{"id":27492,"date":"2016-09-26T05:39:24","date_gmt":"2016-09-26T05:39:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27492"},"modified":"2016-09-26T05:40:48","modified_gmt":"2016-09-26T05:40:48","slug":"ce-facem-cu-eminescu-reflectii-de-traducator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/26\/ce-facem-cu-eminescu-reflectii-de-traducator\/","title":{"rendered":"Ce facem cu Eminescu? Reflec\u0163ii de traduc\u0103tor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Ce facem cu Eminescu?[1]<\/strong><\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n

Reflec\u0163ii de traduc\u0103tor<\/strong> (I)<\/p>\n

 <\/p>\n

Ceva ce seam\u0103n\u0103 cu negativismul adolescen\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am urm\u0103rit cu m\u00e2hnire \u00een ultimul deceniu dezbaterile din \u0163ar\u0103 legate de Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u2019Libertatea de expresie\u2019 post-revolu\u0163ionar\u0103 a acoperit un spectru foarte larg: al\u0103turi de idolatriz\u0103ri ce nu accept\u0103 critica unui subiect tabu, s\u2019au adus cu seriozitate detract\u0103ri puerile (Eminescu a fost impus de comuni\u015fti); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet \u2019na\u0163ional\u2019?), sau exclusiv politizante (Eminescu a fost anti-semit; a fost reac\u0163ionar, etc).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dialogul nu s\u2019a materializat de fapt \u00een ceva coerent, temele de dezbatere au venit \u015fi au trecut, la \u2019aniversar\u0103\u2019 s\u2019au adus omagii \u015fablonarde care au dat apa la moar\u0103 celor care \u00eel considera oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc \u00eenc\u0103 \u00een aer, poate chiar \u00een incon\u015ftientul colectiv al rom\u00e2nilor, ca aburii nev\u0103zu\u0163i ai unei calomnii care persist\u0103 \u015fi dup\u0103 ce acuza\u0163iile se dovedesc false.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103zute de peste ocean\u201a \u2019dezbaterile\u2019 au p\u0103rut precum negativismul adolescen\u0163ilor ce nu se pot desprinde de fapt de tirania internalizat\u0103 a autorit\u0103\u0163ii. Disputele au degenerat frecvent \u00een r\u0103fuieli personale \u015fi provincialisme irelevante, \u00een fa\u0163a unor spectatori fascina\u0163i de d\u0103r\u00e2marea oric\u0103rei statui de pe soclu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr\u2019un astfel de context, nu e de mirare c\u0103 Institutul Cultural Rom\u00e2n, ca interfa\u0163\u0103 cultural\u0103 cu str\u0103in\u0103tatea, \u015fi-a pus problema eficacit\u0103\u0163ii promov\u0103rii lui Eminescu. Am urm\u0103rit \u00eens\u0103 cu uimire la ICR NY un ra\u0163ionament care s\u2019a degradat \u00een ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din \u0163ar\u0103. Eminescu a ajuns s\u0103 fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie \u015fi lipsit de discern\u0103m\u00e2nt al rom\u00e2nilor din Diaspora (chiar to\u0163i?). Dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de cei ce frecventau Centrele Culturale ca s\u0103-\u015fi ogoiasc\u0103 dorul de cas\u0103 (prezenta\u0163i pe nedrept, \u00een bloc, drept \u2019ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce mici \u015fi s\u0103 bea bere\u2019) a generat ideea c\u0103 Centrele (acum Institute) nu sunt menite s\u0103 fie C\u0103mine Culturale pentru rom\u00e2ni, ci institu\u0163ii\/interfa\u0163\u0103 pentru interac\u0163iuni mai rafinate cu reprezentan\u0163ii locali ai artelor, muzicii \u015fi literaturii. Desigur, nu m\u0103 \u00eendoiesc, pentru crearea unei imagini de Rom\u00e2nie modern\u0103<\/em>, \u00een pas cu lumea… modern\u0103 (?) \u015fi… rafinat\u0103 (?).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu \u00eentre timp a r\u0103mas cu un fel de stampila, ca \u015fi c\u00e2nd<\/em> valoarea literar\u0103 sau importan\u0163a sa cultural\u0103 pentru rom\u00e2ni nu ar trece de nivelul \u2019Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163\u2019 \u015fi a roman\u0163elor \u00eeng\u00e2nate de rom\u00e2ni pribegi\u0163i, incul\u0163i \u015fi neciopli\u0163i, pe scurt o icoan\u0103 cultural\u0103 local\u0103 irelevant\u0103 pentru str\u0103ini.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Argumentul irelevan\u0163ei este greu de acceptat altfel dec\u00e2t prin contaminare emo\u0163ional\u0103. ICR-ul are menirea constitutiv\u0103 s\u0103 reprezinte cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een ansamblul ei, cu ceea ce a avut \u015fi are mai valoros \u015fi identificabil rom\u00e2nesc<\/span>. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii \u015fi ofertei de pia\u0163\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apare din nou \u00eentrebarea dac\u0103 noi rom\u00e2nii nu ne d\u0103m singur \u00een cap \u015fi ne t\u0103iem craca de sub picior. Crede\u0163i ca ar putea m\u0103car exista o dezbatere serioas\u0103 \u00een \u0163\u0103rile cu pricina pe tema dac\u0103 Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevan\u0163i pentru alte culturi? Sau pentru modernitate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Implicat activ \u00een promovarea lui Eminescu \u00een SUA (unde tr\u0103iesc de 25 de ani), am avut prilejul s\u0103 observ impactul direct pe care poezia lui Eminescu \u00eel are asupra vorbitorului nativ<\/em> al englezei. Adic\u0103 cel neinfluen\u0163at de patriotisme, de prefa\u0163\u0103rile criticilor literari sau de judec\u0103\u0163ile de sus asupra culturii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 In ultimii 10 ani am sus\u0163inut peste 15 prezent\u0103ri\/recitaluri Eminescu \u00een ora\u015fe americane \u015fi canadiene. Amintesc printre cele destinate \u00een primul r\u00e2nd nativilor<\/em> (\u015fi realizate exclusiv prin efort propriu) pe cele dela Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Interna\u0163ional de Studii Est-Europene dela Berkley University, \u015fi produc\u0163iile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the Evening Star<\/em> din 2005 \u015fi 2008 dela New York. Reac\u0163ia auditoriului contrazice categoric teza irelevan\u0163ei lui Eminescu. Ele mi-au scos \u00eens\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103, de fiecare dat\u0103, c\u00e2t de mare este golul informa\u0163iei \u2013 lipsa materialelor de propagand\u0103 chiar general\u0103 \u015fi, \u00een special, lipsa traducerilor credibile<\/em>.<\/p>\n

Prin ce ne facem cunoscu\u0163i?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Poate c\u0103 este complexul de inferioritate al unei culturi mici (\u00een sensul de ‘cultur\u0103 cult\u0103\u2019), ap\u0103rut\u0103 t\u00e2rziu \u015fi exprimat\u0103 \u00eentr\u2019o limb\u0103 \u2019folcloric\u0103\u2019, din care cauz\u0103 recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind \u00een permanent\u0103 judecate prin prisma acceptabilit\u0103\u0163ii lor de c\u0103tre str\u0103ini. Adic\u0103, un argument mercantil de ce se c\u0103uta<\/em>, care s\u2019a\u00a0 pervertit \u00een ceea ce trebuie f\u0103cut<\/em>: noi, rom\u00e2nii, ca s\u0103 fi b\u0103ga\u0163i \u00een seama, trebuie s\u0103 compunem, s\u0103 scriem, s\u0103 c\u00e2nt\u0103m, ca \u00een Occident!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>De aici, abera\u0163ia promov\u0103rii unei expozi\u0163ii ca cea din 2008 dela New York cu \u2019street art\u2019 (Freedom for lazy people<\/em>). Nu din perspectiva criticilor ICR-ului din \u0163ar\u0103 sau de aici (politizante, \u015fi degener\u00e2nd \u00een lamentabile atacuri la persoan\u0103), ci a adev\u0103ratei irelevan\u0163e pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros \u015fi semnificativ pentru spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc!<\/em> Nu asta este sau trebuie s\u0103 fie menirea constitutiv\u0103 a Institutului?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Nu prin produc\u0163ie de imita\u0163ie devenim relevan\u0163i sau putem c\u0103p\u0103ta o imagine identitar\u0103! (nici m\u0103car \u00een cazul \u00een care imita\u0163ia are succes!) Motiva\u0163ia incon\u015ftient\u0103 a romanilor din \u0163ar\u0103, (adoptat\u0103 parc\u0103 \u015fi de alegerea ICR-ului) este de tipul \u2019Da\u2019 ce? Nu putem \u015fi noi sa facem chestii d\u2019astea!?\u2019 \u2013 (Adica… \u2019de ce s\u0103 n\u2019avem \u015fi noi fali\u0163ii no\u015ftri\u2019?).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Prioritatea pe care ICR-ul o acord\u0103 artelor vizuale, care nu necesit\u0103 intermedierea traducerilor, este de \u00een\u0163eles. Dar este clar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu se \u00een\u0163elege adev\u0103ratul impact transcultural<\/em> al unor anume ini\u0163iative, ca cea amintit\u0103 mai sus. Arta stradal\u0103<\/em> (cu mesaj inten\u0163ionat \u015focant\u00a0 – ponei roz cu svastic\u0103, p\u0103durice de falusuri, cheie\/falus pentru pe\u015ftera\/vagin, etc. – iconoclasm poate interesant pentru Rom\u00e2nia actual\u0103) nu impresioneaz\u0103 pe nimeni \u00een America<\/em> care a trecut prin experimentalismul asta acum vreo 40 de ani… De fapt, street art<\/em> este un overstatement<\/em> ce descrie chiar m\u0103gulitor o art\u0103 cel mult naiv\u0103, cu numai o treapt\u0103 peste nivelul grafitti<\/em>. V\u00e2lva creat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een jurul controversatei expozi\u0163ii, \u0163in\u00e2nd aten\u0163ia mediei c\u00e2teva luni, a fost absolut irelevant\u0103 pentru America. <\/em>C\u00e2teva ziare locale au prezentat-o ca pe o curiozitatate pe pagina a 7-a, mult zgomot pentru nimic (adic\u0103, uite pentru ce s\u2019a chemat poli\u0163ia!), \u00eent\u00e2mplare uitat\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva zile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u015ei dac\u0103 tot e vorba de art\u0103 naiv\u0103, de ce n\u2019am promova mai degrab\u0103 Cimitirul Vesel S\u0103p\u00e2n\u0163a? Loc \u00eentr\u2019adev\u0103r original \u015fi unic \u00een lume, cu specific mult mai u\u015for identificabil cu Rom\u00e2nia<\/em> dec\u00e2t teribilismul absolut comun al \u2019artei\u2019 stradale!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Ne\u00een\u0163elegerea mesajului transcultural este \u00eentre\u0163inut\u0103 \u015fi de infantilismul grandios al mediei rom\u00e2ne\u015fti. Acum c\u00e2\u0163iva ani, un articol semnala cu ton triumfal \u015fi sub titlul infatuat Arta de a trai \u00een Rom\u00e2nia, v\u0103zut\u0103 dela NY<\/em> un grupaj de cinci piese scurte rom\u00e2ne\u015fti, printre care \u015fi una intitulat\u0103 FUCK YOU, Eu.ro.Pa!<\/em> \u2019Arta de a tr\u0103i\u2019??? Jucat\u0103 \u00een fa\u0163a unui auditoriu minim \u015fi pierdut\u0103 \u00een oceanul ofertelor zilnice din Manhattan, iluzia c\u0103 \u2019arta de a tr\u0103i\u2019 \u00een Rom\u00e2nia (?) este de-acum bine-cunoscut\u0103 lumii este un delusion of grandeur<\/em>. Nici nu m\u0103 leg de titlul inten\u0163ionat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de r\u00e2nd), ci de irelevant\u0103 unei astfel de oferte culturale str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii pentru a ne remarca \u00eentru… cultur\u0103 \u015fi spiritualitate.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Reprezentativ si recognoscibil<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Eminescu este nu doar poet \u2019na\u0163ional\u2019 prin identificarea rom\u00e2nilor cu spiritul s\u0103u timp de un secol \u015fi mai bine, el este reprezentativ<\/em> pentru cultura noastr\u0103 a\u015fa cum doina este indentificabil\u0103 cu folclorul rom\u00e2nesc, \u0163i nu cel francez, german sau englez!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>(Politica ICR-ului de promovare exclusiv\u0103 a artei contemporane exclude de fapt \u015fi folclorul rom\u00e2nesc cel promovabil \u015fi reprezentativ<\/em>! Tema ar merita discutat\u0103 mai pe larg; globalizarea\u00a0 \u00eembin\u0103 tot mai mult cultura \u015fi turismul, cultura<\/em> \u00eentr\u2019o defini\u0163ie mai larg\u0103 incluz\u00e2nd arti\u015ftii populari, artizanii, turismul cultural, agro-turismul, etc.). <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Pentru promovarea lui Eminescu ca icoana recognoscibil\u0103<\/em> interna\u0163ional<\/em> nu exist\u0103 \u00een prezent nici o strategie cultural\u0103. ICR-ul ar fi trebuit de mult s\u0103 fie numit \u2019Institutul Eminescu\u2019, dup\u0103 modelul Institutului Goethe, ceea ce ar produce cel pu\u0163in recognoscibilitatea numelui s\u0103u ca fiind legat de Rom\u00e2nia. Eficacitatea unei astfel de strategii de marketing este a<\/em> no-brainer<\/em> (\u00een american\u0103), adic\u0103 \u2019la mintea coco\u015fului\u2019. Pentru a trezi interesul unui public pentru \u2019poetul rom\u00e2nilor\u2019, publicul ar trebui \u00eent\u00e2i s\u0103 \u015ftie c\u0103 el…\u00a0 exist\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Recognoscibilitatea cultural\u0103 la nivel de brand<\/em> na\u0163ional nu se face u\u015for. Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi Enescu, cu faima interna\u0163ional\u0103 indiscutabil\u0103, nu sunt nici acum unanim identifica\u0163i cu Rom\u00e2nia printre americani. (Prin contrast, \u201atoat\u0103 lumea\u2019 \u015ftie de unde este Nadia!). Argumentul inculturii maselor este irelevant: ORICE adus \u00een aten\u0163ia publicului de suficiente ori devine \u00een cele din urm\u0103 cunoscut! Este nevoie de o strategie cultural\u0103 la nivel de guvern care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 importan\u0163a promov\u0103rii sistematice a marilor valori<\/em> (\u2019patrimoniale\u2019) cu scopul de a fi identifica\u0163i \u00een final cu imaginea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar cum \u00eel facem cunoscut pe Eminescu \u015fi, mai ales, prin ce? Ar trebui s\u0103 fie evident (\u015fi nu este!) ca, \u00een contrast cu Enescu (care comunic\u0103 direct, prin muzic\u0103) sau Br\u00e2ncu\u015fi (prin vizual) Eminescu nu poate fi promovat dec\u00e2t prin intermedierea traducerilor de calitate (credibile)<\/em>. Voi prezenta \u00een continuare trista realitate a traducerilor eminesciene \u00een engleza.<\/p>\n

Adrian George Sahlean<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Not\u0103 Biografic\u0103<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, ADRIAN GEORGE SAHLEAN<\/strong> de\u0163ine diploma de Master\u2019s \u00een filologie englez\u0103 \u015fi spaniol\u0103<\/strong> (Bucure\u015fti, 1975) \u015fi psihanaliza<\/strong> (Boston, 1995). \u00cen 2002 ob\u0163ine certificarea clinic\u0103 de psihanalist<\/strong>, termin\u00e2ndu-\u015fi \u00een prezent doctoratul. Dl. Sahlean este autorul a trei volume de traduceri de poezie<\/strong> \u00een englez\u0103 \u015fi a unor eseuri de traducere literar\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu apari\u0163ia volumului bilingv The Legend of the Evening Star\/Legenda Luceaf\u0103rului <\/strong>(Boston, Prospero Press, 1996), edi\u0163ie reluat\u0103 \u015fi de Biblioteca Na\u0163ionala Rom\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000, \u015fi continu\u00e2nd cu volumul bilingv Eminescu \u2013 Selected Poema\/ Poezii Alese<\/strong> (Bucure\u015fti, Editura Univers, 2000), t\u0103lm\u0103cirile A G Sahlean \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat treptat o larg\u0103 apreciere.\u00a0 Volumul publicat de Editura Univers a primit medalia comemorativ\u0103 de aur \u201eEminescu 2000\u201d<\/strong> \u015fi Marele Premiu al Asocia\u0163iei Scriitorilor \u015fi Arti\u015ftilor Rom\u00e2ni din SUA \u201eLiterArt XXI<\/strong>\u201d (2002).<\/p>\n

Pe parcursul anilor, traducerile eminesciene au constituit o surs\u0103 de inspira\u0163ie \u015fi pentru creatori din alte domenii artistice:<\/p>\n

(2002) Funda\u0163ia cultural\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi British Council<\/strong> au sponsorat un disc audio<\/strong> cu traducerea Luceaf\u0103rului eminescian (The Legend of the Evening Star) \u00een recitarea Principelui Radu de Hohenzollern-Veringen<\/strong> pe fundalul muzical al Poemei Rom\u00e2ne de George Enescu;<\/p>\n

(2003); Compozitorul american William Toutant<\/strong> a scris o pies\u0103 pentru bariton \u015fi pian pe textul \u201eGlossei\u201d<\/strong>;<\/p>\n

(2004) Compozitorul american (de origine rom\u00e2n\u0103) Dino Ghezzo<\/strong> a compus o pies\u0103 multimedia pe libretul englezesc al \u201eLuceaf\u0103rului\u201d<\/p>\n

(2005) ‘The Evening Star’<\/strong> a fost pus \u00een scen\u0103 \u00eentr\u2019o montare teatral-muzical-coreografica<\/strong> la teatrul ‘Acorn’ din New York<\/strong>, \u015fi reluat\u0103 \u00een (2008) la teatrul \u2018Marjorie Dean Little\u2019 din Manhattan<\/strong>.<\/p>\n

(2007) C\u00e2nt\u0103rea\u0163a \u015fi pianista de jazz Anca Parghel<\/strong> a compus o pies\u0103 pe variant\u0103 englezeasc\u0103 a poeziei ‘De ce nu-mi vii?<\/strong>‘<\/p>\n

(2007) Poetul american W. C. Cross<\/strong> a dat o replic\u0103 modern\u0103 \u201eOdei<\/strong>\u201d (\u00een metru antic), temele eminesciene universale fiind abordate din perspectiva experien\u0163ei americane contemporane; (publicat\u0103 \u015fi \u00een Convorbiri Literare<\/strong> \u00een 2008)<\/p>\n

\u00cen 2006, traducerile au fost incluse \u00eentr\u2019o nou\u0103 edi\u0163ia bilingv\u0103 ‘Eminescu – Eternul Dor, Imposibila Iubire’ (‘Eternal Longing, Impossible Love’)<\/strong> volum \u00eenso\u0163it de un disc audio<\/strong> ce \u00eenglobeaz\u0103 peste 400 de ore de munc\u0103 de \u00eenregistrare, editare, montaj \u015fi ilustra\u0163ie muzical\u0103.\u00a0 Variantele engleze\u015fti sunt recitate de cunoscutul actor Jeremy Geidt, dela American Repertory Theatre<\/strong> din Cambridge, pe fond muzical interpretat de pianistul Horia Mihail<\/strong>.\u00a0 CD-ul cuprinde, printre altele, \u201eLuceaf\u0103rul<\/strong>\u201d, \u201eGlossa<\/strong>\u201d, \u201eScrisoarea<\/strong> I<\/strong>\u201d, \u201eLa Steaua<\/strong>\u201d, \u201eStelele\u2019n Cer<\/strong>\u201d, \u201eOda<\/strong>\u201d, \u201ePe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163<\/strong>\u201d \u015fi \u201eDe ce nu-mi vii<\/strong>\u201d, poeme aflate \u00een volumul premiat Eminescu \u2013 Selected Poems ap\u0103rut la editura Univers.<\/p>\n

Dl. Sahlean este fondator (2004) \u0103i pre\u015fedinte al\u00a0organiza\u0163iei non-profit Global Arts<\/strong> (www.globalartsnpo.org), menit\u0103 s\u0103 faciliteze schimbul cultural \u015fi educativ dintre Rom\u00e2nia \u015fi SUA.\u00a0 Organiza\u0163ia a primit statutul non-profit \u00een anul 2005, ca recunoa\u015ftere direct\u0103 a activit\u0103\u0163ilor sale, \u00een prezent av\u00e2nd ca obiectiv principal promovarea lui Eminescu \u00een r\u00e2ndul publicului american.<\/p>\n

Dl. Sahlean este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia<\/strong>, Societ\u0103\u0163ii Americane de Psihanaliza Moderna<\/strong>, Asocia\u0163iei Traduc\u0103torilor Literari din America<\/strong>, \u015fi Asocia\u0163iei Scriitorilor \u015fi Ziari\u015ftilor Medici<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ce facem cu Eminescu?<\/strong><\/p>\n

Reflec\u0163ii de traduc\u0103tor<\/strong> (II)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Homo faber universalis<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am argumentat \u00een prima parte c\u0103 temele la mod\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 legate de Eminescu (dela senza\u0163ionalismul presupusei asasin\u0103ri p\u00e2n\u0103 la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape dela tema central\u0103 a importan\u0163ei sale indiscutabile<\/em> pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103. Ca atare, este imperativ ca institu\u0163iile culturale s\u0103-l promoveze \u00een str\u0103in\u0103tate (unde este \u00een mare m\u0103sur\u0103 necunoscut), ca icoana patrimonial\u0103 identificabil\u0103<\/em> cu spiritul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Promovarea sa nu se justific\u0103 doar prin a ne m\u00e2ndri cu rom\u00e2nismul (\u2019Iac-a\u015fa se joac\u0103 pe la noi!\u2019\/ \u2019Mai frumos dec\u00e2t la voi\u2019 \u2013 de\u015fi chiar \u015fi acest argument ar fi suficient pentru Institutele Culturale ROM\u00c2NE\u015eTI), ci \u00een primul r\u00e2nd prin dimensiunea poetului rom\u00e2n ca homo faber universalis<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Repet ceea ce nu pare s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103: scriitorul (spre deosebire de pictor sau compozitor) nu poate fi cunoscut \u00een alte culturi dec\u00e2t prin traduceri, ba mai mult, prin credibilitatea lor literar\u0103<\/em>. <\/em>E greu s\u0103 impresionezi un auditoriu interna\u0163ional nep\u0103rtinitor sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 le prezin\u0163i o partitur\u0103 \u2018mare\u2019, dac\u0103 interpretul c\u00e2nt\u0103 fals \u015fi for\u0163at! (Am primit ades \u00eentrebarea de duioasa naivitate: \u2019De ce a\u0163i tradus Luceaf\u0103rul, nu era tradus deja?\u2019).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tema traducerilor din Eminescu se \u00eentrep\u0103trunde cu tema politicii culturale: \u00een lipsa unei viziuni globale, promovarea interna\u0163ionala a lui Eminescu nu s\u2019a f\u0103cut niciodat\u0103 sistematic<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dincolo de exaltarea intern\u0103 a poetului, ini\u0163iativa traducerilor din opera sa a fost \u00eentotdeauna individual\u0103 \u2013 nu numai \u00een comunism, ci \u015fi \u00eenainte, \u015fi dup\u0103! <\/em>La St. Petersburg, un ghid declara m\u00e2ndru c\u0103 tzarul Rusiei a \u2019scos\u2019 c\u00e2teva kilograme de aur din visterie pentru ca Dostoievski s\u0103 fie tradus \u00een limbi de mare circula\u0163ie. Din c\u00e2te \u015ftiu, \u00een Rom\u00e2nia monarhic\u0103 n\u2019a existat vreo ini\u0163iativ\u0103 similar\u0103 legat\u0103 de Eminescu, cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een comunism. Guvernele de dup\u0103 1989 nici m\u0103car nu \u015fi-au pus problema, iar ICR-ul (care a ini\u0163iat recent un bine-venit program de traduceri din literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103) este declarat neinteresat de promovarea \u2019patrimoniului\u2019.<\/p>\n

Trista realitate a traducerilor<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ciuda percep\u0163iilor comune rom\u00e2nilor, exist\u0103 un num\u0103r relativ restr\u00e2ns de traduceri \u00een engleza ale operei poetice eminesciene, la r\u00e2ndul lor nesupuse unei evalu\u0103ri calitative. Iat\u0103 un scurt istoric al t\u0103lm\u0103cirilor engleze\u015fti – unde cunosc realitatea \u00een am\u0103nun\u0163ime – \u00een speran\u0163\u0103 c\u0103 pot l\u0103muri \u2019cum st\u0103m\u2019 (situa\u0163ia nu este mult diferit\u0103 nici pentru celelalte \u2019limbi de circula\u0163ie\u2019):<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Americanul Charles Upson Clark<\/em> (1895) \u00eel semnaleaz\u0103 pe Eminescu prin c\u00e2teva traduceri publicate \u00een suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (de\u015fi le-am g\u0103sit men\u0163ionate, nu am reu\u015fit s\u0103 le identific \u00een ciuda cercet\u0103rilor mele de arhiv\u0103, nici s\u0103 aflu cum a \u2019dat\u2019 dl. Clark peste poet).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1928, britanica Sylvia Pankhurst<\/em> (poeta i ardenta activist\u0103 socialist\u0103) se decide s\u0103 traduc\u0103 mai multe poezii din Eminescu, entuziasmat\u0103 de ideile din \u00cemp\u0103rat \u015fi Proletar<\/em> oferite \u00een varianta de lucru de rom\u00e2nul I.O. \u015etefanovici. De\u015fi prefa\u0163ate chiar de Bernard Shaw \u015fi semnalate cu entuziasm de Nicolae Iorga, traducerile ei sunt greu de urm\u0103rit \u00een englez\u0103, elegan\u0163a simpl\u0103 a lui Eminescu fiind redat\u0103 \u00eentr\u2019o englez\u0103 pre\u0163ioas\u0103, plin\u0103 de manierisme \u015fi sintaxe arhaice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dintre rom\u00e2ni, dirijorul \u015fi compozitorul Dimitrie Cuclin<\/em> e primul care \u00eencearc\u0103\u00a0 \u00een anii interbelici (1938) c\u00e2teva traduceri \u00een englez\u0103 (printre care \u015fi Luceaf\u0103rul), lu\u00e2ndu-\u015fi \u00eens\u0103 mari libert\u0103\u0163i de interpretare textual\u0103, cu scuza muzicalit\u0103\u0163ii – de fapt, combin\u00e2nd versul 1\/2 \u015fi 3\/4, \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-le s\u0103 \u2019sune din coad\u0103\u2019 cu rime simple.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au urmat traducerile din timpul comunismului, realizate aproximativ \u00eentre 1960-1975. Ele sunt influen\u0163ate negativ de realitatea politic\u0103 mai mult dec\u00e2t s\u2019ar crede: <\/em>poe\u0163ii rom\u00e2ni scriau cu interdic\u0163ii de tematic\u0103, ba chiar \u015fi de vocabular; \u00eentr\u2019un climat \u00een care rela\u0163iile tuturor cu cet\u0103\u0163enii str\u0103ini erau strict supravegheate, limbile str\u0103ine privite cu suspiciune, predarea lor tolerat\u0103 doar datorit\u0103 utilit\u0103\u0163ii lor in interac\u0163iunile comerciale sau politice, etc. \u00cen contextul restr\u00e2ns al contactelor lingvistice \u015fi culturale, nu se putea ajunge la o competen\u0163a lingvistic\u0103 performant\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru traducerea din limba nativ\u0103 \u00eentr\u2019o limb\u0103 str\u0103in\u0103 (numit\u0103 uneori retroversiune<\/em>) este nevoie de un alt nivel de competen\u0163\u0103 dec\u00e2t cea filologic\u0103. Acest lucru este u\u015for de \u00een\u0163eles chiar \u015fi intuitiv, c\u0103ci po\u0163i \u00een\u0163elege chiar mult \u00eentr\u2019o limb\u0103 str\u0103in\u0103 red\u00e2nd relativ u\u015for \u015fi coerent despre ce e vorba \u00een limba ta, dar nu \u015fi invers.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenind la competen\u0163a<\/em> filologic\u0103<\/em>, \u00een comunism s\u2019a tradus mult din autori str\u0103ini \u00een rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u015fi s\u2019a tradus bine, spre mul\u0163umirea cititorilor ce p\u0103strau astfel escapist contactul cu scriitorii mari ai lumii, \u00een pofida cenzurii interne. Dar, din cauza mentalit\u0103\u0163ii politice precum \u015fi a num\u0103rului foarte restr\u00e2ns de speciali\u015fti<\/em>, nu se punea problema retroversiunilor sistematice din literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een englez\u0103<\/em>! De remarcat \u015fi c\u0103, \u00een contextul politicii vremii, engleza a avut mai mult de suferit dec\u00e2t franceza (cu tradi\u0163ie cultural\u0103 mult mai important\u0103 pentru rom\u00e2ni) sau germana (datorit\u0103 existen\u0163ei minorit\u0103\u0163ilor etnice).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aproape toate traducerile eminesciene \u00een englez\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 apar\u0163in de aceea profesorilor din facult\u0103\u0163ile de filologie: Petru Grimm \u015fi Leon Levitki (anii ’60), apoi Andrei Bantas \u015fi Ana Cartianu (anii ’70), excep\u0163ia\u00a0 dela \u2019academic\u2019 f\u0103c\u00e2nd-o t\u00e2n\u0103rul Corneliu M. Popescu (mort la numai 19 ani la cutremurul din \u201977). Men\u0163ionez \u015fi faptul c\u0103 toate<\/span> sunt f\u0103cute din proprie ini\u0163iativ\u0103, <\/em>\u015fi c\u0103 au fost (\u015fi sunt) cunoscute mai mult \u00een Rom\u00e2nia, de c\u0103tre anglofili<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u2019Str\u0103inii\u2019 au avut deci contact \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu poezia eminescian\u0103, de obicei pe linie academic\u0103. Americanul McGregor Hastie (1972), l-a \u2019descoperit\u2019 pe Eminescu \u00eentr\u2019o perioad\u0103 de interes politic sporit fa\u0163\u0103 de Europa de Est, pun\u00e2nd chiar pasiune \u00een crearea unor t\u0103lm\u0103ciri proprii. Variantele sale se m\u0103rginesc \u00eens\u0103 la traducerea de con\u0163inut<\/em>, cu scop informativ, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii artistice, el renun\u0163\u00e2nd dintru \u00eenceput la prozodie, ca demers nerealist scopului s\u0103u. Dup\u0103 vreo doua decenii, aceea\u015fi abordare de principiu avea s\u0103 o aib\u0103 \u015fi britanica Brenda Walker (1990).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin contrast, variantele rom\u00e2nilor aminti\u0163i au avut (con\u015ftient sau nu) veleit\u0103\u0163i literare neconving\u0103toare \u00een acest rol<\/em>. (Judecata e retroactiv\u0103, c\u0103ci la vremea respectiv\u0103 – student la filologie dar f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 printre vorbitorii nativi – nu realizam acest lucru!). Din l\u0103udabila inten\u0163ie de a nu-l v\u0103duvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, \u00een toate variantele rom\u00e2ne\u015fti sensurile sunt sacrificate de dragul rimei<\/em>, \u2019solu\u0163iile\u2019 fiind ades nepoetice sau naive, dac\u0103 nu chiar hilare pentru vorbitorul nativ; \u00een ultima instan\u0163\u0103, d\u00e2nd ap\u0103 la moar\u0103 cinicilor care \u00eel citeaz\u0103 pe Robert Frost cu z\u00e2mbet \u00een col\u0163ul gurii spun\u00e2nd c\u0103… poezia este ceea ce se pierde prin traducere. St\u00e2ng\u0103ciile sunt desigur scuzabile pentru cei care – netr\u0103ind printre nativi – nu pot \u00een\u0163elege complet conota\u0163iile limbii de zi de zi fa\u0163\u0103 de sensurile livre\u015fti. Dar realitatea greu de \u00een\u0163eles sau de acceptat pentru rom\u00e2ni este c\u0103 traducerile respective, chiar \u015fi distribuite sistematic (ceea ce nu s\u2019a \u00eent\u00e2mplat), nu ar putea avea vreun impact deosebit, dincolo de interesul academic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Entuziasmul individual pentru traducerea lui Eminescu \u00een englez\u0103 s\u2019a cam oprit de fapt \u00een Rom\u00e2nia la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970, (poate c\u0103 anii \u201980 au fost mult prea chinui\u0163i de mizeria economic\u0103 intern\u0103), dup\u0103 \u2019revolu\u0163ie\u2019 retip\u0103rindu-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea c\u0103tre Occident \u015fi Internetul au facilitat contactul str\u0103inilor cu patrimoniul rom\u00e2nesc. Apari\u0163ia variantelor eminesciene ale Brendei Walker (\u00een ciuda abord\u0103rii neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am \u00eentrebat-o ce a determinat-o s\u0103 creeze propriile versiuni, dar traducerile sale par s\u0103 \u00eendrepte r\u0103st\u0103lm\u0103cirile de sens din variantele rom\u00e2ne\u015fti existente, vocabularul ales de ea fiind mult mai apropiat de firescul limbii simple din original.[2]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este important de subliniat ca pe tot parcursul anilor comuni\u015fti, competen\u0163a englezeasc\u0103 a rom\u00e2nului obi\u015fnuit a fost la nivel \u2018urechist\u2019 – tipizat de comentarii precum \u2019fata mea \u015ftie engleza la perfec\u0163ie<\/em>…. nu \u015ftiu de ce au picat-o la facultate!\u2019. Situa\u0163ia nu s\u2019a schimbat radical, chiar dac\u0103 noua genera\u0163ie cunoa\u015fte infinit mai bine engleza tehnic\u0103, economic\u0103 \u015fi politic\u0103, iar Internetul \u015fi televiziunea au introdus anglicisme \u015fi sintagme care au ridicat nivelul general \u2019de conversa\u0163ie\u2019.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din cauza acestei \u00een\u0163elegeri limitate, \u00een media rom\u00e2neasc\u0103 continu\u0103 exaltarea vechilor traduceri – \u00een lipsa feedback-ul necesar din partea nativilor. \u2018La aniversar\u0103\u2019, se invoca reflex numele lui C.M.Popescu (moartea sa tragic\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103 predispun\u00e2nd spre idealiz\u0103ri), f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere obiectiv\u0103 a calit\u0103\u0163ilor \u015fi defectelor t\u0103lm\u0103cirilor sale. Din p\u0103cate, variantele sale sunt cele mai pline de malapropisme hilare \u015fi sintaxe for\u0163ate, dac\u0103 nu chiar negramaticale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lipsa de \u00een\u0163elegere subtil\u0103 a englezei perpetueaz\u0103 \u015fi un tip de proiec\u0163ie deformat\u0103 \u015fi de a\u015ftept\u0103ri nerealiste asupra impactului ofertelor existente. Ini\u0163iativele bine-inten\u0163ionate (desigur, individuale!)<\/em>, avansate \u00een ultimii 15 ani \u015fi prin Internet, sufer\u0103 de aceea\u015fi pricepere limitat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un exemplu edificator, site-ul Discovering Eminescu<\/em>, este realizat din ini\u0163iativa l\u0103udabil\u0103 a unui profesor de engleza dintr\u2019un liceu moldovean cu ajutorul elevilor s\u0103i. Site-ul feti\u015fizeaz\u0103 traducerile C.M.Popescu, excluz\u00e2nd \u00eens\u0103 orice alt\u0103 referin\u0163\u0103, cu iluzia c\u0103 se spune astfel ultimul cuv\u00e2nt. (Invit cititorul pe situl meu, www.luceafarul.com<\/a> , unde se pot citi variante engleze\u015fti ale tuturor<\/span> traduc\u0103torilor men\u0163iona\u0163i mai sus). Mult mai numeroase sunt \u00eens\u0103 site-urile ce se laud\u0103 cu poetul na\u0163ional, r\u0103sp\u00e2ndind f\u0103r\u0103 discriminare orice traducere la \u00eendem\u00e2n\u0103, ca s\u0103 nu mai\u00a0 vorbesc de traducerile neavenite f\u0103cute de adolescen\u0163i infatua\u0163i \u015fi sfertodocti, sau chiar de plagiatele frecvente ce recicleaz\u0103 variante vechi (ca, deh, cine le-ar recunoa\u015fte?)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai putem ad\u0103uga \u015fi ne\u00een\u0163elegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu indemnul expres c\u0103 poate fi distribuit f\u0103r\u0103 copyright. Fi\u015fierul con\u0163inea traducerea \u00een englez\u0103 a lucr\u0103rii Da! Sunt reac\u0163ionar! <\/em>de Radu Mihai Cri\u015fan, eseu bine documentat ce dore\u015fte s\u0103 explice reac\u0163ionismul politic din jurnalistica lui Eminescu, justific\u00e2ndu-i na\u0163ionalismul \u2018in context\u2019. Din p\u0103cate, adus \u00een aten\u0163ia lumii cu sloganul Yes! I am a reactionary!,<\/em> titlul \u00eei face un imens deserviciu lui Eminescu. \u00cen englez\u0103, el conota de fapt \u2019da, sunt extremist, ba chiar fudul de atitudinea mea\u2019. Dup\u0103 aceast\u0103 prima impresie, c\u00e2\u0163i vor ajunge s\u0103 citeasc\u0103 lucrarea? Conota\u0163ia negativ\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eensa \u00een mintea tuturor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu va continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cel mai necunoscut mare poet na\u0163ional<\/strong> at\u00e2ta vreme c\u00e2t traducerile oferite nu vor fi cu adev\u0103rat reprezentative<\/span> iar r\u0103sp\u00e2ndirea lor sus\u0163inut\u0103 sistematic de guvernul <\/span>poporului s\u0103u. Ast\u0103zi, o colaborare \u00eentre traduc\u0103tori rom\u00e2ni \u015fi litera\u0163i nativi ar fi mult mai u\u015for de realizat \u015fi ar putea genera traduceri valoroase \u00een extenso,<\/em>\u00a0 mult peste relativ putinele mostre de calitate existente.<\/p>\n

Adrian George Sahlean<\/strong><\/p>\n

Ce facem cu Eminescu?<\/strong><\/p>\n

Reflec\u0163ii de traduc\u0103tor<\/strong> (III)<\/p>\n

Promovarea interna\u0163ional\u0103 a \u2019poetulul na\u0163ional\u2019<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 In segmentul anterior am argumentat c\u0103 situa\u0163ia traducerilor eminesciene engleze\u015fti este mult mai rea dec\u00e2t se crede, pled\u00e2nd pentru o strategie cultural\u0103 la nivel guvernamental pentru ob\u0163inerea unor traduceri cu adev\u0103rat reprezentative, mult mai u\u015for realizat \u00een zilele noastre prin colabor\u0103ri interna\u0163ionale \u00eentre traduc\u0103tori rom\u00e2ni \u015fi litera\u0163i nativi. Mai spuneam c\u0103 pentru a primi recunoa\u015fterea meritat\u0103, Eminescu ar trebui tradus nu numai bine, ci \u015fi extensiv<\/em>. (Chiar dac\u0103 traducerile mele au primit o anume recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103, ele reprezint\u0103 totu\u015fi o foarte mic\u0103 parte din opera poetului, mai mult un fel de mostr\u0103 a valorii sale).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, \u00een ultima instan\u0163\u0103, \u00een lipsa unei promov\u0103ri sus\u0163inute de guvernul rom\u00e2n<\/em>, orice efort individual<\/em> dedicat lui Eminescu \u2013 ca cel pe care \u00eel \u00eentreprind de peste un deceniu, inclusiv prin \u00eenfiin\u0163area organiza\u0163iei non-profit Global Arts \u2013 nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din p\u0103cate, la nivelul factorilor de decizie, pare s\u0103 existe din p\u0103cate nu numai indiferen\u0163a, ci \u015fi convingerea inutilit\u0103\u0163ii unui asemenea demers. Iat\u0103 r\u0103spunsul primit la nivel de… Secretar de Stat, \u00een 2006: \u2019\u00een urma proiectelor pe care le-am derulat <\/em>(nota mea: unde? c\u00e2nd?) am remarcat c\u0103 spa\u0163iul american… nu este foarte interesat de lirica eminescian\u0103, \u015fi, \u00een general, de un poet din sec. XIX, efectele promov\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een spa\u0163iul american \u00een acest mod neput\u00e2nd fi dec\u00e2t minore.\u2019<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Argumentul inactualit\u0103\u0163ii lui Eminescu pare s\u0103 fi fost preluat \u2019din auzite\u2019 \u015fi se combin\u0103 absurd cu cel mercantil de \u2019cerere \u015fi ofert\u0103\u2019 \u00eentr\u2019o total\u0103 ignoran\u0163\u0103 privind cererea \u015fi oferta serioas\u0103 sau rolul mediatiz\u0103rii adecvate. <\/em>Pentru MAE nu mai exist\u0103 scriitori universali, clasici studia\u0163i \u00een universit\u0103\u0163i, accesa\u0163i prin biblioteci \u015fi librarii… Ca s\u0103 nu vorbim c\u0103 \u2019proiectele derulate\u2019 s\u2019au rezumat la anivers\u0103ri f\u0103cute de c\u0103tre rom\u00e2ni, pentru rom\u00e2ni, \u00een cadrul Centrului Cultural (devenit acum ICR), cu participare explicabil<\/em> minim\u0103 din partea americanilor!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apari\u0163ia unui volum de autor ca cel scos de mine acum doi ani \u00een c\u00e2teva sute de exemplare (Eminescu – Eternal Longing, Impossible Love \/ Eternul Dor, Imposibile Iubire<\/em>), are o pilduitoare istorie de lupt\u0103 cu morile de v\u00e2nt pentru ob\u0163inerea unui sprijin minim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pachetul multi-media Eminescu (placheta bilingv\u0103\/CD cu versiunile engleze\u015fti citite de un cunoscut actor american) a fost propus r\u00e2nd pe r\u00e2nd MAE-ului \u015fi Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne<\/em> (2003); Ministerului Culturii \u015fi Pre\u015fedintelui Iliescu<\/em> (2004); Institutului Cultural Rom\u00e2n<\/em> (2005); din nou MAE-ului\/ DRRP<\/em> \/ Direc\u0163ia pentru Rela\u0163iile cu Rom\u00e2nii din Diaspora<\/em> (2006). \u2019Pachetul\u2019 avea desigur formatul ideal pentru popularizare, iar CD-ul, rezultatul c\u00e2torva ani de lucru, era (\u015fi este) o ofert\u0103 unic\u0103 pentru lumea anglofon\u0103<\/em>. Munca era f\u0103cut\u0103, traducerile primiser\u0103 deja valid\u0103ri interna\u0163ionale, era nevoie doar de sprijin pentru produc\u0163ia \u015fi distribuirea lui. N\u2019am g\u0103sit \u00eens\u0103 nici urechi care s\u0103 aud\u0103, nici ochi care s\u0103 vad\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Miopia birocra\u0163ilor a \u00eempiedicat MAE-ul s\u0103 remarce m\u0103car PR-ul pozitiv adus Rom\u00e2niei de spectacolul The Legend of the Evening<\/em> Star<\/em> pus \u00een scen\u0103 \u00een 2005 de un regizor american<\/span> \u00een \u2019buricul\u2019 Manhattan-ului. A fost ignorat ca importan\u0163\u0103 \u015fi de c\u0103tre ICR, care l-a men\u0163ionat printr\u2019un email colectiv trimis rom\u00e2nilor, \u00een rom\u00e2ne\u015fte<\/span><\/em> (sic!) cu doar 3 zile \u00eenainte de premier\u0103 (unde nu a venit nici un oficial!).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spectacolul a fost reluat \u00een Iunie 2008 tot \u00een Manhattan (subliniez, f\u0103r\u0103 sprijin rom\u00e2nesc). De data asta, a fost men\u0163ionat de ICR NY cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea premierei, dar pe pagina a 7-a a site-lui sau<\/em>, la rubrica \u2019spectacole realizate de al\u0163i arti\u015fti romani \u00een SUA\u2019 (unele deja trecute!). La protestul meu fa\u0163\u0103 de a\u015fa \u2019reclam\u0103\u2019 (promis\u0103), mi s\u2019a explicat c\u0103 ICR-ul are sarcina s\u0103 promoveze cu prioritate ac\u0163iunile ini\u0163iate de institut (s\u2019a trimis \u00een cele din urm\u0103 totu\u015fi un anun\u0163). Dac\u0103 explica\u0163ia este de \u00een\u0163eles din perspectiva func\u0163ion\u0103rii interne a ICR-ului, ea este inacceptabil\u0103 dintr\u2019o perspectiv\u0103 mai larg\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen februarie 2008, m\u2019am deplasat la Washington pentru o a pleda personal Secretarului de Stat (altul dec\u00e2t cel din 2006) cauza lui Eminescu. Am fost \u00eencurajat s\u0103 reiau cererea, r\u0103spunz\u00e2ndu-mi-se abia \u00een toamn\u0103, \u00een limbaj de lemn, c\u0103 DRRP-ul nu are buget pentru un \u2019proiect de traduceri din texte de Eminescu\u2019<\/em>!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ulterior, am primit scuze pentru formularea respectiv\u0103 cu men\u0163iunea c\u0103 oricum bugetul pe 2008 este epuizat… dar c\u0103 proiectul va fi reconsiderat \u00een 2009… Desigur, n\u2019am mai auzit nimic, \u00eentre timp, s\u2019a schimbat \u015fi \u2019echipa\u2019 de conducere…. a morilor de v\u00e2nt…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici ini\u0163iativa pozitiv\u0103 a unor func\u0163ionari de stat rom\u00e2ni ce lucreaz\u0103 \u00een SUA nu pare s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelurile de decizie. <\/strong>\u00cen Decembrie trecut am fost invitat de Consulul General din Los Angeles s\u0103 \u0163in o serie de prezent\u0103ri\/recit\u0103ri Eminescu pe coasta de vest. A\u015fa am ajuns la universit\u0103\u0163ile din Arizona \u015fi Portland…. \u2019Pe drum\u2019 \u00eens\u0103, fiind \u00een zon\u0103, am primit o invita\u0163ie nea\u015fteptat\u0103 din partea Centrului de Studii Est-Europeene dela universitatea Berkley de a prezenta albumul The Merry Cemetery of S\u0103p\u00e2n\u0163a<\/em> (ap\u0103rut anul trecut, colaborare cu fotograful american Peter Kayafas).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am suplimentat programul cu un moment Eminescu, recit\u00e2nd Glossa<\/em> \u00een varianta mea englezeasc\u0103 (care, \u00een treac\u0103t fie spus, a inspirat cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 pe compozitorul american William Toutant s\u0103 scrie o piesa pentru bariton \u015fi pian \u2013 prezentat\u0103 deja la c\u00e2teva festivaluri interna\u0163ionale). Am prezentat Glossa<\/em> \u00een contrast cu celebrul If<\/em> a lui Rudyard Kipling \u015fi Desiderata <\/em>americanului Max Ehrmann (1928), poeme similare prin oferirea unor precepte existen\u0163iale. (Faptul c\u0103 Desiderata<\/em> a ajuns \u00een topul … muzical prin anii \u201960, recitat\u0103 pe fundalul unui cor bisericesc, arat\u0103 c\u0103 recunoa\u015fterea nu se face\u00a0 exclusiv ex catedra<\/em>. \u00een mod similar, If<\/em> este acum cunoscut publicului larg \u015fi pentruc\u0103 o strof\u0103 cheie este incrustat\u0103 la intrarea pe terenul central dela Wimbledon \u015fi a fost mediatizat\u0103…. ad nauseam<\/em>). Glossa<\/em> a fost\u00a0 primit\u0103, ca de obicei, cum nu se poate mai bine… unii minun\u00e2ndu-se c\u0103 e scrisa acum 125 de ani, iar al\u0163ii \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103…. de ce nu este cunoscut\u0103<\/em>… (sic!)<\/p>\n

Un scenariu ipotetic de marketing necostisitor<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Refuzul oric\u0103rui ajutor relev\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 nu doar lipsa de perspectiv\u0103 cultural\u0103<\/em> ci \u015fi miopia legat\u0103 de \u2019PR management\u2019<\/em>, c\u0103ci adesea nici m\u0103car nu e vorba de bani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 ICR NY (sau cele de pretutindeni) s\u2019ar numi \u2019Institutul Cultural Rom\u00e2n Eminescu\u2019, numele poetului – fiind astfel legat de Rom\u00e2nia – nu s\u2019ar instala \u00een mintea localnicilor m\u0103car prin… asociere?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 acest \u2019Institut Eminescu\u2019 ar fi invitat expres personalit\u0103\u0163i culturale pentru produc\u0163ia The Legend of the Evening Star<\/em>, mediatiz\u00e2nd-o drept o capodoper\u0103 a celui care a dat numele institu\u0163iei, PR-ul pozitiv pentru Eminescu nu ar fi semnificativ? Dac\u0103, a\u015fa cum am propus DRRP-ului, s\u2019ar trimite universit\u0103\u0163ilor, centrelor de lingvistic\u0103 \u015fi literatur\u0103 comparat\u0103, centrelor de studii est-europeene, precum si bibliotecilor importante americane (sau de limba englez\u0103 din \u00eentreaga lume), pachete Eminescu multi-media, nu l-am a\u015feza pe marele nostru poet \u00een r\u00e2ndul universalilor, acolo unde merita?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd s\u2019ar putea realiza at\u00e2t de mult cu mijloace relativ modeste,<\/em> concluzia logic\u0103 este c\u0103… nu exist\u0103 dorin\u0163a sau interes de a face ceva \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie<\/em>.<\/p>\n

Nota final\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen prezent, \u00een afar\u0103 de a le cere anglofonilor s\u0103 ne cread\u0103 pe cuv\u00e2nt, nu le putem oferi dec\u00e2t foarte pu\u0163in pentru credibilitatea <\/em>lui Eminescu drept \u2019ultimul mare poet romantic\u2019. Recunoa\u015fterea lui ca valoare fundamental\u0103 a Rom\u00e2niei este datoria rom\u00e2nilor, \u015fi nu se poate realiza dec\u00e2t printr\u2019o strategie guvernamental\u0103. L\u0103sat la voia ini\u0163iativelor individuale<\/em> (indiferent c\u00e2t de bine inten\u0163ionate sau de reu\u015fite) sau la voia cererii \u015fi ofertei de pia\u0163\u0103,<\/em> Eminescu va r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare necunoscut, sau va intra \u00een aten\u0163ia publicului str\u0103in doar prin teme senza\u0163ionaliste, <\/em>nesemnificative \u00een raport cu imensa sa dimensiune cultural\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Interven\u0163ia institu\u0163iilor culturale \u015fi a guvernului este absolut imperativ\u0103 dac\u0103 Eminescu mai \u00eenseamn\u0103 ceva pentru rom\u00e2ni. Mi-e teama \u00eens\u0103 c\u0103 mentalitatea \u2019globalist\u0103\u2019 \u2013 ce a democratizat accesul la informa\u0163ie dar a redus sim\u0163itor discern\u0103m\u00e2ntul \u015fi importan\u0163a tradi\u0163iilor literare \u2013\u00a0 c\u00e2t \u015fi criza economic\u0103 mondial\u0103 vor fi scuze suficiente ca rom\u00e2nii s\u0103 nu fac\u0103 nimic. Sau cum zice Creang\u0103: p\u00e2n\u0103 acum ne-a fost cum ne-a fost, dar de acum \u00eenainte tot a\u015fa o s\u0103 ne fie!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Am ajuns la \u00eentrebarea de \u00eenceput, ce (ne) facem cu Eminescu? Poate c\u0103, de fapt, \u00eentrebarea a devenit inutil\u0103, poate c\u0103 \u00eentre timp rom\u00e2nii au acceptat absurdul argument al irelevan\u0163ei sale iar Eminescu a devenit irelevant \u015fi pentru cei mai mul\u0163i dintre noi. <\/strong>Personal, am avut des sentimentul c\u0103 m\u0103 zbat inutil. Desigur, eu m\u0103 voi lupta \u015fi pe viitor, c\u0103 a\u015fa mi-e menirea (sau \u00eemp\u0103timirea). Nu a\u015f fi scris \u00eens\u0103 r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-mi recunosc m\u0103car o urm\u0103 de speran\u0163a.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Adrian George Sahlean<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong>Eminescu\u2013Romania\u2013Proiect PR in lumea anglofona \u2013Adrian G. Sahlean<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

CONTEXT- Propunerea este facuta pentru a servi in primul rand Romaniei si lui Mihai Eminescu. Initiativa poate avea un impact substantial de PR prin valorificarea contributiilor mele de peste doua decenii la cunoasterea internationala a poetului nostru national (prin traduceri, spectacole, seminarii, publicistica, etc.) Spatiul anglofon este dornic sa primeasca in continuare un PR pozitiv despre Romania (vezi si succesele filmului romanesc), etc.<\/strong><\/p>\n