{"id":27487,"date":"2016-09-26T05:10:55","date_gmt":"2016-09-26T05:10:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27487"},"modified":"2016-09-26T05:11:41","modified_gmt":"2016-09-26T05:11:41","slug":"vavila-popovici-despre-dreptate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/26\/vavila-popovici-despre-dreptate\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre DREPTATE"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

\u201eDreptatea e ca s\u0103n\u0103tatea lumii.\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013 Nicolae Iorga<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred c\u0103 omul se na\u0219te cu sim\u021bul drept\u0103\u021bii \u0219i func\u021bie de mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i de educa\u021bia pe care o prime\u0219te, acest sim\u021b se p\u0103streaz\u0103 sau se diminueaz\u0103. Pentru omul integrat \u00een societate, dreptatea devine principiu moral \u0219i juridic: fiec\u0103ruia s\u0103 i se dea ceea ce i se cuvine \u0219i s\u0103 i se respecte drepturile. Dreptatea este necesar\u0103 unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase din punct de vedere spiritual. Nu \u00een zadar se spune c\u0103 o persoan\u0103 \u00eenzestrat\u0103 cu aceast\u0103 calitate reu\u0219e\u0219te s\u0103 te atrag\u0103 din primul moment \u00een care o \u00eent\u00e2lne\u0219ti. Omul caut\u0103 dreptatea \u0219i dac\u0103 o g\u0103se\u0219te se lini\u0219te\u0219te; este ca \u0219i cum ar fi sc\u0103pat dintr-un naufragiu. Evident c\u0103 dreptatea este \u0219i cel mai de pre\u021b lucru al unei societ\u0103\u021bi, f\u0103r\u0103 de care nu poate exista echilibrul \u00een acea societate. Ar fi \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 r\u0103zmeli\u021b\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-ar autodistruge. De aici rezult\u0103 importan\u021ba legilor \u0219i normelor date \u0219i asimilate de fiecare persoan\u0103 \u00een parte. O societate e dreapt\u0103 dac\u0103 are legi bine \u00eentocmite, iar cei care o compun sunt persoane drepte, adic\u0103 respect\u0103 dreptatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dreptatea poate fi definit\u0103 ca o dispozi\u021bie moral\u0103 datorit\u0103 c\u0103reia omul este capabil s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 \u00een mod deliberat ceea ce este drept, de exemplu s\u0103 opereze o just\u0103 distribuire fie \u00eentre el \u0219i altcineva, fie \u00eentre alte dou\u0103 persoane, astfel \u00eenc\u00e2t din ceea ce este de dorit s\u0103 nu-\u0219i atribuie sie\u0219i mai mult \u00een mod nemeritat \u0219i altora mai pu\u021bin. Dreptatea este legat\u0103 de sentimentul bun\u0103t\u0103\u021bii, al corectitudinii \u0219i cel al iubirii. Este necesar ca legile drept\u0103\u021bii s\u0103 fie cl\u0103dite cu bun\u0103tate, \u00een interesul bun al omului \u0219i al societ\u0103\u021bii \u2013 baza pe care trebuie s\u0103 se a\u0219eze totul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Conceptul de dreptate a reprezentat un punct de interes \u00een g\u00e2ndirea filosofic\u0103 \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. De la Platon \u0219i Aristotel \u00eencoace, dreptatea a avut un loc privilegiat \u00een filosofia moral-politic\u0103. Au existat \u0219i filozofi antici care considerau c\u0103 natura uman\u0103 ar fi incompatibil\u0103 cu dreptatea. Un om, \u00eens\u0103, c\u0103ruia \u00eei place dreptatea, sesizeaz\u0103 imediat opusul ei \u2013 nedreptatea. Aceasta provoc\u00e2ndu-i suferin\u021b\u0103, normal este s\u0103 nu o poat\u0103 accepta. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i contrariul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conduc\u0103torii care au puterea \u00een m\u00e2n\u0103 lupt\u0103 \u00eentotdeauna pentru adev\u0103r, pentru dreptate. Func\u021bie de calit\u0103\u021bi \u0219i caracter ei aleg diferite moduri de a face dreptate. Istoria a consemnat multe exemple. Citez pe domnitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Vlad \u021aepe\u0219 care a domnit \u00een anii 1448, 1456-1462 \u0219i 1476 \u0219i care, f\u0103cea dreptate supu\u0219ilor prin aplicare de pedepse severe celor care \u00eenc\u0103lcau legile, sau celor care furau, sau du\u0219manilor \u021b\u0103rii care cereau \u00eentruna tribut, pedeapsa preferat\u0103 a lui fiind \u201etrasul \u00een \u021beap\u0103\u201d. De aici se poate trage concluzia c\u0103 fiecare timp al istoriei necesit\u0103, poate, o lupt\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 sau mai dur\u0103 pentru dreptate, mai uman\u0103 sau mai pu\u021bin uman\u0103. Filozoful grec Socrate spunea c\u0103 nu este \u00eeng\u0103duit oamenilor s\u0103 se poarte \u201ecum le tr\u0103sne\u0219te prin cap\u201d,<\/em> cei care ascult\u0103 de legi, purt\u00e2ndu-se conform drept\u0103\u021bii\u201d, iar Dreptate <\/em>se nume\u0219te \u201eceea ce poruncesc legile\u201d, <\/em>om drept fiind cel care cunoa\u0219te legile care \u00eei c\u0103l\u0103uzesc purtarea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. Tr\u0103im \u00eens\u0103 vremuri \u00een care, a\u0219a cum am scris \u00eentr-un poem \u201eTotul se vinde, totul se cump\u0103r\u0103\u201d,<\/em> p\u00e2n\u0103 \u0219i dreptatea! Cum? Inspirat a fost scriitorul francez Honor\u00e9 de Balzac, c\u00e2nd a spus: \u201elegile sunt p\u00e2nze de p\u0103ianjen prin care mu\u0219tele mari trec \u0219i cele mici sunt prinse\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful american John Rawls (1921-2002) \u00een lucrarea sa \u201eO teorie a drept\u0103\u021bii\u201d remarca un adev\u0103r: \u201eDreptatea este virtutea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a unei societ\u0103\u021bi [\u2026] \u0219i a\u0219a cum o teorie \u2013 oric\u00e2te alte calit\u0103\u021bi ar avea ea \u2013 va trebui s\u0103 fie respins\u0103 ori cel pu\u021bin revizuit\u0103 dac\u0103 nu este adev\u0103rat\u0103 \u2013 tot a\u0219a legile \u0219i institu\u021biile dintr-o societate \u2013 oric\u00e2te calit\u0103\u021bi ar avea ele \u2013 vor trebui p\u0103r\u0103site ori cel pu\u021bin schimbate dac\u0103 nu sunt drepte\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Numeroase pasaje biblice \u00eel caracterizeaz\u0103 pe Dumnezeu ca fiind drept. Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 dreptatea este considerat\u0103 un mod de vie\u021buire concentrat asupra cur\u0103\u021birii de p\u0103cat. O explica\u021bie similar\u0103 este dat\u0103 de un arhiepiscop ortodox care spune c\u0103 omul reu\u0219e\u0219te mai cur\u00e2nd c\u00e2nd dreptatea este unit\u0103 cu voin\u021ba \u2013 dac\u0103 suntem con\u0219tien\u021bi de energia voin\u021bei pentru a o putea folosi \u2013 \u0219i c\u00e2nd ea este supus\u0103 voin\u021bei lui Dumnezeu. \u00cen acest sens omul trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i redefineasc\u0103 voin\u021ba, supun\u00e2nd-o voii celei drepte a lui Dumnezeu, pentru a putea \u201etrece zidul\u201d (voia omului fiind considerat\u0103 zidul de aram\u0103 \u00eentre el \u0219i Dumnezeu, o piatr\u0103 de poticnire): \u201eC\u0103uta\u021bi mai \u00eent\u00e2i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu \u0219i dreptatea Lui \u0219i toate acestea se vor ad\u0103uga vou\u0103<\/em>\u201d (Matei VI,33). Iisus Hristos este numit \u201eCel Drept\u201d,<\/em> precum \u0219i \u201edreptatea lui Dumnezeu\u201d.<\/em> \u00centrebat fiind dac\u0103 este de ajuns un singur drept ca s\u0103-L \u00eenduplece pe Dumnezeu, i s-a r\u0103spuns: \u201eDa, c\u0103ci s-a zis: \u201eC\u0103uta\u021bi unul care s\u0103 judece \u0219i s\u0103 fac\u0103 dreptate \u0219i voi avea mil\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eentregul popor\u201d<\/em> (Ieremia 5, l).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Matematicianul, fizicianul, filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662) pentru care morala trecea \u00eenaintea \u0219tiin\u021bei, toat\u0103 demnitatea omului consta \u00een g\u00e2ndire, de la g\u00e2ndire sf\u0103tuia s\u0103 ne \u00een\u0103l\u021b\u0103m: \u201es\u0103 ne silim \u00a0s\u0103 g\u00e2ndim bine!\u201d.<\/em> Dreptatea o considera legat\u0103 de Adev\u0103r, ea fiind \u00eens\u0103\u0219i Puterea: \u201eDreptatea f\u0103r\u0103 putere este neputincioas\u0103, puterea f\u0103r\u0103 dreptate este tiranic\u0103\u201d.<\/em> Da, cu condi\u021bia ca puterea s\u0103 nu primeze drept\u0103\u021bii. S\u0103 ne ferim, ca atare, a fi nedrep\u021bi, a ne conduce dup\u0103 versul devenit celebru al lui Fontaine din fabula \u201eLupul \u0219i mielul\u201d: \u201eLa reson du plus fort est toujours la meilleure\u201d (Dreptatea celui mai puternic este \u00eentotdeauna cea mai bun\u0103)<\/em>, c\u00e2nd legile sunt folosite de cei puternici pentru a-\u0219i ap\u0103ra bog\u0103\u021biile. S\u0103 nu c\u0103ut\u0103m a institui un a\u0219a zis echilibru, care, \u00een fapt s\u0103 creeze un \u0219i mai mare dezechilibru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nedreptatea \u2013 contrariul drept\u0103\u021bii \u2013 este caracteristic\u0103 omului nedrept. Nedreptatea, se spune \u00een \u201eEtica Nicomahic\u0103\u201d a lui Aristotel, este \u0219i exces \u0219i insuficien\u021b\u0103, pentru c\u0103 ea genereaz\u0103 \u0219i una \u0219i alta: \u201eeste un exces \u00een sensul c\u0103 cel care comite nedreptatea \u00ee\u0219i atribuie sie\u0219i prea mult din ceea ce este util, \u0219i este o insuficien\u021b\u0103 \u00een sensul c\u0103, din ceea ce este d\u0103un\u0103tor \u00ee\u0219i atribuie prea pu\u021bin; c\u00e2nd \u00een cauz\u0103 sunt alte persoane, rezultatul este absolut acela\u0219i, omul nedrept viol\u00e2nd propor\u021bia fie \u00een favoarea unei p\u0103r\u021bi, fie \u00een favoarea celeilalte, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri\u201d.<\/em> Problema este dac\u0103 poate fi tolerat\u0103 o nedreptate \u0219i p\u00e2n\u0103 unde poate merge toleran\u021ba ei? Iat\u0103 c\u0103 nedrept\u0103\u021bile din zilele noastre au atins un nivel at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t oamenii se revolt\u0103 din ce \u00een ce mai mult. Cauzele sunt multiple, efectele sunt destul de comune, a\u0219 spune repetitive, ve\u0219nicele nemul\u021bumiri \u00een cadrul c\u0103rora violen\u021bele au \u00eenceput a avea aerul de normalitate, \u0219i aceasta datorat\u0103 vinova\u021bilor care \u00ee\u0219i permit s\u0103 sfideze legile. N-or fi bune legile? Prea multe arme sunt folosite c\u00e2nd trebuie, dar \u0219i c\u00e2nd nu trebuie?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u021beleptul \u00eemp\u0103rat filozof Marc Aureliu (121-180) \u2013 considera c\u0103 \u201eexist\u0103 o singur\u0103 ra\u021biune\u201d, \u201eo singur\u0103 lege\u201d, \u201eun singur adev\u0103r\u201d, \u201eo singur\u0103 lume\u201d \u0219i \u201eun singur Dumnezeu\u201d<\/em>, \u0219i c\u0103 omul trebuie s\u0103 tind\u0103 spre ceea ce este util \u0219i pe m\u0103sura comunit\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Remarca de asemenea c\u0103 omul \u2013 fiin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103, binecuv\u00e2ntat cu \u00een\u021belepciune \u2013 este mul\u021bumit c\u00e2nd merge pe o cale bun\u0103 pe care \u0219i-o alege, dar, \u00een cazul \u00een care mintea sa judec\u0103 \u0219i sufletul sufer\u0103, trebuie s\u0103 \u0219tie s\u0103 suporte nedreptatea \u2013 era p\u0103rerea lui \u2013 \u0219i s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 dorin\u021ba de r\u0103zbunare. Un alt g\u00e2nditor Epictet, reprezentant de seam\u0103 al stoicismului \u0219i \u00een\u021belepciunii latine, sf\u0103tuia: \u201eNu te ridica \u00een contra mersului lumii\u201d,<\/em> mintea s\u0103 nu se r\u0103zvr\u0103teasc\u0103 contra universului care-\u0219i are drumul s\u0103u logic \u00eentocmit, aceasta fiind chiar o nebunie \u201ezbucium de\u0219ert urmat de durere \u0219i am\u0103r\u0103ciune\u201d.<\/em> Dar, ne \u00eentreb\u0103m acum, c\u00e2nd mersul unei p\u0103r\u021bi a lumii a luat-o pe cale gre\u0219it\u0103, nu putem s\u0103 o determin\u0103m s\u0103-\u0219i schimbe calea sau s\u0103 o facem s\u0103 vad\u0103 dezavantajul c\u0103ii alese? \u00cen acest caz, oare ne este limpede ce \u00eei oferim \u00een schimb?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2nditorul sco\u021bian David Hume (1711-1723) \u2013 preocupat \u00een special de valoarea cuno\u0219tin\u021bei omene\u0219ti \u2013 ar\u0103ta c\u0103 problemele care privesc dreptatea se nasc \u0219i pentru c\u0103 natura uman\u0103 are anumite caracteristici: conflictele de interese dintre oameni apar nu doar fiindc\u0103 unele bunuri sunt deficitare (\u00een cazul bunurilor), ci \u0219i fiindc\u0103 ei nu sunt dispu\u0219i s\u0103 arate o bun\u0103voin\u021b\u0103 nelimitat\u0103 fa\u021b\u0103 de semeni. Pentru el, binele omenirii este singurul obiectiv al legilor \u0219i reglementarilor. Natura uman\u0103 nu poate nicidecum subzista f\u0103r\u0103 asocierea indivizilor, iar aceast\u0103 asociere devine imposibil\u0103 acolo unde legile echit\u0103\u021bii \u0219i drept\u0103\u021bii nu sunt respectate. \u00centr-o lucrare a sa vorbe\u0219te de \u201eun sim\u021b al interesului comun pe care fiecare \u00eel reg\u0103se\u0219te \u00een inima sa\u201d<\/em> \u0219i c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dreptatea deriv\u0103 din conven\u021biile \u00eentre oameni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 No\u021biunea de Dreptate <\/em>a fost studiat\u0103 profund \u00een zilele noastre \u0219i presupune respectarea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi dar \u0219i de c\u0103tre cet\u0103\u021beni, a normelor juridice \u0219i morale, bazate toate pe principiile constitu\u021bionale \u0219i respectarea drepturilor cet\u0103\u021bene\u0219ti. C\u00e2nd dreptatea se clatin\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 normelor juridice \u0219i morale \u2013 legile \u2013 trebuie schimbate. \u0218i legile trebuie schimbate, fiindc\u0103 problemele vie\u021bii \u0219i dinamica vie\u021bii s-au schimbat, interesele individuale nu mai concord\u0103 cu interesele colectivit\u0103\u021bii. Legile pot fi adaptate, schimbate, pentru a se realiza acordul \u00eentre idei \u0219i ac\u021biuni, \u00eentre g\u00e2ndire \u0219i experien\u021ba vie\u021bii pe care o tr\u0103im, proces datorat voin\u021bei pe care \u00a0psihologul, fiziologul, filozoful german Wilhelm Wundt (1832-1920) o nume\u0219te emo\u021bie \u2013 reac\u021bie afectiv\u0103 \u2013 ce \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te satisfac\u021bie \u00een propria sa realizare.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDreptatea e ca s\u0103n\u0103tatea lumii.\u201d \u2013 Nicolae Iorga   \u00a0\u00a0 Cred c\u0103 omul se na\u0219te cu sim\u021bul drept\u0103\u021bii \u0219i func\u021bie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27487"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27490,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27487\/revisions\/27490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}