{"id":27503,"date":"2016-09-26T15:46:19","date_gmt":"2016-09-26T15:46:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27503"},"modified":"2016-09-26T18:41:20","modified_gmt":"2016-09-26T18:41:20","slug":"george-anca-draghicescu-noica-devenire-intru-fiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/09\/26\/george-anca-draghicescu-noica-devenire-intru-fiinta\/","title":{"rendered":"George Anca: Dr\u0103ghicescu-Noica – Devenire \u00eentru fiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>DR\u0102GHICESCU \u2013 NOICA –<\/p>\n

DEVENIREA \u00ceNTRU FIIN\u021a\u0102<\/p>\n

Dumitru Dr\u0103ghicescu, Viitorul nu trebuie s\u0103 exclud\u0103 fiin\u021ba<\/p>\n

Rafail Noica, Devenirea omului este \u00eentru fiin\u021b\u0103<\/p>\n

Raluca Iordan, Devenirea \u00eentru fiin\u021b\u0103 \u2013 ontologia lui Noica<\/p>\n

Scrisoarea reginei Maria c\u0103tre fiul s\u0103u<\/p>\n

George Astalo\u0219, Oul\u00a0 agorei<\/p>\n

Sistemul poetic Astalo\u0219<\/p>\n

Adina Dumitrescu, Citind furnici albe<\/em><\/p>\n

Ioan Gro\u0219escu, Dom’ne, nu \u0219tiu cum s\u0103 te mai fac<\/p>\n

George Anca, Fuga de Bach-Kalidasa; Studiu; Beatrice; Vasile Voiculescu; \u00cen tot \u0219i \u00een toate; Connecting<\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU DR\u0102GHICESCU (Din Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

Iehova biblic spunea: Eu sunt cel ce sunt. El d\u0103 aici veritabila sa defini\u021bie, c\u0103ci Dumnezeu este fiin\u021ba care trebuie s\u0103 reu\u0219easc\u0103 devenirea uman\u0103.<\/p>\n

…<\/p>\n

Explica\u021bia, sensul devenirii \u0219i al evolu\u021biei \u00een general, cheia st\u0103rii noastre actuale \u0219i a activit\u0103\u021bii noastre, \u0219i a activit\u0103\u021bii tuturor genera\u021biilor prezente \u0219i viitoare, care este fiin\u021ba noastr\u0103 sub
\nforma sa definitiv\u0103.<\/p>\n

…<\/p>\n

Viitorul nu trebuie s\u0103 exclud\u0103 fiin\u021ba. (…)<\/em><\/p>\n

Se poate deci logic crede \u00eentr-un Dumnezeu nu certamente real, dar realizabil; la o existen\u021b\u0103 real\u0103 a spiritului \u0219i a lui Dumnezeu, dar proiectat\u0103 la cap\u0103tul procesului de crea\u021bie, al devenirii. Dac\u0103 Spiritul \u0219i Dumnezeu nu sunt o fiin\u021b\u0103, aceasta vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ei nu sunt reali, dar aceasta nu exlude ca ei s\u0103 fie pe calea realiz\u0103rii, a devenirii; Ei sunt reali fiind realizabili. Aceasta nu exclude, dimpotriv\u0103, presupune \u0219i cere ca Spiritul \u0219i Dumnezeu s\u0103 fie, \u00een fine, reali \u00eentr-un interval de timp oarecare.<\/p>\n

…<\/p>\n

Rezum\u0103m: A afirma pe Dumnezeu ca real \u00eenseamn\u0103 a-l nega, pentru c\u0103 el apar\u021bine viitorului; a-l concepe exterior nou\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u00eenc\u0103 a-l nega, c\u0103ci el nu poate exista dec\u00e2t \u00een noi, pentru c\u0103 \u00een noi se genereaz\u0103 \u0219i noi \u00eel hr\u0103nim cu substan\u021ba noastr\u0103. El este cuv\u00e2ntul nostru suprem, persoana perfect\u0103 absolut\u0103. Inven\u021biile \u0219i morala sunt cele mai bune mijloace de a comunia \u0219i a comunica cu Dumnezeu.<\/p>\n

RAFAIL NOICA:\u00a0 Porunca lui Dumnezeu este pentru noi devenire \u00eentru fiin\u0163\u0103, calea spre a deveni ca el. (…) Devenirea omului este intru fiinta, Fiinta fiind Insusi Dumnezeu. Si de multi ani de cind am auzit expresia profesorului Noica \u201edevenirea intru fiinta\u201c, de multi ani am adoptat-o pentru a exprima ceea ce se intimpla acum: cea de a doua gestatie a omului pe pamint, gestatie intru Duhul Sfint. Este o gestatie care se distinge de prima, cea biologica, prin faptul ca Dumnezeu acum nu mai spune \u201eSa fie\u201d si devine, ci acum Dumnezeu Se adre\u00adseaza omului prin cuvint si prin cuvintul rugaciunii omul raspunde lui Dumnezeu. Gestatia cea de a doua este deci o invitatie a lui Dumnezeu la care, in mod liber, omul trebuie sa-I raspunda \u201eAmin\u201d. Si atunci, mai departe, Domnul implineste pentru om ceea ce lui ii este cu neputinta: Dumnezeu Insusi desavirseste lucrarea in sinea omului.<\/p>\n

In acest sens \u201edevenirea intru fiinta\u201d este existenta in care sintem, iar fiinta este ceea ce vom fi in vesnicie, intru Dumnezeu. \u201cDevenirea intru fiinta\u201d este tocmai viata noastra de acum, de pe pamint. Tot restul piere, cum spune si o cintare de la inmormintare: \u201eDesertaciuni sint toate cele omenesti, cite nu ramin dupa moarte\u201d.<\/p>\n

RALUCA IORDAN<\/p>\n

\u00a0 \u00centemeierea filosofic\u0103 a prototipului dialectic al devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103, \u00een ontologia lui Noica<\/a><\/strong><\/p>\n

Motto: Fiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi este devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103 reu\u015fit\u0103. Constantin Noica<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

ABSTRACT<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 lucrare \u00eemi propun s\u0103 analizez modul \u00een care sunt aplicate metode \u015fi tehnici specific filosofice, pentru a marca constituirea sistemic\u0103 a unei viziuni asupra lumii \u00een cadrul filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, textul de baz\u0103 pe care m\u0103 voi axa fiind \u00cencercare asupra filosofiei tradi\u0163ionale<\/em>[1]<\/a>. Obiectivul acestei lucr\u0103ri const\u0103 \u00een analiza structurii formale pe care Noica o construie\u015fte \u00een vederea cre\u0103rii unui cadru pentru introducerea unui topos contemplativ ce a avut o influen\u0163\u0103 major\u0103 \u00een cadrul filosofiei rom\u00e2ne\u015fti: prototipul dialectic al devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru a studia \u015fi ilustra c\u00e2t mai elocvent modul \u00een care se dezvolt\u0103 viziunea sistemic\u0103 \u00een cadrul operei lui Noica voi compara concep\u0163ia sa filosofic\u0103 cu viziunea ontologic\u0103 platonician\u0103.<\/em><\/p>\n

Cuvinte-cheie: Devenire \u00eentru fiin\u0163\u0103, Fiin\u0163\u0103, tabla categoriilor kantiene, Devenire \u00eentru devenire, Cerc.<\/em><\/p>\n

Tema acestui eseu este studierea construc\u0163iei sistemului filosofic \u00een cadrul filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, ax\u00e2ndu-m\u0103 pe problematiz\u0103ri tematice specific ontologice \u00een opera lui Noica. M\u0103 voi axa pe studierea concep\u0163iei filosofice lui Noica, dar mai ales asupra paradigmei sale \u015fi a metodicii filosofice pe care acesta o construie\u015fte, fapt care a \u00eensemnat o mi\u015fcare cultural\u0103 de propor\u0163ii \u00een cadrul acestui tip de reconstruc\u0163ie filosofic\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Lucrarea lui Noica din volumul I al Devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103<\/em> se \u00eencadreaz\u0103 \u00een toposul ontologiei formale, oferind bazele filosofice pe care Noica \u00ee\u015fi construie\u015fte tratatul de ontologie, deci viziunea asupra lumii prin prisma Devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reconstruc\u0163ia filosofic\u0103 cu privire la ontologie a lui Constantin Noica <\/strong><\/p>\n

Semnifica\u0163ia titlului \u00cencercare asupra filosofiei tradi\u0163ionale<\/em> poate fi luat\u0103 \u00een considerare: substantivul \u00eencercare<\/em>, cuprinz\u00e2nd cuv\u00e2ntul cerc, <\/em>expliciteaz\u0103 anterior citirii lucr\u0103rii un element ce va tutela discursul lui Constantin Noica. Textul este practic compus din trei sec\u0163iuni majore: I.Cercul \u00een con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103, II. Cercul \u00een filosofia spiritului (sec\u0163iune \u00een cadrul c\u0103reia Noica trateaz\u0103 problematica f\u0103c\u00e2nd apel la tabla categoriilor kantiene \u015fi la dialectica hegelian\u0103) \u015fi III.Cercul \u00een filosofia fiin\u0163ei.<\/p>\n

\u00cen Introducere <\/em>Noica porne\u015fte de la ideea c\u0103 atunci c\u00e2nd se afirm\u0103devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103, este implicat faptul c\u0103 fiin\u0163a nu contrazice devenirea, ie\u015find astfel din viziunea canonic\u0103 fiin\u0163\u0103 vs devenire, \u00eens\u0103 devenirea poate contrazice fiinta atunci c\u00e2nd nu este \u00eentru ea.<\/p>\n

Pentru a-\u015fi expune teza devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103, porne\u015fte de la studierea cercului \u00een constiinta filosofic\u0103<\/em>[2]<\/a>, <\/em>pe care \u00eel utilizeaz\u0103 ca simbol generic al unei scheme a g\u00e2ndirii \u00een sine. Astfel, dac\u0103 la greci se \u00eent\u00e2lnea cercul ca fiind reprezentativ pentru singura mi\u015fcare desvarsita existent\u0103, de exemplu mi\u015fcarea astrelor, ajung\u00e2nd s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een acest tip de mi\u015fcare o reflexie a perfec\u0163iunii cu caracter de sophia<\/em>. \u00cen schimb, \u00een filosofia modern\u0103 nu se \u00eent\u00e2lnesc categorii ale c\u0103ror scheme s\u0103 fie cercul, ci se \u00eencadreaz\u0103 \u00een schema unei cauzalit\u0103\u0163i liniare \u015fi evolu\u0163ioniste sau \u00een bipolaritate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru problema devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103 schemele moderne se dovedesc ineficiente, devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103 neconvenindu-i alt\u0103 tem\u0103 dec\u00e2t cercul. Devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103 ne apare ca un principiu de ordine, prin ea realul c\u0103p\u0103ta caracter de real. Realitatea uman\u0103 ajunge s\u0103 se suprapun\u0103 sie\u015fi, prin actul de cultur\u0103 \u015fi \u00een final, ajunge la sophia<\/em>. \u00cen sine, orice con\u015ftiin\u0163\u0103 filosofic\u0103 este una reflexiv\u0103, a\u015fa cum arat\u0103 deosebirea dintre g\u00e2nd \u015fi idee. G\u00e2nduri au to\u0163i oamenii, idei \u00eens\u0103 doar cei ce pot \u00eentoarce g\u00e2ndul asupra g\u00e2ndului.[3]<\/a> Con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103 este una \u00een care spiritul se \u00eentoarce asupra spiritului, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazulrile urm\u0103toare: cunoa\u015fterea cunoa\u015fterii, dragoste pentru faptul dragostei, aceast\u0103 repliere asupra sinelui nefiind posibil\u0103 \u00een alte domenii, neput\u00e2ndu-se vorbi despre o gravita\u0163ie a gravita\u0163iei<\/em> sau un triunghi al triunghiului.<\/em>[4]<\/a> <\/em>Totu\u015fi, \u00een planul matematicii avem num\u0103rul, care este o \u00eentoarcere c\u0103tre sine \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eenainte de a face oporatii cu num\u0103rul se poate vedea c\u0103 este el \u00eensu\u015fi o opera\u0163ie, o ridicare la putere \u00een cadrul unei baze.<\/p>\n

Dac\u0103 ar fi, \u00eens\u0103, s\u0103 ne referim la progres atunci s-ar ajunge la problema lui cum e cu putin\u0163\u0103 ceva nou<\/em>[5]<\/a>, sau dup\u0103 cum spunea Kant: Cum sunt posibile judec\u0103\u0163ile sintetice a priori?<\/em> Este ceea ce \u00eenseamn\u0103 sub influen\u0163a cercului a r\u0103spunde la \u00eentrebarea Cum face spiritul pentru a nu fi la infinit tautologic?<\/em>[6]<\/a> <\/em>\u00cen sensul acesta, progresul \u00een cunoa\u015ftere ar ap\u0103rea sub forma unei deveniri liniare. Cercul este, prin excelen\u0163\u0103, expresia pentru actul de cunoa\u015ftere, deoarece dinamismul sau nu e f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. Pentru a putea cunoa\u015fte ceva, afirm\u0103 Noica, este necesar s\u0103 te po\u0163i \u00eentoarce cumva, ceea ce trimite la teoria anamnezei platoniciene.<\/p>\n

Actul de g\u00e2ndire \u00een logic\u0103, actul de cunoa\u015ftere, actul etic pe care le expune \u00een mod succint filosoful precum categorii vitale ale filosofiei, printr-o paralel\u0103 \u00eentre greci \u015fi moderni. Ceea ce e comun acestor acte nu este numai desf\u0103\u015furarea lor \u00een cerc, ci faptul c\u0103 reprezint\u0103 o intrare \u00een ordine. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, ca act filosofic tradi\u0163ional se ad\u0103ug\u0103 actul estetic care se desf\u0103\u015foar\u0103 la nivel logic: pentru pitagoricieni, de exemplu, m\u0103sura estetic\u0103 este dat\u0103 de propor\u0163ie, logicitate. Din punct de vedere epistemologic, Kant propune un model al cunoa\u015fterii ce \u0163ine de specificul spiritului, c\u0103ruia \u00eei corespunde din punct de vedere estetic func\u0163ia esteticului de a \u00eembl\u00e2nzi, de a \u00eennobila.<\/p>\n

\u00cen cadrul sec\u0163iunii secunde, Noica afirm\u0103 c\u0103 atitudinile filosofice care s-au prezentat anterior exprim\u0103 \u00een fapt o singur\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 filosofic\u0103, una unitar\u0103. Astfel se contureaz\u0103 o prim\u0103 garan\u0163ie c\u0103 devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103 cu cercul ei are sens: faptul c\u0103 toate actele filosofice se petrec \u00een cerc. Acum este necesar a g\u0103si o a doua garan\u0163ie: faptul c\u0103 unitar\u0103 fiind, con\u015ftiin\u0163a filosofic\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een cerc, anume \u00een cercul devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

Noica se axeaz\u0103 pe dezvoltarea bazelor prototipului dialectic al devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103 prin studierea tablei categoriilor kantiene. Practic Noica g\u0103se\u015fte o coresponden\u0163a \u00eentre categoriile kantiene \u015fi cele trei concepte ale sale fundamentale: devenire, devenire \u00eentru fiin\u0163\u0103 \u015fi fiin\u0163\u0103. Acest fapt se poate vedea \u00een urm\u0103torul tabel pe care \u00eel propune Noica:<\/p>\n

 <\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
\n

CANTITATE<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

CALITATE<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

RELA\u0162IE<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

MODALITATE<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n
\n

Judeca\u0163i<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Categorii<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Judeca\u0163i<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Categorii<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Judeca\u0163i<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Categorii<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Judeca\u0163i<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Categorii<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n
\n

Particulare<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Pluralitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Negative<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Nega\u0163ie<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Ipotetice<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Cauzalitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Problematice<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Posibilitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Devenire<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n
\n

Generale<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Unitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Afirmative<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Realitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Categorice<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Inherenta<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Asertorice<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Existen\u0163a<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Dev. \u00centru Fiin\u0163\u0103<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n
\n

Singulare<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Totalitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Infinite<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Limita\u0163ie<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Absolute<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Autonomie<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Apodictice<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Necesitate<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n

\n
\n

Fiin\u0163\u0103<\/p>\n<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se remarc\u0103 \u00eendr\u0103zneala lui Noica de a face anumite modific\u0103ri \u00een tabla categoriilor kantiene, afirm\u00e2nd faptul c\u0103 nu se sus\u0163ine categoria Comunit\u0103\u0163ii,[7]<\/a> pe care o \u00eenlocuie\u015fte cu categoria Autonomiei, afirm\u00e2nd faptul c\u0103 aceasta corespunde Fiin\u0163ei. Fiin\u0163\u0103 este Impersonalul \u00een sine \u015fi de aceea devine emblematic\u0103 expresia vremea vremuie\u015fte <\/em>sau ceea ce a auzit Moise \u00een revela\u0163ia divinit\u0103\u0163ii: Eu sunt cel ce sunt, acestea exprim\u00e2nd Autonomia Fiin\u0163ei. De asemenea, se refer\u0103 la categoria Limita\u0163ie, precum limita\u0163ie care nu limiteaz\u0103. Astfel, categoriile nu se mai aplic\u0103 izolat, ci se \u00eenglobeaz\u0103 c\u00e2te trei \u00eentr-o mi\u015fcare \u00een cerc, \u00eentru re\u00eentregirea ra\u0163iunii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ceea ce prive\u015fte cercul \u00een dialectic\u0103, afl\u00e2ndu-ne \u00een domeniul filosofiei spiritului, Noica suprim\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea dihotomic\u0103, nesustinand crearea filosofiei \u00eentre dou\u0103 opozi\u0163ii, propun\u00e2nd un ethos al orient\u0103rii, acesta fiind principiul motor care deterimina ie\u015firea din impasul ontologic. Noica modific\u0103 schema hegelina, propun\u00e2nd urm\u0103toarea schem\u0103 filosofic\u0103 pe care \u00ee\u015fi va \u00eentemeia prototipul dialectic al devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103: TEMA \u2013 ANTITEMA \u2013TEZA \u2013TEMA. Aceast\u0103 schem\u0103 corespunde configura\u0163iei: Fiin\u0163\u0103 \u2013 Devenire \u2013 Devenire \u00eentru fiin\u0163\u0103 \u2013 Fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ultima sec\u0163iune \u2013 Cercul \u00een Filosofia <\/em>fiin\u0163ei, <\/em>\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 sistematizeze miza pe care \u015fi-o propune filosofia, \u00eentre a oferi o con\u015ftientizare a lumii prin discurs \u015fi a exista propriu-zis \u00een orizontul fiin\u0163\u0103rii, Noica recurge la vorba rom\u00e2neasc\u0103 dac\u0103 n-ar fi, nu s-ar povesti. <\/em>Din moment ce se vorbe\u015fte despre ceva, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel ceva, ceea ce este,<\/em> fiin\u0163eaz\u0103. Noica se refer\u0103 astfel la un argument ontologic, afirm\u00e2nd c\u0103 dintre toate conceptele, cel de fiin\u0163\u0103 este cel care implic\u0103 neap\u0103rat \u015fi Fiin\u0163area.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Spre final, opune Devenirea \u00eentru devenire Devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103, vorbind \u015fi despre treapta absolut\u0103 a devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103. Absoluitatea Fiin\u0163ei reiese din dep\u0103\u015firea diferen\u0163ierii subiect-obiect, av\u00e2nd de-a face cu subiectul absolut. \u015ei diferen\u0163ierea ra\u0163iune \u2013 credin\u0163a devine pentru Noica o distinc\u0163ie caduc\u0103, deoarece tocmai pentru c\u0103 este \u00eenzestrat cu con\u015ftiin\u0163a devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103, omul avea \u00een trecut setea religioas\u0103 de absolut, care \u00een prezent nu este dec\u00e2t setea ra\u0163ional\u0103 a omului ra\u0163ional de a atinge fiin\u0163a. \u00cenainte de apari\u0163ia fiin\u0163ei ra\u0163ionale, realitatea era blocat\u0103, existen\u0163\u0103 era ne\u00eemplinit\u0103, nu exista fiin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere Noica afirma c\u0103 e \u00een fond, structura specific\u0103 umanului, aceea care tinde c\u0103tre absolut. \u00cens\u0103 nici persoana, nici comunitatea, nici umanitatea ca \u00eentreg, nici chiar logos-ul proclamat de filosofie n-au r\u0103zb\u0103tut vreodat\u0103 p\u00e2n\u0103 la fiin\u0163\u0103<\/em>[8]<\/a> <\/em>cu adev\u0103rat. E datoria filosofiei s\u0103 integreze devenirea \u00eentru devenire \u00een devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103. Fiinta \u00eens\u0103\u015fi este devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103 reu\u015fit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Compara\u0163ia cu ontologia lui Platon. Teoria Ideilor<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen vederea \u00een\u0163elegerii c\u00e2t mai profunde a ontologiei lui Noica poate fi util\u0103 studierea modului \u00een care Platon \u00ee\u015fi fundamenteaz\u0103 Teoria ideilor. \u00cen continuare voi \u00eencerca o abordare similar\u0103 cu modul \u00een care am prezentat \u00eentemeierea viziunii ontologice \u00een cazul lui Noica, ilustr\u00e2nd principiile care stau la baza Teoriei Ideilor \u015fi, \u00een genere, la baza ontologiei lui Platon.<\/p>\n

Platon \u00eencearc\u0103 o instituire a Fiin\u0163ei<\/em>, pune problema lui a fi<\/em>, dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: existen\u0163iala (ontologic\u0103 \u2013\u00a0 ce are \u00een vedere \u015fi interparticiparea Ideilor) \u015fi copulativ\u0103 (metafizic\u0103 \u2013 ce vizeaz\u0103 participarea, planul sensibil \u015fi cel suprasensibil). Raportul onto-metafizic este similar cu cel morfo-sintactic. Trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 Ideile lui Platon, spre deosebire de conceptele lui Noica, nu sunt simple concepte mentale, ci entit\u0103\u0163i ontologic distincte \u00een Lumea Ideilor, dar \u00een acela\u015fi timp reprezentate sub semnul Inteligibilului \u2013 Unul \u015fi Acela\u015fi (\u00een niciun caz nu se refer\u0103 la faptul c\u0103 oamenii au idei \u00eenn\u0103scute \u00een sensul de concepte universale sau intui\u0163ii de tip cartezian).<\/p>\n

Platon, prin argumentul reamintirii<\/em>, dovede\u015fte c\u0103 sufletul are ca scop contactul cu Inteligibilul, idee pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 prin coroborare cu argumentul gener\u0103rii din contrarii<\/em>, pentru a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa eternitatea sufletului. Aceasta este, de fapt, o alegorie ce are ca scop demonstrarea faptului c\u0103 id\u00e9ai<\/em> sunt nemuritoare. Anamnesis<\/em>, ac\u0163iunea de (re)amintire are o semnifica\u0163ie \u00een platonism mult mai tare, pregnant\u0103 dec\u00e2t accep\u0163ia psihologic\u0103, dup\u0103 cum o dovedesc urm\u0103toare interpret\u0103ri[9]<\/a>: aceast\u0103 rememorare este de fapt o \u00eentoarcere c\u0103tre \u0163inutul originar \u015fi divin al cunoa\u015fterii adev\u0103rate<\/em>[10]<\/a>,\u00a0 este\u00a0 descoperirea cunoa\u015fterii a priori pe de o parte, a autonomiei cunoa\u015fterii pe de alta<\/em>[11]<\/a>.\u00a0 De asemenea, reamintirea mai semnific\u0103 re\u00eentoarcerea spiritului, de \u00eendat\u0103 ce vine \u00een contact cu lucrurile sensibile, participante, amintirea Ideilor contemplate \u00een lumea inteligibil\u0103<\/em>[12]<\/a> \u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 \u015fi condi\u0163ie a cuno\u015ftin\u0163ei<\/em>, trecere de la\u00a0 ceea ce este odat\u0103 pentru totdeauna c\u0103tre interioritatea sufletului nostru.<\/em>[13]<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 cum o dovede\u015fte cazul lui anamnesis<\/em> \u00een dialogul Phaidon<\/em>,\u00a0 cunoa\u015fterea nu reprezint\u0103 ceva ce poate fi posedat. Oamenii sunt capabili de a cunoa\u015fte pentru c\u0103 \u00ee\u015fi aduc aminte <\/em>de ceea ce au cunoscut, dar nu \u00eentr-un timp anterior. \u00cenainte de na\u015ftere poate fi realizat\u0103 cunoa\u015fterea din punct de vedere ontologic, dintr-o perspectiv\u0103 prelogic\u0103. Psych\u00e9<\/em> are capacitatea de a g\u00e2ndi, reprezentat\u0103 de logos<\/em> \u2013 Ra\u0163iune \u00een genere. Astfel, cunoa\u015fterea Lumii Inteligibile se poate \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103 subramuri: g\u00e2ndirea discursiv\u0103 (prin dianoia<\/em>) \u015fi g\u00e2ndirea intuitiva (prin nous<\/em>). Cunoa\u015fterea la Platon este total\u0103, reprezint\u0103 o revelare a id\u00e9ai<\/em> \u015fi nu este discursiv\u0103. G\u00e2ndirea \u00een sine, dintr-o dat\u0103, se produce \u00een urma cunoa\u015fterii prin dianoia<\/em>, adic\u0103 a g\u00e2ndirii discursive incomplete, doar a\u015fa se poate produce, deoarece este necesar\u0103 o preg\u0103tire ce consta \u00een purificaea sufletului din punct de vedere ontologic (filosofia ca r\u0103sucire a sufletului<\/em>).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 ipotez\u0103 onto-metafizica a dialogului platonician este cerut\u0103 de logica ontologiei. De\u015fi la Lumea ideilor<\/em> se poate ajunge prin dianoia<\/em> \u015fi apoi prin nous<\/em>, Inteligibilul nu este \u00een dubla natura, dubl\u0103 este cunoa\u015fterea. Platon este ocupat doar de Lumea Inteligibil\u0103, aceasta fiind cea real\u0103, iar problematica dialogului nu reiese din litera acestuia, ci din spiritul lui, fiind de factur\u0103 aporetic\u0103.<\/p>\n

Pentru a deveni filosof, este necesar ca omul s\u0103 fie inteligent \u015fi moral, \u00een sensul de purificare a sufletului prin via\u0163\u0103 ca preg\u0103tire pentru moarte. De aceea, cei care filosofeaz\u0103 sunt cei care \u015ftiu c\u0103 nu \u015ftiu. Zeii \u015fi ignoran\u0163ii sunt cei care nu filosofeaz\u0103. Filosofia platonic\u0103 nu este o disciplin\u0103 doar a min\u0163ii, ci vizeaz\u0103 \u015fi o purificare moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, dup\u0103 cum o dovede\u015fte traseul dialecticianului ce aspir\u0103 la a deveni filosof. Din acest punct de vedere, Noica se aseam\u0103n\u0103 \u00een g\u00e2ndire cu Platon, vorbind despre organul filosofic care \u00eei este necesar oricui \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 fac\u0103 filosofie cu adev\u0103rat.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie apreciat\u0103 contribu\u0163ia lui Noica \u00een cadrul filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi \u00een cadrul ontologiei. Constantin Noica are meritul de a fi creatorul conceptului devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103 care se distinge prin orginalitate, dar \u015fi prin \u00eentemeierea de tip sistemic, foarte bine conturat\u0103, pe care o ofer\u0103 prin lucrarea \u00cencercare asupra filosofiei tradi\u0163ionale<\/em>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bibliografie<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Constantin Noica \u2013 \u00cencercare asupra filosofiei tradi\u0163ionale<\/em>, \u00een Devenirea \u00eentru fiin\u0163\u0103<\/em>, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1981.<\/li>\n
  2. Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u015fti, Bucure\u015fti, Ed Academiei<\/li>\n
  3. Vl\u0103du\u0163escu, Gh., Ontologie \u015fi metafizic\u0103 la greci. Platon,<\/em> Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2005<\/li>\n
  4. 4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Platon, Opere<\/em>, volumul IV, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Encicopedica, Bucure\u015fti, 1983, Phaidon<\/em><\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    [1]<\/a>Vol I, in Devenirea intru fiinta<\/em>, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981<\/p>\n

     <\/p>\n

    [2]<\/a>Constantin Noica \u2013 Incercare asupra filosofiei traditionale<\/em>, in Devenirea intru fiinta<\/em>, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, pg.14<\/p>\n

     <\/p>\n

    [3]<\/a> Constantin Noica \u2013 Incercare asupra filosofiei traditionale<\/em>, in Devenirea intru fiinta<\/em>, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981, pg. 26<\/p>\n

     <\/p>\n

    [4]<\/a> idem<\/p>\n

     <\/p>\n

    [5]<\/a> Noica si-a scris\u00a0 teza doctorat pe aceasta tema, avand ca titlu Schita pentru istoria lui cum e cu putinta ceva nou.<\/em><\/p>\n


    <\/em><\/p>\n

    [6]<\/a> Op. cit., pg 28<\/em><\/p>\n


    <\/em><\/p>\n

    \n

    [7]<\/a> Tabelul se gaseste in Op. cit, pg. 52<\/p>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    \n

    [8]<\/a>Op. cit, pg. 163<\/p>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    \n

    [9]<\/a>dup\u0103 Vladutescu, Gh., Ontologie si metafizica la greci. Platon,<\/em> Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucuresti, 2005, pg. 75.<\/p>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    \n

    [10]<\/a> Jean Brun, Socrate,<\/em> Paris 1994, pg. 89<\/p>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    \n

    [11]<\/a> P. M. Schuhl, L\u2019ouevre de Platon,<\/em> Paris, Vrin, 1971, pg. 91<\/p>\n<\/div>\n

     <\/p>\n

    \n

    [12]<\/a> Paul Foulquie, Raymond Saint \u2013 Jean, Dictionnaire de la langue philosophique<\/em>, Paris, P.U.F., 1962, Reminiscence.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


    <\/em><\/p>\n

    [13]<\/a> G. Reale, Storia della filosofia antica II<\/em>, Milano, Vita e Pensiero, pg. 187, 188.<\/p>\n

     <\/p>\n

    REGINA MARIA<\/p>\n

    Scrisoarea Reginei Maria c\u0103tre fiul s\u0103u cel care avea s\u0103 devin\u0103 regele
    \nCarol al II-lea al Rom\u00e2niei<\/p>\n

    *Sinaia*<\/p>\n

    *25 decembrie 1925*<\/p>\n

    *Ce a\u0219 putea s\u0103-\u021bi spun, Carol, fiul meu? Ce poate s\u0103-i spun\u0103 o mam\u0103 fiului
    \ns\u0103u atunci c\u00e2nd \u00eei str\u0103punge inima pentru a doua oar\u0103? Aveai totul: o \u021bar\u0103
    \ncare avea nevoie de tine, o munc\u0103 m\u0103rea\u021b\u0103 \u00eenaintea ta, un viitor mare, un
    \nc\u0103min fermecator, o so\u021bie bun\u0103 \u0219i frumoas\u0103, un copil de adorat, p\u0103rin\u021bi
    \ncare te iubeau \u0219i c\u0103rora ai fi putut s\u0103 le fii m\u00e2na dreapt\u0103. P\u0103rin\u021bi care
    \nmerg spre b\u0103tr\u00e2ne\u021be, care \u0219i-au dat via\u021ba pentru o misiune pe care tu
    \ntrebuia s\u0103 o completezi. Renun\u021bi la toate acestea, le f\u0103r\u00e2mi \u00een buc\u0103\u021bi, le
    \nzv\u00e2rli deoparte ca pe ni\u0219te lucruri de aruncat. \u0218i pentru ce? \u00cencerci s\u0103 te
    \n\u00eenseli singur, pe noi \u0219i pe al\u021bii cu vorbe goale. Le faci imputarea c\u0103 n-au
    \n\u00eencredere \u00een tine, c\u0103 n-au \u00een\u021belegere pentru nevoile tale omene\u0219ti \u0219i nu-\u021bi
    \nrecunosc str\u0103duin\u021bele. \u0218tii c\u0103 ai avut mai mult dec\u00e2t \u021bi se cuvenea din
    \nlucrurile bune ale acestei lumi. Ai avut mai mult dec\u00e2t partea ta de
    \ndragoste, de \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103, bani, prestigiu, \u00eencredere \u0219i, dac\u0103 n-ai avut \u00eenc\u0103
    \ndestul, este fiindc\u0103 nu ai voit-o, fiindc\u0103 ai preferat pe l\u0103udatorii goi \u0219i
    \nlipitori \u00een locul celor care, dorindu-\u021bi binele, s-au ridicat \u00een fa\u021ba
    \nprimejdiei ca s\u0103 strige: \u201cIa seam\u0103!\u201d, pentru c\u0103 te iubeau mult, pentru c\u0103
    \naveau \u00eencredere \u00een viitorul t\u0103u, fiindc\u0103 voiau s\u0103 fac\u0103 din tine un om.*<\/p>\n

    *Care dintre noi nu a fost silit uneori \u00een via\u021b\u0103 s\u0103 asculte ra\u021biunea, s\u0103
    \nurmeze un sfat aspru, s\u0103 renun\u021be la ceva, s\u0103 sacrifice o parte din cele mai
    \nscumpe dorin\u021be? A iubi ad\u00e2nc nu \u00eenseamn\u0103 a merge orbe\u0219te dup\u0103 ceea ce omul
    \npoate s\u0103 doreasc\u0103 \u00eentr-un moment de \u00eennebunire. A iubi \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eencerci
    \ns\u0103 \u021bintuie\u0219ti pe cel pe care-l iube\u0219ti \u00een drumul drept, s\u0103 \u00eencerci s\u0103-l
    \naju\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u0219a cum trebuie, s\u0103 se fac\u0103 un om de onoare \u0219i folositor,
    \ns\u0103 \u00eencerci s\u0103-l \u00eencurajezi s\u0103 accepte partea sa de durere, ca \u0219i partea de
    \nmunc\u0103 \u0219i de pl\u0103cere. *<\/p>\n

    *Cum \u021bi-am spus-o \u00een ultima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire trist\u0103 de la Sinaia, ceea ce
    \nnu pot \u00eentelege la tine este concep\u021bia ta de via\u021b\u0103. Care este concep\u021bia ta
    \nasupra datoriei? Asupra dragostei? Dragostea este pentru tine numai o
    \n\u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 c\u0103tre tine \u00eensu\u021bi, numai l\u0103sarea \u00een voia n\u0103v\u0103lirilor de
    \ninstincte \u00eempinse p\u00e2n\u0103 la dispre\u021bul satisfacerii \u0219i uit\u0103rii imediate. Nu
    \neste \u00een codul t\u0103u nici o credin\u021b\u0103, nici o st\u0103p\u00e2nire, nici un sentiment al
    \ndatoriei, nici o cinstire a cuv\u00e2ntului dat, nici o m\u0103rginire a moralei,
    \nnici un drum drept pe care s\u0103 vrei s\u0103-l urmezi, nimic, absolut nimic? Nici
    \nun ideal, nici un vis al viitorului? Numai s\u0103 te la\u0219i prad\u0103 pasiunilor care
    \nplutesc \u00een jurul t\u0103u? Atunci, fiul meu, ai dreptate s\u0103 pleci; atunci nu ne
    \nputem \u00een\u021belege. Vorbim o limb\u0103 deosebit\u0103. Atunci, \u00een realitate, nu e\u0219ti
    \ndemn s\u0103 fii a\u0219ezat \u00een fruntea altora, s\u0103 fii ales \u0219ef al unui popor care
    \nare nevoie de un conduc\u0103tor capabil de sacrificii, de un om care s\u0103-l
    \niubeasc\u0103 \u00eendeajuns pentru a se \u00eenvinge pe el \u00eensu\u0219i din dragoste pentru
    \npopor. Dac\u0103 nu recuno\u0219ti nici o datorie, nici o credin\u021b\u0103, nici o obliga\u021bie,
    \natunci, \u00eentr-adevar e\u0219ti nedemn s\u0103 por\u021bi f\u0103clia. *<\/p>\n

    *Erai aici folositor la toate \u0219i tuturor: erai n\u0103scut pentru o mo\u0219tenire
    \nglorioas\u0103. \u0218i acestea toate le arunci oamenilor \u00een fa\u021b\u0103. \u0218i pentru ce? \u0218i
    \npentru cine? *<\/p>\n

    *Erai odat\u0103 un drag copila\u0219 cu p\u0103rul de aur, b\u0103iatul nostru, b\u0103ie\u021belul
    \n\u021b\u0103rii \u201ccel dint\u00e2i n\u0103scut rom\u00e2n\u201d, primul lor copil. Erai n\u0103dejdea noastr\u0103,
    \ncomoara noastr\u0103 \u0219i bucuria viitorului nostru. Erai ca Mihai, un b\u0103ie\u021ba\u0219 cu
    \nbucle de aur. \u0218i l-ai p\u0103r\u0103sit pe Mihai. *<\/p>\n

    *C\u0103tre so\u021bia ta, c\u0103tre mama ta, nu spui nici un cuv\u00e2nt. Pentru el nu
    \ntrimeti o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are. \u00cel p\u0103r\u0103se\u0219ti, \u00eel azv\u00e2rli din via\u021ba ta \u0219i, odat\u0103 cu
    \nel, pe dulcea ta tovar\u0103\u0219\u0103 pe care jurase\u0219i s\u0103 o iube\u0219ti, s\u0103 o cinste\u0219ti \u0219i
    \ns\u0103 o protejezi. Nici un cuv\u00e2nt ca s\u0103 ne ceri s\u0103 ne ocup\u0103m de el. Nici un
    \ncuv\u00e2nt ca s\u0103-l apropii de inima \u021b\u0103rii. A \u021b\u0103rii pe care ai tr\u0103dat-o. Nici un
    \ncuv\u00e2nt de iubire sau recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru tat\u0103l t\u0103u care a fost a\u0219a de
    \naproape de moarte \u00een prim\u0103var\u0103, nimic ca s\u0103 mic\u0219orezi loviturile groaznice
    \npe care i le-ai dat la\u0219, \u00een aceste ceasuri pline de primejdie. Nici un
    \ncuv\u00e2nt de amintire, de iubire, de recuno\u0219tin\u021b\u0103, de fidelitate. Numai
    \nimput\u0103ri: c\u0103 n-ai fost \u00een\u021beles \u0219i c\u0103 n-ai fost \u021binut \u00een seam\u0103. *<\/p>\n

    *Carol, fiul meu, aceasta este urarea de desp\u0103r\u021bire a mamei tale: ca s\u0103 nu
    \n\u00ee\u021bi po\u021bi da seama niciodat\u0103 c\u00e2t de hidos este actul pe care l-ai s\u0103v\u00e2r\u0219it
    \n\u0219i \u00een ce chip \u00eengrozitor \u0219i neomenos ai f\u0103cut ceea ce ai f\u0103cut. Lumea este
    \nmare, sunt mul\u021bi r\u0103t\u0103citori pe p\u0103m\u00e2nt, mul\u021bi nelegiui\u021bi, fii r\u0103t\u0103citori. Te
    \nduci printre ei. \u00centoarce-\u021bi privirea, spre cine \u0219i cu cine?! Nici eu, mama
    \nta, nu o \u0219tiu. Crezi c\u0103 poate s\u0103 fie pentru tine o fericire adev\u0103rat\u0103,
    \nchiar dac\u0103 pe noi ne p\u0103r\u0103se\u0219ti, chipul p\u0103catului \u00eencoronat \u00een \u0219uvi\u021be ro\u0219ii?*<\/p>\n

    *Am \u00eencercat odat\u0103 s\u0103 te opresc. Am crezut odat\u0103 c\u0103 ceva din b\u0103iatul cu p\u0103r
    \nde aur tr\u0103ia \u00eenc\u0103 \u00een tine, primul meu n\u0103scut, ceva care era ca Mihai de
    \nast\u0103zi \u0219i care ar fi r\u0103mas \u00een tine, ceva care ar fi putut s\u0103 slujeasc\u0103
    \naceast\u0103 \u021bar\u0103 pe care noi o construim, ceva adev\u0103rat, ceva care s\u0103 fi fost
    \n\u00eenc\u0103 fiul meu. Atunci m-am ridicat c\u0103 o tigroaic\u0103, ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i puiul
    \n\u00eend\u00e2rjit\u0103 \u0219i lupt\u00e2nd cu o lume plin\u0103 de ur\u0103, din dragoste pentru tine,
    \nCarol, pentru c\u0103 mai credeam \u00een tine. Ast\u0103zi deschid m\u00e2inile am\u00e2ndou\u0103 \u0219i le
    \ng\u0103sesc goale, goale de orice credin\u021b\u0103. Dac\u0103 socote\u0219ti c\u0103 via\u021b\u0103 \u00ee\u021bi
    \ndatoreaz\u0103 totul \u0219i c\u0103 tu nu-i datorezi nimic \u00een schimb, atunci, Carol,
    \nb\u0103iatul meu, faci mai bine s\u0103 pleci. Desigur, nu e\u0219ti demn de misiunea pe
    \ncare \u021bi-o \u00eencredin\u021base Dumnezeu. Nu e\u0219ti demn s\u0103 fii un om printre oameni.
    \nNu e\u0219ti demn s\u0103 fii so\u021b, p\u0103rinte \u0219i fiu. *<\/p>\n

    *\u0218i acum, la desp\u0103r\u021bire, nu-\u021bi spun dec\u00e2t at\u00e2t: Carol, oric\u00e2t de nesf\u00e2r\u0219it\u0103
    \nar fi lumea, inima unei mame este cu mult mai mare \u0219i, chiar sf\u00e2\u0219iat\u0103 \u00een
    \nbuc\u0103\u021bi, zdren\u021buit\u0103 \u00eentr-at\u00e2t c\u0103 nu mai este dec\u00e2t o ran\u0103 s\u00e2nger\u00e2nd\u0103, o vei
    \ng\u0103si, \u00eenc\u0103 b\u0103t\u00e2nd pentru tine, p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul ceas. C\u00e2nd vei avea nevoie
    \nde ea, adu-\u021bi aminte de aceasta, Carol, \u0219i, pentru b\u0103iatul cu \u0219uvi\u021bele de
    \naur, care a fost alt\u0103dat\u0103 al meu, te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez pentru ultima oar\u0103 \u0219i pe
    \nfrunte \u00eeti dau, Carol, ultimul s\u0103rut de mam\u0103. *<\/p>\n

    *Drumurile vie\u021bii sunt lungi \u0219i numeroase, Carol, \u0219i dac\u0103 eu, Regina,
    \ntrebuie s\u0103 te zv\u00e2rl din mine, inima mea te va a\u0219tepta totu\u0219i la cap\u0103tul
    \nfiec\u0103ruia dintre aceste drumuri, fiindc\u0103, fiul meu, Carol, cred c\u0103 va veni
    \n\u00eentr-o zi ceasul negru c\u00e2nd ai s\u0103 pl\u00e2ngi singur, p\u0103r\u0103sit de to\u021bi, a\u0219a cum
    \ntu i-ai p\u0103r\u0103sit pe to\u021bi. *<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    OUL\u00a0 UTOPIE\u00a0 A A\u00a0 <\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    GEORGE ASTALO\u0218<\/p>\n

    OUL\u00a0 AGOREI<\/em><\/p>\n

     <\/p>\n

    CE\u00a0 ESTE\u00a0 OUL\u00a0 AGOREI ?<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    ESTE UN edificiu arhitectural de aparen\u0163\u0103 sculptural\u0103, ale c\u0103\u00adrui structuri interne sunt inspirate de globalit\u0103\u0163ile agorei ateni\u00adene sau ale forumului roman. Structuri socio-administrative, unde credin\u0163a (clerul), artele (creatorul), \u015ftiin\u0163ele (savantul) \u015fi politica (administratorul) coabitau sub semnul interac\u0163iunii.<\/p>\n

    Volum spa\u0163ial, Oul Agorei se prezint\u0103 ca un habitaclu etan\u015f, dar paradoxal deschis tuturor manifest\u0103rilor esen\u0163iale ale vie\u0163ii cet\u0103\u0163ii, \u00een cochilia lui fiind inserate modelele globalit\u0103\u0163ilor arhetip ale factorilor ce regizeaz\u0103 via\u0163a cet\u0103\u0163ii. Globalit\u0103\u0163i \u00eencarnate \u00een germen de institu\u0163iile \u0163\u0103rilor libere \u015fi de preceptele de func\u0163ionare ale democra\u0163iilor occidentale. Prezentate \u00een ordinea inser\u0103rii lor \u00een ovoid, aceste modele de globalitate efectiv\u0103 ar simboliza:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 SPIRITUALITATEA exprimat\u0103 printr-un templu plu\u00adrireligionar<\/p>\n

    \u25cf CREA\u0162IA materializat\u0103 printr-un teatru pluridimen\u00adsional (teatru global)<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 \u015eTIIN\u0162ELE ilustrate printr-o galerie a utopiilor (evo\u00adlu\u0163ia descoperirilor tehnice, politehnice \u015fi tehnologice)<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 POLITICA desemnat\u0103 printr-un forum al ideilor<\/p>\n

    DE\u00a0 CE\u00a0 AGOR\u0102 ?<\/p>\n

    Pentru c\u0103, prin amplasarea lui, prin principiile lui de func\u0163ionare, prin structurile lui interne \u015fi prin natura modulelor complementare pe care le polarizeaz\u0103, Oul Agorei reflect\u0103 concep\u00ad\u0163ia organiz\u0103rii, dezvolt\u0103rii \u015fi anim\u0103rii cet\u0103\u0163ii moderne. Apelativ de extrac\u0163ie poetic\u0103, Oul Agorei \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 denumi\u00adrea, formei edificiului, dar \u015fi parfumului exotic pe care sintagma \u00eel degajeaz\u0103.<\/p>\n

    DE\u00a0 CE\u00a0 MODERN\u0102 ?<\/p>\n

    Pentru c\u0103 structurile Oului Agorei \u00ee\u015fi reactualizeaz\u0103 perio\u00addic modul de func\u0163ionare, adapt\u00e2ndu-se continuu exigen\u0163elor spi\u00adrituale, economice \u015fi politice ale comunit\u0103\u0163ii c\u0103reia landmarkul \u00eei apar\u0163ine. \u00cen subsidiar, reactualizarea structurilor \u00eenregistreaz\u0103 muta\u0163iile produse \u00een sensibilitatea t\u00e2n\u0103rului nostru homo techno\u00adlogicus, care, prin atributele sale, este conceptorul \u015fi realizatorul societ\u0103\u0163ii moderne.<\/p>\n

    DE\u00a0 CE\u00a0 MODEL\u00a0 DE \u00a0LANDMARK ?<\/p>\n

     <\/p>\n

    Pentru c\u0103 structurile ovoidului agorei \u015fi modulele pe care aces\u00adta le polarizeaz\u0103 se afirm\u0103 \u00een dimensiunile lor arhetipale, devenind spa\u0163ii deschise prin excelen\u0163\u0103, ac\u0163iunilor de cooperare \u015fi de schimb. Oul Agorei oglinde\u015fte astfel aspira\u0163iile individu\u00adlui, struc\u00adturile lui fiind sensibile la orice manifestare cu carac\u00adter \u00eennoitor.<\/p>\n

     <\/p>\n

    DE\u00a0 CE\u00a0 LANDMARK ?<\/p>\n

     <\/p>\n

    Pentru c\u0103 prin perfec\u0163iunea formei, somptuozitatea volumu\u00adlui \u015fi natura structurilor sale interne, Oul Agorei este un edificiu monu\u00admental de reprezentare unic\u0103, recomand\u00e2ndu-se \u00een ochii str\u0103inilor, dar \u015fi \u00een ai autohtonilor ca element identificator. Factor de interes estetic, civic \u015fi pedagogic, Ovoidul Agorei Mo\u00adderne se adreseaz\u0103 unei popula\u0163ii extrem de diverse, care, \u00een func\u0163ie de forma\u0163ia ori de preocup\u0103rile indivizilor ce o com\u00adpun, se \u00eemparte \u00een trei categorii referen\u0163iale:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 PIETONI efemeri \u015fi anonimi ca \u015fi bunurile de con\u00adsum ai c\u0103ror uti\u00adlizatori sunt – categorie substitutiv\u0103 de indivizi, corespun\u00adz\u00e2nd conceptului de liber\u0103 circula\u00ad\u0163ie a m\u0103rfurilor<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 VOIAJORI\u00a0 la fel de numero\u015fi \u015fi de diferen\u0163ia\u0163i \u00een de\u00admersul lor ca \u015fi in\u00adcomensurabila diversitate a bunurilor intelectuale acumu\u00adlate \u00een periplurile lor – categorie de indivizi a c\u0103ror speci\u00adficitate \u00eei asimileaz\u0103 conceptului de liber\u0103 circula\u0163ie a ideilor<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 PELERINI\u00a0 la fel de ireversibili \u00een determinarea lor\u00a0\u00a0 \u015fi de temerari \u00een c\u0103ut\u0103rile ce le stimuleaz\u0103 demersul, ca \u015fi perenitatea valo\u00adrilor spirituale ai c\u0103ror depozi\u00adtari sunt – categorie asociat\u0103 \u00een spirit liberei circula\u0163ii a persoanelor.<\/p>\n

    DE\u00a0 CE\u00a0 OU ?<\/p>\n

    Pentru c\u0103, fiind un simbol universal ce se exprim\u0103 prin el \u00eensu\u015fi, oul con\u0163ine \u00een cochilia lui germenii oric\u0103rei ac\u0163iuni evo\u00adlutive. Semn al diferen\u0163ierii primordiale \u015fi al reprezent\u0103rii cosmi\u00adce, oul ilustreaz\u0103 (printre altele) fecunditatea, perfec\u0163iunea, na\u015f\u00adterea, rena\u015fterea, lumina, for\u0163a creatoare, cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, ape\u00adle inferioare \u015fi apele superioare, g\u0103lbenu\u015ful lui simboliz\u00e2nd umi\u00additatea femeii, iar albu\u015ful, sperma fecund\u0103 a b\u0103rbatului. Izvor inepuizabil de analogii, prin speran\u0163ele pe care le \u00eentre\u0163ine \u015fi prin fascina\u0163ia pe care o exercit\u0103, oul \u00eencarneaz\u0103 mis\u00adterele apari\u0163iei, evolu\u0163iei \u015fi finalit\u0103\u0163ii oric\u0103rei manifest\u0103ri, de la cele mai insignifiante p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia vie\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt. \u015ei chiar dac\u0103 oul nu a fost primul semn genitor al prolifer\u0103rilor cosmice, poate fi considerat ca atare, pentru c\u0103 volu\u00admul lui de\u0163ine germenii tuturor posibilit\u0103\u0163ilor \u015fi chiar ai tuturor virtuali\u00adt\u0103\u0163i lor. Dar dincolo de semnifica\u0163iile cu care este investit de cul\u00adturile \u015fi de civiliza\u0163iile succesive, simbolul re\u00eennoirii care i-a fost atribuit de \u00een\u0163elepciunea popular\u0103 este suficient pentru ca habitaclul agorei moderne s\u0103 fie pl\u0103smuit dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea oului. Cu at\u00e2tea simboluri spa\u0163iul care se va identifica Oului Ago\u00adrei va fi, cu siguran\u0163\u0103, protejat de zei, ar fi spus \u00eenainta\u015fii no\u015ftri, depozitari ai g\u00e2ndirii mitologice.<\/p>\n

    STRUCTURI\u00a0 INTERNE<\/p>\n

    Corespunz\u00e2nd aspira\u0163iilor intime \u015fi subiective ale t\u00e2n\u0103rului nostru homo technologicus de a deveni promotorul, interpretul \u015fi spectatorul propriului s\u0103u spectacol, structurile interne ale Oului Agorei se \u00eenl\u0103n\u0163uie \u00eentr-o proiec\u0163ie axial\u0103, ierarhiz\u00e2ndu-se pe verticala locului, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 TEMPLUL MULTIRELIGIONAR situat \u00een v\u00e2rful ovoi\u00addului, acest l\u0103ca\u015f este destinat oficierii serviciului religios al diferitelor confesiunii, fiind inspirat de pri\u00admul templu ecumenic, institu\u0163ionalizat de \u00eemp\u0103ratul Heliogabalus pe vremea Republicii Imperiale Romane Rezervat exerci\u0163iului sacru al diverselor culte, templul de\u00adpoziteaz\u0103 simbolurile ansamblului de confesiuni, permi\u0163\u00e2ndu-le comunit\u0103\u0163ilor de spirit ale cet\u0103\u0163ii s\u0103 ofi\u00adcieze slujba religi\u00adoas\u0103 sub semnul tradi\u0163iilor mo\u015ftenite, asumate \u015fi perpetuate. Model de globalitate spiritual\u0103, templul ecumenic poate fi exploatat \u015fi ca muzeu al istoriei religiilor – prezen\u0163a insemnelor tuturor credin\u00ad\u0163elor justific\u00e2nd din bel\u015fug o astfel de func\u0163ie a spa\u0163iu\u00adlui. Mai ales c\u0103, din c\u00e2te \u015ftim, un asemenea mu\u00adzeu n-a fost \u00eenc\u0103 edificat \u00een nici o parte a lumii. Memoria lui Mircea Eliade ar merita cu prisosin\u0163\u0103 fondarea unui astfel de l\u0103ca\u015f<\/p>\n

    \u25cf TEATRUL GLOBAL instalat \u00een g\u0103lbenu\u015ful Oului Agorei, \u00ee\u015fi trage seva modalit\u0103\u0163ilor de func\u0163ionare din prin\u00adcipiile restitutive ale teatrului pluridimensional. Dispozitiv spa\u0163ializat, cu voca\u0163ie pluriartistic\u0103, Teatrul Glo\u00adbal are facultatea de a g\u0103zdui, cu acelea\u015fi rezultate tehnice \u015fi regizorale, toate expresiile artistice – indi\u00adferent de natura ge\u00adnului lor, de anvergura mont\u0103rii ori de tendin\u0163ele lor estetice. Adapt\u00e2ndu-se conversiunii textelor antice, clasice, moderne \u015fi de avangard\u0103, dar \u015fi spectacolelor audio-vizuale, muzicale ori de divertisment, dispozitivul pluridimensional constituie suportul globalit\u0103\u0163ii crea\u0163iei artistice, contribuind efec\u00adtiv la animarea cet\u0103\u0163ii. Particularit\u0103\u0163ile structurii spa\u0163ia\u00adlizate a Teatrului Global fi\u00adgureaz\u0103 \u00een studiul asupra pluridimensionalit\u0103\u0163ii tea\u00adtrului<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 GALERIA UTOPIILOR travers\u00e2nd diametral cochilia ovoidului, ea reune\u015fte \u00een apendicele ei marile realiz\u0103ri ale g\u00e2ndirii tehnice, politehnice \u015fi tehnologice, tras\u00e2nd parcursul performan\u0163elor \u015ftiin\u0163ifice, de la afirmarea lor utopic\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenf\u0103ptuirea \u015fi vul\u00adgarizarea lor. Adun\u00e2nd laolalt\u0103 aventurile tehnice \u015fi inginere\u015fti ale omu\u00adlui \u015fi divulg\u00e2nd termenii metamorfoz\u0103rii proiec\u00adtelor utopice \u00een m\u0103sur\u0103 vie (locomo\u0163ie, telegrafie, aerodinamic\u0103, radio, tele\u00adfonie, transport de imagini, zboruri plane\u00adtare \u015fi interplanetare etc), Galeria Utopiilor ilustreaz\u0103 paradoxul potrivit c\u0103ruia “doar utopiile se realizeaz\u0103”<\/p>\n

    \u25cf FORUMUL IDEILOR\u00a0 plasat \u00een c\u0103u\u015ful de la baza Oului Agorei, Forumul Ideilor are voca\u0163ia de a g\u0103zdui confrunt\u0103rile tendin\u0163elor politice afirmate \u00een via\u0163a ce\u00adt\u0103\u0163ii \u015fi dezbaterile dintre reprezentan\u0163ii acestora. \u00cen acela\u015fi timp, Forumul Ideilor constituie spa\u0163iul logistic ideal pentru \u00eentrunirile cu caracter na\u0163ional \u015fi interna\u00ad\u0163ional (conferin\u0163e, colocvii, congrese etc), ilustr\u00e2nd totodat\u0103 globalitatea vie\u0163ii politice (concertat\u0103, dar paradoxal divergent\u0103), a\u015fa cum este practicat\u0103 \u00een democra\u0163iile occidentale \u015fi cum pare a fi dorit\u0103 de popula\u0163iile din zonele eliberate de totalitarism<\/p>\n

    MECANICA\u00a0 STRUCTURILOR<\/p>\n

    Proces interactiv, mecanica structurilor interne ale Oului Agorei se subordoneaz\u0103 principiului de \u00eentrep\u0103trundere. Astfel, fiecare compartiment al ovoidului este tributar mecanicii inter\u00adne a par\u00adtenerilor s\u0103i, influen\u0163\u00e2ndu-le la r\u00e2ndul lor func\u0163ionarea:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 SPIRITUALITATEA aflat\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a volu\u00admului, domin\u0103 structurile \u00eencorporate \u00een ovoid, ca un stratum protector, guvern\u00e2nd buna lor func\u0163ionare<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 CREA\u0162IA prin fulguran\u0163ele ei premonitoare \u015fi prin str\u0103\u00adfulger\u0103rile ei de geniu, \u00eei furnizeaz\u0103 omului de \u015ftiin\u0163\u0103 motive de medita\u0163ie<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 \u015eTIIN\u0162ELE prin capacitatea lor de a elabora sisteme, \u00ee\u015fi apropie intui\u0163i\u00adile poetice cu viziunile uto\u00adpice, con\u00advertindu-le \u00een termeni de proiect coerent \u015fi realizabil<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 POLITICA prin responsabilitatea ce \u00eei revine, politica studiaz\u0103 proiectele pre\u00adzentate de omul de \u015ftiin\u0163\u0103, lu\u00ad\u00e2nd decizia corespunz\u0103toare pentru realizarea lor, \u00een func\u0163ie de oportunitatea momentu\u00adlui, de priorit\u0103\u0163i, de rentabilitatea pe termen lung \u015fi de modalit\u0103\u0163ile de subven\u0163ionare. Principiu de \u00eentrep\u0103trundere, \u00een spiritul c\u0103ruia:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 CREATORUL trebuie s\u0103 fie sensibil la muta\u0163iile pro\u00adduse \u00een aria \u015ftiin\u0163elor exacte pentru a re\u0163ine dintre intui\u0163iile sale poetice doar pe acelea al c\u0103ror con\u0163i\u00adnut este susceptibil de a provoca imagi\u00adnarul \u015ftiin\u0163ific<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 OMUL DE \u015eTIIN\u0162\u0102 trebuie s\u0103 fie receptiv la formele de revigorare ale crea\u0163iei, pentru a putea alege, din noia\u00adnul de intui\u0163ii poetice, fulgu\u00adran\u0163ele utopice convertibile \u00een termeni de proiect<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 OMUL POLITIC trebuie s\u0103 fie atent la duplicitatea cognitiv\u0103 dintre intui\u0163ia poetic\u0103 \u015fi imaginarul \u015ftiin\u0163ific, pentru a sesiza importan\u0163a proiectelor ce i se supun spre subven\u0163ionare<\/p>\n

    MODULE\u00a0 COMPLEMENTARE<\/p>\n

    Dispuse \u00een aria landmarkului, modulele complementare ale o\u00advoidului reprezint\u0103 vitrina industrial\u0103 \u015fi comercial\u0103 a teritori\u00adului na\u0163ional pe care se afl\u0103 Oul. Deschise tuturor sectoarelor de produc\u0163ie, aceste module pot deveni suportul material al oric\u0103rui gen de manifestare econo\u00admic\u0103.<\/p>\n

    RENTABILITATE<\/p>\n

    Exploatarea judicioas\u0103 a structurilor Oului Agorei \u015fi a modulelor lui complementare este o surs\u0103 inestimabil\u0103 de veni\u00adturi, dintre care consemn\u0103m re\u0163etele provenite din:<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 \u00eenchirierea templului multireligionar diferitelor confesi\u00aduni religioase cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori tradi\u0163ionale: Pa\u015ftele, la ortodoc\u015fi \/ Cr\u0103ciunul, la catolici \/ Anul Nou, la evrei \/ Ramadanul, la musulmani etc<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 Montarea, \u00een dispozitivul spa\u0163ial al teatrului global, de spectacole cu distribu\u0163ii interna\u0163ionale de prestigiu\/ ini\u0163ierea de concursuri de folclor \u015fi altele\/ festivaluri de teatru, concerte etc<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 Organizarea de expozi\u0163ii cu caracter tehnologic \u00een Galeria Utopiilor\/ programarea de retrospective te\u00admatice\/ prezentarea unor experien\u0163e spectaculoase etc<\/p>\n

    \u25cf\u00a0 Exploatarea Forumului \u00een afara manifest\u0103rilor cu ca\u00adracter politic intern<\/p>\n

    VENITURI\u00a0 PARALELE<\/p>\n

    Rentabilit\u0103\u0163ii Oului Agorei \u015fi a modulelor complementare se poate ad\u0103uga rentabilitatea industriei artizanale, a nenum\u0103ra\u00adtelor obiecte utilitare \u015fi decorative inspirate de ovoid. Marile landmarkuri ale lumii ne ofer\u0103 exemple fabu\u00adloase \u00een acest sens.<\/p>\n

    SEMNAL<\/p>\n

    Dup\u0103 toate calculele, ast\u0103zi, un leu investit \u00eentr-un landmark aduce un beneficiu infinit mai mare dec\u00e2t orice alt\u0103 ope\u00adra\u0163ie finan\u00adciar\u0103. Cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t astfel de edificii nu pun problema moderniz\u0103rii \u015fi nu presupun investi\u0163ii ulterioare. Singura investi\u0163ie (dac\u0103 o putem numi astfel) ar fi aloca\u0163ia cons\u00adtant\u0103 pe care o reprezint\u0103 \u00eentre\u0163inerea \u015fi func\u0163ionarea edificiului. O autofinan\u0163are, \u00een fond, care ar reprezenta o infim\u0103 parte din sumele produse de landmark.<\/p>\n

    CONCLUZIE<\/p>\n

    Cristofor Columb \u00een persoan\u0103, oric\u00e2t de priceput s-a dove\u00addit a fi \u00een materie de ovoide, n-ar fi izbutit s\u0103 fac\u0103 mai mult dintr-un ou.<\/p>\n

    Sistemul poetic Astalo<\/strong>\u0219<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Deodat\u0103 mitul boem bucure\u015ftean (35 de ani) \u015fi cel\u00a0 – jum\u0103tatea symbolon-ului – parizian (al\u0163i 35 de ani) cu numele lui George(s) Astalos se materializeaz\u0103 \u00eentr-un sistem poetic bibliofil, o arhitectur\u0103 de balad\u0103-c\u00e2ntec sub cupola comediei, un autodafe \u00een \u0163epe gata inflamabile. Cartierul copil\u0103riei \u00eei salut\u0103, in spe, versul curg\u00e2nd tot pe sub podul Mirabeau, \u00eempreun\u0103 cu al lui Apollinaire. Parc\u0103 s-ar insinua o caligrafie br\u00e2ncu\u015fian-claudelian\u0103 peste transparen\u0163a scrisei pietre tombale a Vame\u015fului. N-o mai fi r\u0103sun\u00e2nd nici Valea Pl\u00e2ngerii, nici critica, dar exegetul exist\u0103, Alain Vuillemin. \u0162\u0103ri \u015fi teatre, \u00eens\u0103\u015fi provincia noastr\u0103 (\u201esingura ei \u015fans\u0103 e valoarea\u201d) \u00eel jucar\u0103 \u015fi spre aducerea de cronici, alt\u0103 istorie plin\u0103 de semn\u0103turi euro-americane. Noroc cu traducerea \u00een \u0163ig\u0103ne\u015fte \u015fi recitalurile \u00een pu\u015fc\u0103rii. Pe la televiziune, iar, cu Vasile Mihalcea, cur\u00e2nd \u015fi cu Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Ne bucur\u0103m mai mul\u0163i de Bucure\u015fti, oricum, p\u00e2n\u0103-n Hotarele \u015fi Str\u0103ule\u015fti 2. Ecce T\u00e2mplarul!<\/p>\n

    I-o fi p\u0103rut periferie p\u0103str\u0103toare de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 pe acolo Parisul, dar ce francofonie \u00eel aduce – ori dor de P\u00e2c\u0103, de Ahoe, cu Alexandru Penciu, \u00eentre poezie \u015fi rugby \u2013 s\u0103-\u015fi (re)fac\u0103 din Bucure\u015fti un ora\u015f-banlieu al (rom\u00e2no-)francezei? O oper\u0103, \u00een fine la vedere, belvedere, leac la franco(-rom\u00e2no)fobie, la ego \u015fi latrie. Paris\/1992, \u201eA la rencontre de la poesie\u201d, retip\u0103rit bibliofil la Bucure\u015fti\/2006, postfa\u0163\u0103 la rhetoriques\/interdits en roumanie 1958\/1989<\/em>: \u201eEffectivement, c\u2019est en France que mes obessions s\u2019ordonnerent et qu\u2019elles s\u2019organiserent en systeme poetique.\u201d S\u0103-\u015fi fi c\u0103ut\u00e2nd sistemul r\u0103mas ori tradus \u00een francez\u0103 haosul originar de acas\u0103, ca spre o recunoa\u015ftere neverosimil\u0103?\u00a0 S\u0103 n\u0103z\u0103reasc\u0103, via obsesia apei, c\u0103pitanul Nemo, spate-n spate cu le vieu capitain <\/em>al lui Baudelaire?<\/p>\n

    P\u00e2n\u0103 s\u0103 ne fi citit, en gros, dramaturgul, editura Capitol i s-a dedicat, \u00een exclusivitate, public\u00e2nd \u00een 2004, trilogii parablagiene, post-arghezian-pariziene, le francais du Danube \u2013 \u00een fapt un Astalos geam\u0103n lui Apostu, muzical-sculptural, autotradus-original:<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SATIRES EXPRESS \/ Comedies<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cambriolage a sec<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chaussures de dames<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Les bonnes odeurs<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019INSOUMISSION 7Reveries sceniques<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Une priere de trop<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Parole de sable<\/em><\/p>\n

    La pomme<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 HISORIKON \/ theatre punctuel<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019echafaud<\/em><\/p>\n

    Robespierre<\/em><\/p>\n

    Napoleon<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 DRACULA ET SES DOUBLES \/ Theatre historique<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le vrai visage de Dracula<\/em><\/p>\n

    Le bal du cimitiere<\/em><\/p>\n

    Coup de sifflet<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 LES ANGES DU POUVOIR \/ Thetre de l\u2019intrusion<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Notre the cotidien<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019apotheose du vide<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La pancarte<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SANS ISSUE \/ Theatre de l\u2019alienation<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Qu\u2019allons nous faire sans Willi<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mademoiselle Helsinka<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le Puits<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019AMPREINTE DE L\u2019EXIL \/ Theatre politique<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Caviar vodka et bye bye<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le sel de l\u2019exil<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Retour au bercail<\/em><\/p>\n

    Astfel de titluri, c\u00e2te trei, hai-ku, \u00een derulare de boul de neige, (pro)creeaz\u0103 partea (leului) teatral\u0103 din sistemul poetic Astalos. Cum \u00eensu\u015fi lui Balzac i s-a revelat, \u00een conversa\u0163ie cu sora sa, c\u0103 opera i se va universaliza deodat\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentr-o comedie uman\u0103. Triadice empatic sunt \u015fi<\/p>\n

    UTOPIES\/Essais<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A la rencontre de l\u2019argot<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La vocation de la poesie a l\u2019ere de la technologie<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La pluridimensionalite du theatre<\/em><\/p>\n

    \u00cen 2006, Editura Capitol public\u0103 HERR HAUPTMAN\/autofiction romanesque. <\/em>Tot \u00een acest an apar cinci volume de poezie, cronologie a sistemului poetic Astalos:<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BLUE JEANS\/Poemes<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 symbole mineur d\u2019une frustraion majeure<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 reves d\u2019un jeune indomtable<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes 1950\/1960<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 RHRTORIQUES<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 interdites en roumanie 1958\/1989<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes 1958\/1968<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 AQUA MATER<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes \/bucarest 1968 \/ paris 1973<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SYMETRIES<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poemes \/ bucarest 1985 \/ paris 1999<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 THALIA SONGS<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ballades \/ theatre<\/p>\n

    Dintru \u00eenceput – Stigmate bleu <\/em>(finalul poemului:)<\/p>\n

     <\/p>\n

    Regadez-vous dans la glace <\/em><\/p>\n

    \u00a0et vous verrez<\/em><\/p>\n

    de quoi vouz avez<\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    L\u2019AIR <\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    visele-simbol-frustrare mai \u0163in de Dumnezeu \u2013 \u201eDieu lui-meme voulait la poesie\u201d -, de p\u0103rin\u0163i \u015fi arti\u015fti (reverend pere Franz Astalosh, mon pere Gustav Astalosh, sculpteur Alexandre Calder). Retoricele-rugby-bordel se se redeseaneaz\u0103 cu singaporenii v\u0103zu\u0163i de Ahoe-Astalos. Reajuns Thales \u2013 \u201ele systeme poetique dans aqua mater\u201d (Alain Vuillemin) \u2013<\/p>\n

     <\/p>\n

    prenons la route<\/p>\n

    des grandes migrations<\/p>\n

    exode sublime<\/p>\n

    vers d\u2019autres riviers<\/p>\n

    en quete<\/p>\n

    DE POISSONS ESSENTIELS<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Simetriile alegorice, aliniate dreapta, spre inedite, \u201emon atavism\u201d, mereu ilustrate \u00een canon, \u00een balans, cu greu se pot cita, destructura,delettra, ca \u015fi cum poezia lui Astalos, \u00eenainte de a fi teatru-balad\u0103, poate autosacramental, poate get-beget politic, ar fi sculptur\u0103, oricum arborat\u0103 \u00eentre Apostu \u015fi Tudor George, \u00een versiunea aceasta baroc-bibliofil\u0103, fie ea \u015fi intermediar\u0103 spre Pleiade…<\/em><\/p>\n

    UNE TERRE<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    pour aimer<\/p>\n

    et une terre pour hair<\/p>\n

    une terre pour mourir<\/p>\n

    et une terre pour veiller<\/p>\n

    aimer de longs silences<\/p>\n

    hair de plombs<\/p>\n

    mourir d\u2019inacheve<\/p>\n

    de ventre plein impunement<\/p>\n

    RENAITRE<\/strong><\/p>\n

    Be\u0163ia franc-eufonic\u0103 a baladei \u2013 La ballade d\u2019un bal etrange \u2013<\/em> paradeaz\u0103, \u00eentr-un guignol-Astalos, dezvelitori de statui, soldatul necunoascut, v\u00e2nz\u0103torul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri, un \u015farpe din de\u015fert, o femeie din de\u015fert, Dracula \u015fi Draculina, un asasin b\u0103nuit, tot \u00eentru exil-Paris, \u00een ureche cu Villon \u015fi Miori\u0163a-Me\u015fterul<\/em>:<\/p>\n

     <\/p>\n

    Il etait une foi \/ la legende d\u2019un roi<\/p>\n

    Roi haut en couleurs \/ nomme l\u2019Empaleur<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Qu\u2019un serpant qui danse<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Paris Paris la ville des villes<\/p>\n

    Paris mon beaux pays d\u2019exil<\/p>\n

    *<\/p>\n

    Chez Take Ianke et Kader<\/p>\n

    Qu\u2019on boive un verre qu\u2019on boive un verre<\/p>\n

    *<\/p>\n

    P\u00e2c\u0103 Ionesco Vlad des sans faille<\/p>\n

    Apostu Roman Ahoe-le-vrai<\/p>\n

    Am ajuns la Auto sonnet \/ a ma propre memoire<\/em>…<\/p>\n

    Il arrosa ses potes de vrai portraits<\/p>\n

    George Anca<\/p>\n

    \u00a0ADINA DUMITRESCU<\/p>\n

     <\/p>\n

    Citind furnici albe<\/em><\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Motto<\/p>\n

    \u2026de fum de-oi fi, \u0163estos \u015fi totu\u015fi prea \u00een\u0103untru \u015fi totu\u015fi \u00een cerc,\u00a0\u00a0 m\u0103 t\u00e2r\u0103sc la singur, neoprit, nu voi ie\u015fi \u00eens\u0103 niciodat\u0103, uit, m\u0103 retrag, dorm \u015fi eu, s\u0103 poat\u0103 fi treaz\u0103 furnica, m-ar crede prea puternic dac\u0103 m-ar auzi t\u00e2r\u00e2ndu-m\u0103 de neoprit, \u00een sens aparte, mereu cu o corabie, pe urm\u0103 o insul\u0103 nelocuit\u0103, ci rogu-te, pe cale de albin\u0103, hai unde crabii cresc\u2026<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 George Anca<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Parcurg\u00e2nd filele romanului Furnici albe, printre cuvintele c\u0103utate, g\u0103site, aranjate \u00een stilul de care aminteam deun\u0103zi, stilul academic de scriere, te pierzi de la \u00eenceput \u00eentr-un triptic de teme majore, care \u00eempreun\u0103, formeaz\u0103 via\u0163a. F\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 o introducere \u015fi un conflict, un sf\u00e2r\u015fit plin de concluzii, romanul abordeaz\u0103 cele trei teme aproape de sufletul\u00a0 fiec\u0103rui scriitor erudit: tema conflictului politic al intelectualului din regimul comunist, al disperatului t\u00e2r\u00e2t \u00een tunelul \u00eengust din care nu avea cum se \u00eentoarce, t\u00e2r\u00e2tul \u00eenainte duc\u00e2nd nu la ie\u015fire, ci la alienare \u015fi moarte, la transformarea semenilor \u00eentr-un \u015fir de furnici albe f\u0103r\u0103 mu\u015furoi, nev\u0103z\u0103toare \u00eentr-ale luminii,\u00a0 \u00eendobitocite prin constr\u00e2ngeri \u015fi ideologii cu picioare de cear\u0103 topit\u0103. Al doilea bra\u0163 al tripticului reprezint\u0103 dragostea, acel corolar sine-qua-non\u00a0 fiec\u0103ruia dintre noi, f\u0103r\u0103 de care n-am exista ca oameni, ca fiin\u0163e cobor\u00e2te din sacra divinitate \u015fi a treia, tema desfiin\u0163\u0103rii noastre ca na\u0163iune, ca popor de sine st\u0103t\u0103tor prin demolarea tradi\u0163iilor, obiceiurilor \u015fi r\u0103d\u0103cinilor, prin \u00eencercarea de desfiin\u0163are a satului rom\u00e2nesc \u015fi a bisericii noastre. Personificarea \u00een furnici albe a celor mul\u0163i \u015fi umili, \u00een crabi –\u00a0 a acelora care reprezentau mijloacele de \u00eendobitocire \u015fi \u00eempilare, atinge modelul vizionarului R. Tolkien, numai c\u0103, dac\u0103 la acela produsul literar, conceptul viitorului asupra literaturii f\u0103cea trimitere la un gen literar accesibil, la un basm locuit de personajele lui bune sau rele, lucru cerut incon\u015ftient de o nou\u0103 genera\u0163ie obosit\u0103 de curente literare, o genera\u0163ie gr\u0103bit\u0103 \u015fi nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 timpul lecturii la 2, aici, la George Anca, personificarea vizeaz\u0103 negativul, r\u0103ul din om, t\u00e2r\u00e2rea ajung\u00e2nd\u00a0 mod de via\u0163\u0103, tr\u0103ire-lentoare-dezumanizare \u00een tunelul societ\u0103\u0163ii comuniste. Am ajuns, parc\u0103 strig\u0103 George Anca, pe burt\u0103 t\u00e2r\u00e2ndu-ne, s\u0103 supravie\u0163uim unui regim de constr\u00e2ngere, cu at\u00e2t mai periculos, cu c\u00e2t strigarea convingerilor personale era una cu moartea individului. Crabii, acei satrapi conduc\u0103tori de furnici, dictau acestora drumul \u015fi ac\u0163iunile, mutilau afecte, \u015ftergeau con\u015ftiin\u0163e \u00een vederea ob\u0163inerii rezultatului: masa de manevr\u0103 a unei societ\u0103\u0163i conduse de capete cu picioare jum\u0103tate \u00eenc\u0103l\u0163ate, cu un pantof, cu comanda la ei. Genera\u0163ia intelectualului, \u00een spe\u0163\u0103 a scriitorului, acea genera\u0163ie \u00eenc\u0103l\u0163at\u0103, nu putea \u00eentr-un astfel de regim dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 pantoful g\u0103urit, sau s\u0103-l piard\u0103 prin propria-i t\u00e2r\u00e2re. Chinurile scriitorului poet sunt \u00een parte date de nemul\u0163umirea asupra lui \u00eensu\u015fi de\u00a0 a se \u00eenghesui\u00a0 laolalt\u0103 cu ceilal\u0163i, pe acela\u015fi culoar, dar, \u201evrei s\u0103 ie\u015fi din tunel pe c\u00e2nd se astup\u0103 singura gur\u0103\u201d… \u00cenaintarea t\u00e2r\u00e2\u015f este \u00eenceat\u0103, mutilant\u0103 \u015fi degradant\u0103 ca \u00een The Green Mile (Culoarul mor\u0163ii) a scriitorului Stephen King, dar \u00een acela\u015fi timp fecund\u0103 \u00een ideea evad\u0103rii \u015fi urcarea pe muntele al c\u0103rui vuiet vrei s\u0103-l mai sim\u0163i, al ascult\u0103rii \u00een piatra t\u0103cut\u0103, \u00een roc\u0103 (Hikaru Okuizumi \u2013 Strig\u0103tul pietrelor ).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tema a doua, care se \u00eentretaie mereu cu prima, aduce \u00een fa\u0163a cititorului dragostea adev\u0103rat\u0103, cu sui\u015furile \u015fi cobor\u00e2\u015furile ei, cu certurile \u015fi\u00a0 \u00eemp\u0103c\u0103rile ei, cu alunecarea omeneasc\u0103 spre p\u0103catul fanteziei, al admira\u0163iei sau chiar al gust\u0103rii din fructul oprit, lucru firesc unui individ senzual \u015fi sensibil. Ploaia deas\u0103, musonul, deschiderea florilor, fo\u015fnetul m\u0103t\u0103sii \u015fi cre\u015fterea ierbii, sunetele bonc\u0103nitoare ale vecin\u0103t\u0103\u0163ilor, ale crustelor crabilor, lumina difuz\u0103, vaporii calzi exuda\u0163i de un Gange \u00een care scriitorul \u015fi-a petrecut mul\u0163i ani, nu-l pot l\u0103sa indiferent, nep\u0103s\u0103tor, pe nici un sensibil sentimental, cu at\u00e2t mai mult pe\u00a0 George\u00a0 Anca. Asem\u0103n\u0103tor Cardinex mundi, spiritului fecundator al Cogaionului, el prime\u015fte semnalele sexului opus prin toat\u0103 fiin\u0163a. Nu caut\u0103 subterfugii, nu minte, nu se \u00een\u015feal\u0103 pe el sau pe al\u0163ii. \u00ce\u015fi pl\u00e2nge c\u00e2ntat fream\u0103tul, al\u0103turi de muzicalitatea sitarului, a l\u0103utei cu dou\u0103zeci de corzi, sau a vestitei tabla, pe ritmuri de sulu, odissi sau kukipudi. Scrie \u015fi simte cu sensibilitatea femeii, asem\u0103n\u0103tor poetei Anna Ahmatova, socotit\u0103 jum\u0103tate c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103, jum\u0103tate prostituat\u0103\u2026 cu c\u00e2t i se ascute aceast\u0103 sensibilitate aproape feminin\u0103, cu at\u00e2t i\u00a0 se dezv\u0103luie mai mult masculinitatea. Femeia e pretutindeni; e cea care-i \u201ed\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce\u201d, care-l \u00eenva\u0163\u0103 sim\u0163irea t\u00e2r\u00e2ndu-se fie \u201etalp\u0103 la talp\u0103\u201d, fie \u201ecap \u00een cap\u201d, fie prin drumul invers, dar cu acelea\u015fi g\u00e2nduri.\u00a0 Gelozia partenerei de via\u0163\u0103 este fireasc\u0103, numai c\u0103 \u00eembrac\u0103 forma dovezii suplimentare de dragoste: plec pentru a-\u0163i l\u0103sa libertatea alegerii, plec pentru tine, pentru \u00eemplinirea ta. \u00centre cei doi de nedesp\u0103r\u0163it exist\u0103 numai\u00a0 dorul cov\u00e2r\u015fitor, descris \u00een subcapitole \u00eentregi epistolare, imnuri dedicate leg\u0103turii ce din dou\u0103 inimi f\u0103cuse una.\u00a0 Un\u00a0 blestem \u015fi-o iubire, o unire ce numai Dumnezeu poate s\u0103 desfac\u0103\u2026 \u201eadic\u0103 eu, cum nu-\u0163i mai fac scandal de propria-mi disperare, \u00een care m-ai l\u0103sat l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103rac\u0103 \u015fi batjocorit\u0103, ce mai, s\u0103-\u0163i fie \u015fi \u0163ie pe la nas, \u015fi s\u0103-\u0163i z\u0103re\u015fti neputin\u0163a p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lumii, nu e frumos, nici nu se mai poate face nimic, un pic a\u015ftepta, n-am cu cine, n-am cu ce, exagerez, cu grij\u0103 de tine, po\u0163i s\u0103 m\u0103 ui\u0163i dac\u0103 \u00ee\u0163i \u00eenchipui c\u0103 nu rezist, c\u0103 nu-\u0163i rezist, nu \u015ftiu, ai vrea, e treaba mea, dac\u0103 m\u0103 v\u0103d \u00eemi spun, dac\u0103 m\u0103 cunosc, dac\u0103 m\u0103 cuno\u015fti de undeva \u015fi afl\u0103 c\u0103 sunt s\u0103n\u0103toas\u0103.\u201d \u2026\u2026\u2026\u2026\u2026 \u00cemp\u0103carea\u00a0 nu e ca o \u00eennodare, nu e ca o relipire, ci ca o continuare \u00eentr-un registru mai grav, mai plin, mai de nedezlipit \u015fi f\u0103r\u0103 putin\u0163a disec\u0163iei pe persoan\u0103\u2026 Ei sunt un tot\u2026 un ram, o creang\u0103 Savitri, un sari de nede\u015firat, un gazel \u015fi un song Doctor Anand, o troi\u0163\u0103 la marginea drumului l\u00e2ng\u0103 un izvor cristalin \u015fi-un loc central \u00een cubul de ghea\u0163\u0103 ce cuprinde amintirile scriitorului.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen paralel cu cele dou\u0103 teme, la fel de important\u0103 este cea a \u00eempletirii tradi\u0163iei, a r\u0103d\u0103cinilor ce \u0163in tradi\u0163ia, toate provenite dintr-un loc niciodat\u0103 uitat, pl\u00e2ns de p\u0103r\u0103sire temporar\u0103 \u015fi pl\u00e2ns de schimbare. \u0162ara, satul, tradi\u0163ia, familia sunt personificate prin t\u00e2rna \u0163inut\u0103 pe cap, cea care este chemat\u0103 ori de c\u00e2te ori scriitorul se simte \u00een disperare, printr-un dialog ce pare a fi cu tat\u0103l sau cu vreo rud\u0103, de fapt acesta fiind un dialog continuu cu propria-i persoan\u0103. Autorul se \u00eentreab\u0103 pentru a primi r\u0103spunsul de la propria-i con\u015ftiin\u0163\u0103, el rupe, e \u00een stare, cu durere, s\u0103 rup\u0103 c\u00e2te o joard\u0103 din t\u00e2rna rom\u00e2neasc\u0103, veche, ce-i acoper\u0103 capul, pentru fiecare risipire, punere la p\u0103m\u00e2nt, desfiin\u0163are a unui idol, la care \u0163inea din n\u0103scare. \u2026 \u201e\u0162ine minte r\u0103masul, nu te-am desp\u0103r\u0163it de anii r\u0103i, nici nu te-am \u00eemp\u0103r\u0163it celor buni, to\u0163i du\u015fi, \u00eentr-un moment de aspr\u0103 nervozitate, un fel de decapitare\u00a0 prin rezonan\u0163a tunelului cu pantoful, c\u0103 nu e adev\u0103rat vermionul liberatu-te-ai, cu scandal, de culoare, te \u0163in minte o mie de ani pace \u015fi amor.\u201d<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Distrugerea bisericilor, socotirea de c\u0103tre conducerea comunist\u0103 a acestora baraca din drum, ciotul ce trebuia t\u0103iat pentru croirea drumului \u201emagistralei\u201d, are \u00een ea blestemul genera\u0163iilor viitoare \u2013 \u201ebiserici \u2013 casa cu mor\u0163ii n-are dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 timp, pe niciodat\u0103, existase\u201d\u2026.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Scriitorul intr\u0103, se confund\u0103 prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea acelora\u015fi idei, cu cei ce s-au sacrificat pentru neam \u015fi pentru prosl\u0103virea lui\u2026 \u201ecei ce murim din condi\u0163ie, cei ce ne sunt uci\u015fi drept hran\u0103, \u00eenc\u0103 ne ucidem spre a o mai lungi, ne lungim \u00een tunel\u2026\u201d Dar pe undeva, prin porii deschi\u015fi a unei epiderme scrijelite-n t\u00e2r\u00e2re, speran\u0163a \u00eenc\u0103 e treaz\u0103, \u00eenc\u0103 merit\u0103 s\u0103 fie strigat\u0103 \u015fi, prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea altora, s\u0103 formeze morula de rec\u0103p\u0103tare a \u00eencrederii\u2026 \u201eCapul sus, pe t\u00e2rn\u0103, pe-mpletituri de r\u0103d\u0103cini suspendate, ne\u00eentunecat la timp, nici prea t\u00e2rziu, cuminte, m\u0103, maic\u0103, un nesf\u00e2r\u015fit c\u0103scat, o \u00eenghi\u0163itur\u0103 de harpon, ce-\u0163i mai zbura scheletul\u2026\u201d<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanul e o ac\u0163iune continu\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit, o lupt\u0103 \u015fi o strigare, un geam\u0103t \u015fi o floare deschis\u0103, o privire spre trecut \u015fi prezent. Ac\u0163iunea mut\u00e2ndu-se c\u00e2nd \u00een tunel, c\u00e2nd \u00een gr\u0103dina casei, c\u00e2nd la umbra bananierului din \u0163ara care l-a adoptat \u015fi subjugat, are loc pe sunet continuu de val, de bulboan\u0103 de Olt, de \u00eencol\u0103ciri de tor\u0163el \u00een livad\u0103, de deschidere brusc\u0103 de floare, dar \u015fi de Classical Music dr. Anand, sau de raaga. Pasajele care con\u0163in o anumit\u0103 agresivitate-n exprimare sau cele ce pot fi socotite naturaliste nu sunt sup\u0103r\u0103toare, nici nu \u00eengreuneaz\u0103 citirea, aceasta are liber\u0103 \u015fi cursiv\u0103 trecere \u015fi prin ad\u0103ugarea de noi sufixe \u015fi prefixe r\u0103d\u0103cinilor unor cuvinte, prin derivare, cuvintele \u00eenc\u0103rc\u00e2ndu-se cu sensuri noi, al c\u0103ror \u00een\u0163eles nu este ambiguu. Alternarea dintre expresiile durerii, ale dezn\u0103dejdii, cu cele ale bucuriei \u00een fa\u0163a razelor de soare, \u00een fa\u0163a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii iubirii, ale comuniunii dintre natur\u0103 \u015fi scriitorul-poet, fac din \u201eFurnici albe\u201d expresia lucr\u0103rii literare academice cu un stil de neconfundat \u2013 stilul George Anca \u2026 \u201eminte \u00eenf\u0103\u015furat\u0103-n religie, minte \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 \u00een ideologie, minte \u00eenf\u0103\u015furat\u0103-n sex, minte \u00eenf\u0103\u015furat\u0103-n metafor\u0103, minte \u00eenf\u0103\u015furat\u0103-n metafor\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

     <\/p>\n

    Ioan Grosescu 20 septembrie 2016, 22:51<\/p>\n

    Dom’ne, nu \u015ftiu cum s\u0103 te mai fac. Fantastic, debordant, mirobolant, turbulent… Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ai un sipet din care sco\u0163i cu c\u0103u\u015ful cuvinte \u015fi expresii. M\u0103rturisesc c\u0103 abia de pot s\u0103-mi \u0163in \u00een fr\u00e2u tenta\u0163ia de a lua de la tine cuvinte sau expresii \u015fi s\u0103 fac cu ele poemele mele.
    \nSigur c\u0103 per ensamble nu e\u015fti pe strada mea,nici \u00een cartierul meu, \u00eens\u0103 te admir pentru c\u0103 m\u0103 faci s\u0103 m\u0103 chinui s\u0103 te apuc. Mai trimite-mi, rogu-te, c\u0103-mi \u00eenc\u0103lze\u015fti oasele min\u0163ii.
    \nNu mi-ai r\u0103spuns dac\u0103 tu vezi c\u00e2mpii pe care-i bat eu aci, de aceea \u00ee\u0163i retrimit ceea ce mi-ai trimis.
    \nS\u0103 fii s\u0103n\u0103tos \u015fi vesel!<\/p>\n

     <\/p>\n

    George Anca<\/p>\n

    FUGA DE BACH-KALIDASA<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e – \u015eti\u0163i, mie \u00eemi place Bach. E mai profund. Ce zice\u0163i de Fuga lui Bach?<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u00e2ng\u0103 noi era \u015fi un mic ciob\u0103na\u015f, care tr\u0103gea cu urechea la ce se vorbea. \u00cen brigada noastr\u0103 era \u015fi un de\u0163inut politic pe nume Bach. Era evreu, dar el pretindea c\u0103 e neam\u0163. Era simpatic \u015fi la locul lui. De ce era arestat nici noi nu \u015ftiam. Ciob\u0103na\u015ful, auzind de fuga lui Bach, a s\u0103rit ca ars \u015fi a strigat: Ce, a fugit Bach? Bach al nostru, care mo\u0163\u0103ia mai la o parte, a s\u0103rit ca ars de la locul lui \u015fi a zis:
    \n– Ce, eu s\u0103 fug? De-abia pot merge la munc\u0103, \u015fi merg foarte \u00eencet, \u015fi auzi s\u0103 mai \u015fi fug? Ce-\u0163i trecu prin minte, b\u0103iatule?<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ciob\u0103na\u015ful se uita uluit la Bach de parc\u0103 ar fi v\u0103zut o n\u0103luc\u0103. Cineva i-a explicat c\u0103 nu era vorba de Bach al nostru, care mo\u0163\u0103ia mai la o parte, ci de alt Bach. Atunci ciob\u0103na\u015ful s-a \u00eenseninat la fa\u0163\u0103 \u015fi a exclamat:<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – Ei, dac\u0103 e unul din alt\u0103 brigad\u0103, e altceva. Bine c\u0103 nu-i al nostru.\u201d (Agricola R\u00e2ngheanu,<\/p>\n

    Firul negru. Romanul unui de\u0163inut politic<\/em>, Minerva, 2010, p. 228).<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nichifor Crainic – \u201e\u00centrebat-am norul c\u0103l\u0103tor\u201d – compunea, ca Schiller, o fug\u0103 a norului, numit de anticul Kalidasa, tot \u00een deten\u0163ie, meghaduta<\/em>, norul vestitor. S\u0103 credem, cu unii, c\u0103 Toccata \u015fi fuga \u00een re minor <\/em>n-ar fi a lui Bach? S\u0103 i-o atribuim lui Kalidasa? \u015ei dac\u0103 nu, am ata\u015fa poemul s\u0103u ca uvertur\u0103 ori prolog la Fug\u0103, \u00eempreun\u0103 cu un comunicat al Filarmonicii despre recitatlul de org\u0103 al d-nei Ilse Maria Reich.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen peisajul muzical al ora\u015fului Bucure\u015fti, un recital de org\u0103<\/strong> este un eveniment cu totul special. \u00cen urm\u0103 cu doi ani, Filarmonica “George Enescu” a reu\u015fit s\u0103 restaureze<\/strong> instrumentul amplasat \u00een Sala mare a Ateneului Rom\u00e2n, o org\u0103 construit\u0103 de germanul Oscar Walcker<\/strong> \u015fi inaugurat\u0103 la 22 aprilie 1939<\/strong>. Instrumentul care are \u00een urma sa aproape trei sferturi de secol este unul dintre cele mai bune din Europa<\/strong>. Iar splendoarea S\u0103lii mari de concerte de sub cupola Ateneului Rom\u00e2n spore\u015fte consistent pl\u0103cerea audi\u0163iei. \u00cen seara zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 2 aprilie, la ora 19<\/strong>, Filarmonica “George Enescu” anun\u0163\u0103 un recital extraordinar de org\u0103 sus\u0163inut de Ilse Maria Reich<\/strong>.<\/p>\n

    \u00cen program:<\/strong>
    \nJohann Sebastian Bach (1685 \u2013 1750)
    \nToccata si fuga in re-minor BWV 565
    \nPartita de coral \u201cSei gegr\u00fc\u00dfet Jesu g\u00fctig\u201d BWV 768 (11 variatiuni)
    \nToccata si fuga in fa-major BWV 540
    \nConsonante III – Liana Alexandra (1947 \u2013 2011)
    \n6 dansuri romanesti – B\u00e9la Bart\u00f3k (1881 \u2013 1945)
    \nPreludiu si fuga pe numele BACH \u2013 Franz Liszt (1811-1886)<\/p>\n

    Originar\u0103 din Sibiu, Ilse Maria Reich <\/strong>a studiat orga la Praga cu Jiri Rheinberger, la Essen cu Gisbert Schneider \u015fi la Hochschule f\u00fcr Musik und Theater din Hanovra, cu Ulrich Bremsteller. Numeroasele concerte sus\u0163inute \u00een Bucure\u015fti la Ateneul Roman<\/strong> \u015fi la Sala Radio<\/strong>, precum \u015fi \u00een provincie, turneele \u00een multe \u0163\u0103ri europene, participarea la festivaluri interna\u0163ionale, \u00eenregistr\u0103ri radio \u015fi pe disc au f\u0103cut-o cunoscut\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate.
    \nLa Rottenburg (Germania), Ilse Maria Reich a \u00eenfiin\u0163at \u00een 1990 o \u015fcoal\u0103 de muzic\u0103<\/strong>, care ast\u0103zi are 500 de elevi \u015fi pe care a condus-o p\u00e2n\u0103 \u00een 2006 ca directoare. Organista are un vast repertoriu, de la preclasic la contemporan, \u015fi sus\u0163ine recitaluri \u00een diferite forma\u0163ii camerale \u015fi concerte ca solist\u0103. Pe scenele din Rom\u00e2nia este prezent\u0103 \u00een fiecare an<\/strong>, la Radio Bucuresti, la Ateneul Roman, la Sibiu, Media\u015f, Bra\u015fov.\u201d<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am \u00eentrerupt, plec\u00e2nd, cumva ritual, la audierea recitalului, transcrierea din Meghaduta. <\/em>Ca pentru a \u00eent\u00e2lni org\u0103 fug\u0103 de Bach \u015fi de Kalidasa, \u00een megha\/nor, contrapunct-mandakranta. Transcriu Meghaduta <\/em>a fug\u0103, ori voi asculta-o din Bach, f\u0103r\u0103 Bach de la Poarta Alb\u0103. Te sl\u0103vesc, milostiv Isuse, \u201emuzici plinind lui Pashupati cu toate sunetele\u201d. Baroc-canal-megha. Mandakranta este metrul\/vers de 17 silabe, c\u00e2t un haiku, stil-solemn-fug\u0103. R\u0103d\u0103cin\u0103 dubl\u0103, m\u00e2n\u0103 imit\u00e2nd pe cealalt\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Piaz\u0103 bun\u0103 pe drum. Org\u0103 sculptural\u0103, la Simeza, pe Magheru: arcuri, st\u00e2lpi, coloane, \u201einstrumente de m\u0103surat nostalgia\u201d de Alexandru Pasat (Cluj Napoca). M\u00e2ini-orgi i-a sculptat, uite-le \u00een fa\u0163a Ateneului, Anghel lui Eminescu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fuga norului \u00eentrebat-am: c\u00e2nd ar disp\u0103rea religiile, cine ar mai avea ureche-canon? Bach-Kalidasa, via Ilse, preoteas\u0103 baroc\u0103, pe muzicalitatea divinit\u0103\u0163ii, religiozitate contrapunctic\u0103 – fuga, tala, raga -, milit\u0103rie capelan\u0103, perfuzii galactice. Consonan\u0163e-Bach (Liana Alexandra), toren\u0163ialit\u0103\u0163i-shakti, replic\u0103 nun\u0163ial\u0103 pe fini\u015f bubuitor, partita-rom\u00e2neasc\u0103-Bartok, back to Bach: Liszt elixirist (\u00een cheia bicentenarului \u015fi a ministrului culturii). Rezonant, muntele Ramagiri.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M\u0103 uit la nodul cravatei\u00a0 bustului lui Bartok, al\u0103turi, placa centenarului (acum, 150) lui Tagore, \u00een Her\u0103str\u0103u, Enescu nic\u0103ieri, nici Liszt, nici Bach. Numele sanscrite ale florilor, mai ales mandara, codific\u0103 fuga norului p\u00e2n\u0103 la copacul raiului kalpavriksha.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (contrapunct-mandakranta)… ‘n umbr\u0103 de codru \u00eentr-un ashram pe muntele Ramagiri… m\u00e2ndre chatakas la st\u00e2nga triluri c\u00e2ntecu-\u015fi moduleaz\u0103… par\u0103 de tr\u0103znet auzindu-se auzindu-te bucuri \/ gliei rodire neguri \u00een arbori bucuri tandre auzuri… siddhas chatakas enumera-vor ploilor stropii r\u0103p\u0103ind \/ enumera-vor \u015firuri cocorii \u015fi chatakas pe ceruri \/ \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa-vor str\u00e2ns nevestele auzindu-te tunet \/ laud\u0103 \u0163ie cu mult\u0103 fric\u0103 \u015fi cutremur \u00een\u0103l\u0163a-vor…\u00a0 hora de lotu\u015fi \u00een c\u00e2nt de cocori \u00eendr\u0103gosti\u0163i adie … \u00eenchin\u0103ciune domnului tridentului c\u00e2nt\u0103 \/ bate-te dob\u0103 rodind c\u00e2ntare de \u00eenchinare-n amurg … piatra tresalt\u0103 urma zeului de lun\u0103 \u00eencoronat \/ nevoitorii siddhas sfin\u0163ite ofrande-i \u00eenal\u0163\u0103-n imn \/ pleac\u0103-te-n ruga m\u00e2ntuitoare de truda p\u0103catului \/ \u00eenvrednice\u015fte-te dup\u0103moartea s\u0103-\u0163i zbori \u00eentru domnul \/\/ bambu\u015fii ascult\u0103 leg\u0103n\u00e2ndu-se armonie \u00een aer \/ glorii de c\u00e2ntec peste cele trei z\u0103ri albastre r\u0103sun\u00e2nd \/ fete kinnara rostindu-le nor acompaniindu-le \/ muzici imn plinind lui Pashupati cu toate sunetele … sun\u0103 tambura dulce m\u00e2ndre\u0163e de doamne prin palate \/ fresce podele de giuvaeruri turnuri s\u0103ruturi de nori \/ fulger le fulgeri tunet cu ploaie lini\u015ftit curcubeu \/ apele-n ceruri nour \u00een t\u0103rii trec\u00e2nd petrec\u00e2ndu-le … yakshas \u00een parte cu dr\u0103g\u0103stoase frumuse\u0163i h\u0103l\u0103duie \/ pietrele scumpe podind palatele de cristal \u00ee\u015fi \u00eencarc\u0103 \/ luciul cu aur de trupuri din cer de crengi de kalpavriksha \/ sorb ambrozie sun\u0103 tambure \u00een ritm cu tunetul t\u0103u… zeul iubirii abia-ndr\u0103zne\u015fte albinelor zumzetul… aur clinchete br\u0103\u0163\u0103rile ei dragei \u00eendr\u0103gitele \/ cling s\u0103 danseze ades amicu-\u0163i g\u00e2t albastru p\u0103unul… \/ neprimenit\u0103 pe genunchi mut\u0103 \u00eei zace al\u0103uta \/ tare-ar c\u00e2nta c\u00e2nt c\u0103 mai sunt voce tremur\u0103toare tare \/ lacrimi din ochii sunetele-noat\u0103 f\u0103r\u0103 liman lacrimi ochi \/ nemelodie nemaiea\u00eens\u0103\u015fi neamintire c\u00e2nt\u0103 \/ Sita v\u0103z\u00e2ndu-l pe Hanumana tres\u0103ri astfel \u015fi tu \/ bucur\u00e2ndu-te cu g\u00e2tul \u00eentins vei c\u0103uta-n dep\u0103rt\u0103ri \/ doamn\u0103 asculta-vei \u00eenm\u0103rmurit\u0103 \u00een visare r\u0103pit\u0103 \/ve\u015fti de la omu-\u0163i c\u0103tre so\u0163ie-\u015fi trimise pe-un prieten … cel ce-n ureche-\u0163i \u015foptea spe-a-\u0163i m\u00e2ng\u00e2ia obrazul \/ cele nespuse acum \u00een fa\u0163\u0103 cu dragostea de so\u0163 drag \/ ochi\u0163i urechea departe de-ale lui m\u00e2ng\u00e2ieri cu ochii \/ c\u00e2ntec \u00ee\u0163i spune \u00eendurerat \u00een lacrimi pe mine trimis… cu \u00eendurare prietenie arat\u0103-mi nour frate \/ vezi-mi singur de singura mea dragoste du-te la ea \/ din rug\u0103ciunea-mi ploilor vine-le vremea \u0163ie drum bun \/ fulger\u0103tura ta soa\u0163\u0103 nicic\u00e2nd nu te \u00eendurereze<\/p>\n

    STUDIU<\/p>\n

    Undesirable, disputable, truly beautiful, like Rilke\u2019s poems. Poetize cu ori \u015fi ce pre\u0163u. Angelus-Picu, Arthur-Martin. Ziurea, ziurel, ce v\u0103 spuneam, torpila era un blond, iar tot ajunul ai ascultat colinde de Hru\u015fc\u0103, m-ai tot chemat \u015fi pe mine, azi mai arhaice \u015fi eclesiale pe vatra interzicerii anterioare. Studiul era cognitivist, conspirativ, c\u00e2nd l-am prins conversa\u0163ie. Ultime scrise, vedem tratate pe subsidiaritatea ce ne mai distruse. Manet la amanet, f\u0103 loc \u015fi tu, Arpad, cu Medeea ucig\u00e2nd pe Gandhi. Semiramida \u00een trei col\u0163uri. Mele kalikimaka and Hauoli Makahiki Hou, nos hivers d\u2019autre fois de la Hsieh.<\/p>\n

    nu-i t\u0103ia Amelie<\/p>\n

    barb\u0103 evanghelie<\/p>\n

    p\u0103s\u0103rile r\u0103d\u0103cinile p\u0103rin\u0163ii p\u00e2n\u0103 la antipod broa\u015ftele sub nici un ocean<\/p>\n

    taie-m\u0103 nu sunt iarb\u0103 omoar\u0103-m\u0103 nevinovat doamne f\u0103-m\u0103 rug\u0103ciune<\/p>\n

    las\u0103-mi mor\u0163ii dependen\u0163a de d-ta preasfinte mi-o furar\u0103 podarii<\/p>\n

    cu tine m\u0103 porecliser\u0103 broscoi \u00eendr\u0103gostit barba lui Ibsen mohor cosit<\/p>\n

    se proiectase nediplomatic o Rom\u00e2nie pe sponci la sfinx prima \u00eentrebare<\/p>\n

    \u0163i-e fric\u0103 de moarte nu c\u0103 te-a\u015f omor\u00ee la a doua dicteul mo\u015filor polei\u0163i<\/p>\n

     <\/p>\n

    din ce \u00een cet pe vale inunda\u0163ii peste argil\u0103 de nisipuri vorba<\/p>\n

    la aeroport eu te duc o basculant\u0103 de horj \u00een poart\u0103<\/p>\n

    pe unde s\u0103 ias\u0103 ma\u015fina pleac\u0103 avionul am r\u0103mas pe poste\u0163e<\/p>\n

    alt verde \u00eenspicat \u015fi rasa cailor munte caverne familii du-te<\/p>\n

    dureaz\u0103 \u00eembarcarea n-am bilet poate m\u00e2ine nu mai e valabil<\/p>\n

    p\u0103reri mai de r\u0103u de ne\u0163inerea cuv\u00e2ntului tipografic porc t\u0103iat<\/p>\n

     <\/p>\n

    h\u00e2rtia va fi albastr\u0103 viorica navamalika ne vorbisem \u00eentre tampoane<\/p>\n

    te-ai schimbat \u00een bine \u00een ce hal e\u015fti lectura din prima \u00een devanagari<\/p>\n

    las\u0103 piesa a \u015fi luat foc nu numai banii cine de cine are nevoie majestate<\/p>\n

    casca pe cascad\u0103 bontonul tunului cea\u0163a \u00eenc\u0103 nening\u00e2ndu-ne<\/p>\n

    ap\u0103 \u00een cle\u015ftii racului cenu\u015fa bate focul inimii pe verde cu iasomia<\/p>\n

    stabilimentul din est cu c\u00e2t lucrurile se schimb\u0103\u00a0 mai mult cu at\u00e2t r\u0103m\u00e2n la fel<\/p>\n

     <\/p>\n

    taic\u0103-meu din cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i nu m\u0103 scotea de-am ocolit-o de-o via\u0163\u0103<\/p>\n

    pe vreme ur\u00e2t\u0103 c\u00e2nep\u0103 lecturi antina\u0163ionale \u0163i-am spus cine mai b\u00e2ntuie<\/p>\n

    cu asasinarea de libertate \u00eentoars\u0103 bumerang \u00een praf de nebunie<\/p>\n

    laetitia lui Lawrence p\u00e2n\u0103 \u00een Taos \u015fi \u00een templul lui Hanuman de acolo<\/p>\n

    p\u0103rul \u00eencurcat al schizofreniei c\u00e2l\u0163ii nelibert\u0103\u0163ii tunu\u2019 da regele nu<\/p>\n

    mas\u0103 ost\u0103\u015fasc\u0103 pic\u0103 m\u0103r pikhamer ultramarin moarte rom\u00e2nilor Smara Mira<\/p>\n

     <\/p>\n

    BEATRICE<\/p>\n

    Dante\u00a0 \u00eencepe ascensiunea \u00een Paradis \u00eentr-o zi de prim\u0103var\u0103, la amiaz\u0103, fiind c\u0103l\u0103uzit de iubita sa din copil\u0103rie, Beatrice. Ea este plin\u0103 de divinitate. \u00cen cerul lui Saturn se reflect\u0103 divinitatea. Exist\u0103 o mare neputin\u0163\u0103 de a-L vedea pe Dumnezeu.(Daniela Burducea).Femeia perfect\u0103. (Marina Stana).Este idealul concret. (Peru\u0163a-Delia Radu)Este Francesca (Beatrice). (Nicoleta Ni\u0163\u0103). Solemnitatea ei cre\u015fte. (Ionela Alexandru). Superioar\u0103 at\u00e2t lui c\u00e2t \u015fi lui Virgiliu. Dup\u0103 re\u00eenvierea trupurilor, carnea va fi pur\u0103. (Alina Geamba\u015fu). Francesca este Beatrice. (Bianca-Laura Vasile). \u00centr-o noapte a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Patimilor. (Elena Andu\u0163a C\u00e2rnu). Este pus\u0103 asupra faptului de a ghici \u00eentreb\u0103rile care-l macin\u0103 pe Dante. (Florina Lunescu). Cel mai m\u0103re\u0163 morm\u00e2nt literar \u00eenchinat femeii iubite. (Mihaela Adriana Rotaru). Dante este acel ceva din cultura italian\u0103 care a r\u0103mas independent de orice context istoric, este Eminescu al lor. (Teodor Mircea Coman). \u00cel f\u0103cea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lucruri nepricepute, era femeia din toate visele. (Claudia Ionela Bordei). La sf\u00e2r\u015fitul c\u0103l\u0103toriei, Beatrice \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte pe Dante. (Mariana Ilinca Moc\u0103i\u0163\u0103). \u00cen infern, sufletele sunt p\u0103cate. (Elena Bor\u015faru). Este personajul feminin din \u201eDivina Comedie \u2013 Paradisul\u201d de Dante. (Aurelia Radu). Beatrice g\u0103se\u015fte r\u0103spuns la orice \u00eentrebare pe care Dante i-o pune Piccardiei. (Diana Matei). La un moment dat, Dante este \u00eendemnat de Beatrice s\u0103 priveasc\u0103 \u00een jos, pentru a vedea lungul drum parcurs \u00eempreun\u0103. (Elena C\u0103t\u0103lina Sima). R\u0103pus e\u015fti de orbire \u015fi sapi ad\u00e2ncul negru, fierbinte \u015fi ur\u00e2t. (Liliana Crestinescu). Suferin\u0163a omului este de fapt bucurie. (Elena Constantin). Femeia superioar\u0103, femeia care conduce, femeia care simbolizeaz\u0103 ra\u0163iunea divin\u0103. (Iuliana David). Spera \u00een reg\u0103sirea preaiubitei Beatrice. (Maria Roxana Nan). Privind-o pe Beatrrice \u00een ochi porne\u015fte spre Paradis \u015fi se opre\u015fte \u00een lun\u0103. (Narcisa Necula). \u00centr-o lume necunoscut\u0103, plin\u0103 de durere. (Lidia Neagu).<\/p>\n

    VASILE VOICULESCU<\/p>\n

    Vasile Voiculescu este unul dintre oamenii ale\u015fi de Dumnezeu s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 cuv\u00e2ntul sf\u00e2nt. (Adriana Vasile). Face parte din familia restr\u00e2ns\u0103 a acelora care nu pot fi aprecia\u0163i \u015fi recunoscu\u0163i la justa lor valoare dec\u00e2t dup\u0103 moarte. (Georgeta-Cristina Rafira). Postum, Vasile Voiculescu se relev\u0103 \u015fi ca interesant prozator. (Florina Loliu). \u00cen Holocaust \u201eunde \u0163ip\u0103 doar p\u0103unii marilor trufii\u201d a l\u0103sat s\u0103 decid\u0103 doar \u201ejocul iubirii s\u0103 mistuie gunoaiele lumii\u201d. (Tatiana Iordan). S-a hr\u0103nit din substan\u0163a evanghelic\u0103. (Georgeta Niculae). Ambiguitatea cre\u015fte sporind valoarea sonetelor, atunci c\u00e2nd ideea dob\u00e2ndirii eternit\u0103\u0163ii prin iubire trimite la ideea \u00eenfr\u00e2ngerii timpului prin crea\u0163ia poetic\u0103. (Mariana Neac\u015fu). Glasul iubirii eterne este glasul Domnului Iisus Hristos, pe care-l aud \u00een biserica inimii cei cu o inim\u0103 curat\u0103, ca o \u00eemplinire a versetelor. (Agripina P\u0103un). Sacralizarea iubirii smulge omul de sub tirania efemerit\u0103\u0163ii d\u0103ruindu-l cu eternizare. (Georgeta Soare). Arhaicul c\u0103tre care tinde constant poezia sa \u00eel face s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 tot ce a fost creat de m\u00e2na lui Dumnezeu \u015fi p\u0103strat astfel. (Ionela Sima). Adept al g\u00e2ndirismului, Vasile Voiculescu promoveaz\u0103 \u00een lirica sa credin\u0163ele ortodoxismului rom\u00e2nesc. (Liana Predescu). Ideii de iubire \u00eei este asociat motivul luminii. (Elena Oancea). Destinul i-a h\u0103r\u0103zit brutal eroului voiculescian o orbire ce-l poart\u0103 pe drumuri ostenitoare. Zahei nu se accept\u0103 ca orb, consider\u00e2ndu-\u015fi boala vindecabil\u0103. E o alegorie despre voin\u0163\u0103 e\u015fuat\u0103, de a ie\u015fii din ghearele \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. (Ionela B\u0103loiu). Fiin\u0163a lui Iisus se sf\u00e2\u015fie \u00eentre cele dou\u0103 chem\u0103ri, ca \u00eentre dou\u0103 for\u0163e de sens contrar: cea uman\u0103, care \u00eel face s\u0103 refuze moartea, \u015fi cea divin\u0103, car \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 accepte moartea, primind \u00een schimb via\u0163a cea pur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. (Mihaele R\u0103dulescu). Semnifica\u0163ia poeziei \u201e\u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d este c\u0103 refuzul mor\u0163ii (al destinului, al vie\u0163ii divine) este de fapt refuzul vie\u0163ii adev\u0103rate, al vie\u0163ii ve\u015fnice, venit din dificultatea omului de a se desp\u0103r\u0163i de via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, violent ap\u0103rat\u0103 de puterea instinctului. (Ecaterina Vi\u015fan). R\u0103mas f\u0103r\u0103 vedere, Zahei descoper\u0103 existen\u0163a unui alt mod de cunoa\u015ftere, l\u0103untric, realizat cu ajutorul spiritului. Anularea privirii deschise \u00een afar\u0103, spre lume, ar \u00eensemna nu o pierdere de ne\u00eenlocuit pentru erou, ci, dimpotriv\u0103, deschiderea unei por\u0163i spre adev\u0103rata cunoa\u015ftere a esen\u0163elor, idee car concord\u0103 \u00een genere cu semnifica\u0163ia mitului Marelui Orb sau al lui Zalmoxe din credin\u0163a lui L. Blaga. (Simona Goia). Vasile Voiculescu este un mesager al cerului, iar poezia sa este o raz\u0103de lumin\u0103 \u2013 poetul este ales al lui Dumnezeu \u2013 iar poezia sa este floarea veacurilor, ea este a unui cre\u015ftin care, travers\u00e2nd zona practicii religioase, respir\u0103 \u00een spa\u0163iul ini\u0163ierii sacre. Mi\u015fcarea vie\u0163ii poetului este concentrat\u0103 exclusiv \u00een absolutul Dumnezeirii. T\u00e2njind dup\u0103 integrarea \u00een Absolut, poetul deprinde limba universal\u0103 a rug\u0103ciunii, av\u00e2nd n\u0103dejdea unei Vita Nova, ca Dante. (Georgiana B\u0103jan). B\u0103tr\u00e2nul Voiculescu schimb\u0103 cromaticul din tinere\u0163e cu dramaticul. (Anca Teleanu). Scenele biblice trimit c\u0103tre mitologia autohton\u0103 \u015fi spre comunicarea omului cu str\u0103mo\u015fii s\u0103i. (Ana-Iulia Anton). Autorul acestei poezii a fost destinat \u00een anii de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial unei adev\u0103rate mucenicii, tocmai pentru aceste versuri de inspira\u0163ie religioas\u0103. (Georgeta Manea). Pentru a-\u015fi isp\u0103\u015fi recluziunea \u00eentr-un univers mic, numai \u00een aparen\u0163\u0103 mare, omul trebuie s\u0103 apeleze la dragoste, dar \u00een\u0163eleas\u0103 nu ca una tern\u0103, biologic\u0103, bazat\u0103 pe chimismul sentimentelor trec\u0103toare, ci aproape ca o teofanie, o apropiere de Principiul Prim, de Creatorul Lumii, redat\u0103 \u00een poezie metaforic, c\u0103ci \u201eDragostea-i unica vecie dat\u0103 nou\u0103\u201d. (Ana Manea). Poetul e un p\u0103stor, poezia sa este turma. Vasile Voiculescu, asemenea Domnului Iisus Hristos, are datoria de a lupta cu for\u0163ele \u00eentunericului: \u201e\u015ei nu tr\u0103ie\u015fti dec\u00e2t c\u00e2nd str\u0103luce\u015fti\u201d. (Ana-Maria Stan). Manifest\u0103 o supunere umil\u0103, necondi\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, despre care crede c\u0103 este singurul \u00een stare s\u0103 ocroteasc\u0103 sufletul omului de pericolele p\u0103catului: \u201eTu, Doamne, \u015ftii c\u0103-i bine \u015fi drept ceea ce-\u0163i cer, \/ Nu z\u0103bovi \u00een ruga uscatelor p\u0103duri, \/ Trimite-mi p\u00e2lc de \u00eengeri, \u00een spate cu securi.\u201d (Oana Cristina Iordache). Numele personajului ne trimite cu g\u00e2ndul la vame\u015ful Zahei din Noul Testament. Cei doi se \u00eenrudesc prin voin\u0163a de a vedea: Zahei orbul caut\u0103 nu doar o vindecare anatomic\u0103, ci \u015fi o iluminare l\u0103untric\u0103, iar vame\u015ful dore\u015fte s\u0103-l vad\u0103 pe Iisus. (Carmen Dumitrescu). Asem\u0103n\u0103tor cu eroul tragic din perioada clasic\u0103 a tragediei, (nu) cu Oedip, a c\u0103rei orbenie final\u0103 este liber asumat\u0103 \u00een clipa \u00een care i se d\u0103 s\u0103 se vad\u0103 pe sine, ci cu ciclopul, cu titanii, cu anumi\u0163i eroi apar\u0163in\u00e2nd unui strat mitologic arhaic. \u015ei totu\u015fi, o asem\u0103nare se poate g\u0103si \u00eentre Zahei \u015fi Filoctet, cel suferind de o ran\u0103 pestilent\u0103, personajul tragediei lui Sofocle. Asemenea lor, dar \u015fi asemenea biblicului Iov, Zahei nu se poate \u00eemp\u0103ca cu n\u0103pasta ce s-a ab\u0103tut asupra lui. (Irina T\u0103tuc). Cuv\u00e2ntul (Logosul) a dat lumii con\u015ftiin\u0163a de sine, \u00eencrederea de a se exprima. Mesagerul unit\u0103\u0163ii \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer, \u00eentre c\u0103dere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are omeneasc\u0103 atinse prin limbaj este \u201evulturul iubirii\u201d cel cu \u201egheare de aur\u201d (Monica Salomeea Ni\u0163\u0103). Voiculescu este scriitorul care a dat povestirii rom\u00e2ne\u015fti o alt\u0103 soart\u0103 literar\u0103, iar proza lui narativ\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 traducere, \u015fi-ar croi drum \u00een literatura universal\u0103. (Rodica-Elena Buz\u0103\u0163oaia). Numele personajului ne duce imediat cu g\u00e2ndul la vame\u015ful Zahei din Noul Testament care, \u00een urma vizitei lui Iisus \u00een casa sa, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eendrepte gre\u015felile \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 jum\u0103tate din avere s\u0103racilor. Romanul inist\u0103 pe leg\u0103tura ce exist\u0103 \u00eentre personaj \u015fi ap\u0103. Simbolul magico-religios al apei este multiplu: suma universal\u0103 a virtu\u0163ilor: ele sunt font et origo, rezervorul tuturor germenilor, ele simbolizeaz\u0103 substan\u0163a primordial\u0103 din care toate formele se nasc \u015fi \u00een care toate se \u00eentorc, prin agresiune sau cataclism. Apa afund\u0103rii \u015fi a m\u00e2ntuirii ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u00een momentul \u00een care puhoaiele Buz\u0103ului \u00eei \u00eeneac\u0103 fal\u015fii tovar\u0103\u015fi de drum spre Dervent. Zahei ne apare ca un alt Noe. \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea dintre Dun\u0103rea mam\u0103 \u015fi orb, fiul ei, poate ficonsiderat\u0103 un botez, raport\u00e2nd-o la imaginea iconografic\u0103 a Botezului lui Iisus. (Iuliana Udrea). Sonetele \u00eenchipuite ale lui Voiculescu ascund \u015fi un al doilea plan, \u00eenc\u0103rcat de obscurit\u0103\u0163i voite. S-a precizat lipsa de precizie a obiectului, ezitarea \u00eenter un el \u015fi ea. Voiculescu vorbe\u015fte despre \u201eputernicul meu domn\u201d, de \u201eprin\u0163 ermetic\u201d, dar \u015fi de \u201escumpa mea\u201d, \u201eiubita mea\u201d, \u00eentre\u0163in\u00e2nd cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 confuzia. Romanul \u00ee\u015fi confund\u0103 \u00eens\u0103 deliberat personajele. Androginul este un simbol de larg\u0103 circula\u0163ie \u00een literatura romantic\u0103. Acesta sugereaz\u0103 prima faz\u0103 a crea\u0163iei, aceea \u00een care genurile nu exist\u0103. (Adelu\u0163a Coman). \u00cempotriva voin\u0163ei de a-\u015fi reface puritatea \u015fi de a-\u015fi redob\u00e2ndi lumina, orbul \u00ee\u015fi simte fiin\u0163a cobor\u00e2nd ineluctabil pe scara \u00eentunericului acapar\u00e2nd (lumina interioar\u0103 se stinge \u015fi ea), ca \u015fi cum personajul ar semnifica isp\u0103\u015firea continu\u0103 a p\u0103catului s\u0103u originar, acela \u00een urma c\u0103ruia \u015fi-a pierdut privirea. (M\u0103d\u0103lina-Elena Popescu). Eroul caut\u0103 frenetic lumina pierdut\u0103. (Iuliana-\u015etefania P\u0103nescu).<\/p>\n

    \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsimani\u201d. Poezia face parte din volumul \u201eP\u00e2rg\u0103\u201d, ap\u0103rut \u00een anul 1921, volum care marcheaz\u0103 afirmarea originalit\u0103\u0163ii stilului lui Voiculescu. De\u015fi majoritatea temelor erau anticipate \u00een primele sale volume, poetul dep\u0103\u015fe\u015fte tradi\u0163ionalismul s\u0103m\u0103n\u0103torist prin spiritualizarea imaginii \u015fi \u00eennoirea expresiei. Acum tehnica poetului este mai precizat\u0103, iar relieful expresiei este mai individualizat. Scenele \u015fi motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale nelini\u015ftilor omului \u00een aspira\u0163ia c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

    Punctul de plecare al poeziei \u201e\u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d se afl\u0103 \u00een Evanghelia Sf\u00e2ntului Luca: \u201e\u015ei c\u00e2nd a sosit \u00een acest loc, le-a zis: Ruga\u0163i-v\u0103, ca s\u0103 nu intra\u0163i \u00een ispit\u0103. \u015ei El s-a dep\u0103rtat de ei ca la o arunc\u0103tur\u0103 de piatr\u0103 \u015fi \u00eengenunchind se ruga, zic\u00e2nd: P\u0103rinte, de voie\u015fti, treci de la Mine acest pahar… Dar nu voia Mea ci voia Ta s\u0103 se fac\u0103! Iar un \u00eenger din cer s-a ar\u0103tat Lui \u015fi-l \u00eent\u0103rea. Iar El, fiind \u00een chin de moarte mai st\u0103ruitor se rug\u0103. \u015ei sudoarea Lui s-a f\u0103cut ca pic\u0103turi de s\u00e2nge care picurau pe p\u0103m\u00e2nt. \u015ei ridic\u00e2ndu-se din rug\u0103ciune, a venit la ucenicii Lui \u015fi i-a aflat adormi\u0163i de \u00eentristare.\u201d (Luca 22, 40-46).<\/p>\n

    \u00a0Motivul rug\u0103ciunii lui Iisus \u00een Gr\u0103dina Ghetsemani apare frecvent \u00een numeroase lucr\u0103ri de art\u0103. Vasile Voiculescu men\u0163ine \u00een structura poemului majoritatea detaliilor din textul biblic pe care le dezvolt\u0103 \u00eentr-o \u0163es\u0103tur\u0103 poetic\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de o mistic\u0103 devo\u0163iune. \u00cen poezia de inspira\u0163ie religioas\u0103, imaginea lui Iisus apare, de obicei, asociat\u0103 cu tema durerii, scriitorul oprindu-se asupra patimilor acestuia.<\/p>\n

    Rug\u0103ciunea din Gr\u0103dina Ghetsemani are loc \u00eenaintea arest\u0103rii lui Iisus de c\u0103tre escorta \u00eenarmat\u0103 condus\u0103 de Iuda. Poetul se opre\u015fte asupra acestui moment, \u00een care Iuda apare \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de apropierea patimilor predestinate de Tat\u0103l.<\/p>\n

    \u00centreaga poezie se organizeaz\u0103, astfel, \u00een jurul elementelor ce \u0163in de natura dual\u0103 a lui Iisus. \u00cenaintea martiriului, Iisus ezit\u0103. \u00cendoielile \u015fi nelini\u015ftea, teama de moarte sunt ale omului, dep\u0103\u015firea momentelor de zbucium, de team\u0103, \u0163in de natura divin\u0103.<\/p>\n

    \u00cen prima strof\u0103 poetul compune imaginea iconic\u0103 a lui Iisus \u00een Gr\u0103dina Ghetsemani, accentu\u00e2ndu-se, spre deosenire de reprezent\u0103rile picturale, zbuciumul omenesc, lupta cu un destin care-l \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103: \u201eC\u0103zut pe br\u00e2nci \u00een iarb\u0103, se-mpotrivea \u00eentr-una\u201d. Prin contrast vizual se pun \u00een opozi\u0163ie omenescul \u015fi divinul, sugerate, pe de o parte de s\u00e2ngele care reprezint\u0103 via\u0163a terestr\u0103 \u015fi, pe de alt\u0103 parte, albul, simbolul purit\u0103\u0163ii cere\u015fti. Intensitatea durerii cap\u0103t\u0103 propor\u0163ii cosmice, \u00eentreaga natur\u0103 fiind str\u0103b\u0103tut\u0103 de o jale metafizic\u0103, \u201e\u015ei amarnica-i strigare st\u00e2rnea \u00een sl\u0103vi furtuna\u201d.<\/p>\n

    Cele dou\u0103 strofe care urmeaz\u0103 dezvolt\u0103 tragedia omului \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de patimile crucific\u0103rii, dar \u015fi dep\u0103\u015firea acestui moment prin \u00een\u0163elegerea sensului misiunii divine a lui Iisus. Prin alternarea perspectivei, \u00eendoiala, ezitarea sunt amplificate. \u201eInfama b\u0103utur\u0103\u201d, simbol al p\u0103catelor omenirii ce trebuie r\u0103scump\u0103rate prin jertf\u0103, se ascunde sub aparen\u0163a \u00een\u015fel\u0103toare a mierii, veninul se asociaz\u0103 cu dulcea\u0163a. Lupta cu moartea dep\u0103\u015fe\u015fte limitele unei drame omene\u015fti, ea reprezent\u00e2nd alegoric esen\u0163a eternului conflict dintre suflet \u015fi trup, dintre spirit \u015fi materie.<\/p>\n

    Ultima strof\u0103 completeaz\u0103 cadrul tradi\u0163ional evanghelic din prima strof\u0103. Imaginea terifiant\u0103 a m\u0103slinilor care \u201ep\u0103reau c\u0103 vor s\u0103 fug\u0103 din loc s\u0103 nu-l mai vad\u0103\u201d amplific\u0103 tragismul viziunii. Un v\u00e2nt de spaim\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 lumea, anun\u0163\u00e2nd martiriul care va (urma) schimba destinul omenirii. Ultimul vers, \u201e\u015ei uliii de sear\u0103 dau roate dup\u0103 prad\u0103\u201d, e \u00eenc\u0103rcat de sugestii premonitorii.<\/p>\n

    Epitetele, \u00een majoritate exprimate prin adjective, definesc dimensiunile zbuciumului interior, mai pu\u0163in cadrul, care este redus la c\u00e2teva elemente esen\u0163iale.<\/p>\n

    Proiectarea acestei drame \u00eentr-un timp mitic se reliefeaz\u0103, la nivel gramatical, prin folosirea verbelor la timpul imperfect, toate fiind predicate ale propozi\u0163iilor principale. (Rodica-Ancu\u0163a Dinu)<\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul a dat lumii \u201econ\u015ftiin\u0163a de sine\u201d, putin\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere de a se exprima, voin\u0163a de a condensa g\u00e2ndul demn de re\u0163inut \u00een concepte, vocabulele de dragoste, pe cele de ur\u0103,, de formulare a ideii de libertate, devenind un \u201esol al dezrobirii\u201d magmei dinl\u0103untrul fiin\u0163ei \u00een \u015fuvoiul de lav\u0103 al cuvintelor d\u0103ruite \u00een exterior. (Viorina Muscalu). Lupt\u00e2nd pentru lumin\u0103 Zahei se zbate s\u0103 nu se \u00eenstr\u0103ineze de sine, de fondul s\u0103u de puritate. El vorbe\u015fte, ca uria\u015fii lui Creang\u0103, colorat \u015fi lini\u015ftit, cu con\u015ftiin\u0163a triumfului asupra mediocrit\u0103\u0163ii. (Mihaela Irimioiu). Lostri\u0163a este v\u0103zut\u0103 \u00een trei ipostaze: fabuloas\u0103 \u2013 \u201elostri\u0163a vr\u0103jit\u0103\u201d; diabolic\u0103 \u2013 \u201eie\u015fit\u0103 la liman sub coasta iadului\u201d; uman\u0103 \u2013 \u201esta lungit\u0103 la soare ca o domni\u0163\u0103\u201d. (Elena-Ramona \u0162ilic\u0103). Epitetele poten\u0163eaz\u0103 chinul lui Iisus, \u201eapa verzuie\u201d, \u201eveninul groaznic\u201d, \u201einfama b\u0103utur\u0103\u201d, iar personificarea m\u0103slinilor, care \u201ese fr\u0103m\u00e2ntau\u201d \u015fi \u201evoiau s\u0103 fug\u0103\u201d \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de suferin\u0163ele pe care urma s\u0103 le \u00eendure Iisus, ofer\u0103 dimensiuni cosmice zbuciumului divin. (Mariana Dinescu). Pe un rest de plut\u0103 se afla o fat\u0103 care, adus\u0103 la mal, i-a z\u00e2mbit lui Aliman \u015fi a cerut de m\u00e2ncare. Aceast\u0103 fat\u0103 nu avea nici un nume, a\u015fa c\u0103 Aliman o nume\u015fte Ileana. Nu a fost mult p\u00e2n\u0103 acesta se \u00eendr\u0103goste\u015fte de Ileana, dar \u00een zadar, pentru c\u0103 mama fetei vine \u015fi o ia pe aceasta. (Elena Sorina Stoica).<\/p>\n

    \u00cen lirica de factur\u0103 religioas\u0103 a lui Vasile Voiculescu \u00eent\u00e2lnim teme \u015fi motive biblice din Noul Testament \u015fi din Vechiul Testament. De asemenea, \u00eent\u00e2lnim dou\u0103 direc\u0163ii, una apostolic\u0103 \u2013 \u00een accep\u0163ia biblic\u0103 a termenului, \u015fi una isihast\u0103, de implicare a eu-lui \u00een actul credin\u0163ei \u015fi al rug\u0103ciunii, \u00een care credinciosul se afl\u0103 \u00eentr-un dialog permanent cu Dumnezeu.<\/p>\n

    Poezia \u201eTaborul\u201d are semnifica\u0163ii ad\u00e2nci ce reies din modalitatea de transfigurare a Luminii Sfinte, preludiul transfigur\u0103rii religioase a credincio\u015filor. Lumina Sf\u00e2nt\u0103 trebuie corelat\u0103 cu dou\u0103 aspecte pe care poetul le eviden\u0163iaz\u0103: dublul statut al credinciosului, acela de spectator dar \u015fi de participant la schimbarea la fa\u0163\u0103, la o transfigurare a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos; inhabitarea divinului. Lumina transfigureaz\u0103 at\u00e2t umanul, c\u00e2t \u015fi elementele cosmicului: soarele \u015fi luna.<\/p>\n

    \u00cen poezia \u201ePe cruce\u201d Vasile Voiculescu valorific\u0103 artistic o alt\u0103 secven\u0163\u0103 din biblie: calvarul \u015fi expresia lui Iisus Hristos pe cruce. Aici se sesizeaz\u0103 un portret \u00een oglind\u0103 al protagonistului. Durerea suferin\u0163ei \u015fi expierea sunt surprinse succint, intensitatea lor fiind sugerat\u0103 vizual. Superlativele stilistice (\u201ear\u015fi\u0163a grozav\u0103\u201d) \u015fi folosirea verbelor la indicativ imperfect sugereaz\u0103 o ac\u0163iune de durat\u0103, \u00eemping\u00e2nd realul pe partea fabulosului \u015fi f\u0103c\u00e2nd imaginea de ansamblu apocaliptic\u0103. \u00cen poezie sunt poten\u0163ate suferin\u0163ele Lui Iisus, iar durerile lui reprezint\u0103 \u015fi rezum\u0103 suferin\u0163ele tuturor oamenilor. \u00cen partea a doua accentul cade pe \u201espasmele durerii\u201d morale, deoarece Iisus trebuie s\u0103 \u00eendure hula c\u0103rturarilor, batjocura mul\u0163imii isterizate. Strofa final\u0103 surprinde contaminarea prin somn a vegetalului \u015fi a umanului, ca prefigurare a thanatosului. Prin moartea Sa pe cruce, prin jerta de Sine, Iisus a luat asupra sa p\u0103catele tuturor oamenilor. Prin moartea Sa demn\u0103, Iisus Hristos s-a ridicat deasupra condi\u0163iei umane.<\/p>\n

    \u201eIisus pe ape\u201d red\u0103 secven\u0163a biblic\u0103 a umbl\u0103rii M\u00e2ntuitorului pe ape, o teofanie prin care a ar\u0103tat ucenicilor S\u0103i puterea Sa dumnezeiasc\u0103. Aici se dezv\u0103luie \u00een toat\u0103 m\u0103re\u0163ia Sa, oferind ucenicilor un exemplu de m\u0103rinimie \u015fi b\u0103rb\u0103\u0163ie cre\u015ftine, spre a nu pierde n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu. Ideea fundamental\u0103 a acestei poezii este aceea c\u0103 m\u00e2ntuirea oamenilor st\u0103 sub semnul crucii.<\/p>\n

    Iisus Hristos apare \u015fi \u00een poezia \u201ePreg\u0103tiri de cin\u0103\u201d. Personalitatea Lui este conturat\u0103 prin tehnica contrastelor \u00eentre starea sufleteasc\u0103 dramatic\u0103 \u015fi veselia ucenicilor. \u00cen poezia lui Vasile Voiculescu, \u201emielul molatic\u201d este alter ego-ul lui Iisus. Imaginile \u015fi gesturile trimit la nara\u0163iunea biblic\u0103: mielul mirosind a lapte face aluzie la Cel f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, iar somnul toropitor este somnul mor\u0163ii.<\/p>\n

    Ideea fundamental\u0103 a poeziei \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsemani\u201d este aceea c\u0103 lu\u00e2nd via\u0163a pe cont propriu, c\u0103p\u0103t\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a de Sine, Iisus cuget\u0103 la apropiata Sa moarte prin crucificare. Prin zbuciumul sufletesc \u00ee\u015fi dezv\u0103lui treptat \u00eentreaga m\u0103re\u0163ie moral\u0103, conferindu-I lui Iisus o aur\u0103 de personaj tragic. (Maria Cristina Ivan).<\/p>\n

    Oare nu era \u00een gr\u0103dina Ghetsemani o alt\u0103 ispitire? (Georgiana Laz\u0103r).<\/p>\n

    Poezia \u201e\u00cen Gr\u0103dina Ghetsemani\u201d interpreteaz\u0103 liber o scen\u0103-simbol pentru cre\u015ftinism, relatat\u0103 \u00een Evangheliile lui Matei, Marcu \u015fi Luca: Iisus vine cu ucenicii s\u0103i pe muntele M\u0103slinilor \u015fi le cere acestora s\u0103 vegheze \u00eempreun\u0103 cu el. Se dep\u0103rteaz\u0103 de ei, cade cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, rug\u00e2ndu-se fierbinte \u015fi c\u00e2nd se \u00eentoarce g\u0103se\u015fte discipolii dormind. Neputin\u0163a apostolilor de a \u00eenvinge somnul, un e\u015fec spritual, are o semnifica\u0163ie profund\u0103: \u201eveghea ini\u0163iatic\u0103\u201d de\u015fi limitat\u0103 la c\u00e2teva ore s-a dovedit mai presus de puterile omene\u015fti.<\/p>\n

    Poezia lui Vasile Voiculescu exploateaz\u0103 dogma incarna\u0163iei: Hristos este logosul devenit trup, este cel care face leg\u0103tura \u00eentre Dumnezeu \u015fi Sf. Duh, adic\u0103 \u00eentre Dumnezeul care creeaz\u0103 existen\u0163\u0103 \u015fi Dumnezeul care este \u00een noi. Iisus, ca om, tr\u0103ie\u015fte \u00een gr\u0103dina Ghetsemani un moment de teroare tanatic\u0103. Refuz\u00e2nd paharul el \u00eencearc\u0103 s\u0103 eludeze ceea ce este scris s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, dup\u0103 voin\u0163a Tat\u0103lui: arestarea, judecarea, r\u0103stignirea \u2013 moartea prin care s\u0103 fie m\u00e2ntuit\u0103 lumea. Suferin\u0163a lui Iisus, care \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune repudiaz\u0103 misiunea divin\u0103, este surprins\u0103 pictural: palet\u0103 coloristic\u0103 restr\u00e2ns\u0103 (ro\u015fu, alb, verzui), compozi\u0163ie simpl\u0103, difuzia durerii \u00een univers (\u015ei-amarnica-i strigare st\u00e2rnea \u00een sl\u0103vi furtuna).<\/p>\n

    Termenul de \u201epahar\u201d folosit at\u00e2t \u00een biblie c\u00e2t \u015fi \u00een poemul voiculescian trebuie \u00een\u0163eles \u00een sens spiritual, evoc\u00e2nd momentul c\u00e2nd omul bea cupa am\u0103r\u0103ciunilor pe duratra vie\u0163ii sale, c\u00e2t \u015fi \u00een sens material reflect\u00e2nd clipa expierii sale, \u00een care Iisus \u00eensetat a b\u0103ut o\u0163etul ce i-a curmat \u015firul suferin\u0163elor.<\/p>\n

    Poemul voiculescian evoc\u0103 lupta M\u00e2ntuitorului cu propria soart\u0103 \u015fi temerea lui fireasc\u0103 de a lua \u201epaharul\u201d suferin\u0163elor omene\u015fti. Supun\u00e2ndu-se voin\u0163ei \u015fi hot\u0103r\u00e2rii divine, Iisus sf\u00e2r\u015fe\u015fte prina a-\u015fi accepta destinul \u015fi \u2013 renun\u0163\u00e2nd la tr\u0103s\u0103turile umane \u2013 implicit \u201eEl uitase de via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

    Poetul religios adaug\u0103 evenimentului biblic al rugii lui Iisus \u015fi pe cel al Patimilor M\u00e2ntuitorului, \u00eencheiate cu moartea lui prin r\u0103stignire. \u00centre cele dou\u0103 momente temporale s-a plasat r\u0103gazul psihologic, al \u00eendoielii de sine \u015fi al deciziei compensatorii de a se sacrifica pentru purificarea de p\u0103cate a \u00eentregii lumi, izb\u0103vite prinmoartea celui curat \u015fi f\u0103r\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

    Hristos va pl\u0103ti cu moartea binele suprem pe care-l reprezint\u0103 dragostea de oameni \u015fi m\u00e2ntuirea lor. (Ioneta Emanuela Manea).<\/p>\n

    Sonetul CLXX (16). \u201eS\u0103m\u00e2n\u0163a nemuririi, iubite, e cuv\u00e2ntul, \/ Eternul se ascunde sub coaja unei clipe \/ Ca-n oul ce p\u0103streaz\u0103 un zbor \u00eenalt de-aripe…\u201d<\/p>\n

    Ca \u015fi I. Barbu \u00een \u201eOul dogmatic\u201d, Voiculescu recurge la simbolistica oului \u2013 form\u0103 redus\u0103 a cosmosului \u2013 \u00een miezul c\u0103ruia se repet\u0103 crea\u0163ia lumii de la \u00eenceput: \u00een matricea ovoidal\u0103 este \u00eentip\u0103rit\u0103 mi\u015fcarea \u201earipilor\u201d care, odat\u0103 eliberat\u0103 din coaja originar\u0103, se va transforma \u00een \u201ezbor\u201d c\u0103tre t\u0103riile cere\u015fti. Cuv\u00e2ntul a dat lumii con\u015ftiin\u0163a de sine<\/em>, putin\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere de a se exprima, devenind un \u201esol al dezrobirii\u201d magmei dinl\u0103untrul fiin\u0163ei \u00een \u015fuvoiul de lav\u0103 al cuvintelor d\u0103ruite \u00een exterior.<\/p>\n

    Mesagerul unit\u0103\u0163ii \u00eentre P\u0103m\u00e2nt \u015fi Cer, \u00eentre semnul lingvistic \u015fi sensul cuv\u00e2ntului, \u00eentre c\u0103dere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are omeneasc\u0103, atinse prin limbaj, este \u201evulturul iubirii\u201d cel cu \u201egheare de aur\u201d. Simbolistica regalei p\u0103s\u0103ri de prad\u0103 este extrem de variat\u0103, ambivalen\u0163a semnului: el sugereaz\u0103 r\u0103ul (r\u0103zboiul) \u015fi moartea, dar \u015fi lumina soarelui, al\u0103turi de focul purificator. V. Voiculescu \u00eei atribuie conota\u0163ii benefice, de pas\u0103re a izb\u0103virii, care sparge tiparele \u00eenchistate ale lumii \u015fi ale cuv\u00e2ntului, urc\u00e2nd la ceruri \u00een\u0163elesurile noi, r\u0103pite \u2013 cu iu\u0163eala zborului \u2013 din \u201e\u0163\u0103nd\u0103rile\u201d sensurilor \u00eenvechite.<\/p>\n

    Poetul \u00eendeamn\u0103 fiin\u0163a prieten\u0103 (prin vocativul \u201eiubite\u201d!) s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 inocen\u0163a primar\u0103 \u00een \u201epuritatea dint\u00e2i\u201d a cuvintelor \u00eentemeietoare de sensuri \u00een lume \u015fi s\u0103 se topeasc\u0103 \u00een \u201ezeiasca voluptate\u201d a rostirii semnificative. Acestea sunt, \u00een viziunea poetului, \u201echeile magice\u201d ale cuv\u00e2ntului oferit omului de generoasa divinitate tutelar\u0103: el instituie <\/em>o semnifica\u0163ie, pe care o raporteaz\u0103 mereu la universul real; imagineaz\u0103<\/em>, fabric\u0103 noi \u00een\u0163elesuri, reconstruind realitatea de la cap\u0103t; evoc\u0103<\/em> o alt\u0103 lume, adev\u0103rat\u0103 ori numai \u00eenchipuit\u0103, deja c\u0103zut\u0103 \u00een omeneasca uitare, ca \u015fi omul.<\/p>\n

    Putem vorbi \u015fi de func\u0163ia eliberatoare, cathartic\u0103 a cuv\u00e2ntului, pentru c\u0103 el desc\u0103tu\u015feaz\u0103 lumea din codurile fixe \u015fi perimate \u00een timp, prin care a fost receptat\u0103, red\u00e2ndu-i \u00eensu\u015firea primordial\u0103 de a fi inepuizabil\u0103. (Elena Raluca Manea).<\/p>\n

    Esen\u0163a atitudinii liricie a lui V. Voiculescu rezult\u0103 din credin\u0163a \u00een posibilitatea r\u0103scump\u0103r\u0103rii fiin\u0163ei umane, a salv\u0103rii sufletului printr-o imens\u0103 suferin\u0163\u0103. Scrierile lui cu caracter religios sunt poeme ale m\u0103re\u0163iei \u015fi mizeriei iubirii, ale Tat\u0103lui nostru Ceresc, ale Fiului, ale luptei permanente din sufletul uman. (Maria Magdalena Stanciu-Toma).<\/p>\n

    Relu\u00e2nd, \u00een apusul vie\u0163ii, s\u00e2mburele tematic \u015fi contextul filosofic al sonetelor lui Shakespeare \u2013 scrie profesoara Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga \u2013 Voiculescu a intrat \u015fi el \u00eentr-o conven\u0163ie. Dar, la el, conven\u0163ia este pretextul unei intr\u0103ri \u00eentr-o confesiune ultim\u0103. Ca o contraparte a durerii, a iubirii frustrate, a patimilor c\u0103rnii, a dezgustului \u015fi a remu\u015fc\u0103rilor, sentimentul se purific\u0103 prin imagini \u015fi se sublimeaz\u0103 \u00een idei poetice de o considerabil\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime. Revan\u015fa geniului asupra celor de r\u00e2nd se ia cu o for\u0163\u0103 dramatic\u0103 de persuasiune.El, cel care \u015ftie, se \u00eembrac\u0103 \u00een mag ori \u00een demiurg, adic\u0103 \u00een haina celui apt de transcendere.<\/p>\n

    Fiecare dintre sonete este, \u00een acest sens, ini\u0163iatic. Sonetele se adreseaz\u0103 poeziei mai vechi a lui V. Voiculescu, \u00een m\u0103sura \u00een care se adreseaz\u0103 poeziei, dar \u015fi experien\u0163ei ultime.<\/p>\n

    Leg\u00e2ndu-se de versurile mai vechi, continu\u00e2ndu-le \u015fi explic\u00e2ndu-le, Ultimele sonete… r\u0103m\u00e2n, totu\u015fi, o oper\u0103 autonom\u0103, experien\u0163a brut\u0103 a unui creator \u00eentr-un timp al crea\u0163iei.<\/p>\n

    Poetul nu se mai adreseaz\u0103 unui anumit public, el nu are un public, el scrie pentru a se supune condi\u0163iei sale de creator; scrie, spune V. Voiculescu, pentru eternitate.<\/p>\n

    El se autoexileaz\u0103 \u015fi \u00eentr-un timp al literaturii \u2013 Rana\u015fterea, dar \u015fi \u00eentr-un \u201elimbaj\u201d, \u00eentr-un discurs care marcheaz\u0103 alt discurs: exilatul transmite mesaje \u00eentr-un limbaj ce este accesibil doar ini\u0163ia\u0163ilor: celor pentru care Literatura este un domeniu sacru. Dac\u0103 Prim\u0103vara renascentist\u0103 poate fi unul dintre decorurile sonetelor, ea este, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, subminat\u0103 de \u201eanotimpul exilului\u201d: de anotimpul \u201elimbajului voiculescian\u201d<\/p>\n

    \u00cen sonetul al cincilea rena\u015fterea voiculescian\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte, a\u015fa cum o va face de multe ori pe parcursul sonetelor, impasul; nu prim\u0103vara, nu anotimpul re\u00eenvierii \u201ed\u0103 buzna\u201d, ci iarna, m\u0103rturie a impasului; \u00eencoron\u0103rile celorlalte sonete sunt acum \u201edescoron\u0103ri\u201d; anul \u00ee\u015fi leap\u0103d\u0103 coroana, refuz\u0103 regalitatea, st\u0103p\u00e2nirea. \u00centreb\u0103rii ini\u0163iale \u00eei corespunde alta, adresat\u0103 altui domn; surghiunul temporal este \u015fi unul spa\u0163ial.<\/p>\n

    \u00cen ultimele sonete… temele sunt sumbre, gerurile, z\u0103pezile sunt ucig\u0103toare. \u00cen sonetul al 22-lea poetul e \u201edezghiocat de vise de promoroac\u0103\u201d, de \u201eamarnice v\u00e2ntoase de g\u00e2nduri \u015fi nesomn\u201d. Imaginea fundamental\u0103 a copacului serve\u015fte din nou la construirea unei alegorii; invoca\u0163ia (\u201e\u00cendur\u0103-te, coboar\u0103 \u015fi vino de m\u0103 vrei \/ P\u00e2n\u2019 nu s-a\u015ftern pe mine solemnele z\u0103pezi\u201d) are \u00een vedere finalul. Z\u0103pezile solemne nu las\u0103 nicio \u015fans\u0103, ele reprezint\u0103 sf\u00e2r\u015fitul; dincolo de ele nu mai e nimic. \u00cenghe\u0163ul ca moarte apare \u015fi \u00een sonetele 32 \u015fi 52. \u015ei, numit prin perifraz\u0103, \u00een altele. El apar\u0163ine canonului, petrarchismului, poeziei galante, primului registru de metafore ale poeziei. Dac\u0103 anotimpul de referin\u0163\u0103 al Ultimelor sonete … e prim\u0103vara (corespunz\u0103toare, literar, Rena\u015fterii), cu expansiunile ei florale, cu armoniile ei vegetale, dar mai ales cu \u201e\u00eenvierile\u201d petrecute sub semnul ei, iarna e un anotimp al gesta\u0163iei, al preg\u0103tirii miraculoaselor Rena\u015fteri. Nu numai at\u00e2t \u00eens\u0103: z\u0103pezile, \u00eenghe\u0163ul, frigul apar\u0163in unui lan\u0163 de opozi\u0163ii ce ar pune \u00een cump\u0103n\u0103 valorile vie\u0163ii. Anun\u0163area frigului sau a z\u0103pezilor poart\u0103 mereu un aer sumbru: se intr\u0103 \u00eentr-o lume interioar\u0103, se coboar\u0103 \u00een Hades. Iarna \u00eencheie un ciclu: vorbe\u015fte despre un sf\u00e2r\u015fit. Z\u0103pada egaleaz\u0103 contrariile, frigul anuleaz\u0103 mi\u015fcarea. Decor \u00een sonete, hibernalul reprezint\u0103 \u015fi un element al \u201ecompeti\u0163iei\u201d poetice, echilibr\u00e2nd patimile, mereu aflate \u00een plin\u0103 ardere, temper\u00e2nd combustia sentimentelor. Veghea caracteristic\u0103 eroului din sonete revine \u00een sonetul al cincilea; se vegheaz\u0103, aici, \u201eiubirea pl\u0103p\u00e2nd\u0103\u201d, a\u015fa cum este \u201eo comoar\u0103-n veci h\u0103r\u0103zit\u0103\u201d; acum dezl\u0103n\u0163uirea compara\u0163iilor ne anun\u0163\u0103 c\u0103 suntem \u00een plin\u0103 competi\u0163ie poetic\u0103; \u00een stil competitiv, poetul e un Argus, dar nu cu o sut\u0103 de ochi, ci cu o mie.<\/p>\n

    Imaginile \u201etitanice\u201d primesc noi referin\u0163e \u00een sonetul al \u015faselea; \u00een bestiarul voiculescian apare vulturul, bine\u00een\u0163eles r\u0103nit; apare \u015fi o \u201eos\u00e2nd\u0103\u201d care, rostit\u0103 de partenerul erotic, devine \u201elege de aur pur \u015fi greu\u201d. Ar trebui s\u0103 studiem, aici, rolul metalelor pre\u0163ioase \u00een poezia lui Voiculescu.<\/p>\n

    Sonetul 90 \u2013 all 244-lea sonet imaginar shakespearean \u2013 vorbe\u015fte de ie\u015firea din starea \u201esacr\u0103\u201d, de ie\u015fire \u00een condi\u0163ia vremelnic\u0103: umilin\u0163a m\u0103rturiei nu-i egal\u0103 dec\u00e2t cu orgoliul cu care se oficia ceremonia unirii. \u201e… \u00ceng\u0103duie s\u0103-\u0163i spun,\u00a0 \/ Oceanule de geniu ce-n veci chiar \u015fi uitarea \/ Cine-ar putea, cu at\u00e2ta mai mult un biet nebun, \/ \u015ei \u00een ce chip pe lume s\u0103 p\u00e2ng\u0103reasc\u0103 marea?\u201d Poetul \u015fi-a reg\u0103sit condi\u0163ia \u201ep\u0103m\u00e2nteasc\u0103\u201d, timpul s\u0103u \u201esacru\u201d a luat sf\u00e2r\u015fit. Cuvintele retragerii numesc starea de excep\u0163ie, extraordinara aventur\u0103, condi\u015fia \u201eira\u0163ional\u0103\u201d a unirii (e \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de \u201eun biet nebun\u201d). Aventura s-a terminat; la fel cum, alt\u0103dat\u0103, Babel nega drepturile poetului de a atinge divinitatea, sf\u00e2r\u015fitul sonetelor subliniaz\u0103 e\u015fecul. Luarea la cuno\u015ftin\u0163\u0103 a condi\u0163iei fragmentare, acceptarea ei, relanseaz\u0103 ideea \u201enumelui\u201d, cel ce vorbe\u015fte are acum o identitate din nou exact\u0103, el e din nou Mefisto, dar un Mefisto al parodiei, profan.<\/p>\n

    Ie\u015firea din starea sacr\u0103 desacralizeaz\u0103 sonetele; poetul ce le-a \u00eenf\u0103ptuit nu mai e geniul, ci unul care poate \u00eencerca starea de umilin\u0163\u0103: \u201eAm cutezat atuncea, \u00eengenuncheat umil, \/ S\u0103 te cobor… jos… p\u00e2n\u0103-n ad\u00e2nca mea smerenie…\u201d<\/p>\n

    Odat\u0103 desp\u0103r\u0163it de timpul shakespearean, ruga poate deveni o modalitate poetic\u0103; poetul se adreseaz\u0103 marelui creator a\u015fa cum s-ar adresa Divinit\u0103\u0163ii. Primii t\u0103lmaci ai textelor de cult nu foloseau alt mod de a se adresa scriptelor sfinte: \u201eDe-am t\u0103lm\u0103cit cu umbre lumina ta regeasc\u0103 \/ De lacrimi, ca \u015fi ochii, mi-s versurile ude. \/ Te-am \u00eeng\u00e2nat ca pruncul ce-nva\u0163\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \/ \u015ei-n r\u00e2vna-i sc\u00e2lciaz\u0103 cuvintele ce-aude…\u201d. Extraordinara experien\u0163\u0103 a poeziei a luat sf\u00e2r\u015fit, timpul \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte matca lui proprie. Poezia redevine o problem\u0103 de limbaj, \u00eentr-un timp ce este, acum, al cuvintelor: izgonite din \u201eparadis\u201d, ele devin \u201eimaginare\u201d, palid\u0103 copie a marilor cuvinte, sanctificate de Creator. (Virginia Cristina Zamfir).<\/p>\n

    Apari\u0163ia \u00een 1964, la un an dup\u0103 moartea poetului Vasile Voiculescu, a \u201eUltimelor sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu\u201d, a provocat o mare surpriz\u0103. Distinsul critic \u015fi istoric literar Perpessicius aprecia \u00een prefa\u0163a volumului c\u0103 este \u201euna din marile zile festive ale lirismului nostru contemporan\u201d. Vladimir Streinu, \u00eenf\u0103ptuind o analiz\u0103 a \u00eentregii opere a poetului buzoian, este de p\u0103rere c\u0103 \u201eSonetele constituie o doctrin\u0103 a iubirii, o erozofie\u201d, n\u0103scut\u0103 dintr-un mimetism liric superior. (Elena Popescu). Erosul transcende existen\u0163a omeneasc\u0103 d\u00e2nd timpului sens, al c\u0103rui corespondent spa\u0163ial \u00een ordine absolut\u0103 este nem\u0103rginirea. (Dumitra Nu\u0163\u0103). Deznod\u0103m\u00e2ntul povestirii trimite c\u0103tre mitul totemic, acela c\u0103 str\u0103mo\u015ful tuturor vie\u0163uitoarelor lumii este pe\u015ftele, ca motiv mitic, arhetipal \u00een mitologia popular\u0103 autohton\u0103. (Raluca Ni\u0163u). \u00centre anii 1947 \u015fi 1958 Voiculescu a conceput cele mai semnificative poeme de dragoste, reunite \u00een volumul ap\u0103rut postum \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de…\u201d, al\u0103turi de romanul fantastic \u201eZahei Orbul\u201d. (Antoaneta Carmen Coman)<\/p>\n

    Poeziile care \u00eel reprezint\u0103 cu adev\u0103rat pe marele poet religios V. Voiculescu au fost scrise \u00eentre 1949-1958. Prin medita\u0163ie \u015fi prin exerci\u0163iile spirituale ale isihiei el dep\u0103\u015fea starea de extaz \u015fi se ridica p\u00e2n\u0103 la aceea de entaz. Rodul literar al acestei experien\u0163e este ciclul \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de V. Voiculescu\u201d. Iconografia cristologic\u0103 e destul de bogat\u0103 \u00een lirica de inspira\u0163ie religioas\u0103 a lui V. Voiculescu. Din aceast\u0103 categorie fac parte poeziile: Magii\u201d, \u00cen gr\u0103dina Ghetsemani\u201d, \u201ePe drumul de aur al Sidonului\u201d, Iisus pe ape\u201d. (Irina Pi\u0163oiu)<\/p>\n

    \u00ceN TOT \u015eI \u00ceN TOATE<\/p>\n

    Nu-l putem vedea, dar \u015ftim cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 exist\u0103. Facem un pas, c\u0103dem, apoi ne ridic\u0103m. Fiecare om \u00cel cunoa\u015fte pe Dumnezeu. Nimeni nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 ideea de Dumnezeu. Nimeni nu L-a v\u0103zut vreodat\u0103. \u00cen El ne mi\u015fc\u0103m \u015fi suntem. \u00cen floarea care tocmai a \u00eenflorit. Cred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele. Iubire suprem\u0103, conform dogmaticii ortodoxe. Noi nu putem fi Dumnezeu, putem ajunge asemenea Lui. Dumnezeu li s-a ar\u0103tat primilor oameni. Ne-a dat pecetea ve\u015fniciei, sufletul, spre a putea rezista timpului. \u00cei pas\u0103 de mine? Suferin\u0163a este izvorul sublimului, leag\u0103nul vie\u0163ii \u015fi hrana sufletului. Toat\u0103 lumea \u015ftie faptul c\u0103 Dumnezeu reprezint\u0103 perfec\u0163iunea. Datorit\u0103 faptului c\u0103 Dumnezeu e \u00een tot \u015fi \u00een toate, \u015ftie c\u00e2nd noi oamenii de r\u00e2nd nu cinstim cum se cuvine Sf\u00e2nta Cruce, c\u0103ci astfel ni l-a d\u0103ruit pe Fiul S\u0103u pentru a suferi \u015fi p\u0103timi pentru noi. Cripticul dep\u0103\u015fe\u015fte fanicul. \u00centruparea s-a f\u0103cut \u00een fiin\u0163a aceasta umil\u0103 \u2013 omul. Lumina a venit la \u00eentuneric pentru a-l \u00eendep\u0103rta. Ce ar fi o lume f\u0103r\u0103 Dumnezeu? Trebuie s\u0103 credem \u00een El, pentru a-L putea vedea. Dumnezeu este totul \u00eentru toate \u015fi nimeni nu-i nimic. Poezia este o rug\u0103ciune invers\u0103. A\u015fa cum o mam\u0103 nu-\u015fi abandoneaz\u0103 copilul dup\u0103 ce-i d\u0103 via\u0163\u0103, tot a\u015fa Dumnezeu e cu noi \u015fi ne vegheaz\u0103 de-a lungul \u00eentregii vie\u0163i. Omul e liber numai \u00een Dumnezeu. \u00cen acea pace primordial\u0103, f\u0103ptura cr\u0103iasc\u0103 a omului, domn \u015fi rob, totodat\u0103, domnind peste stihii \u015fi liturghisind cu \u00eengerii, este bucuria divin\u0103 a cosmosului. Dar iat\u0103 c\u0103, angajat \u00een dramatica aventur\u0103 a orgoliului, omul gre\u015fe\u015fte. Omul exist\u0103 cu adev\u0103rat numai at\u00e2t c\u00e2t iube\u015fte, at\u00e2t c\u00e2t se confund\u0103 cu iubirea \u00eens\u0103\u015fi. C\u00e2nd se exclude singur din iubire, \u00eenceteaz\u0103 de a mai exista. Dac\u0103 un om ar deveni cumva l\u0103cust\u0103 sau microb ar fi o slab\u0103 asem\u0103nare cu ceea ce a \u00eensemnat Hristos s\u0103 devin\u0103 om. El ne-a m\u00e2ntuit c\u00e2nd eram vr\u0103jma\u015fii lui. Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a creat lumea \u015fi tot prin cuv\u00e2nt ne va judeca. Atot\u0163iitorul ne izb\u0103ve\u015fte de v\u0103mile celor vicleni. Uit\u00e2ndu-ne \u00een jurul nostru, ar trebui s\u0103-l vedem pe Dumnezeu, pentru c\u0103 El este Creatorul nostru \u015fi Creatorul tuturor lucrurilor care ne \u00eenconjoar\u0103. Via\u0163a mistic\u0103 este esen\u0163ialmente via\u0163\u0103 \u00eentru Hristos, iar omul \u00eendumnezeit se d\u0103 pe sine, cu dragoste, altora, tot a\u015fa cum Iisus Hristos din dragoste s-a dat pe Sine, \u00eentru izb\u0103virea de p\u0103cate a oamenilor. \u00cel g\u0103sim pe El sub fiecare piatr\u0103, pe orice petal\u0103 aromitoare, \u00een str\u0103fundul p\u0103m\u00e2ntului ori pe aripile p\u0103s\u0103rii r\u0103nite. Ce-a\u015f fi eu f\u0103r\u0103 Dumnezeu? Sim\u0163urile sunt pentru om cea mai mare groaz\u0103, cel mai mare iad, p\u00e2n\u0103 \u00een clipa c\u00e2nd le atinge puterea minunat\u0103 a Domnului. Vom putea s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103m prin cuvinte, s\u0103 \u00een\u0163elegem cu mintea noastr\u0103 toate c\u00e2te sunt \u00een Dumnezeu? Doamne al puterilor, fii cu noi!<\/p>\n

     <\/p>\n

    CONNECTING<\/p>\n

    C\u0103 nu mai am cuv\u00e2nt \u00een fa\u0163a lor. C\u0103 salariatul cunoa\u015fte regulile \u00eenc\u0103lcate. Auditul a avut loc \u00eentr-un context conflictual. \u015ei-au rupt b\u0103\u015fti pe la u\u015f\u0103. Ne cer 50 de \u00eenregistr\u0103ri (probabil etnografice). S\u0103-l fac\u0103 ei cincizecime. (La anchet\u0103, nu el era Hemingway, c\u00e2t despre ei…) Lapte pentru somn. Nazareus Rex. Doar (ai auzit) toaca. Am pune vocile florilor de m\u0103r. Nu ne-om mai duce pe copc\u0103. Dulce fiin\u0163\u0103, readu\u015fi la canibalism, la mitraliere. Selima n-a dat niciun semn. Ne ridic\u0103m, mi\u015fc\u0103-te, \u0103\u015ftia se f\u0103cur\u0103 mai r\u0103i ca muscalii, rise, chef \u015fi fotbal, ceilal\u0163i nu exist\u0103m, cum nu las\u0103 ei popoarele. C\u0103 nu-\u0163i cer mult, c\u0103 nu-\u0163i cer bani \u00eemprumut, d\u0103-mi, doamne, noroc \u015fi s\u0103n\u0103tate s\u0103 le pot iubi pe toate. Comisarul a \u00eenotat \u00eembr\u0103cat lacul Cernica dus-\u00eentors. Adriatica ne\u00eenotat\u0103. Beijing prea departe. Suntem g\u0103si\u0163i de subiect, unii cu banii, al\u0163ii cu limba rom\u00e2n\u0103. Doi tinerei \u00ee\u0163i dau bro\u015furi \u015fi teme de medita\u0163ie, tenta\u0163ie de asasinat, e\u015fti politicoas\u0103, dusul nelenevit de verde \u015fi gardieni, pre\u015fedinta Finlandei. \u00cen necazul bucuriei a\u015ftept\u0103m cutremurul lui Cio Fu. Vai de curvele lui Bul\u0103. Beckett \u00een c\u0103tare, Magritte, Apostu, la sfat Crimhilda. Boul bea singur, nou\u0103, ca \u015fi ungurilor, ne trebuie companie, Voluspo, am tradus-o acum 30 de ani, eu acum 30 de zile, dicta\u0163i, se uit\u0103, doamna, el e ardelean, poate nu mi-o mai d\u0103, el n-aude, ea-i strig\u0103, nu \u00een\u0163elege, am glumit, ce e\u015fti a\u015fa repezit, sunt berbec, eu-el fecioar\u0103 iar eu-ea scorpion. \u00centr-un timp adusese poemele lui Kalidasa \u00een englez\u0103, de Dutt, \u00eencep\u00e2nd cu Meghaduta, \u00een mandakranta, le-am povestit metrul, doamna ar fi scris, el \u015ftia raasa, a\u015f fi extins dhvani. Scrisori de la Eliade, nu-l \u015ftia pe Lombardi, filosof de-al lor, cu Blaga, Popa-Kirkegaard, tangoul tigrului, \u00eemi place formula, ce-a fost taic\u0103-meu, contabil, \u00eei traduceam din armat\u0103 Rousseau, Confesiuni, d-n\u0103 doctor, s\u0103 vede\u0163i jurnalul schizofreniei \u015fi Kumarasambhava pasti\u015fat, n-o \u00eenghi\u0163ea pe nevast\u0103-mea, iar el divor\u0163ase de mama, accent pe Ka \u00een Kalevala. N-a\u015f fi \u00eendr\u0103znit sf\u00e2r\u015fitul Rom\u00e2niei, mai ale de fa\u0163\u0103 cu d-na doctor. Pe r\u00e2nd ar\u00e2nd ce c\u00e2nt\u0103 pas\u0103rea din m\u0103rul \u00een scuturare. Sinucideri \u00een c\u00e2rd mauriac. Vreo copil\u0103rie nefericit\u0103. C\u0103 vine 6.6.06. Da, cutremur \u00een Pacific, la antipod, acolo unde ni-s. Produc\u0163ie de invizibilitate. Grupul ie\u015fisem din \u00eenc\u0103 un muzeu al turului englez, mai a\u015fteptam pe c\u00e2\u0163iva, pe trotuarul advers, eram cu Iliescu \u015fi Roman, a mers, mda, sigur, Petric\u0103, el mai era, nici el, toate str\u0103zile goale, bulevardul \u00een sus, fugi, geaba, ocolitoare, un \u015fantier, prin el, un palat, ca prin trenuri s\u0103 traversezi, urc \u00een attic, dau de careva, m-am pierdut de grup, acte-bani nu-s la mine, cobor, iar m\u0103 \u00eenv\u00e2rtesc, cum s\u0103 comunic \u00een Bucure\u015fti cu Plata, la ambasad\u0103 cum s-ajung, comunist\u0103, umilin\u0163\u0103, sau cumva acas\u0103, trebuie s\u0103-mi g\u0103sesc ceva de lucru, poate la \u015fantier (nu-n Turku). Arhaismul \u00een turism ar mic\u015fora cifra, o ferm\u0103 zootehnic\u0103 ar reu\u015fi la Tulghe\u015f, dac\u0103 s-ar g\u0103si antreprenorul \u015fi n-ar mai fi oamenii arhaici, cu pr\u0103jina lor, cinci oi, condu\u015fi de la Bruxelles, de la Moscova, ca pe Insula \u015eerpilor, holocomunism, ne-am \u00eentors prematur din India, craterul Haret, singur de \u0163i-ar mai trece furia pe aproape, \u00eemi voi c\u0103s\u0103pi documenta\u0163ia, pe post de London Buckey. M\u0103 pusese ceva B\u0103sescu, m-ajunsesem un timp, un minut m\u0103 entuziasmasem, apoi lucrurile intraser\u0103 \u00een rutin\u0103, c\u00e2t s\u0103 m\u0103 sperii oarecum c\u00e2t de singur poate fi omu\u2019, pe m\u00e2na acelora\u015fi, astfel Rom\u00e2nia poate disp\u0103rea lini\u015ftit\u0103 cum nu va fi ap\u0103rut dec\u00e2t din voia sacrificatorilor, \u00eei \u015fi scrisese Goma dumnealui, plimb\u0103ri \u00een Turku, poate \u00eencheiem acolo, c\u0103ut\u0103m \u00eencotro s\u0103 murim bine, ce atmosfer\u0103 nenorocit\u0103 pe toat\u0103 linia, se caricheaz\u0103 \u015fi lovitura hermin\u0103, plexiglas \u00een col\u0163uri, scriu s\u0103 nu scriu. Bute \u00een ap\u0103rare, \u00eentre corp \u015fi ficat, defensiv\u0103 activ\u0103, replici, a treia luare \u00een bra\u0163e, b\u0103taie \u00e2n fine. \u015ei voi, Shivo tr\u0103ise pentru literatur\u0103, omor\u00e2ndu-se pentru familie, sc\u0103ldat \u00een sinucidere, suferise pentru to\u0163i, s\u0103 ne fie sf\u00e2nt, popa c\u0103 nu, pe voi v-a dat peste cap vis\u00e2ndu-l g\u00e2nd \u00eenconjurat ca voi, ne vom vedea de propria moarte \u00eenf\u0103\u015fur\u00e2ndu-ne \u00een masc\u0103 finlandez\u0103, pe loc \u00eentr-un lemn, voi ve\u0163i cre\u015fte, pune talentul cu nenorocirea, cerc f\u0103r\u0103 uliu, dac\u0103 nu faci ciroz\u0103 se spal\u0103 energiile, cine te face timid \u015fi s\u0103rac, estetic\u0103 trist\u0103, \u015facali etaja\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    DR\u0102GHICESCU \u2013 NOICA – DEVENIREA \u00ceNTRU FIIN\u021a\u0102 Dumitru Dr\u0103ghicescu, Viitorul nu trebuie s\u0103 exclud\u0103 fiin\u021ba Rafail Noica, Devenirea omului este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27503"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27506,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27503\/revisions\/27506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}