat\u0103 ceasul g\u0103bjirii<\/p>\n

    \u00a0*<\/p>\n

    n-ajung la Dumnezeu ochii sibil\u0103<\/p>\n

    nici razele a le vedea lini\u015fti\u0163i<\/p>\n

    d\u0103 hecatombe domnului<\/p>\n

    altfel la demoni aduci jertf\u0103<\/p>\n

    ru\u015fine a zeifica dihori \u015fi mon\u015ftri<\/p>\n

    nebuni ce v\u0103-nchina\u0163i la \u015ferpi<\/p>\n

    gr\u0103mezi de pietre de pe drum<\/p>\n

    \u015fi multe alte lucruri de nimic<\/p>\n

    dar ale lui sunt via\u0163a<\/p>\n

    \u015fi lumina nepieritoare<\/p>\n

    \u00a0de bucurie ca mierea dar<\/p>\n

    dreptului ce-\u015fi pleac\u0103<\/p>\n

    printre pio\u015fi capul<\/p>\n

    domnul i-a dat chipul<\/p>\n

    *<\/p>\n

    asud\u0103 p\u0103m\u00e2ntul doamne<\/p>\n

    jude pe umeri de sfin\u0163i<\/p>\n

    oculte acte to\u0163i secrete<\/p>\n

    v\u0103dind scr\u00e2\u015fnind din\u0163i<\/p>\n

    \u00een chip de om coboare<\/p>\n

    \u00eembr\u0103cat \u00een r\u0103zbunare<\/p>\n

    a vremii viitoare<\/p>\n

    chipuri odinioare<\/p>\n

    nori d’eben b\u0103ltit jude\u0163<\/p>\n

    ard por\u0163ile iadului<\/p>\n

    zadarnice ogive r\u00e2uri<\/p>\n

    cornul salv\u0103rii<\/p>\n

    omului din dou\u0103sprezece<\/p>\n

    f\u00e2nt\u00e2ni lumina-i<\/p>\n

    *<\/p>\n

    jude frumos Narisaf<\/p>\n

    din tari p\u0103rin\u0163i cu perle<\/p>\n

    unde apui e stingere<\/p>\n

    unde r\u0103sai e lumin\u0103<\/p>\n

    gigan\u0163i dornici de lupt\u0103<\/p>\n

    smulg lumina din creaturi<\/p>\n

    dou\u0103 chipuri de foc ademenesc<\/p>\n

    demonii urii spre bucurie<\/p>\n

    lumini gemene<\/p>\n

    cas\u0103 p\u0103cii cu zei<\/p>\n

    cor\u0103bii din cuv\u00e2nt<\/p>\n

    carele luminii sunt<\/p>\n

    por\u0163ile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/p>\n

    sun\u00e2nd vesele melodii<\/p>\n

    *<\/p>\n

    \u00eengeri \u015fi gemeni salva\u0163i-ne<\/p>\n

    veni timp cum scris-a Mani<\/p>\n

    prim str\u0103bun alif \u015fi tau<\/p>\n

    spirite \u015fi plante \u00eentr-un imn<\/p>\n

    n\u0103scut din zei am c\u0103zut<\/p>\n

    m\u0103 sf\u00e2rtec\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i<\/p>\n

    demonii yaksha \u015fi peris<\/p>\n

    negri balauri duhnitori<\/p>\n

    ai venit geam\u0103n al zeilor<\/p>\n

    salvator celor ce te aud<\/p>\n

    \u00eentoarce-te drag suflet<\/p>\n

    a paisprezecea zi<\/p>\n

    c\u00e2nd Iisus a intrat<\/p>\n

    \u00een Parinirvana<\/p>\n

    *<\/p>\n

    din papirusul mor\u0163ilor<\/p>\n

    r\u0103sai Ra atum horakhty<\/p>\n

    ochi \u00eenchina\u0163i frumuse\u0163ii<\/p>\n

    s\u00e2nu-mi \u00eenv\u0103luit de lumin\u0103<\/p>\n

    te odihne\u015fti \u00een luntrea serii<\/p>\n

    sal\u0163i inimi \u00een luntrea dimine\u0163ii<\/p>\n

    c\u0103l\u0103tore\u015fti \u00een pace bolta<\/p>\n

    c\u0103zur\u0103 to\u0163i du\u015fmanii<\/p>\n

    neobosite stele bucuri<\/p>\n

    a\u015ftri nemuritori \u0163i se \u00eenchin\u0103<\/p>\n

    stai orizont lumin\u0103 munte<\/p>\n

    fiece zi frumoas\u0103 asemeni lui Ra<\/p>\n

    viu el \u00eensu\u015fi domnul meu<\/p>\n

    Ra adeverire vocii<\/p>\n

    Mircea Eliade profanat<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Barbizon Hotel, sala \u201eCorrot\u201d). \u00cemi \u00eenchei interven\u0163ia cu o poezie dedicat\u0103 lui Mircea Eliade de Anta Raluca Buzinschi. La ultimul lunch, \u00eentrebat dac\u0103 sunt transilv\u0103nean. (Harvard). Imprimant\u0103 biblio. Discu\u0163ie indirect\u0103 la Faculty Club cu Nicolae Iliescu. (Dorset Hotel, recep\u0163ie). Scrisoare din Ann Arbor de la Peter Hook: \u201eAm fost foarte fericit s\u0103 primesc scrisoarea ta \u015fi s\u0103 aflu c\u0103 vizitezi aceast\u0103 \u0163ar\u0103. E a\u015fa de r\u0103u c\u0103 la New York a trebuit s\u0103 vii. Fii foarte grijuliu \u00een New York; e plin de lume stranie \u015fi dementizat\u0103 care e departe dincolo de ra\u0163iune, chiar dincolo de ra\u0163iunea organizat\u0103 a fascismului \/ comunismului \/ democra\u0163iei etc. Da, sunt mul\u0163i poe\u0163i ai haosului \u015fi violen\u0163ei juc\u00e2ndu-\u015fi fanteziile \u00een New York. Khabardar! \/ …\/ Cu aceasta \u00ee\u0163i trimit o recenzie la o carte a unei prietene rom\u00e2nce a mea care tr\u0103ie\u015fte \u00een New York \u015fi poate\u00a0 va participa la conferin\u0163\u0103. Ea a scris o carte urm\u0103rind cariera lui Mircea Eliade ca fascist \u015fi membru al G\u0103rzii de Fier \u015fi urma\u015f al lui Nae Ionescu. Are probleme \u00een publicarea c\u0103r\u0163ii aici. (Ar avea pia\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia?) Recenzia pe care \u0163i-o trimit are \u00een ea o parte din materialul c\u0103r\u0163ii. \/ Conferin\u0163a ta sper s\u0103 fie un mare succes \u015fi c\u0103 r\u0103m\u00e2i safe \u00een New York\u201d.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Columbia) Barbara Strosser Miller: Ce p\u0103rere ave\u0163i de Eliade? \u2013 Dar dv. de Heidegger? \u2013 Chiar, mereu discut cu prietena mea Stela Karmrish. \u2013 Tocmai ea i-a fost prieten\u0103 \u015fi lui Eliade. (Butler Library) Imprimante \u2013 mai multe titluri de Eliade \u015fi eliadologie ca la Harvard. Mod\u0103, doctorate (pl\u0103tite), politic\u0103 \u00e0 rebours Hinduism, Fascism and Gandhism: a guide to every intelligent Indian<\/em> de V.T. Rajshekar, 1985. Fascinationformer aestetik og medier under fascismen og i socialstaten de bent Fausing, 1977<\/em>; Yeats, Ireland, and Fascism<\/em> de Elizabeth Cullingford, 1981; Borgese e il fascismo <\/em>de Fernando Mezzeti, 1978; L\u2019Italia di Ezra Pound<\/em> de Niccolo Zapponi, 1976;\u00a0 The genealogy of demons: anti-Semitism, fascism and the myths of Ezra Pound<\/em> de Robert Casilo, 1988; Faust und Faschismus: Th. Manns Doktor Faustus und A. Doblins November 1918\u00a0 als erillitererisel Auseinandersetzung mit Deutschland<\/em> de Arnold Busch, 1984; Montale\u2019s anti-fascist poetry from Ossi di seppia to the postwar years<\/em> de Jarel M. Becker, 1982 etc.<\/p>\n

    (O.N.U. \/ res. pe 5th Ave.) Dr. Titus Podea: unii v\u0103d \u00een Eliade pe filosoful filosofilor, ceea ce deranjeaz\u0103 pe al\u0163ii. Se speculeaz\u0103 \u201eperioada neagr\u0103\u201d din via\u0163a sa despre care \u00eensu\u015fi a vorbit \u00een treac\u0103t. \u00cen afara contextului propriu-zis, i se imput\u0103 a fi sanc\u0163ionat religios, prin mistica indian\u0103, ritualul cuiburilor. Am v\u0103zut scrisoarea lui Cezar Petrescu adresat\u0103 regelui de a-l elibera pe Eliade care fusese internat la prima presiune asupra G\u0103rzii de Fier. Nu cred c\u0103 Eliade a fost fascist, nici contaminat profund.<\/p>\n

    (Restaurant italian \u00een New York). Adriana Berger:<\/p>\n

    I-am fost asistent\u0103 lui Eliade. Iar dup\u0103 moarte \u00eel declara\u0163i fascist, sunte\u0163i \u00eempotriva lui. Da.<\/p>\n

    (Middmanhattan Library). Dr. Vladimir Vertsman (\u00een englez\u0103, dup\u0103 conversa\u0163ia \u00een rom\u00e2n\u0103): \u00een orice bun e \u015fi r\u0103u, \u00een orice r\u0103u e \u015fi bun. (Rom\u00e2ne\u015fte): o fi fost \u015fi ea, nu \u015ftiu, oricum patru persoane au sus\u0163inut ca oasele lui Mircea Eliade s\u0103 fie trimise \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Bucure\u015fti, Aula ASE, conferin\u0163a ABIR). Cred c\u0103 Eliade s-a incinerat nu din vreo afinitate hindus\u0103, ci pentru a nu-i fi profanate oasele postum.<\/p>\n

    Mircea Eliade profanat (2)<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Flash back. (Delhi, 1979, ianuarie). Bursierul \u00eemi arat\u0103 recomandarea, \u00een ce-l privea, c\u0103tre Sorbona din partea lui Mircea Eliade. \u00cen 1983, savantul ne-a scris la am\u00e2ndoi \u00een acela\u015fi plic \u2013 avea s\u0103-i trimit\u0103 vizitatorului bilet de avion \u201eAir France\u201d (nu zburase niciodat\u0103, venise \u00een India cu autobuzul \u2013 de la Paris \u2013 de-a lungul mai multor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, spunea). De la venire la plecare, recomandatul \u00ee\u015fi negase epistolar recomandatorul \u2013 nu-mi d\u0103deam seama a fi av\u00e2nd de a face cu un sindrom la el acas\u0103 pe trei continente \u2013 ceva pe-o tem\u0103 inventat\u0103 \u00een genul cine \u015ftie mai mult\u0103 Indie (de la Tucci la Huxley, recunoa\u015fterea i se p\u0103rea \u00een plus). O anume \u201esup\u0103rare\u201d indian\u0103 pe Eliade, la replica Iubirea nu moare<\/em> semnat\u0103 de Maitreyi Devi, relativizat\u0103 \u015fi-ntr-un program al Academiei \u201eEminescu\u201d \u2013 de fa\u0163\u0103 cu \u201eobservatori\u201d din mai multe \u0163\u0103ri pe care acum aproape c\u0103-i suspectez \u2013 \u00een special prin comentariile profesorului \u201eTagore\u201d Sisir Kumar Das. Recomandarea aceea manuscris\u0103 v\u0103zut\u0103 \u00een c\u0103ldura iernii indiene, pe un drum de la Atlantic la Gange, \u0163inea \u00eenc\u0103, \u00een ochii mei, de sacru, \u00een ai primitorului, poate, de profan.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Lisabona, septembrie 1990). Epuizat? \u015ei din expozi\u0163ia inter-congresului de antropologie lipse\u015fte. Cumva compensatoriu, cataloagele bibliotecii na\u0163ionale au multe titluri, \u00een portughez\u0103, de Eliade, inclusiv studiul despre Camoens \u015fi Eminescu (am\u0103r\u0103ciune c\u0103 la sec\u0163iunea traducerilor din poetul na\u0163ional lusitan lipse\u015fte orice men\u0163iune a versiunilor rom\u00e2ne\u015fti \u2013 de c\u00e2te ori n-auzisem \u00een India glorificate limbile \u00een care, de exemplu, Prem Chand fusese tradus, ne\u015ftiindu-se de transpunerile \u00een limba rom\u00e2n\u0103). Portughezii, \u00eemi spune Daniel Perdigao, n-ar \u015fti c\u0103 Eliade e rom\u00e2n. Lui Salazar nu i-ar fi pl\u0103cut cartea scris\u0103 despre el\u00a0 \u2013 \u015fi rom\u00e2nistul se lanseaz\u0103 \u00een am\u0103nunte despre dictator (\u0163inea pe biroul s\u0103u dou\u0103 fotografii: a lui Mussolini \u015fi a lui Codreanu). A venit vorba at\u00e2t de pu\u0163in despre Eliade, dar o t\u0103cere dedicat\u0103 \u2013 au intervenit destui vorbitori la masa rotund\u0103 asupra antropologiei revolu\u0163iei rom\u00e2ne, printre care \u015fi dr. Catherine Lutard, care-i citise toate romanele (primise \u015fi not\u0103 mic\u0103 la un examen pentru c\u0103 le preferase tratatelor prescrise \u00een programa universit\u0103\u0163ii din Bordeaux).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (New York, octombrie 1990). Discut\u0103m, deci, despre Eliade. Nu despre savant, nu despre scriitor, aparent despre rom\u00e2n, adic\u0103, doamn\u0103 Berger, despre \u201elegionar\u201d. Nu mai discut\u0103m. Zucchini calabrezi, bravo, Peter, alegi la fel, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 ne-ai mixat cam nepotrivit, filosoful Zisk n-a scos mai nici un cuv\u00e2nt, i-am dat poeme indiene, iar doamnei o groaz\u0103\u00a0 de t\u0103ieturi din ziare \u2013 averea mea documentar\u0103 \u2013 , primi\u0163i de toate, de r\u0103u \u015fi iar de r\u0103u despre Rom\u00e2nia, din Rom\u00e2nia, nimic despre Eliade, nici de r\u0103u, nici de bine. Cam asta mi-era psihologia, pe necitite. Nu din comoditate ignorant\u0103. Doar \u201eLiterary Times\u201d se deschisese, ultimul num\u0103r, cu un comentariu la memoriile lui Eliade. Anume perplexitate \u015fi a naivei m\u00e2ndrii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Bucure\u015fti, noiembrie 1990). Societatea de etnologie din Rom\u00e2nia programase o comunicare despre tipologia a\u015fez\u0103rii vlahilor balcanici, dup\u0103 care pre\u015fedintele Romulus Vulc\u0103nescu a anun\u0163at un subiect care \u201ene intereseaz\u0103 pe to\u0163i\u201d. Nu-i spusesem despre ce aveam de g\u00e2nd s\u0103 vorbesc. \u00cen America sim\u0163isem ceva ca o fric\u0103. Am enun\u0163at lucrurile f\u0103r\u0103 comentarii proprii, obsedat de o obiectivitate afi\u015fat\u0103 de partea cealalt\u0103, probabil a unei mode. Citisem datele diferitelor servicii secrete, mai ales engleze, antologate de doamna Berger \u00een textul ei (mi-a spus c\u0103 nu e de acord cu publicarea \u00een Rom\u00e2nia; de altfel, ani de zile a circulat un asemenea dosar \u00een Rom\u00e2nia).<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/h2>\n

    Crea\u0163ie \u015fi frumos \u00een rostirea rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

     <\/p>\n

    Sunt c\u0103r\u0163i, \u00een istoria unei culturi, al c\u0103ror destin este de a incita \u015fi a \u00eenc\u00e2nta, \u00eempreun\u00e2nd g\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi medita\u0163ia cu poezia \u015fi deschiz\u00e2nd c\u00e2mpuri neb\u0103nuite \u00eenc\u0103 de reflexie \u015fi tulbur\u0103toare desf\u0103tare a spiritului. O astfel de carte ne ofer\u0103 Constantin Noica prin a sa Crea\u0163ie \u015fi frumos \u00een rostirea rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (Editura Eminescu, 1973).<\/p>\n

    E greu de \u00eencadrat aceast\u0103 scriere \u00eentr-un gen sau altul al crea\u0163iei. \u015ei nici nu cred c\u0103 e necesar. Inten\u0163ia autorului a fost de a oferi contemporanilor un scurt discurs despre cuvinte, despre ascunsele \u015fi minunatele comori ale rostirii noastre rom\u00e2ne\u015fti. O carte, deci, de popularizare. Realizarea, \u00eens\u0103, a dep\u0103\u015fit cu mult inten\u0163ia, fiindc\u0103 avem surpriza s\u0103 citim un veritabil imn adus geniului creator al poporului \u015fi limbii noastre, insuficient cercetat\u0103 de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, dar \u015fi de umani\u015fti. E o invita\u0163ie la cugetare asupra \u00een\u0163elesurilor \u015fi ispitelor pe care le ofer\u0103 graiul nostru. Un studiu \u015ftiin\u0163ific, un eseu, dar \u015fi un minunat poem despre cuvinte.<\/p>\n

    Ideea major\u0103 a c\u0103r\u0163ii, pe care autorul o \u00eemprumut\u0103 de la Eminescu (\u201eAceast\u0103 parte netraductibil\u0103 a unei limbi formeaz\u0103 adev\u0103rata ei zestre de la mo\u015fi str\u0103mo\u015fi, pe c\u00e2nd partea traductibil\u0103 este comoara g\u00e2ndirii omene\u015fti \u00een genere\u201d \u2013 Eminescu, mss. 2257, fila 242), porne\u015fte de la faptul c\u0103 fiecare limb\u0103, deci \u015fi a noastr\u0103, are un num\u0103r de cuvinte cu o mare bog\u0103\u0163ie de sensuri, greu traductibile: \u201e\u00cen realitate, toate cuvintele din fondul principal al unei limbi sunt \u201evechi\u201d, adic\u0103 sunt de la origine; numai c\u0103 unele se p\u0103streaz\u0103 \u00een uz, altele nu. Pe cele care s-au \u00eenvechit, putem oare cere s\u0103 le relu\u0103m \u00een uz? Dar dac\u0103 arborele s-a uscat, atunci s-a uscat. Nu cuvintele vechi intereseaz\u0103, ci \u00een\u0163elesurile lor; nu ele ca atare, ci lec\u0163ia<\/em> lor. Pentru aceast\u0103 lec\u0163ie au fost scrise paginile de fa\u0163\u0103, ca \u015fi altele, nicidecum pentru o \u00eentoarcere \u00eenapoi a vorbirii\u201d. Unele cuvinte sau unele \u00een\u0163elesuri ale cuvintelor sunt moarte. Au fost refuzate de istorie. Dar lec\u0163ia<\/em> lor, spune autorul, lec\u0163ia lor e vie \u015fi pilduitoare, sporind \u201eveghea, cunoa\u015fterea \u015fi luciditatea omului\u201d. Asupra unor \u00een\u0163elesuri ale cuvintelor noastre, uitate azi, st\u0103ruia g\u00e2nditorul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le scoat\u0103 la lumin\u0103 str\u0103lucirea, spre a dovedi c\u0103 \u201eexist\u0103 popoare ca acesta de pe arcul Carpa\u0163ilor, care n-au gr\u0103it pentru ele \u00eensele, ci pentru cinstita iscusire a omului\u201d.<\/p>\n

    Aproape \u00een toate cuvintele \u201ede pre\u0163\u201d \u00eent\u00e2lnite \u00een limb\u0103 exist\u0103 o zon\u0103, pe care Constantin Noica o nume\u015fte \u201ede dor\u201d, cuprinz\u00e2nd \u00eentreaga complexitate a \u00een\u0163elesurilor pe care acestea le pot avea, un \u201ec\u00e2mp al cuv\u00e2ntului\u201d \u00een sensul \u201eorizontului pe care-l deschid unele cuvinte\u201d. E dificil de ales, din noianul de vocabule c\u0103rora autorul le t\u00e2lcuie\u015fte \u201ezona de dor\u201d, una anume, fiindc\u0103 toate capitolele ce discut\u0103 despre aceste vocabule sunt la fel de atr\u0103g\u0103toare \u015fi pline de miez. S\u0103 ne oprim totu\u015fi asupra verbului \u201ea f\u0103ptui\u201d, pe care g\u00e2nditorul \u00eel socote\u015fte cel mai frumos \u015fi mai adev\u0103rat cuv\u00e2nt exprim\u00e2nd crea\u0163ia<\/em>. Unele dintre aceste verbe, zice el, \u201espun prea mult, ca a face<\/em>, altele spun prea pu\u0163in, ca a s\u0103v\u00e2r\u015fi<\/em>; unele ca a f\u0103uri<\/em> vorbesc prea frumos, altele ca a plodi<\/em> ori odr\u0103sli<\/em>, prea pe viu, \u015fi de altfel sunt \u00eenvechite, \u00een timp ce a zidi<\/em> \u015fi a dura, <\/em>\u00eenvechite \u015fi ele, vorbesc prea mult despre crea\u0163ia moart\u0103;\u00a0 a z\u0103misli<\/em> ar putea fi gr\u0103itor, dar se trage \u00eenspre \u00eentunericul crea\u0163iei, \u00een timp ce a \u00eentruchipa<\/em> se trage prea mult spre lumina ei. Se mai spunea pentru a a crea, \u00een limba veche, a \u00eencheia<\/em>, dup\u0103 cum pentru a construi se putea spune \u015fi a trage<\/em> (…) Pe toate le-am putea face mai bune \u015fi mai vii, dac\u0103 ne-am apleca asupr\u0103-le cu grij\u0103, dar nici unul n-are mai mult\u0103 nevoie de r\u0103s-bunare dec\u00e2t a f\u0103ptui<\/em>. \u015ei el e poate cel mai bun\u201d. Verbul a f\u0103ptui<\/em> este deci cel mai apt a exprima crea\u0163ia, faptul<\/em> con\u0163in\u00e2nd \u00een sine actul crea\u0163iei. Dic\u0163ionarele mai vechi \u015fi mai noi, p\u00e2n\u0103 la cel al Academiei, care vine \u201es\u0103 r\u0103zbune lucrurile\u201d, fac o mare nedreptate verbului, al\u0103tur\u00e2ndu-l mai degrab\u0103 sensurilor ce \u00eenso\u0163esc o netrebnicie (a comite, a face o fapt\u0103 rea). Dar a f\u0103ptui<\/em> e un cuv\u00e2nt propriu crea\u0163iei, adic\u0103 omului: \u201eF\u0103ptuirea presupune un subiect, care, \u00een primul r\u00e2nd, este cel uman. Animalul nu f\u0103ptuie\u015fte. Zeii antici nu f\u0103ptuiau nici ei, c\u0103ci nu erau subiecte\u201d. Comparat cu a face, a f\u0103ptui<\/em> este superior, el reprezint\u0103 \u201epartea cea mai bun\u0103 din a face<\/em>\u201d. A face<\/em> \u201e\u015fi-a tr\u0103dat rostul lui originar\u201d, s-a \u00eenstr\u0103inat, \u015fi-a \u00eentins prea mult sfera, nemaiput\u00e2nd exprima crea\u0163ia ca atare. El s-a degradat prin libera lui folosin\u0163\u0103, d\u00e2nd o at\u00e2t de larg\u0103 gam\u0103 de sensuri \u00eenc\u00e2t \u201enu mai poate fi partener onorabil pentru compuneri lexicale noi\u201d. C\u00e2nd un prefix ca \u00een<\/span> \u201evrea s\u0103 se \u00eempl\u00e2nte \u00eentr-o plasm\u0103 creatoare, el se cunun\u0103 foarte bine cu f\u0103ptuire \u015fi d\u0103 \u00eenf\u0103ptuire<\/em>, pe c\u00e2nd cu a face nu d\u0103 dec\u00e2t (dup\u0103 francez\u0103) infect<\/em>.\u201d<\/p>\n

    Interesante disocieri g\u0103sim \u015fi \u00een alte capitole, cum ar fi \u201eB\u0103di\u015for, dep\u0103rti\u015for\u201d unde citim frumoase r\u00e2nduri despre func\u0163ia diminutivului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (\u201eNoi creem prin diminutive, nu numai c\u0103 \u00eenfrumuse\u0163\u0103m lucrurile\u201d). \u00cen timp ce sufixele augmentative exprim\u0103 dispre\u0163 \u015fi peiora\u0163ie, cele diminutive exprim\u0103 admira\u0163ie, dragoste, simpatie. Dar \u201ediminutivul\u201d nu mic\u015foreaz\u0103 \u00eentotdeauna; \u00eentr-un sens spore\u015fte, c\u0103ci \u00eenfiin\u0163eaz\u0103. \u015ei, de altfel, dac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti mai bine, nu reprezint\u0103, oare, orice crea\u0163ie un fel de mic\u015forare, de restr\u00e2ngere \u015fi delimitare?\u201d Analiza sensurilor \u015fi trimiterilor pe care diminutivul \u201edep\u0103rti\u015for\u201d le poate include \u00een fiin\u0163a sa reprezint\u0103 pagini de adev\u0103rat\u0103 antologie eseistic\u0103: \u201eDepartele omului nu era doar omul, erau \u015fi regnul animal, sau cel vegetal. Ele erau chiar prea departele nostru. Au devenit dep\u0103rti\u015forul. \u00cen acest sens, lumea contemporan\u0103 ar avea nevoie de cuv\u00e2ntul nostru. \u00centr-o lume a extraordinarului \u015fi a colosalului, func\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een genere ar putea fi de-a aduce diminutivul. Lumea contemporan\u0103 trebuie diminutivat\u0103; iar aceasta nu \u00eenseamn\u0103: redus\u0103 la alt\u0103 scar\u0103, nu mic\u015forat\u0103, nici m\u0103car apropiat\u0103, ci trecut\u0103 din abstract \u00een concret, at\u00e2ta tot.\u201d<\/p>\n

    Sunt \u015fi alte cuvinte asupra c\u0103rora Constantin Noica st\u0103ruie cu remarcabile consecin\u0163e asupra g\u00e2ndirii literare \u015fi poetice, cum ar fi ispit\u0103 \u015fi ispitire, iscusire, lamur\u0103 \u015fi l\u0103murire, r\u0103s-bunare, f\u0103ptur\u0103, lucru \u015fi lucrare, adjectivul lucr\u0103tor, a s\u0103v\u00e2r\u015fi \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fi etc. Un dic\u0163ionar interna\u0163ional de termeni literari, ce urmeaz\u0103 a fi alc\u0103tuit din cuvinte apar\u0163in\u00e2nd diferitelor limbi ale lumii \u015fi preg\u0103tit sub egida UNESCO, a acceptat \u015fi trei cuvinte rom\u00e2ne\u015fti: dor, doin\u0103, colind\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte faptul c\u0103 \u201eparticip\u0103m cu nespus mai pu\u0163ine cuvinte dec\u00e2t s-ar fi c\u0103zut democratic\u201d, autorul e m\u00e2hnit de faptul \u201ec\u0103 sunt acestea<\/em> trei\u201d. Termenii rom\u00e2ne\u015fti selec\u0163iona\u0163i, de\u015fi \u201eadmirabili\u201d, iar cel de dor<\/em> \u201epurt\u00e2nd \u00een el \u015fi \u00een\u0163elesuri ad\u00e2nci\u201d, r\u0103m\u00e2n numai pe linia \u201epitorescului, p\u0103storescului, folclorului, a culturii mo\u015ftenite\u201d, asemeni ansamblului Cioc\u00e2rlia<\/em> sau Muzeului Satului. Avem \u00eens\u0103 vocabule cu care \u201eputem spune ceva nou lumii, din\u0103untrul<\/em> ei\u201d, ba, cu c\u00e2teva cuvinte numai \u201eam putea descrie \u00eentreg sistemul de valori pe care l-a pus \u00een joc cultura noastr\u0103, redefinind \u015fi ad\u00e2ncind valorile. Asemenea<\/em> cuvinte ar trebui s\u0103 figureze \u00eentr-un dic\u0163ionar al culturii europene\u201d. Printre ele, autorul propune cuvintele l\u0103murire, sine, prepozi\u0163ia \u00eentru (c\u0103reia i se rezerv\u0103, de altfel, un excelent capitol), \u00eempieli\u0163at, se cade-nu se cade \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, rostire, acest singur cuv\u00e2nt put\u00e2nd s\u0103 le \u00eensumeze pe toate la un loc, \u201evia\u0163\u0103, civiliza\u0163ie material\u0103, cultur\u0103, sensuri umane, \u015fi s\u0103 exprime limbajul, codul, discursul care leag\u0103 toate, v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute\u201d pun\u00e2ndu-ne \u00een contact, rost c\u0103tre rost, cu f\u0103pturile din alt\u0103 lume, spre a ne \u00eenv\u0103\u0163a ceva despre rostul lor, despre rostul nostru.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Paradisul Pierdut<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen filmul \u00eenghe\u0163ului apocaliptic, cu personaje arz\u00e2nd, holocaustic, tot ce lua foc, pe o copert\u0103 ca de Biblie, acum combustibil\u0103, era scris Paradise lost<\/em>. Citisem undeva despre Cain c\u0103 nu ar fi fost de ajuns fratricidul pentru ca el s\u0103 fie consemnat \u00een cartea sf\u00e2nt\u0103, dar va fi fost conduc\u0103torul unui trib \u00eensemnat cu urma\u015fi pe m\u0103sur\u0103. \u00cen Anatolida<\/em> lui I.H. R\u0103dulescu, Abel \u00eencercase s\u0103-\u015fi scoale din tulburatu-i somn fratele, crima lui Cain e involuntar\u0103, fantasmagoric\u0103:<\/p>\n

    \u201eTe scoal\u0103, fr\u0103\u0163ioare, te scoal\u0103, preadilecte\u201d.<\/p>\n

    Ca-mpuns, speriat Cain r\u0103sare \u015fi se scoal\u0103<\/p>\n

    Feroce, sp\u0103im\u00e2ntabil ca unul ce e-n lupt\u0103<\/p>\n

    C-un inemic de moarte; i se zb\u00e2rlise p\u0103rul,<\/p>\n

    I se-ncruntase fruntea, cu ochii plini de fl\u0103c\u0103ri<\/p>\n

    \u015ei cu furoarea-n fa\u0163\u0103: \u201eCe! Fiii mei sclavi vou\u0103?<\/p>\n

    \u00cen servitute fiii, a mea posteritate?<\/p>\n

    Mai bine jos despo\u0163ii! De jos, din r\u0103d\u0103cin\u0103<\/p>\n

    S\u0103 moar\u0103 tirania!\u201d r\u0103cne\u015fte, se r\u0103pede,<\/p>\n

    Ia furios m\u0103ciuca \u015fi capul drept \u00een dou\u0103<\/p>\n

    Lui Abel \u00eel despic\u0103.<\/p>\n

    Centrul mistic, labirintul \u015ftiin\u0163ei, gr\u0103dina cu dragoni ai \u00een\u0163elepciunii, str\u0103b\u0103tut\u0103 de Oxus, Ind, Gange \u015fi Nil, paradisul se pierde nu numai la evrei \u015fi cre\u015ftini, ci oriunde \u00een tradi\u0163iile simbolice ale lumii. Ziua s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 de odihn\u0103 este imaginea temporal\u0103 a Paradisului, comparabil\u0103 cu insulele Ferici\u0163ilor \u015fi El Dorado \u00een simbolismul geografic (J.E. Cirlot, A Dictionary of Symbols<\/em>, London, 1995).<\/p>\n

    C\u0103derea a fost recunoscut\u0103 de existen\u0163ialismul modern ca o esen\u0163\u0103 a umanului.<\/p>\n

    Tot din Heliade, un elogiu pierdut mai apoi \u00een recep\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103:<\/p>\n

    \u00cen horul astor angeli, o, bard, al Albionei,<\/p>\n

    O, Milton, treci la r\u00e2ndu-\u0163i! De ai pierdut vederea,<\/p>\n

    \u0162i-e inima-n lumin\u0103 \u015fi geniul \u00een ceruri;<\/p>\n

    Cu arpa ta de aur celebr\u0103 imeneul,<\/p>\n

    Salut\u0103 ca un vate amorul conjugal<\/p>\n

    Cu care numai omul a fost din ceruri parc\u0103.<\/p>\n

    Se redescifreaz\u0103 preferin\u0163a t\u00e2n\u0103rului Eminescu pentru \u201ebiblice\u201d:<\/p>\n

    Eliad zidea din visuri \u015fi din basme seculare<\/p>\n

    Delta biblicelor s\u00e2nte, profe\u0163iilor\u00a0 amare,<\/p>\n

    Adev\u0103r sc\u0103ldat \u00een mite, sfinx p\u0103truns\u0103 de-n\u0163eles;<\/p>\n

    Munte cu capul de piatr\u0103 de furtune detunat\u0103,<\/p>\n

    St\u0103 \u015fi azi \u00een fa\u0163a lumei o enigm\u0103 nesplicat\u0103<\/p>\n

    \u015ei vegheaz o st\u00e2nc\u0103 ars\u0103 dintre nouri de eres.<\/p>\n

    (fa\u0163a lumei, emendare \u00een: Eminescu Poezii<\/em> I. Antume, edi\u0163ie de Gh. Bulg\u0103r, Editura Saeculum, I.O., 1998).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 John Milton (1608-1674), sc\u0103pat de pu\u015fc\u0103rie, dar orbit, \u015fi-a dictat Paradise Lost<\/em> (1667) \u015fi totu\u015fi a fost acuzat de plagiat. Decasilabul \u201eeroic\u201d, \u00een ton cu Homer \u015fi Virgiliu, taie diamantin miile de versuri albe \u2013 imaculare imnic\u0103 lui Satan, Evei ori Adam \u2013 dup\u0103 ce, \u00een tinere\u0163e, anun\u0163a \u00een Christ\u2019s Triumphant Nativity<\/em> muzicalit\u0103\u0163ile lui Edgar Allan Poe:<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Peor and Ba\u00e4lim<\/p>\n

    Forsake their temples dim,<\/p>\n

    with that twice-battered God of Palestine;<\/p>\n

    And mooned Asht rath,<\/p>\n

    Heaven\u2019s queen and mother both,<\/p>\n

    Now sits not girt with tapers\u2019holy shine:<\/p>\n

    The Libyc Hammon shrinks his horn;<\/p>\n

    In vain the Tyrian maids their wounded Thammuz mourn.<\/p>\n

    S\u0103 fie pierdut, de secole, Paradise Lost<\/em> pentru rom\u00e2ni? S-a tradus slavizant, la comand\u0103 proletcultist\u0103, \u015fi recent, \u00een proz\u0103, \u00eentr-o editur\u0103 din Ia\u015fi. C\u00e2te revolu\u0163ii \u015fi apocalipse \u015fi-l vor mai asuma, isp\u0103\u015fire placid\u0103 a p\u0103catului originar?<\/p>\n

    De omul nesupus \u00eent\u00e2i \u015fi fructul<\/p>\n

    Acelui pom oprit, al c\u0103rui gust<\/p>\n

    Aduse moartea \u00een lume, numai vai,<\/p>\n

    Din Rai pierdu\u0163i, p\u00e2n\u2019om mai ortoman<\/p>\n

    Ne-ntoarce-n locul binecuv\u00e2ntat,<\/p>\n

    Cereasc\u0103 muz\u0103, c\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

    N-avem dec\u00e2t s\u0103-l reg\u0103sim chiar \u00eempreun\u0103 cu Paradise Regained<\/em>:<\/p>\n

    I who ere while the happy Garden sung,<\/p>\n

    By one Man\u2019s disobedience lost, now sing<\/p>\n

    Recover\u2019d Paradise to all mankind.<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    THAY SAMADHI<\/p>\n

    nu mai g\u00e2ndeam nici la tine<\/p>\n

    necum la num\u0103r\u0103toarea panicii<\/p>\n

    \u0219arpele m\u0103 ferea\u00a0 de ploaie<\/p>\n

    samadhi t\u00e2rziu \u00eentru Budha thai<\/p>\n

     <\/p>\n

    s\u0103 facem curajul consol\u0103rii<\/p>\n

    ca o lovitur\u0103 de box thailandez<\/p>\n

    pe unde vom mai fi plutind ruine<\/p>\n

    Avalokiteshvara Padmapani en famille<\/p>\n

     <\/p>\n

    datorie<\/p>\n

    pe vecie<\/p>\n

    tata mama<\/p>\n

    a da yama<\/p>\n

     <\/p>\n

    *<\/p>\n

    at\u00e2tor zadarnice orhidee<\/p>\n

    ce leacuri om discuta<\/p>\n

    masajul luxuriant<\/p>\n

    ghicitul \u00een buddhism<\/p>\n

     <\/p>\n

    a\u0219 \u021bine secretul nimicului<\/p>\n

    dintre mine \u0219i femeia corn<\/p>\n

    s\u0103 nu-\u021bi stric s\u0103rutul<\/p>\n

    \u0219i mai ascunsei fulger\u0103ri<\/p>\n

     <\/p>\n

    asem\u0103narea cea arhaic\u0103<\/p>\n

    buddhologii \u0219i nou\u0103<\/p>\n

    orezul construindu-ni-l<\/p>\n

    p\u00e2n\u0103 n-om mai fi fost<\/p>\n

    *<\/p>\n

    pe \u00een\u021b\u0103rcata goan\u0103 de pe fus<\/p>\n

    tectonica paralizie fald<\/p>\n

    m\u0103 petreceam a Mara prin smarald<\/p>\n

    \u0219i jad \u00een aur strai cu tata nu-s<\/p>\n

    *<\/p>\n

    milanez advaitinul turn<\/p>\n

    fata l\u00e2ng\u0103 first \u00eentru nostratic<\/p>\n

    p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine a mai fi nocturn<\/p>\n

    crocodil prin filtru asiatic<\/p>\n

    *<\/p>\n

    pove\u0219tile \u0219terse de pe bard\u0103<\/p>\n

    nici o \u00eenr\u00e2urire oceanul<\/p>\n

    abia \u00eencepe s\u0103pt\u0103m\u00e2na thai<\/p>\n

    a doua \u00eenc\u0103 o zi din trei<\/p>\n

    *<\/p>\n

    dac\u0103-am mai v\u0103zut at\u00e2tea mese-ntinse<\/p>\n

    roata foamei \u00eenv\u00e2rtindu-se<\/p>\n

    pe picior mare pe alb papaia<\/p>\n

    se terminase \u0219i a mai ap\u0103rut<\/p>\n

    pomana carului prea plin<\/p>\n

    cenu\u0219a dizolvat\u0103-n s\u00e2nge<\/p>\n

    ce duh m\u0103 cutremur\u0103 turc<\/p>\n

    de-o s\u0103 vin\u0103 singaporeana la noi<\/p>\n

    s\u0103 scrie c\u00e2rciumii Singapore<\/p>\n

    pe-atunci eram nebun dup\u0103 Kirkegaard<\/p>\n

    \u0219i mai mult adjunctului lui Helge Larsen<\/p>\n

    de dinaintea ta i-am continuat<\/p>\n

    lectura coper\u021bii lui Grigore Popa<\/p>\n

    istoriate \u0219i de Franco Lombardi<\/p>\n

    *<\/p>\n

    pune-te tunete scap\u0103-te lac\u0103te<\/p>\n

    thai sonet soninde Duinodoininde<\/p>\n

    tao dumnezee Durga marmoree<\/p>\n

    tremur Sfintei Sofii tac\u0103 filosofii<\/p>\n

    *<\/p>\n

    m\u0103 scoal\u0103 tunetele la patru<\/p>\n

    ora Bangkokului hotel Asia<\/p>\n

    fiecare caut\u0103 altul mai jalnic<\/p>\n

    \u0219i a\u0219a te \u00eempu\u0103c\u0103 nef\u00e2rtatul<\/p>\n

    *<\/p>\n

    bim bam bum<\/p>\n

    fiat fum<\/p>\n

    gurudev<\/p>\n

    Chisinev<\/p>\n

    *<\/p>\n

    prieten Bhumibol cu Tito \u0219i postum<\/p>\n

    dup\u0103 Kosovo dup\u0103 turcutremur<\/p>\n

    \u00een al \u0219aselea ciclu regal<\/p>\n

    s\u0103rb\u0103torit \u0219i de al lui Pann<\/p>\n

    *<\/p>\n

    doctrina destr\u0103matelor orez\u0103rii<\/p>\n

    cu noua teorie a suficien\u021bei<\/p>\n

    \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 fermierilor de regele<\/p>\n

    lor Bhumibol fie s\u0103-i plac\u0103<\/p>\n

    *<\/p>\n

    chiar sf\u00e2rtecatule<\/p>\n

    nu putui muri<\/p>\n

    pe altarul mamei<\/p>\n

    de-a cancerul<\/p>\n

    *<\/p>\n

    c\u00e2ntec din cap de elefant dans\u00e2nd<\/p>\n

    \u00eentre din\u021bii dinozaurului crocodil<\/p>\n

    o s\u0103 glumim nu numai pe gustul copiilor<\/p>\n

    serile \u00een Bangkok petrecusem<\/p>\n

    *<\/p>\n

    frumuse\u021be thai coif de \u00eenger<\/p>\n

    crocodilul \u00ee\u0219i viseaz\u0103 coada<\/p>\n

    ce mai trageam crocodilul de coad\u0103<\/p>\n

    feluri de crocodilieri<\/p>\n

    gen toreros pe burt\u0103<\/p>\n

    *<\/p>\n

    spune-i nu pe numele de templu<\/p>\n

    aproximeaz\u0103 nonidentitate<\/p>\n

    e vorba de o vizit\u0103 culeas\u0103<\/p>\n

    dintre mesajele nel\u0103sate<\/p>\n

    am venit \u00een Thailanda s\u0103 te v\u0103d<\/p>\n

    chiar s\u0103 fi scris incomunicabilitatea<\/p>\n

    alt\u0103dat\u0103 \u0219i doctoratul Chopin<\/p>\n

    ori \u00eemb\u0103tr\u00e2nir\u0103 porii ploaie<\/p>\n

    \u00eendep\u0103rteaz\u0103-te p\u00e2n\u0103 nu te mai vezi<\/p>\n

    r\u0103spunde-te carie rechinului<\/p>\n

    doar specia contorsion\u00e2ndu-te favorit<\/p>\n

    din ce vreme contradic\u021bia piezei<\/p>\n

    balan\u021b\u0103 \u00een Siena acum Pathaya<\/p>\n

    ne \u00eenot \u00een \u021bara mai cald\u0103<\/p>\n

    *<\/p>\n

    c\u00e2nd nedormind femeile vorba<\/p>\n

    c\u00e2rmit\u0103 \u00een roata omenind\u0103<\/p>\n

    s\u0103 nu li se fi f\u0103cut\u00a0 r\u0103u maic\u0103<\/p>\n

    taic\u0103 \u0219i mie mi-e team\u0103<\/p>\n

    mai greu o povestire penat\u0103<\/p>\n

    noroc de maic\u0103-mea \u00een g\u00e2nduri<\/p>\n

    cum m\u0103 caut\u0103 ea f\u0103r\u0103 limite<\/p>\n

    ce multe antarctici degeaba<\/p>\n

    iar eu entuziasmul sc\u00e2ncelii<\/p>\n

    infrasunetelor elefantine<\/p>\n

    amorurile baleniere auscult\u00e2nd<\/p>\n

    din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd urma\u0219ii celor<\/p>\n

    din satul meu la sunethai<\/p>\n

    vor zice a\u0219a era el pe acolo<\/p>\n

    *<\/p>\n

    alegerea<\/p>\n

    \u00eentruchipa<\/p>\n

    religia<\/p>\n

    Rama Buddha<\/p>\n

    *<\/p>\n

    voi orhidee lovidrogi boxeri<\/p>\n

    mi-era mai bine pe canale ieri<\/p>\n

    nici un sur\u00e2s adio sonethai<\/p>\n

    a mai compune paradisul rai<\/p>\n

    thales thalasa \u00een Thailanda muang<\/p>\n

    nec\u0103utat\u0103 karma dup\u0103 rang<\/p>\n

    v\u0103 trece\u021bi am sur\u00e2s la \u00eenceput<\/p>\n

    petrecem roat\u0103 spulberatul scut<\/p>\n

    cuvine-se neamintirii rod<\/p>\n

    Ravana a-l culege nu Irod<\/p>\n

    ci pare Mara oarecum Satan<\/p>\n

    buddha arhanghel pa\u0219a c\u0103pitan<\/p>\n

    rajahii \u0219i s-ar mai \u00eentoarce marg<\/p>\n

    la margine de lovidrag catarg<\/p>\n

    *<\/p>\n

    vous parlez fran\u00e7ais\u00a0 vous<\/p>\n

    etes de Roumanie oui nous<\/p>\n

    avons visit\u00e9 la bibliot\u00e8que<\/p>\n

    de l\u2019\u00e9cole Wat Suthi.<\/p>\n

    *<\/p>\n

    tot te dai peste cap uit\u00e2ndu-te fix<\/p>\n

    de-un safir ochit inima rubin<\/p>\n

    ur\u00e2t\u0103 \u0219i lumea cealalt\u0103 bastonul<\/p>\n

    de petrecanie f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i mama<\/p>\n

    artist\u0103 incomparabil\u0103 ce-mi zici<\/p>\n

    alta las\u0103-m\u0103 lini\u0219titt p\u00e2n\u0103<\/p>\n

    umbra b\u0103t\u0103u\u0219\u0103 s-o apropia<\/p>\n

    ca-n pe\u021bitul de peste na\u0219tere<\/p>\n

    poate mi-era prea dor m-ai trezit<\/p>\n

    de gura lu\u2019 t\u0103lic\u0103 m\u0103 b\u0103teai<\/p>\n

    la r\u00e2ndu-\u021bi \u0219i ai murit revin-o<\/p>\n

    pe triste\u021bea bolii tat\u0103lui nostru<\/p>\n

    palmier de palmier bambu\u0219i<\/p>\n

    transparen\u021bi pe a toamnei<\/p>\n

    *<\/p>\n

    s\u0103 nu-mi poveste\u0219ti \u00eenserarea<\/p>\n

    nici nu se mai vedeau albiile<\/p>\n

    r\u00e2urilor ce aveau s\u0103 m\u0103 scalde<\/p>\n

    poate prive\u0219ti potopul de pe mal<\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    sur\u00e2sul \u00eentremase tropic leu c\u0103<\/p>\n

    pe c\u00e2nd duio\u0219ia cotrope\u0219te r\u00e2ca \u0219i<\/p>\n

    adormi\u0219i odat\u0103 ce naiba<\/p>\n

    da\u021bi-v\u0103 c\u00e2te-un pumn \u00een rana vulpii<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    mi-oi fi \u0219i \u021binut calendarul \u00eentors<\/p>\n

    nu-\u021bi bate joc de tine chiar neamerican<\/p>\n

    nici m\u0103car rus nici chinez nici<\/p>\n

    sud-african sud-coreean sudanez<\/a><\/p>\n

    * <\/a><\/p>\n

    nu schimb<\/p>\n

    cu nimb<\/p>\n

    r\u0103stimp<\/p>\n

    Olimp<\/p>\n

    taman<\/p>\n

    \u0219aman<\/p>\n

    calm ud<\/p>\n

    talmud<\/p>\n

    psalm plasm<\/p>\n

    Erasm<\/p>\n

    acum<\/p>\n

    dum dum<\/p>\n

    nu da<\/p>\n

    ba da<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    nu mai fac nici un centru<\/p>\n

    nici de studii nici de karma<\/p>\n

    las lucrurile cu indianitate<\/p>\n

    ple\u0219car\u0103 oricum perdant\u0103<\/p>\n

    la fel cu identitatea<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    culc\u0103-te nea Gheorghe c\u0103 al\u021bii<\/p>\n

    avur\u0103 drumul de dou\u0103 ori mai lung<\/p>\n

    tat\u0103 dac\u0103 dorm de ocean ce ne-am<\/p>\n

    luat la virginia Beach ce la Vama Veche<\/p>\n

    eclipsa \u0219i mare cruce la rodii<\/p>\n

    poate prind unul \u0219i \u021bi-l aduc<\/p>\n

    nevenirea somnului para\u0219uta domului<\/p>\n

    p\u00e2n\u0103 nici la Floren\u021ba nu m-a\u0219 mai duce<\/p>\n

    nicio amenin\u021bare toat\u0103 masoneria<\/p>\n

    \u0219i Japonia preferarea bibliotecii<\/p>\n

    se mir\u0103 arhivari primarii colivarii<\/p>\n

    s\u0103 vorbesc \u0219i cu koyama treaba<\/p>\n

    \u00eel v\u0103d la o indoasiad\u0103<\/p>\n

    se alege praful \u0219i de noapte asta<\/p>\n

    ce a\u0219 avea intelectualisme<\/p>\n

    c\u0103 de poetice le-a\u0219 vinde<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    c\u00e2nd mergi prima oar\u0103 la Oceanul Pacific<\/p>\n

    \u00een Golful Siamului pe muson<\/p>\n

    ce te faci cu aerul condi\u021bionat zece zile<\/p>\n

    cu \u00eencarcerarea la Sing Sing itinerat<\/p>\n

    mai ca amenin\u021barea cu moartea din Iran<\/p>\n

    aici s-ar v\u0103rsa frunzele de lotus<\/p>\n

    briza de \u021bi-ar aduce aminte sanscrita<\/p>\n

    p\u0103catul aventurilor indiene filde\u0219<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    a fi de \u00een\u021beles nu \u0219tiu ce poate rima<\/p>\n

    de anul trecut \u00een traducere c\u00e2nd<\/p>\n

    mi se p\u0103ruse cartea \u00eenc\u0103 \u00een m\u00e2na<\/p>\n

    securi\u0219tilor de acum masoni<\/p>\n

    ce s\u0103 ne mai v\u0103it\u0103m de aerul condi\u021bionat<\/p>\n

    avem cu cine fi confunda\u021bi<\/p>\n

    spre ru\u0219inea tot a existen\u021bei noastre<\/p>\n

    de nimic \u0219i din ce \u00een ce rim\u0103<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    pentru Rom\u00e2nia totul e pierdut<\/p>\n

    \u0219i nim\u0103nui nu-i pas\u0103 nici de acas\u0103<\/p>\n

    pentru c\u0103 totul e de c\u00e2\u0219tigat<\/p>\n

    altora s\u0103 nu le vin\u0103 s\u0103 cread\u0103<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    tocmai s-a consumat Vivaldi<\/p>\n

    zice personajul jucat de un mort<\/p>\n

    sunt ro\u0219u ca racul din Pacific pe<\/p>\n

    care l-am m\u00e2ncat azi la pr\u00e2nz<\/p>\n

    chiar Vivaldi pe de afar\u0103<\/p>\n

    insula coralilor la mas\u0103<\/p>\n

    bagajul ne\u00e2nchipuit pe m\u00e2ine<\/p>\n

    dup\u0103 greutatea orhideelor<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    esen\u021b\u0103 mana<\/p>\n

    zeii sp\u0103la\u021bi<\/p>\n

    pe creierul lancei<\/p>\n

    str\u0103pung\u0103toare<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    de-ar fi India curat\u0103 Rom\u00e2nia de\u0219teapt\u0103<\/p>\n

    nu m-a\u0219 mai mira \u00een Thailanda<\/p>\n

    noi numai limb\u0103 al\u021bii cu m\u0103slinele<\/p>\n

    nebun nu de America de Asia<\/p>\n

    moralizat\u0103 clim\u0103 cu un pumn exorb<\/p>\n

    cum de nu str\u00e2mb\u0103 r\u00e2ndul<\/p>\n

    cur\u00e2ndul promiscuit\u0103\u021bii amintirilor<\/p>\n

    rostirea f\u0103r\u0103 de pl\u0103cere analcid<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    de-ar dramatiza<\/p>\n

    ce e ce nu mai e<\/p>\n

    p\u00e2n\u0103 la culmea<\/p>\n

    imemorialelor<\/p>\n

    boala bun\u0103<\/p>\n

    s\u0103n\u0103tate curat\u0103<\/p>\n

    ne obi\u0219nuir\u0103m<\/p>\n

    cu aeroportul<\/p>\n

    Muang din Bangkok<\/p>\n

    am vrut s\u0103 laud<\/p>\n

    povestea obi\u0219nuin\u021bei<\/p>\n

    de dup\u0103 reziden\u021b\u0103<\/p>\n

    absorb\u021bia existen\u021bei<\/p>\n

    printre cocotieri<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    c\u00e2t m-a\u0219 mi\u0219ca tot iluminare canyon<\/p>\n

    pe ce amintire m\u0103 scrii r\u0103bojului<\/p>\n

    ne-ar soarele mai ales ieri<\/p>\n

    \u0219i dac\u0103 a\u0219 poetiza rom\u00e2ne\u0219te<\/p>\n

    abia du\u0219mani \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    nici nu putem \u00eennegri Pacificul<\/p>\n

    c\u00e2t ne-a l\u0103sat Dumnezeu albi ca varul<\/p>\n

    stin\u0219i am tencui vreo biseric\u0103<\/p>\n

    \u0219i ne-am uita din turl\u0103 la Pathaya<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    prinzi raza<\/p>\n

    regretului<\/p>\n

    \u00een u\u0219a zorilor<\/p>\n

    departe na\u0219terea<\/p>\n

    str\u00e2ns\u0103 moartea<\/p>\n

    gata soarta<\/p>\n

    chrichet amintirea<\/p>\n

    o z\u0103pad\u0103 o<\/p>\n

    prim\u0103var\u0103 o<\/p>\n

    muzic\u0103 o<\/p>\n

    priveghere ere<\/p>\n

    spuneam c\u0103<\/p>\n

    nu eram aici<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 \u00een criz\u0103 m\u00e2ntuirea<\/p>\n

    aproape oprite zarurile sufl\u0103<\/p>\n

    opre\u0219te-\u021bi experien\u021bele la noroc<\/p>\n

    mi-am pus tot oceanul la un loc<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    tema e stilul motivul scena<\/p>\n

    de mult nu ne mai povestir\u0103m<\/p>\n

    c\u0103l\u0103toria la sur\u00e2z\u0103torii thai<\/p>\n

    cu orezul lor \u0219i pe elefan\u021bi<\/p>\n

    ce ne-am compromis ceasul<\/p>\n

    mai mult oprit anume<\/p>\n

    s\u0103 nu se mai observe clima<\/p>\n

    dintre p\u0103s\u0103rile omonime<\/p>\n

    omonime clime c\u00e2mpi t\u00e2mpi<\/p>\n

    \u00een mintea rom\u00e2nului de pe urm\u0103<\/p>\n

    a\u0219a m\u0103 apuc\u0103 \u0219i pacifica<\/p>\n

    prea mult de spus \u00eenc\u0103 tot<\/p>\n

    de t\u0103cut \u0219I altei religii<\/p>\n

    nu zice iar c\u0103 numai banii<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    norocul se atribuie persoanei<\/p>\n

    ce te \u00eent\u00e2mpinase atunci<\/p>\n

    termin\u0103m discu\u021bia ne omenim<\/p>\n

    ca bog\u0103tanii \u0219i alt\u0103 muzic\u0103<\/p>\n

    alte filme alt\u0103 potolire<\/p>\n

    suntem de acord c\u0103 totul merse<\/p>\n

    s-ar putea s\u0103 salvez orhideea<\/p>\n

    st\u0103 deja \u00een sticl\u0103 mayu<\/p>\n

    cele \u00eenf\u0103\u0219urate pe scurt deap\u0103n\u0103<\/p>\n

    s\u0103 v\u0103d cum \u00een\u021bepenesc sticla<\/p>\n

    o noapte s\u0103 nu se r\u0103stoarne<\/p>\n

    \u00een ce \u021bar\u0103 ne-am mai afla<\/p>\n

    sub acela\u0219i sentiment \u00eenstelat<\/p>\n

    \u00eenflorit peste umilin\u021ba standard<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    vom ajunge de nu ne mai vedem<\/p>\n

    la miezul nop\u021bii peste luminile Bangkokului<\/p>\n

    unde e\u0219ti maic\u0103-mea s\u0103 \u021bii v\u0103mile<\/p>\n

    cu \u00eentrebarea florii pe pace<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    c\u00e2t mi-a\u0219 fi zis puterii<\/p>\n

    de concentrase spulber\u0103rile<\/p>\n

    ce fusese \u0219i Pu\u0219i Dinulescu<\/p>\n

    voia s\u0103 fac\u0103 la el pe Berzei<\/p>\n

    la Robert Calul parc\u0103 adio<\/a><\/p>\n

    *<\/a><\/p>\n

    VASILE VOICULESCU<\/p>\n

    Vasile Voiculescu este unul dintre oamenii ale\u015fi de Dumnezeu s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 cuv\u00e2ntul sf\u00e2nt. (Adriana Vasile). Face parte din familia restr\u00e2ns\u0103 a acelora care nu pot fi aprecia\u0163i \u015fi recunoscu\u0163i la justa lor valoare dec\u00e2t dup\u0103 moarte. (Georgeta-Cristina Rafira). Postum, Vasile Voiculescu se relev\u0103 \u015fi ca interesant prozator. (Florina Loliu). \u00cen Holocaust \u201eunde \u0163ip\u0103 doar p\u0103unii marilor trufii\u201d a l\u0103sat s\u0103 decid\u0103 doar \u201ejocul iubirii s\u0103 mistuie gunoaiele lumii\u201d. (Tatiana Iordan). S-a hr\u0103nit din substan\u0163a evanghelic\u0103. (Georgeta Niculae). Ambiguitatea cre\u015fte sporind valoarea sonetelor, atunci c\u00e2nd ideea dob\u00e2ndirii eternit\u0103\u0163ii prin iubire trimite la ideea \u00eenfr\u00e2ngerii timpului prin crea\u0163ia poetic\u0103. (Mariana Neac\u015fu). Glasul iubirii eterne este glasul Domnului Iisus Hristos, pe care-l aud \u00een biserica inimii cei cu o inim\u0103 curat\u0103, ca o \u00eemplinire a versetelor. (Agripina P\u0103un). Sacralizarea iubirii smulge omul de sub tirania efemerit\u0103\u0163ii d\u0103ruindu-l cu eternizare. (Georgeta Soare). Arhaicul c\u0103tre care tinde constant poezia sa \u00eel face s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 tot ce a fost creat de m\u00e2na lui Dumnezeu \u015fi p\u0103strat astfel. (Ionela Sima). Adept al g\u00e2ndirismului, Vasile Voiculescu promoveaz\u0103 \u00een lirica sa credin\u0163ele ortodoxismului rom\u00e2nesc. (Liana Predescu). Ideii de iubire \u00eei este asociat motivul luminii. (Elena Oancea). Destinul i-a h\u0103r\u0103zit brutal eroului voiculescian o orbire ce-l poart\u0103 pe drumuri ostenitoare. Zahei nu se accept\u0103 ca orb, consider\u00e2ndu-\u015fi boala vindecabil\u0103. E o alegorie despre voin\u0163\u0103 e\u015fuat\u0103, de a ie\u015fii din ghearele \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. (Ionela B\u0103loiu). Fiin\u0163a lui Iisus se sf\u00e2\u015fie \u00eentre cele dou\u0103 chem\u0103ri, ca \u00eentre dou\u0103 for\u0163e de sens contrar: cea uman\u0103, care \u00eel face s\u0103 refuze moartea, \u015fi cea divin\u0103, car \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 accepte moartea, primind \u00een schimb via\u0163a cea pur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. (Mihaele R\u0103dulescu). Semnifica\u0163ia poeziei \u201e\u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d este c\u0103 refuzul mor\u0163ii (al destinului, al vie\u0163ii divine) este de fapt refuzul vie\u0163ii adev\u0103rate, al vie\u0163ii ve\u015fnice, venit din dificultatea omului de a se desp\u0103r\u0163i de via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, violent ap\u0103rat\u0103 de puterea instinctului. (Ecaterina Vi\u015fan). R\u0103mas f\u0103r\u0103 vedere, Zahei descoper\u0103 existen\u0163a unui alt mod de cunoa\u015ftere, l\u0103untric, realizat cu ajutorul spiritului. Anularea privirii deschise \u00een afar\u0103, spre lume, ar \u00eensemna nu o pierdere de ne\u00eenlocuit pentru erou, ci, dimpotriv\u0103, deschiderea unei por\u0163i spre adev\u0103rata cunoa\u015ftere a esen\u0163elor, idee car concord\u0103 \u00een genere cu semnifica\u0163ia mitului Marelui Orb sau al lui Zalmoxe din credin\u0163a lui L. Blaga. (Simona Goia). Vasile Voiculescu este un mesager al cerului, iar poezia sa este o raz\u0103de lumin\u0103 \u2013 poetul este ales al lui Dumnezeu \u2013 iar poezia sa este floarea veacurilor, ea este a unui cre\u015ftin care, travers\u00e2nd zona practicii religioase, respir\u0103 \u00een spa\u0163iul ini\u0163ierii sacre. Mi\u015fcarea vie\u0163ii poetului este concentrat\u0103 exclusiv \u00een absolutul Dumnezeirii. T\u00e2njind dup\u0103 integrarea \u00een Absolut, poetul deprinde limba universal\u0103 a rug\u0103ciunii, av\u00e2nd n\u0103dejdea unei Vita Nova, ca Dante. (Georgiana B\u0103jan). B\u0103tr\u00e2nul Voiculescu schimb\u0103 cromaticul din tinere\u0163e cu dramaticul. (Anca Teleanu). Scenele biblice trimit c\u0103tre mitologia autohton\u0103 \u015fi spre comunicarea omului cu str\u0103mo\u015fii s\u0103i. (Ana-Iulia Anton). Autorul acestei poezii a fost destinat \u00een anii de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial unei adev\u0103rate mucenicii, tocmai pentru aceste versuri de inspira\u0163ie religioas\u0103. (Georgeta Manea). Pentru a-\u015fi isp\u0103\u015fi recluziunea \u00eentr-un univers mic, numai \u00een aparen\u0163\u0103 mare, omul trebuie s\u0103 apeleze la dragoste, dar \u00een\u0163eleas\u0103 nu ca una tern\u0103, biologic\u0103, bazat\u0103 pe chimismul sentimentelor trec\u0103toare, ci aproape ca o teofanie, o apropiere de Principiul Prim, de Creatorul Lumii, redat\u0103 \u00een poezie metaforic, c\u0103ci \u201eDragostea-i unica vecie dat\u0103 nou\u0103\u201d. (Ana Manea). Poetul e un p\u0103stor, poezia sa este turma. Vasile Voiculescu, asemenea Domnului Iisus Hristos, are datoria de a lupta cu for\u0163ele \u00eentunericului: \u201e\u015ei nu tr\u0103ie\u015fti dec\u00e2t c\u00e2nd str\u0103luce\u015fti\u201d. (Ana-Maria Stan). Manifest\u0103 o supunere umil\u0103, necondi\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, despre care crede c\u0103 este singurul \u00een stare s\u0103 ocroteasc\u0103 sufletul omului de pericolele p\u0103catului: \u201eTu, Doamne, \u015ftii c\u0103-i bine \u015fi drept ceea ce-\u0163i cer, \/ Nu z\u0103bovi \u00een ruga uscatelor p\u0103duri, \/ Trimite-mi p\u00e2lc de \u00eengeri, \u00een spate cu securi.\u201d (Oana Cristina Iordache). Numele personajului ne trimite cu g\u00e2ndul la vame\u015ful Zahei din Noul Testament. Cei doi se \u00eenrudesc prin voin\u0163a de a vedea: Zahei orbul caut\u0103 nu doar o vindecare anatomic\u0103, ci \u015fi o iluminare l\u0103untric\u0103, iar vame\u015ful dore\u015fte s\u0103-l vad\u0103 pe Iisus. (Carmen Dumitrescu). Asem\u0103n\u0103tor cu eroul tragic din perioada clasic\u0103 a tragediei, (nu) cu Oedip, a c\u0103rei orbenie final\u0103 este liber asumat\u0103 \u00een clipa \u00een care i se d\u0103 s\u0103 se vad\u0103 pe sine, ci cu ciclopul, cu titanii, cu anumi\u0163i eroi apar\u0163in\u00e2nd unui strat mitologic arhaic. \u015ei totu\u015fi, o asem\u0103nare se poate g\u0103si \u00eentre Zahei \u015fi Filoctet, cel suferind de o ran\u0103 pestilent\u0103, personajul tragediei lui Sofocle. Asemenea lor, dar \u015fi asemenea biblicului Iov, Zahei nu se poate \u00eemp\u0103ca cu n\u0103pasta ce s-a ab\u0103tut asupra lui. (Irina T\u0103tuc). Cuv\u00e2ntul (Logosul) a dat lumii con\u015ftiin\u0163a de sine, \u00eencrederea de a se exprima. Mesagerul unit\u0103\u0163ii \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer, \u00eentre c\u0103dere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are omeneasc\u0103 atinse prin limbaj este \u201evulturul iubirii\u201d cel cu \u201egheare de aur\u201d (Monica Salomeea Ni\u0163\u0103). Voiculescu este scriitorul care a dat povestirii rom\u00e2ne\u015fti o alt\u0103 soart\u0103 literar\u0103, iar proza lui narativ\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 traducere, \u015fi-ar croi drum \u00een literatura universal\u0103. (Rodica-Elena Buz\u0103\u0163oaia). Numele personajului ne duce imediat cu g\u00e2ndul la vame\u015ful Zahei din Noul Testament care, \u00een urma vizitei lui Iisus \u00een casa sa, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eendrepte gre\u015felile \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 jum\u0103tate din avere s\u0103racilor. Romanul inist\u0103 pe leg\u0103tura ce exist\u0103 \u00eentre personaj \u015fi ap\u0103. Simbolul magico-religios al apei este multiplu: suma universal\u0103 a virtu\u0163ilor: ele sunt font et origo, rezervorul tuturor germenilor, ele simbolizeaz\u0103 substan\u0163a primordial\u0103 din care toate formele se nasc \u015fi \u00een care toate se \u00eentorc, prin agresiune sau cataclism. Apa afund\u0103rii \u015fi a m\u00e2ntuirii ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u00een momentul \u00een care puhoaiele Buz\u0103ului \u00eei \u00eeneac\u0103 fal\u015fii tovar\u0103\u015fi de drum spre Dervent. Zahei ne apare ca un alt Noe. \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea dintre Dun\u0103rea mam\u0103 \u015fi orb, fiul ei, poate ficonsiderat\u0103 un botez, raport\u00e2nd-o la imaginea iconografic\u0103 a Botezului lui Iisus. (Iuliana Udrea). Sonetele \u00eenchipuite ale lui Voiculescu ascund \u015fi un al doilea plan, \u00eenc\u0103rcat de obscurit\u0103\u0163i voite. S-a precizat lipsa de precizie a obiectului, ezitarea \u00eenter un el \u015fi ea. Voiculescu vorbe\u015fte despre \u201eputernicul meu domn\u201d, de \u201eprin\u0163 ermetic\u201d, dar \u015fi de \u201escumpa mea\u201d, \u201eiubita mea\u201d, \u00eentre\u0163in\u00e2nd cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 confuzia. Romanul \u00ee\u015fi confund\u0103 \u00eens\u0103 deliberat personajele. Androginul este un simbol de larg\u0103 circula\u0163ie \u00een literatura romantic\u0103. Acesta sugereaz\u0103 prima faz\u0103 a crea\u0163iei, aceea \u00een care genurile nu exist\u0103. (Adelu\u0163a Coman). \u00cempotriva voin\u0163ei de a-\u015fi reface puritatea \u015fi de a-\u015fi redob\u00e2ndi lumina, orbul \u00ee\u015fi simte fiin\u0163a cobor\u00e2nd ineluctabil pe scara \u00eentunericului acapar\u00e2nd (lumina interioar\u0103 se stinge \u015fi ea), ca \u015fi cum personajul ar semnifica isp\u0103\u015firea continu\u0103 a p\u0103catului s\u0103u originar, acela \u00een urma c\u0103ruia \u015fi-a pierdut privirea. (M\u0103d\u0103lina-Elena Popescu). Eroul caut\u0103 frenetic lumina pierdut\u0103. (Iuliana-\u015etefania P\u0103nescu).<\/p>\n

    \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsimani\u201d. Poezia face parte din volumul \u201eP\u00e2rg\u0103\u201d, ap\u0103rut \u00een anul 1921, volum care marcheaz\u0103 afirmarea originalit\u0103\u0163ii stilului lui Voiculescu. De\u015fi majoritatea temelor erau anticipate \u00een primele sale volume, poetul dep\u0103\u015fe\u015fte tradi\u0163ionalismul s\u0103m\u0103n\u0103torist prin spiritualizarea imaginii \u015fi \u00eennoirea expresiei. Acum tehnica poetului este mai precizat\u0103, iar relieful expresiei este mai individualizat. Scenele \u015fi motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale nelini\u015ftilor omului \u00een aspira\u0163ia c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

    Punctul de plecare al poeziei \u201e\u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d se afl\u0103 \u00een Evanghelia Sf\u00e2ntului Luca: \u201e\u015ei c\u00e2nd a sosit \u00een acest loc, le-a zis: Ruga\u0163i-v\u0103, ca s\u0103 nu intra\u0163i \u00een ispit\u0103. \u015ei El s-a dep\u0103rtat de ei ca la o arunc\u0103tur\u0103 de piatr\u0103 \u015fi \u00eengenunchind se ruga, zic\u00e2nd: P\u0103rinte, de voie\u015fti, treci de la Mine acest pahar… Dar nu voia Mea ci voia Ta s\u0103 se fac\u0103! Iar un \u00eenger din cer s-a ar\u0103tat Lui \u015fi-l \u00eent\u0103rea. Iar El, fiind \u00een chin de moarte mai st\u0103ruitor se rug\u0103. \u015ei sudoarea Lui s-a f\u0103cut ca pic\u0103turi de s\u00e2nge care picurau pe p\u0103m\u00e2nt. \u015ei ridic\u00e2ndu-se din rug\u0103ciune, a venit la ucenicii Lui \u015fi i-a aflat adormi\u0163i de \u00eentristare.\u201d (Luca 22, 40-46).<\/p>\n

    \u00a0Motivul rug\u0103ciunii lui Iisus \u00een Gr\u0103dina Ghetsemani apare frecvent \u00een numeroase lucr\u0103ri de art\u0103. Vasile Voiculescu men\u0163ine \u00een structura poemului majoritatea detaliilor din textul biblic pe care le dezvolt\u0103 \u00eentr-o \u0163es\u0103tur\u0103 poetic\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de o mistic\u0103 devo\u0163iune. \u00cen poezia de inspira\u0163ie religioas\u0103, imaginea lui Iisus apare, de obicei, asociat\u0103 cu tema durerii, scriitorul oprindu-se asupra patimilor acestuia.<\/p>\n

    Rug\u0103ciunea din Gr\u0103dina Ghetsemani are loc \u00eenaintea arest\u0103rii lui Iisus de c\u0103tre escorta \u00eenarmat\u0103 condus\u0103 de Iuda. Poetul se opre\u015fte asupra acestui moment, \u00een care Iuda apare \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de apropierea patimilor predestinate de Tat\u0103l.<\/p>\n

    \u00centreaga poezie se organizeaz\u0103, astfel, \u00een jurul elementelor ce \u0163in de natura dual\u0103 a lui Iisus. \u00cenaintea martiriului, Iisus ezit\u0103. \u00cendoielile \u015fi nelini\u015ftea, teama de moarte sunt ale omului, dep\u0103\u015firea momentelor de zbucium, de team\u0103, \u0163in de natura divin\u0103.<\/p>\n

    \u00cen prima strof\u0103 poetul compune imaginea iconic\u0103 a lui Iisus \u00een Gr\u0103dina Ghetsemani, accentu\u00e2ndu-se, spre deosenire de reprezent\u0103rile picturale, zbuciumul omenesc, lupta cu un destin care-l \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103: \u201eC\u0103zut pe br\u00e2nci \u00een iarb\u0103, se-mpotrivea \u00eentr-una\u201d. Prin contrast vizual se pun \u00een opozi\u0163ie omenescul \u015fi divinul, sugerate, pe de o parte de s\u00e2ngele care reprezint\u0103 via\u0163a terestr\u0103 \u015fi, pe de alt\u0103 parte, albul, simbolul purit\u0103\u0163ii cere\u015fti. Intensitatea durerii cap\u0103t\u0103 propor\u0163ii cosmice, \u00eentreaga natur\u0103 fiind str\u0103b\u0103tut\u0103 de o jale metafizic\u0103, \u201e\u015ei amarnica-i strigare st\u00e2rnea \u00een sl\u0103vi furtuna\u201d.<\/p>\n

    Cele dou\u0103 strofe care urmeaz\u0103 dezvolt\u0103 tragedia omului \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de patimile crucific\u0103rii, dar \u015fi dep\u0103\u015firea acestui moment prin \u00een\u0163elegerea sensului misiunii divine a lui Iisus. Prin alternarea perspectivei, \u00eendoiala, ezitarea sunt amplificate. \u201eInfama b\u0103utur\u0103\u201d, simbol al p\u0103catelor omenirii ce trebuie r\u0103scump\u0103rate prin jertf\u0103, se ascunde sub aparen\u0163a \u00een\u015fel\u0103toare a mierii, veninul se asociaz\u0103 cu dulcea\u0163a. Lupta cu moartea dep\u0103\u015fe\u015fte limitele unei drame omene\u015fti, ea reprezent\u00e2nd alegoric esen\u0163a eternului conflict dintre suflet \u015fi trup, dintre spirit \u015fi materie.<\/p>\n

    Ultima strof\u0103 completeaz\u0103 cadrul tradi\u0163ional evanghelic din prima strof\u0103. Imaginea terifiant\u0103 a m\u0103slinilor care \u201ep\u0103reau c\u0103 vor s\u0103 fug\u0103 din loc s\u0103 nu-l mai vad\u0103\u201d amplific\u0103 tragismul viziunii. Un v\u00e2nt de spaim\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 lumea, anun\u0163\u00e2nd martiriul care va (urma) schimba destinul omenirii. Ultimul vers, \u201e\u015ei uliii de sear\u0103 dau roate dup\u0103 prad\u0103\u201d, e \u00eenc\u0103rcat de sugestii premonitorii.<\/p>\n

    Epitetele, \u00een majoritate exprimate prin adjective, definesc dimensiunile zbuciumului interior, mai pu\u0163in cadrul, care este redus la c\u00e2teva elemente esen\u0163iale.<\/p>\n

    Proiectarea acestei drame \u00eentr-un timp mitic se reliefeaz\u0103, la nivel gramatical, prin folosirea verbelor la timpul imperfect, toate fiind predicate ale propozi\u0163iilor principale. (Rodica-Ancu\u0163a Dinu)<\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul a dat lumii \u201econ\u015ftiin\u0163a de sine\u201d, putin\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere de a se exprima, voin\u0163a de a condensa g\u00e2ndul demn de re\u0163inut \u00een concepte, vocabulele de dragoste, pe cele de ur\u0103,, de formulare a ideii de libertate, devenind un \u201esol al dezrobirii\u201d magmei dinl\u0103untrul fiin\u0163ei \u00een \u015fuvoiul de lav\u0103 al cuvintelor d\u0103ruite \u00een exterior. (Viorina Muscalu). Lupt\u00e2nd pentru lumin\u0103 Zahei se zbate s\u0103 nu se \u00eenstr\u0103ineze de sine, de fondul s\u0103u de puritate. El vorbe\u015fte, ca uria\u015fii lui Creang\u0103, colorat \u015fi lini\u015ftit, cu con\u015ftiin\u0163a triumfului asupra mediocrit\u0103\u0163ii. (Mihaela Irimioiu). Lostri\u0163a este v\u0103zut\u0103 \u00een trei ipostaze: fabuloas\u0103 \u2013 \u201elostri\u0163a vr\u0103jit\u0103\u201d; diabolic\u0103 \u2013 \u201eie\u015fit\u0103 la liman sub coasta iadului\u201d; uman\u0103 \u2013 \u201esta lungit\u0103 la soare ca o domni\u0163\u0103\u201d. (Elena-Ramona \u0162ilic\u0103). Epitetele poten\u0163eaz\u0103 chinul lui Iisus, \u201eapa verzuie\u201d, \u201eveninul groaznic\u201d, \u201einfama b\u0103utur\u0103\u201d, iar personificarea m\u0103slinilor, care \u201ese fr\u0103m\u00e2ntau\u201d \u015fi \u201evoiau s\u0103 fug\u0103\u201d \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de suferin\u0163ele pe care urma s\u0103 le \u00eendure Iisus, ofer\u0103 dimensiuni cosmice zbuciumului divin. (Mariana Dinescu). Pe un rest de plut\u0103 se afla o fat\u0103 care, adus\u0103 la mal, i-a z\u00e2mbit lui Aliman \u015fi a cerut de m\u00e2ncare. Aceast\u0103 fat\u0103 nu avea nici un nume, a\u015fa c\u0103 Aliman o nume\u015fte Ileana. Nu a fost mult p\u00e2n\u0103 acesta se \u00eendr\u0103goste\u015fte de Ileana, dar \u00een zadar, pentru c\u0103 mama fetei vine \u015fi o ia pe aceasta. (Elena Sorina Stoica).<\/p>\n

    \u00cen lirica de factur\u0103 religioas\u0103 a lui Vasile Voiculescu \u00eent\u00e2lnim teme \u015fi motive biblice din Noul Testament \u015fi din Vechiul Testament. De asemenea, \u00eent\u00e2lnim dou\u0103 direc\u0163ii, una apostolic\u0103 \u2013 \u00een accep\u0163ia biblic\u0103 a termenului, \u015fi una isihast\u0103, de implicare a eu-lui \u00een actul credin\u0163ei \u015fi al rug\u0103ciunii, \u00een care credinciosul se afl\u0103 \u00eentr-un dialog permanent cu Dumnezeu.<\/p>\n

    Poezia \u201eTaborul\u201d are semnifica\u0163ii ad\u00e2nci ce reies din modalitatea de transfigurare a Luminii Sfinte, preludiul transfigur\u0103rii religioase a credincio\u015filor. Lumina Sf\u00e2nt\u0103 trebuie corelat\u0103 cu dou\u0103 aspecte pe care poetul le eviden\u0163iaz\u0103: dublul statut al credinciosului, acela de spectator dar \u015fi de participant la schimbarea la fa\u0163\u0103, la o transfigurare a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos; inhabitarea divinului. Lumina transfigureaz\u0103 at\u00e2t umanul, c\u00e2t \u015fi elementele cosmicului: soarele \u015fi luna.<\/p>\n

    \u00cen poezia \u201ePe cruce\u201d Vasile Voiculescu valorific\u0103 artistic o alt\u0103 secven\u0163\u0103 din biblie: calvarul \u015fi expresia lui Iisus Hristos pe cruce. Aici se sesizeaz\u0103 un portret \u00een oglind\u0103 al protagonistului. Durerea suferin\u0163ei \u015fi expierea sunt surprinse succint, intensitatea lor fiind sugerat\u0103 vizual. Superlativele stilistice (\u201ear\u015fi\u0163a grozav\u0103\u201d) \u015fi folosirea verbelor la indicativ imperfect sugereaz\u0103 o ac\u0163iune de durat\u0103, \u00eemping\u00e2nd realul pe partea fabulosului \u015fi f\u0103c\u00e2nd imaginea de ansamblu apocaliptic\u0103. \u00cen poezie sunt poten\u0163ate suferin\u0163ele Lui Iisus, iar durerile lui reprezint\u0103 \u015fi rezum\u0103 suferin\u0163ele tuturor oamenilor. \u00cen partea a doua accentul cade pe \u201espasmele durerii\u201d morale, deoarece Iisus trebuie s\u0103 \u00eendure hula c\u0103rturarilor, batjocura mul\u0163imii isterizate. Strofa final\u0103 surprinde contaminarea prin somn a vegetalului \u015fi a umanului, ca prefigurare a thanatosului. Prin moartea Sa pe cruce, prin jerta de Sine, Iisus a luat asupra sa p\u0103catele tuturor oamenilor. Prin moartea Sa demn\u0103, Iisus Hristos s-a ridicat deasupra condi\u0163iei umane.<\/p>\n

    \u201eIisus pe ape\u201d red\u0103 secven\u0163a biblic\u0103 a umbl\u0103rii M\u00e2ntuitorului pe ape, o teofanie prin care a ar\u0103tat ucenicilor S\u0103i puterea Sa dumnezeiasc\u0103. Aici se dezv\u0103luie \u00een toat\u0103 m\u0103re\u0163ia Sa, oferind ucenicilor un exemplu de m\u0103rinimie \u015fi b\u0103rb\u0103\u0163ie cre\u015ftine, spre a nu pierde n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu. Ideea fundamental\u0103 a acestei poezii este aceea c\u0103 m\u00e2ntuirea oamenilor st\u0103 sub semnul crucii.<\/p>\n

    Iisus Hristos apare \u015fi \u00een poezia \u201ePreg\u0103tiri de cin\u0103\u201d. Personalitatea Lui este conturat\u0103 prin tehnica contrastelor \u00eentre starea sufleteasc\u0103 dramatic\u0103 \u015fi veselia ucenicilor. \u00cen poezia lui Vasile Voiculescu, \u201emielul molatic\u201d este alter ego-ul lui Iisus. Imaginile \u015fi gesturile trimit la nara\u0163iunea biblic\u0103: mielul mirosind a lapte face aluzie la Cel f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, iar somnul toropitor este somnul mor\u0163ii.<\/p>\n

    Ideea fundamental\u0103 a poeziei \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsemani\u201d este aceea c\u0103 lu\u00e2nd via\u0163a pe cont propriu, c\u0103p\u0103t\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a de Sine, Iisus cuget\u0103 la apropiata Sa moarte prin crucificare. Prin zbuciumul sufletesc \u00ee\u015fi dezv\u0103lui treptat \u00eentreaga m\u0103re\u0163ie moral\u0103, conferindu-I lui Iisus o aur\u0103 de personaj tragic. (Maria Cristina Ivan).<\/p>\n

    Oare nu era \u00een gr\u0103dina Ghetsemani o alt\u0103 ispitire? (Georgiana Laz\u0103r).<\/p>\n

    Poezia \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsemani\u201d interpreteaz\u0103 liber o scen\u0103-simbol pentru cre\u015ftinism, relatat\u0103 \u00een Evangheliile lui Matei, Marcu \u015fi Luca: Iisus vine cu ucenicii s\u0103i pe muntele M\u0103slinilor \u015fi le cere acestora s\u0103 vegheze \u00eempreun\u0103 cu el. Se dep\u0103rteaz\u0103 de ei, cade cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, rug\u00e2ndu-se fierbinte \u015fi c\u00e2nd se \u00eentoarce g\u0103se\u015fte discipolii dormind. Neputin\u0163a apostolilor de a \u00eenvinge somnul, un e\u015fec spritual, are o semnifica\u0163ie profund\u0103: \u201eveghea ini\u0163iatic\u0103\u201d de\u015fi limitat\u0103 la c\u00e2teva ore s-a dovedit mai presus de puterile omene\u015fti.<\/p>\n

    Poezia lui Vasile Voiculescu exploateaz\u0103 dogma incarna\u0163iei: Hristos este logosul devenit trup, este cel care face leg\u0103tura \u00eentre Dumnezeu \u015fi Sf. Duh, adic\u0103 \u00eentre Dumnezeul care creeaz\u0103 existen\u0163\u0103 \u015fi Dumnezeul care este \u00een noi. Iisus, ca om, tr\u0103ie\u015fte \u00een gr\u0103dina Ghetsemani un moment de teroare tanatic\u0103. Refuz\u00e2nd paharul el \u00eencearc\u0103 s\u0103 eludeze ceea ce este scris s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, dup\u0103 voin\u0163a Tat\u0103lui: arestarea, judecarea, r\u0103stignirea \u2013 moartea prin care s\u0103 fie m\u00e2ntuit\u0103 lumea. Suferin\u0163a lui Iisus, care \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune repudiaz\u0103 misiunea divin\u0103, este surprins\u0103 pictural: palet\u0103 coloristic\u0103 restr\u00e2ns\u0103 (ro\u015fu, alb, verzui), compozi\u0163ie simpl\u0103, difuzia durerii \u00een univers (\u015ei-amarnica-i strigare st\u00e2rnea \u00een sl\u0103vi furtuna).<\/p>\n

    Termenul de \u201epahar\u201d folosit at\u00e2t \u00een biblie c\u00e2t \u015fi \u00een poemul voiculescian trebuie \u00een\u0163eles \u00een sens spiritual, evoc\u00e2nd momentul c\u00e2nd omul bea cupa am\u0103r\u0103ciunilor pe duratra vie\u0163ii sale, c\u00e2t \u015fi \u00een sens material reflect\u00e2nd clipa expierii sale, \u00een care Iisus \u00eensetat a b\u0103ut o\u0163etul ce i-a curmat \u015firul suferin\u0163elor.<\/p>\n

    Poemul voiculescian evoc\u0103 lupta M\u00e2ntuitorului cu propria soart\u0103 \u015fi temerea lui fireasc\u0103 de a lua \u201epaharul\u201d suferin\u0163elor omene\u015fti. Supun\u00e2ndu-se voin\u0163ei \u015fi hot\u0103r\u00e2rii divine, Iisus sf\u00e2r\u015fe\u015fte prina a-\u015fi accepta destinul \u015fi \u2013 renun\u0163\u00e2nd la tr\u0103s\u0103turile umane \u2013 implicit \u201eEl uitase de via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

    Poetul religios adaug\u0103 evenimentului biblic al rugii lui Iisus \u015fi pe cel al Patimilor M\u00e2ntuitorului, \u00eencheiate cu moartea lui prin r\u0103stignire. \u00centre cele dou\u0103 momente temporale s-a plasat r\u0103gazul psihologic, al \u00eendoielii de sine \u015fi al deciziei compensatorii de a se sacrifica pentru purificarea de p\u0103cate a \u00eentregii lumi, izb\u0103vite prinmoartea celui curat \u015fi f\u0103r\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

    Hristos va pl\u0103ti cu moartea binele suprem pe care-l reprezint\u0103 dragostea de oameni \u015fi m\u00e2ntuirea lor. (Ioneta Emanuela Manea).<\/p>\n

    Sonetul CLXX (16). \u201eS\u0103m\u00e2n\u0163a nemuririi, iubite, e cuv\u00e2ntul, \/ Eternul se ascunde sub coaja unei clipe \/ Ca-n oul ce p\u0103streaz\u0103 un zbor \u00eenalt de-aripe…\u201d<\/p>\n

    Ca \u015fi I. Barbu \u00een \u201eOul dogmatic\u201d, Voiculescu recurge la simbolistica oului \u2013 form\u0103 redus\u0103 a cosmosului \u2013 \u00een miezul c\u0103ruia se repet\u0103 crea\u0163ia lumii de la \u00eenceput: \u00een matricea ovoidal\u0103 este \u00eentip\u0103rit\u0103 mi\u015fcarea \u201earipilor\u201d care, odat\u0103 eliberat\u0103 din coaja originar\u0103, se va transforma \u00een \u201ezbor\u201d c\u0103tre t\u0103riile cere\u015fti. Cuv\u00e2ntul a dat lumii con\u015ftiin\u0163a de sine<\/em>, putin\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere de a se exprima, devenind un \u201esol al dezrobirii\u201d magmei dinl\u0103untrul fiin\u0163ei \u00een \u015fuvoiul de lav\u0103 al cuvintelor d\u0103ruite \u00een exterior.<\/p>\n

    Mesagerul unit\u0103\u0163ii \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer, \u00eentre semnul lingvistic \u015fi sensul cuv\u00e2ntului, \u00eentre c\u0103dere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are omeneasc\u0103, atinse prin limbaj, este \u201evulturul iubirii\u201d cel cu \u201egheare de aur\u201d. Simbolistica regalei p\u0103s\u0103ri de prad\u0103 este extrem de variat\u0103, ambivalen\u0163a semnului: el sugereaz\u0103 r\u0103ul (r\u0103zboiul) \u015fi moartea, dar \u015fi lumina soarelui, al\u0103turi de focul purificator. V. Voiculescu \u00eei atribuie conota\u0163ii benefice, de pas\u0103re a izb\u0103virii, care sparge tiparele \u00eenchistate ale lumii \u015fi ale cuv\u00e2ntului, urc\u00e2nd la ceruri \u00een\u0163elesurile noi, r\u0103pite \u2013 cu iu\u0163eala zborului \u2013 din \u201e\u0163\u0103nd\u0103rile\u201d sensurilor \u00eenvechite.<\/p>\n

    Poetul \u00eendeamn\u0103 fiin\u0163a prieten\u0103 (prin vocativul \u201eiubite\u201d!) s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 inocen\u0163a primar\u0103 \u00een \u201epuritatea dint\u00e2i\u201d a cuvintelor \u00eentemeietoare de sensuri \u00een lume \u015fi s\u0103 se topeasc\u0103 \u00een \u201ezeiasca voluptate\u201d a rostirii semnificative. Acestea sunt, \u00een viziunea poetului, \u201echeile magice\u201d ale cuv\u00e2ntului oferit omului de generoasa divinitate tutelar\u0103: el instituie <\/em>o semnifica\u0163ie, pe care o raporteaz\u0103 mereu la universul real; imagineaz\u0103<\/em>, fabric\u0103 noi \u00een\u0163elesuri, reconstruind realitatea de la cap\u0103t; evoc\u0103<\/em> o alt\u0103 lume, adev\u0103rat\u0103 ori numai \u00eenchipuit\u0103, deja c\u0103zut\u0103 \u00een omeneasca uitare, ca \u015fi omul.<\/p>\n

    Putem vorbi \u015fi de func\u0163ia eliberatoare, cathartic\u0103 a cuv\u00e2ntului, pentru c\u0103 el desc\u0103tu\u015feaz\u0103 lumea din codurile fixe \u015fi perimate \u00een timp, prin care a fost receptat\u0103, red\u00e2ndu-i \u00eensu\u015firea primordial\u0103 de a fi inepuizabil\u0103. (Elena Raluca Manea).<\/p>\n

    Esen\u0163a atitudinii liricie a lui V. Voiculescu rezult\u0103 din credin\u0163a \u00een posibilitatea r\u0103scump\u0103r\u0103rii fiin\u0163ei umane, a salv\u0103rii sufletului printr-o imens\u0103 suferin\u0163\u0103. Scrierile lui cu caracter religios sunt poeme ale m\u0103re\u0163iei \u015fi mizeriei iubirii, ale Tat\u0103lui nostru Ceresc, ale Fiului, ale luptei permanente din sufletul uman. (Maria Magdalena Stanciu-Toma).<\/p>\n

    Relu\u00e2nd, \u00een apusul vie\u0163ii, s\u00e2mburele tematic \u015fi contextul filosofic al sonetelor lui Shakespeare \u2013 scrie profesoara Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga \u2013 Voiculescu a intrat \u015fi el \u00eentr-o conven\u0163ie. Dar, la el, conven\u0163ia este pretextul unei intr\u0103ri \u00eentr-o confesiune ultim\u0103. Ca o contraparte a durerii, a iubirii frustrate, a patimilor c\u0103rnii, a dezgustului \u015fi a remu\u015fc\u0103rilor, sentimentul se purific\u0103 prin imagini \u015fi se sublimeaz\u0103 \u00een idei poetice de o considerabil\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime. Revan\u015fa geniului asupra celor de r\u00e2nd se ia cu o for\u0163\u0103 dramatic\u0103 de persuasiune.El, cel care \u015ftie, se \u00eembrac\u0103 \u00een mag ori \u00een demiurg, adic\u0103 \u00een haina celui apt de transcendere.<\/p>\n

    Fiecare dintre sonete este, \u00een acest sens, ini\u0163iatic. Sonetele se adreseaz\u0103 poeziei mai vechi a lui V. Voiculescu, \u00een m\u0103sura \u00een care se adreseaz\u0103 poeziei, dar \u015fi experien\u0163ei ultime.<\/p>\n

    Leg\u00e2ndu-se de versurile mai vechi, continu\u00e2ndu-le \u015fi explic\u00e2ndu-le, Ultimele sonete… r\u0103m\u00e2n, totu\u015fi, o oper\u0103 autonom\u0103, experien\u0163a brut\u0103 a unui creator \u00eentr-un timp al crea\u0163iei.<\/p>\n

    Poetul nu se mai adreseaz\u0103 unui anumit public, el nu are un public, el scrie pentru a se supune condi\u0163iei sale de creator; scrie, spune V. Voiculescu, pentru eternitate.<\/p>\n

    El se autoexileaz\u0103 \u015fi \u00eentr-un timp al literaturii \u2013 Rana\u015fterea, dar \u015fi \u00eentr-un \u201elimbaj\u201d, \u00eentr-un discurs care marcheaz\u0103 alt discurs: exilatul transmite mesaje \u00eentr-un limbaj ce este accesibil doar ini\u0163ia\u0163ilor: celor pentru care Literatura este un domeniu sacru. Dac\u0103 Prim\u0103vara renascentist\u0103 poate fi unul dintre decorurile sonetelor, ea este, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, subminat\u0103 de \u201eanotimpul exilului\u201d: de anotimpul \u201elimbajului voiculescian\u201d<\/p>\n

    \u00cen sonetul al cincilea rena\u015fterea voiculescian\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte, a\u015fa cum o va face de multe ori pe parcursul sonetelor, impasul; nu prim\u0103vara, nu anotimpul re\u00eenvierii \u201ed\u0103 buzna\u201d, ci iarna, m\u0103rturie a impasului; \u00eencoron\u0103rile celorlalte sonete sunt acum \u201edescoron\u0103ri\u201d; anul \u00ee\u015fi leap\u0103d\u0103 coroana, refuz\u0103 regalitatea, st\u0103p\u00e2nirea. \u00centreb\u0103rii ini\u0163iale \u00eei corespunde alta, adresat\u0103 altui domn; surghiunul temporal este \u015fi unul spa\u0163ial.<\/p>\n

    \u00cen ultimele sonete… temele sunt sumbre, gerurile, z\u0103pezile sunt ucig\u0103toare. \u00cen sonetul al 22-lea poetul e \u201edezghiocat de vise de promoroac\u0103\u201d, de \u201eamarnice v\u00e2ntoase de g\u00e2nduri \u015fi nesomn\u201d. Imaginea fundamental\u0103 a copacului serve\u015fte din nou la construirea unei alegorii; invoca\u0163ia (\u201e\u00cendur\u0103-te, coboar\u0103 \u015fi vino de m\u0103 vrei \/ P\u00e2n\u2019 nu s-a\u015ftern pe mine solemnele z\u0103pezi\u201d) are \u00een vedere finalul. Z\u0103pezile solemne nu las\u0103 nicio \u015fans\u0103, ele reprezint\u0103 sf\u00e2r\u015fitul; dincolo de ele nu mai e nimic. \u00cenghe\u0163ul ca moarte apare \u015fi \u00een sonetele 32 \u015fi 52. \u015ei, numit prin perifraz\u0103, \u00een altele. El apar\u0163ine canonului, petrarchismului, poeziei galante, primului registru de metafore ale poeziei. Dac\u0103 anotimpul de referin\u0163\u0103 al Ultimelor sonete … e prim\u0103vara (corespunz\u0103toare, literar, Rena\u015fterii), cu expansiunile ei florale, cu armoniile ei vegetale, dar mai ales cu \u201e\u00eenvierile\u201d petrecute sub semnul ei, iarna e un anotimp al gesta\u0163iei, al preg\u0103tirii miraculoaselor Rena\u015fteri. Nu numai at\u00e2t \u00eens\u0103: z\u0103pezile, \u00eenghe\u0163ul, frigul apar\u0163in unui lan\u0163 de opozi\u0163ii ce ar pune \u00een cump\u0103n\u0103 valorile vie\u0163ii. Anun\u0163area frigului sau a z\u0103pezilor poart\u0103 mereu un aer sumbru: se intr\u0103 \u00eentr-o lume interioar\u0103, se coboar\u0103 \u00een Hades. Iarna \u00eencheie un ciclu: vorbe\u015fte despre un sf\u00e2r\u015fit. Z\u0103pada egaleaz\u0103 contrariile, frigul anuleaz\u0103 mi\u015fcarea. Decor \u00een sonete, hibernalul reprezint\u0103 \u015fi un element al \u201ecompeti\u0163iei\u201d poetice, echilibr\u00e2nd patimile, mereu aflate \u00een plin\u0103 ardere, temper\u00e2nd combustia sentimentelor. Veghea caracteristic\u0103 eroului din sonete revine \u00een sonetul al cincilea; se vegheaz\u0103, aici, \u201eiubirea pl\u0103p\u00e2nd\u0103\u201d, a\u015fa cum este \u201eo comoar\u0103-n veci h\u0103r\u0103zit\u0103\u201d; acum dezl\u0103n\u0163uirea compara\u0163iilor ne anun\u0163\u0103 c\u0103 suntem \u00een plin\u0103 competi\u0163ie poetic\u0103; \u00een stil competitiv, poetul e un Argus, dar nu cu o sut\u0103 de ochi, ci cu o mie.<\/p>\n

    Imaginile \u201etitanice\u201d primesc noi referin\u0163e \u00een sonetul al \u015faselea; \u00een bestiarul voiculescian apare vulturul, bine\u00een\u0163eles r\u0103nit; apare \u015fi o \u201eos\u00e2nd\u0103\u201d care, rostit\u0103 de partenerul erotic, devine \u201elege de aur pur \u015fi greu\u201d. Ar trebui s\u0103 studiem, aici, rolul metalelor pre\u0163ioase \u00een poezia lui Voiculescu.<\/p>\n

    Sonetul 90 \u2013 all 244-lea sonet imaginar shakespearean \u2013 vorbe\u015fte de ie\u015firea din starea \u201esacr\u0103\u201d, de ie\u015fire \u00een condi\u0163ia vremelnic\u0103: umilin\u0163a m\u0103rturiei nu-i egal\u0103 dec\u00e2t cu orgoliul cu care se oficia ceremonia unirii. \u201e… \u00ceng\u0103duie s\u0103-\u0163i spun,\u00a0 \/ Oceanule de geniu ce-n veci chiar \u015fi uitarea \/ Cine-ar putea, cu at\u00e2ta mai mult un biet nebun, \/ \u015ei \u00een ce chip pe lume s\u0103 p\u00e2ng\u0103reasc\u0103 marea?\u201d Poetul \u015fi-a reg\u0103sit condi\u0163ia \u201ep\u0103m\u00e2nteasc\u0103\u201d, timpul s\u0103u \u201esacru\u201d a luat sf\u00e2r\u015fit. Cuvintele retragerii numesc starea de excep\u0163ie, extraordinara aventur\u0103, condi\u015fia \u201eira\u0163ional\u0103\u201d a unirii (e \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de \u201eun biet nebun\u201d). Aventura s-a terminat; la fel cum, alt\u0103dat\u0103, Babel nega drepturile poetului de a atinge divinitatea, sf\u00e2r\u015fitul sonetelor subliniaz\u0103 e\u015fecul. Luarea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 a condi\u0163iei fragmentare, acceptarea ei, relanseaz\u0103 ideea \u201enumelui\u201d, cel ce vorbe\u015fte are acum o identitate din nou exact\u0103, el e din nou Mefisto, dar un Mefisto al parodiei, profan.<\/p>\n

    Ie\u015firea din starea sacr\u0103 desacralizeaz\u0103 sonetele; poetul ce le-a \u00eenf\u0103ptuit nu mai e geniul, ci unul care poate \u00eencerca starea de umilin\u0163\u0103: \u201eAm cutezat atuncea, \u00eengenuncheat umil, \/ S\u0103 te cobor… jos… p\u00e2n\u0103-n ad\u00e2nca mea smerenie…\u201d<\/p>\n

    Odat\u0103 desp\u0103r\u0163it de timpul shakespearean, ruga poate deveni o modalitate poetic\u0103; poetul se adreseaz\u0103 marelui creator a\u015fa cum s-ar adresa Divinit\u0103\u0163ii. Primii t\u0103lmaci ai textelor de cult nu foloseau alt mod de a se adresa scriptelor sfinte: \u201eDe-am t\u0103lm\u0103cit cu umbre lumina ta regeasc\u0103 \/ De lacrimi, ca \u015fi ochii, mi-s versurile ude. \/ Te-am \u00eeng\u00e2nat ca pruncul ce-nva\u0163\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \/ \u015ei-n r\u00e2vna-i sc\u00e2lciaz\u0103 cuvintele ce-aude…\u201d. Extraordinara experien\u0163\u0103 a poeziei a luat sf\u00e2r\u015fit, timpul \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte matca lui proprie. Poezia redevine o problem\u0103 de limbaj, \u00eentr-un timp ce este, acum, al cuvintelor: izgonite din \u201eparadis\u201d, ele devin \u201eimaginare\u201d, palid\u0103 copie a marilor cuvinte, sanctificate de Creator. (Virginia Cristina Zamfir).<\/p>\n

    Apari\u0163ia \u00een 1964, la un an dup\u0103 moartea poetului Vasile Voiculescu, a \u201eUltimelor sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu\u201d, a provocat o mare surpriz\u0103. Distinsul critic \u015fi istoric literar Perpessicius aprecia \u00een prefa\u0163a volumului c\u0103 este \u201euna din marile zile festive ale lirismului nostru contemporan\u201d. Vladimir Streinu, \u00eenf\u0103ptuind o analiz\u0103 a \u00eentregii opere a poetului buzoian, este de p\u0103rere c\u0103 \u201eSonetele constituie o doctrin\u0103 a iubirii, o erozofie\u201d, n\u0103scut\u0103 dintr-un mimetism liric superior. (Elena Popescu). Erosul transcende existen\u0163a omeneasc\u0103 d\u00e2nd timpului sens, al c\u0103rui corespondent spa\u0163ial \u00een ordine absolut\u0103 este nem\u0103rginirea. (Dumitra Nu\u0163\u0103). Deznod\u0103m\u00e2ntul povestirii trimite c\u0103tre mitul totemic, acela c\u0103 str\u0103mo\u015ful tuturor vie\u0163uitoarelor lumii este pe\u015ftele, ca motiv mitic, arhetipal \u00een mitologia popular\u0103 autohton\u0103. (Raluca Ni\u0163u). \u00centre anii 1947 \u015fi 1958 Voiculescu a conceput cele mai semnificative poeme de dragoste, reunite \u00een volumul ap\u0103rut postum \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de…\u201d, al\u0103turi de romanul fantastic \u201eZahei Orbul\u201d. (Antoaneta Carmen Coman)<\/p>\n

    Poeziile care \u00eel reprezint\u0103 cu adev\u0103rat pe marele poet religios V. Voiculescu au fost scrise \u00eentre 1949-1958. Prin medita\u0163ie \u015fi prin exerci\u0163iile spirituale ale isihiei el dep\u0103\u015fea starea de extaz \u015fi se ridica p\u00e2n\u0103 la aceea de entaz. Rodul literar al acestei experien\u0163e este ciclul \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de V. Voiculescu\u201d. Iconografia cristologic\u0103 e destul de bogat\u0103 \u00een lirica de inspira\u0163ie religioas\u0103 a lui V. Voiculescu. Din aceast\u0103 categorie fac parte poeziile: Magii\u201d, \u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d, \u201ePe drumul de aur al Sidonului\u201d, Iisus pe ape\u201d. (Irina Pi\u0163oiu)<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 KABIR<\/strong><\/p>\n

    Poeme \/ Doha<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    S\u0103la\u0219ul Celui Preaiubit<\/a><\/p>\n

    Nu e crea\u021bie or medita\u021bie<\/a><\/p>\n

    Nu repetat\u0103 mantr\u0103 ori ceart\u0103,<\/a><\/p>\n

    Nici verb dinspre Vedas or Pegas.<\/a><\/p>\n

    F\u0103c\u00e2nd, nef\u0103c\u00e2nd, \u021bin\u00e2nd, l\u0103s\u00e2nd<\/p>\n

    Toate deloc a fi-n acest loc.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Nu cas\u0103, nu f\u0103r’, nu-nuntru-or afar’,<\/p>\n

    Cosm mare, mic sunt nimic.<\/p>\n

    Cinci ale facerii elemente<\/p>\n

    \u0218i treimea sunt absente,<\/p>\n

    nu-i martor son Shabd ne \u00een ton.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Nu rad\u0103cini, flori, nu ram, gr\u00e2n\u0219ori,<\/p>\n

    F\u0103r\u0103 un pom roadele form,<\/p>\n

    Prim son Om, suflu-sincron Soham<\/p>\n

    Acest, acel, to\u021bi lips\u0103, respira\u021bia eclips\u0103.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Unde-i Preaiubitul e Nimic cu totul<\/p>\n

    Spune Kabir, am venit s\u0103 inspir.<\/p>\n

    Oricine-mi vede semnul de-a crede<\/p>\n

    D\u0103-n floare\u00a0 Liberare<\/a><\/p>\n

    M\u0103 cau\u021bi?<\/a><\/p>\n

    M\u0103 cau\u021bi? Sunt l\u00e2ng\u0103 tine<\/a><\/p>\n

    um\u0103r la um\u0103r.<\/a><\/p>\n

    \u00cen stupa nu-s, nu-n altar hindus,<\/a><\/p>\n

    nu-n sinagogi, nu-n catedrale:<\/a><\/p>\n

    nu-n mase, nu-n kirtane,<\/a><\/p>\n

    nici-n picioare \u0219erpuitoare<\/a><\/p>\n

    \u00een jurul g\u00e2tului, nu-n m\u00e2ncare,<\/a><\/p>\n

    doar vegetale.<\/a><\/p>\n

    C\u00e2nd m\u0103 cau\u021bi de-adev\u0103rat<\/a><\/p>\n

    o s\u0103 m\u0103 vezi \u00eendat<\/a>‘ <\/a>–<\/a><\/p>\n

    \u00een bordeiul timpului-limbului.<\/a><\/p>\n

    Kabir rosti: Spune-mi, spudeu, ce-i Domnul?<\/a><\/p>\n

    Inspirarea dintru inspirare-i Domnul.<\/a><\/p>\n

    \u00a0<\/a><\/p>\n

    \u00centre <\/a><\/p>\n

    \u00centre con\u0219tient \u0219i incon\u0219tient, mintea se leag\u0103n\u0103 ment:<\/a><\/p>\n

    Fiin\u021bele, lumile at\u00e2rn\u0103 acolo \u00een leag\u0103nare diurn\u0103.<\/a><\/p>\n

    Milioane de fiin\u021be cresc: lun\u0103 soare-acolo se-nv\u00e2rtesc:<\/a><\/p>\n

    Milioane ere fug, leg\u0103narea n-are jug.<\/a><\/p>\n

    Totul se leag\u0103n\u0103! Cer, p\u0103m\u00e2nt, aer ap\u0103; \u00censu\u0219i Domnul se \u00eentrup\u0103:<\/a><\/p>\n

    Vederea aceastl-l f\u0103cu pe Kabir slujitor.<\/a><\/p>\n

    Mestec u\u0219or<\/a><\/p>\n

    Mestec u\u0219or<\/a><\/p>\n

    Dup\u0103 ce devor<\/a><\/p>\n

    Str\u0103muma,<\/a><\/p>\n

    Muma,<\/a><\/p>\n

    Ginere<\/a><\/p>\n

    Doi cumna\u021bi<\/a><\/p>\n

    \u0218i socrul<\/a><\/p>\n

    (Cu marea-i familie)<\/a><\/p>\n

    \u00cen aceast\u0103 ordine,<\/a><\/p>\n

    La desert av\u00e2nd<\/a><\/p>\n

    Locuitorii ora\u0219ului.<\/a><\/p>\n

    L-am g\u0103sit, spune Kabir,<\/a><\/p>\n

    Pe cel Prea Iubit<\/a><\/p>\n

    Unul cu el de-am devenit.<\/a><\/p>\n

    Nu intra-n gr\u0103dina-nflorit\u0103<\/a><\/p>\n

    Nu intra-n gr\u0103dina-nflorit\u0103!<\/a><\/p>\n

    Nu intra-n gr\u0103dina-nflorit\u0103!<\/a><\/p>\n

    O, amice! nu te duce;<\/a><\/p>\n

    \u00cen trup \u021bi-e gr\u0103dina-nflorit\u0103.<\/a><\/p>\n

    A\u0219az\u0103-te pe-o mie de petale de lotus<\/a><\/p>\n

    \u0219i contempl\u0103 Frumuse\u021bea Infinit\u0103.<\/a><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Prieten\u0103, trezirea! <\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

    Prieten\u0103, trezirea! La ce bun adormirea?<\/p>\n

    Trecut\u0103 noaptea doar nu vrei S\u0103 fug\u0103 ziua-n urma ei?<\/p>\n

    Alte femei trezite-n grab\u0103 G\u0103sir\u0103-un elefant ori o podob\u0103…<\/p>\n

    Destul s-a n\u0103ruit c\u00e2t ai dormit… nenevoit!<\/a><\/p>\n

    Cel cu iubire a-n\u021beles, tu nu ai \u00een\u021beles.<\/a><\/p>\n

    Uitat-ai a-l a\u021bine \u00cen a\u0219ternut cu tine.<\/a><\/p>\n

    Ba via\u021ba-n joc \u021bi-o saturi.<\/a><\/p>\n

    Ani dou\u0103zeci imaturi<\/a><\/p>\n

    C\u0103 n-ai \u0219tiut de Domnul vrut.<\/a><\/p>\n

    Treze\u0219te-te! Treze…! \u00cen pat doar rufele –<\/a><\/p>\n

    \u0218i el s-a dus \u00cen noapte sus.<\/a><\/p>\n

    Kabir gr\u0103i:singur\u0103 treaz\u0103<\/a><\/p>\n

    femeie va fi<\/a><\/p>\n

    doar cea care flautul auzi.<\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    Las\u0103-\u021bi <\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Las\u0103-\u021bi trup \u0219i minte \u00eentre bra\u021bele iubite<\/p>\n

    \u00een extazul bucuriei \u00eendr\u0103gostite:<\/p>\n

     <\/p>\n

    Adu-\u021bi \u00een ochi \u00eenl\u0103crimatele \u0219uvoaie din norii de ploaie,<\/p>\n

    coper\u0103-\u021bi inima cu umbra \u00eentunericului:<\/p>\n

     <\/p>\n

    Du-\u021bi fa\u021ba mai aproape de urechea sa<\/p>\n

    \u0219i spune doruri ad\u00e2nci cu inima:<\/p>\n

     <\/p>\n

    Spune Kabir:\u201eAscult\u0103-m\u0103, frate!<\/p>\n

    Du chipul Preaiubit \u00een inim\u0103 c\u00e2t bate.\u201d<\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    Yog de fel mi\u0219el<\/a><\/p>\n

    Yog de fel mi\u0219el<\/a><\/p>\n

    f\u0103r p\u0103m\u00e2nt or cer,\u00a0 <\/a><\/p>\n

    nu m\u00e2n\u0103, picior,<\/a><\/p>\n

    form\u0103 or chipor.<\/a><\/p>\n

    Unde nu e pia\u021b\u0103,<\/a><\/p>\n

    el un shop aga\u021b\u0103,<\/a><\/p>\n

    c\u00e2nt\u0103re lucrurile,<\/a><\/p>\n

    \u021bine conturile.<\/a><\/p>\n

    Nu fapte, nu crezuri,<\/a><\/p>\n

    nu puteri yogice hurezuri,<\/a><\/p>\n

    corn de t\u0103rt\u0103cu\u021b\u0103<\/a><\/p>\n

    la cer\u0219it \u00een hu\u021b\u0103?<\/a><\/p>\n

    \u00a0<\/a><\/p>\n

    \u201eM\u0103 \u0219tii te \u0219tiu,<\/a><\/p>\n

    \u00een tine s\u0103 fiu\u201d<\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

    C\u00e2nd nu e o d\u00e2r\u0103<\/a><\/p>\n

    de spor\u00a0 or ruptur\u0103,<\/a><\/p>\n

    ce medit\u0103tur\u0103?<\/a><\/p>\n

    Alt\u00a0 yog zidi cas\u0103 –<\/a><\/p>\n

    de Ram se \u00een\u021beas\u0103.<\/a><\/p>\n

    Ierbi de leac haram, <\/a><\/p>\n

    r\u0103d\u0103cin\u0103 Ram,<\/a><\/p>\n

    Ram.<\/a><\/p>\n

    \u00a0<\/a><\/p>\n

    Se tot uit\u0103, da\u021bi-i<\/a><\/p>\n

    jonglerii, liba\u021bii,\u00a0 <\/a><\/p>\n

    prestidigita\u021bii –<\/a><\/p>\n

    Spune Kabir, sfin\u021bilor<\/a><\/p>\n

    el Regelui nu-i efor.<\/a><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/a><\/p>\n

    Ascuns\u0103<\/a><\/p>\n

    Ascuns\u0103 \u00een cu\u0219ca<\/a><\/p>\n

    v\u0103zut\u0103<\/a><\/p>\n

    pas\u0103rea vie<\/a><\/p>\n

    e nev\u0103zut\u0103<\/a><\/p>\n

    la ea<\/a><\/p>\n

    aminte ia<\/a><\/p>\n

    c\u00e2ntarea ta <\/a><\/p>\n

    o c\u00e2nta<\/a><\/p>\n

    \u00a0<\/a><\/p>\n

    Speran\u021b\u0103<\/a><\/p>\n

    O, frate, c\u00e2t tr\u0103ie\u0219ti, sper\u0103-L, \u0219tii-L \u00een\u021bele\u0219i:<\/a><\/p>\n

    m\u00e2ntuirea \u021bi-o \u021be\u0219i.<\/a><\/p>\n

    De nu-\u021bi rupi lan\u021burile viu,<\/a><\/p>\n

    cum s\u0103 te m\u00e2ntui mor\u021biu?<\/a><\/p>\n

    Gol visul inimii cu El a se uni –<\/a><\/p>\n

    de trup se desp\u0103r\u021bi.<\/a><\/p>\n

    De-L afli-acum, \u00cel afli \u0219i departe,<\/a><\/p>\n

    De nu, om locui \u00een Moarte.<\/a><\/p>\n

    Acum \u00eempreunare, atunci eternizare.<\/a><\/p>\n

    Scald\u0103-te-n crez, Guru adeverezi,<\/a><\/p>\n

    Numele-i revelezi!<\/a><\/p>\n

    Kabir spune: Spirit-adeverire, sunt rob adeveririi.<\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    Cum e treaba<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Cum e treaba,<\/p>\n

    poli\u021bistu-ntreab\u0103,<\/p>\n

    a patrula urbea<\/p>\n

    unde-n m\u0103cel\u0103rii<\/p>\n

    sunt paznici vulturii,<\/p>\n

    taurii fat\u0103,<\/p>\n

    vaca e stearp\u0103,<\/p>\n

    vi\u021beii dau lapte<\/p>\n

    de zi p\u00e2n\u0103-n noapte;<\/p>\n

    \u0219oarecii-s luntra\u0219i,<\/p>\n

    motanii v\u00e2sla\u0219i;<\/p>\n

    Unde-\u0219i iau broa\u0219tele<\/p>\n

    paz\u0103 \u0219arpele,<\/p>\n

    \u0219i fug \u0219acalii<\/p>\n

    dup\u0103 lei ralii?<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u0218tie cineva<\/p>\n

    Despre ce-i vorba?<\/p>\n

    Kabir \u00eentreba<\/a><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Versiuni de George Anca<\/a><\/p>\n

    \n
    \n

    [1]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Refrenul se repet\u0103 din vers \u00een vers.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    George Anca POETIKON la scen\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00centre Harap Alb \u015fi Negresa Blond\u0103 \u2013 Metafore ale spiritualit\u0103\u0163ii africane \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27454"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27457,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27454\/revisions\/27457"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}