{"id":27570,"date":"2016-10-11T06:36:55","date_gmt":"2016-10-11T06:36:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27570"},"modified":"2016-10-11T06:36:55","modified_gmt":"2016-10-11T06:36:55","slug":"viorel-dolha-%e2%80%93-totul-despre-transnistria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/10\/11\/viorel-dolha-%e2%80%93-totul-despre-transnistria\/","title":{"rendered":"Viorel DOLHA \u2013 Totul despre Transnistria"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Transnistria \u00een sens geografic este delimitat\u0103 de malul de 800 km al Nistrului, de malul de 600 km al Bugului \u015fi litoralul de 150 km al M\u0103rii Negre(1)<\/sup><\/strong>. Prin rom\u00e2ni transnistrieni \u00een\u0163elegem \u00eens\u0103 pe to\u0163i cei de dincolo de Nistru, cuprinz\u00e2nd Podolia \u015fi merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Nipru ba chiar Don, \u00een Crimeea, Caucaz \u015fi Siberia.<\/p>\n

\n\u00cenceputurile \u00eentinderii marginii estice a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii la est de Nistru se reg\u0103sesc \u00een simbioza dintre tyrage\u0163i (ge\u0163ii de la Tyras sau Nistru), deci \u00eentre supu\u015fii lui Burebista, care la gurile Bugului st\u0103p\u00e2nea Olbia \u015fi rom\u00e2nii ale c\u0103ror urme se g\u0103sesc la tot pasul.
\nDin vremuri foarte vechi a \u00eenceput \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi ruteni sau ucrainieni un v\u0103dit proces de interpenetra\u0163ie etnografic\u0103 \u015fi demografic\u0103 continuat \u00een decursul veacurilor prin coloniz\u0103ri \u015fi emigr\u0103ri ale acestor dou\u0103 rase. St\u0103p\u00e2nirea cnejilor bolohoveni se afla pe cursul r\u00e2ului Sluci \u015fi pe Bugul superior care sunt \u015fi cei care \u00eei vor preceda pe cazaci(2)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Istoricul ucrainian V. B. Antonovici scria \u00een 1885 c\u0103 nici dreapta nici st\u00e2nga Nistrului \u201enu a apar\u0163inut nici principilor halicieni nici altor principi ru\u015fi\u201d(3)<\/sup><\/strong>. Lupta corp la corp cu triburile slave \u015fi turaniene nu va \u00eempiedica realizarea statului moldovean \u00een sec. XIV, principatul de la Baia al\u0103tur\u00eendu-se altor a\u015fez\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti mai vechi, unele r\u0103sp\u00e2ndite p\u00e2n\u0103 \u00een Polonia \u015fi Volhinia(4)<\/sup><\/strong>. \u00centre voievozii bolohovenilor mai cunoscu\u0163i sunt Alexandru din Bel\u0163i \u015fi Gleb al lui Ieremia(5)<\/sup><\/em>. \u00cenc\u0103 la debutul mileniului al II-lea, aceast\u0103 rom\u00e2nitate era destul de puternic\u0103, surse scandinave din veacul XI semnal\u00e2nd prezen\u0163a \u201eblakumenilor\u201d dincolo de Nistru, iar o cronic\u0103 veche ruseasc\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 pe aceia\u015fi \u201evolohove\u201d \u00een zon\u0103(6)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cen Crimeea ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 la 1287 un Cr\u0103ciun, la 1280 o \u201eunguroaic\u0103 M\u0103rioara\u201d de la Caffa, iar \u00een sec. XV \u201eungurii\u201d Radu, Stanciu, Stoica \u00een aceea\u015fi colonie(7)<\/sup><\/strong>, elementul rom\u00e2nesc cunosc\u00e2nd iat\u0103 din excesul s\u0103u de vitalitate \u015fi fenomenul de diaspor\u0103. La 25 mai 1455 or\u0103\u015fenii din Cetatea Alb\u0103 nemul\u0163umi\u0163i de ac\u0163iunile piratere\u015fti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun st\u0103p\u00e2nire pe aceast\u0103 fortifica\u0163ie \u015fi \u00eei trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conduc\u0103torii cet\u0103\u0163ii. Podolia epocii lui \u015etefan cel Mare este socotit\u0103 de N. Iorga ca apar\u0163in\u00e2nd \u201ede fapt nim\u0103nui\u201d, de\u015fi succesiv \u0163inuse nominal de cnejii t\u0103tari, Marele Cnezat al Lituaniei \u015fi Polonia. Pe nesim\u0163ite s-a n\u0103scut o Moldov\u0103 \u201enou\u0103\u201d dincolo de Nistru cu sate din ce \u00een ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupat\u0103 de Moldova \u00eentre 1455-1475.<\/p>\n

\nCazacii rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

\n

\u015etefan Bathory \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre \u00eenalta Poart\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00eentinderile dintre Bug \u015fi Nipru erau populate cu o adun\u0103tur\u0103 de oameni compus\u0103 din poloni litvani, moscali \u015fi rom\u00e2ni. Cazacii sunt str\u00e2n\u015fi dintre moscali \u015fi rom\u00e2ni(8)<\/sup><\/strong>. Prin denumirea de cazac, t\u0103tarii \u00een\u0163elegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vi\u015fnovie\u0163chi se cobora dintr-o sor\u0103 a lui Petru Rare\u015f. A pretins \u015fi scaunul Moldovei(9)<\/sup>. Dup\u0103 Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, cazacii vor n\u0103v\u0103li \u00een Moldova de mai multe ori aduc\u00e2nd cu ei \u201eDomni\u015fori\u201d – fii adev\u0103ra\u0163i sau \u00eenchipui\u0163i de dincolo de Nistru ai domnilor de odinioar\u0103 ai Moldovei.<\/p>\n

\nIoan Nicoar\u0103 Potcoav\u0103 a fost primul hatman ales de \u00eentreaga Sece Zaporojean\u0103. El va reu\u015fi s\u0103 ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei \u015fi acela\u015fi noroc \u015fi-l vor \u00eencerca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din fruntea cazacilor: Alexandru \u015fi Constantin Potcoav\u0103(10)<\/sup><\/strong>, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor \u00eel vor mai de\u0163ine dintre rom\u00e2nii transnistrieni Ion Grigore Lobod\u0103, Tihon Baibuza, Samoil\u0103 Chi\u015fc\u0103, Ion S\u00e2rcu, Opar\u0103, Trofim Volo\u015fanin (Rom\u00e2nul), Ion \u015e\u0103rpil\u0103, Timotei Sgur\u0103, Dumitru Hunu \u015fi eroul legendar al cazacilor \u00een lupta pentru independen\u0163a Ucrainei, D\u0103nil\u0103 Apostol. Pe tot parcursul sec. XVI – XVIII, \u00eenalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lob\u0103d\u0103, (\u00een Pereiaslav), Martin Pu\u015fcariu (\u00een Poltava), Burl\u0103 (\u00een Gdansk), Pavel Apostol (\u00een Mirgorod), Eremie G\u00e2nju \u015fi Dimitrie B\u0103ncescu (\u00een Uman), Dumitra\u015fcu Raicea (\u00een Pereiaslav) comandantul Varlam Buh\u0103\u0163el, Grigore G\u0103m\u0103lie (\u00een Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (\u00een Ra\u015fcov), Petru Apostol (\u00een Lubensc). Al\u0163i mari comandan\u0163i de unit\u0103\u0163i c\u0103z\u0103ce\u015fti dintre \u201edacii transnistrieni\u201d sunt: \u0162opa, Scap\u0103, \u0162\u0103ranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Des\u0103lag\u0103, Dr\u0103gan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turcule\u0163, Chigheci, Grigora\u015f, Bogdan, Radul, Foc\u015fa, Basarab, Grigorcea, Borcea, etc. Mul\u0163i din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654(11)<\/sup><\/strong>, iar al\u0163ii precum generalul Ciorb\u0103 \u015fi coloneii M\u00e2ndra, Ghinea \u015fi Br\u00e2nca vor intra \u00een servicul Rusiei(12)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nDomnii Moldovei au st\u0103p\u00e2nit Transnistria<\/strong><\/p>\n

\n

Dup\u0103 ce \u00een 1574, Ion Vod\u0103 Armeanul pomenea de \u201e\u0163ara noastr\u0103 a Moldovei de dincolo de Nistru\u201d, dup\u0103 ce \u00een 1602 boierii(13)<\/sup><\/strong> vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 \u201eDespot al Moldovei \u015fi Ucrainei\u201d(14)<\/sup><\/strong> \u00eemplinind pe l\u00e2ng\u0103 rolul de domnitor al Moldovei \u015fi rostul de hatman(15)<\/sup><\/strong> \u015fi administrator al Ucrainei, unde \u00een vremea aceasta se vor scrie \u015fi acte redactate \u00een rom\u00e2ne\u015fte (16). Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum doar hotarul etnic dep\u0103\u015fise Nistrul, Duca va duce \u015fi hotarul politic \u00een zona transnistrean\u0103 av\u00e2nd \u00een st\u0103p\u00e2nire toate teritoriile dintre Carpa\u0163i \u015fi Nipru. Dup\u0103 el au mai de\u0163inut conducerea Ucrainei, \u015etefan Movil\u0103, Dimitrie Cantacuzino \u015fi Ene Dr\u0103ghici, iar cu mari func\u0163ii au fost \u015fi Simeon Pali\u015f \u015fi Sandu Col\u0163ea (17)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nConsecin\u0163\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii lui Duca Vod\u0103 (care a ridicat cur\u0163i domne\u015fti la \u0162icanova pe Nistru \u015fi Nimirov pe Bug) Moldova continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1765 s\u0103 administreze \u015fi malul st\u00e2ng al Nistrului(18)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nImportantele centre ale Transnistriei erau Movil\u0103ul, Dub\u0103sari, Silibria, Iampol, Jaruga, Ra\u015fcov, Vasilc\u0103u. \u00cen noua oblastie format\u0103 de ru\u015fi la Oceakov (la a c\u0103rei construc\u0163ie Petru \u015echiopu participase cu 15.000 salahori \u015fi 3.000 care) au primit \u00een sec. XVIII p\u0103m\u00e2nturi boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Macaresu, Cucu, Boian, Iliescu, Sab\u0103u, C\u0103n\u0103n\u0103u, Cr\u0103ciun, Pascal, Hagil\u0103, S\u0103car\u0103, Nicori\u0163\u0103, Ghenadie, Dodon, Zurucil\u0103 etc. Cetatea a fost cerut\u0103 de Mihai Viteazul la 1600 \u015fi ap\u0103rea \u00eenc\u0103 de pe atunci, ca fiind unul din ora\u015fele Moldovei). \u00centr-un recens\u0103m\u00e2nt din 1793, \u00eentre Nistru \u015fi Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv rom\u0103ne\u015fti (19)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nBiserica transnistrean\u0103 subordonat\u0103 din vechime bisericii rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n

\n

\u0162inutul gravita \u015fi biserice\u015fte spre Moldova, astfel la 1657 mitropolitul Sucevei hirotonise\u015fte pe Laz\u0103r Branovici ca episcop la Cernigov(20)<\/sup><\/strong>. \u00centr-un act dat la Thighina \u00een 1769 se face urm\u0103toarea precizare privind subordonarea bisericeasc\u0103: \u201emitropolitul Proilavei (Br\u0103ilei), al Tamarovei (Reniului), al Hotinului, al tuturor marginilor Dun\u0103rii \u015fi al Nistrului \u015fi al \u00eentregii Ucraine a hanului\u201d(21)<\/sup><\/strong>. \u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri \u0163inutul dintre Nistru \u015fi Bug a intrat sub jurisdic\u0163ia episcopiei Hu\u015filor. Dup\u0103 1792 (dat\u0103 la care ru\u015fii ating Nistrul) Transnistria va apar\u0163ine biserice\u015fte de Ecaterinoslav \u00een fruntea c\u0103reia \u00eens\u0103 era rom\u00e2nul Gavril B\u0103nulescu-Bodoni, care dup\u0103 anexarea Basarabiei va reuni sub aceea\u015fi mitropolie Chi\u015fin\u0103ul, Hotinul \u015fi Oceacovul \u201efiindc\u0103 \u00een \u0163inutul Oceacovului precum \u015fi \u00een Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari \u015fi coloni\u015fti de diferite neamuri, iar ru\u015fi sunt foarte pu\u0163ini\u201d. Din 1837 se va \u00eenfiin\u0163a eparhia Chersonului \u015fi Tauridei cu re\u015fedin\u0163a la Odessa(22)<\/sup><\/strong>. Pe malul st\u00e2ng al Nistrului \u015fi pe alocuri \u015fi \u00een stepa Chersonului p\u00e2n\u0103 la Bug, erau a\u015fez\u0103ri \u00een care fiin\u0163au cam 100 de biserici moldovene\u015fti, iar tot sudul Rusiei p\u00e2n\u0103 aproape de Kiev era \u00een stadiul de colonizare abia cu dou\u0103 decenii \u00eenainte de r\u0103pirea Basarabiei(23)<\/sup><\/strong>. \u00cen 1717 domnul Moldovei, Mihai Racovi\u0163\u0103, atest\u0103 printr-un act o d\u0103ruire de mo\u015fie f\u0103cut\u0103 peste Nistru lui Apostol Leca(24)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Capitala unei \u0163\u0103ri poart\u0103 numele unui rom\u00e2n transnistrean<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ru\u015fii vor ajunge \u00een 1772 la Bug, \u00een 1792 la Nistru \u015fi \u00een 1812 la Prut. La fiecare din aceste etape Rusia avea \u015fansa s\u0103 ob\u0163in\u0103 clauze privind dreptul supu\u015filor cre\u015ftini r\u0103ma\u015fi sub suzeranitate turceasc\u0103 s\u0103 se mute \u00eentre grani\u0163ele ei pentru a-i coloniza. \u0162arii doreau ca sudul Ucrainei s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nepopulat. Astfel la 1739 Constantin \u015fi Dumitra\u015fcu Cantemir (urma\u015fi ai celui ce la 1711 au trecut Nistrul cu 4.000 moldoveni) conduceau voluntarii moldoveni \u00een luptele cu turcii \u015fi \u00eencheiau la 5 septembrie o conven\u0163ie cu Rusia ob\u0163in\u00e2nd recunoa\u015fterea independen\u0163ei \u0163\u0103rii(25)<\/sup><\/strong>. La retragerea ru\u015filor ace\u015ftia au luat cu ei pentru coloniz\u0103ri peste 100.000 de suflete.<\/p>\n

\nEcaterina a II-a ne-ar fi mutat pe to\u0163i la est de Nistru<\/strong><\/p>\n

\n

La 1769-1774 la curtea Ecaterinei a II-a se f\u0103ceau proiecte de \u201etransplantare a popula\u0163iei am\u00e2nduror Principatelor\u201d, iar la 1792 se raporta c\u0103 au fost a\u015feza\u0163i \u00eentre Nistru \u015fi Bug \u201edou\u0103 treimi din locuitorii Moldovei\u201d fiind vorba ca acestei \u201eMoldove Noi\u201d s\u0103 i se dea autonomie \u015fi domn pe A. I. Mavrocordat(26)<\/sup><\/strong>. Acord\u00e2nd scutiri de serviciu militar \u015fi d\u0103ri, acoperind cheltuielile de c\u0103l\u0103torie, asigur\u00e2nd autonomie, biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, magistra\u0163i rom\u00e2ni, \u015fcoal\u0103 de limb\u0103 popular\u0103, tip\u0103rire de c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atr\u0103g\u00e2nd deja rom\u00e2ni din principate \u015fi Transilvania reu\u015fe\u015fte la 1783 s\u0103 a\u015feze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici rom\u00e2ne\u015fti(27)<\/sup><\/strong>. Se f\u0103ceau coloniz\u0103ri chiar \u015fi \u00een jurul Kievului, dar \u015fi \u00een sudul Rusiei, aduc\u00e2ndu-se c\u00e2te 25-40 de familii pentru o a\u015fezare. Ciobanii din Ardeal s-au a\u015fezat \u00een Crimeea, la Marea de Azov p\u00e2n\u0103 \u00een Caucaz sau \u00een Donbas. Salaria\u0163i din direc\u0163ia oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopen\u0163ia \u00een cercet\u0103rile etnografice \u015fi folclorice efectuate dincolo de Bug \u00eentre 1942-1944 g\u0103sesc \u00een ora\u015ful Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de Bucure\u015fti. B\u0103tr\u00e2nii spuneau c\u0103 fiecare familie primise 50 ha, dou\u0103 perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, \u015fi c\u0103 sosiser\u0103 din sudul Basarabiei(28)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nCu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fort\u0103re\u0163e pe malul st\u00e2ng al Nistrului: Tiraspol \u00een fa\u0163a Tighinei \u015fi Ovidiopol \u00een fa\u0163a Cet\u0103\u0163ii Albe(29)<\/sup><\/strong>. Marea majoritate a transnistrienilor fiind rom\u00e2ni, aceea\u015fi Erhani, Soltani, Bu\u015fil\u0103, Codreanu, Munteanu, Bra\u015foveanu, Ardeleanu, E\u015fanu vor fi m\u00e2na de lucru la ridicarea Odessei, dar \u015fi printre frunta\u015fii locali. B\u0103nulescu e cel care sfin\u0163e\u015fte temelia ora\u015fului Odessa \u015fi contribuie la planul de organizare al ora\u015fului, iar Manole e men\u0163ionat ca arhitect pe l\u00e2ng\u0103 guvernator. Pe firmele Odessei ap\u0103reau ciobotarul \u015etirbei, croitorul Sturza, restaurantul Catargi, iar suburbia \u201eMoldovanca\u201d populat\u0103 cu rom\u00e2ni va deveni un ora\u015f \u00eentreg cu peste 40.000 de locuitori (30)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nRom\u00e2nii pun bazele culturii ruse<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen 1796 la Dub\u0103sari ori Movil\u0103u s-a tip\u0103rit primul volum de versuri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (versuri originale \u015fi traduceri de I.Cantacuzino)(31)<\/sup><\/strong>. \u00cen 1799 rusul Pavel Sumarcov noteaz\u0103 c\u0103 \u00een Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dub\u0103sari, M\u0103l\u0103ie\u015fti majoritatea locuitorilor sunt moldoveni (32)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Cultura rom\u00e2neasc\u0103 a influen\u0163at \u015fi cultura ucrainienilor \u015fi ru\u015filor prin rom\u00e2nii ce \u015fi-au g\u0103sit rosturi \u00een Rusia. Petru Movil\u0103 a devenit mitropolit al Kievului \u015fi \u00eentemeietorul Academiei ruse\u015fti. C\u0103lug\u0103rul rom\u00e2n Paul Ber\u00e2nd\u0103 este \u00eentemeietorul lexicografiei ruse\u015fti. Milescu Sp\u0103taru pe l\u00e2ng\u0103 activitatea diplomatic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lui Petru cel Mare. Dimitrie Cantemir a depus o rodnic\u0103 activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 fiind \u015fi consilier intim al \u00eemp\u0103ratului. Her\u0103scu (Hir\u0103stov) a fost literat \u015fi \u00eent\u00e2i curator al universit\u0103\u0163ii din Moscova(33)<\/sup><\/strong>. Dosoftei va ajunge episcop al Azovului, Antonie (trecut peste Nistru \u00eempreun\u0103 cu cei peste 100.000 moldoveni la 1739) a devenit mitropolit de Cernigov \u015fi Bielgorod. Mihail Strilbi\u0163chi din Moldova \u00ee\u015fi va muta tipografia la Dub\u0103sari apoi la Movil\u0103u. Ioan Silviu Nistor \u00een \u201eIstoria rom\u00e2nilor din Transnistria\u201d mai aminte\u015fte de un rom\u00e2n Turcu ca autor al codului penal rusesc, de Mihail Volo\u015faninov ca organizator al Ministerului de externe rus \u015fi Grigore Volo\u015feninov (Rom\u00e2nul) de asemenea diplomat al Rusiei (34). Literatura rus\u0103 recunoa\u015fte c\u0103 poezia ruseasc\u0103 modern\u0103 \u00eencepe cu Antioh Cantemir. Prin Dimitrie Cantemir, prin Sp\u0103taru Milescu (care \u00een China la popasuri d\u0103 comand\u0103 cazacilor s\u0103 \u00eei c\u00e2nte \u201eDun\u0103re,Dun\u0103re\u201d), prin Leon Donici \u015fi al\u0163ii cap\u0103t\u0103 ni\u015fte mari oameni de cultur\u0103(35)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u00cen 1737 se n\u0103\u015ftea \u00een Rusia, Nic Bant\u00e2n\u015f Camenschi urma\u015f de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse \u015fi universit\u0103\u0163ii(36)<\/sup><\/strong>. Mihai Frunz\u0103 geniu militar al Armatei Ro\u015fii, mort \u00een 1925 la 40 de ani, este cel al c\u0103rui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiz\u0103 (Frunze) \u015fi Academia militar\u0103 a URSS. Acesta se n\u0103scuse \u00een Turkestan, urmare a unor coloniz\u0103ri ale basarabenilor \u015fi transnistrienilor \u00een 1878 \u00een regiune(37)<\/sup><\/strong>. \u00cen 1854 se stingea la Odessa Al. Sturza, filozof al religiilor. N.Donici a \u00eentemeiat \u00een 1908 la Dub\u0103sarii Vechi, Observatorul de astronomie fizic\u0103(38)<\/sup><\/strong>. Guvernul rus refuz\u0103 oferta lui Mihail Stroescu (fratele filantropului V. Stroescu) de a finan\u0163a deschiderea unei catedre de limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Odessa.<\/p>\n

\nAcademicianul sovietic L. S. Berg, afirma: \u201eMoldovenii ce locuiesc \u00een Moldova, Basarabia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een guberniile \u00eenvecinate, Podolia, Herson, iar \u00eentr-un num\u0103r mai mic \u00een gubernia Ecaterinoslav sunt rom\u00e2ni\u201d<\/em>, iar Take Ionescu privitor la Rusia \u201eeste du\u015fmanul nostru natural\u201d(39)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nToponimia confirm\u0103 rom\u00e2nitatea Transnistriei<\/strong><\/p>\n

\n

Iat\u0103 \u00een continuare o serie de nume ale localit\u0103\u0163ilor de dincolo de Nistru: Singuri, Volo\u015fovca, Cioban, Beseni, Volo\u015fschie, Caracin\u0163i-Valahi, Cotiujani, U\u015fi\u0163a, Volo\u015fcov\u0163a, B\u00e2rliadca (l\u00e2ng\u0103 izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Ad\u0103ba\u015fi, Alexandria, Perepeli\u0163ino, \u015eantuia, Malai (pe l\u00e2ng\u0103 Kirovograd); Buric, Fundescleevca, V\u0103rsa\u0163i, Curecni (\u00eentre Cigirin \u015fi Novomirgorod); B\u0103banca, Burta, Tecucica (l\u00e2ng\u0103 Novoarhanghelsk); R\u0103zmeri\u0163a, \u015eelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (l\u00e2ng\u0103 Olviopol); Arca\u015fi, Cantacuzinca, Moldovca Bra\u015foveanovca, P\u0103dure\u0163, Ur\u00e2ta, \u015eerbani, Arnautovca (l\u00e2ng\u0103 Voznerensk); Baraboi, Gr\u0103dini\u0163a, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (l\u00e2ng\u0103 Odessa); Co\u015furi, Gu\u015fa, \u015eura-Bondureni, Buda, Soroca, Chi\u015fleac, Bursuci, Odaeva, \u015eura (l\u00e2ng\u0103 Gais\u00e2n) etc.<\/p>\n

\nTh. Burada \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 din gubernia Cherson \u00een 1893 urm\u0103toarele sate moldovene\u015fti: Iasca, Gr\u0103dini\u0163a, Sev\u0103rtaica, Belcauca (spre Ovideopol), M\u0103l\u0103ie\u015fti, Floarea, Tei, Co\u015farca, Buturul, Perperi\u0163a, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Ta\u015fl\u00e2c, Doro\u0163caia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca \u015fi Cantacuzinovca. Acela\u015fi arom\u00e2n Burada \u00een 1906 g\u0103se\u015fte \u00een Podolia satele rom\u00e2ne\u015fti: Lescov\u0103\u0163, Ruda, Ivane\u0163, Rogozna, Studeni\u0163a, U\u015fi\u0163a, Lipciani, Serebia, Bu\u015fa, Co\u015fni\u0163a, Gru\u015fca, Ocni\u0163a, Camenca, L\u0103pu\u015fna, S\u0103r\u0103\u0163ei, R\u00e2bni\u0163a, Botu\u015fani, Pietrosul, Slobozia, Domni\u0163a, Balta, Mo\u015fneagul, Senina, Bursucul(40)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau \u00een Cherson \u015fi Podolia 532.416, \u00een Ecaterinoslav 11.813, iar \u00een Taurida (Crimeea) 4.015 rom\u00e2ni. Aprecierile asupra cifrelor reale merg p\u00e2n\u0103 la 1.200.000. \u00cenc\u0103 de la mijlocul secolului XIV se g\u0103seau \u00een Transnistria peste 400 de sate curat rom\u00e2ne\u015fti(41)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nAlexis Nour (care a identificat \u00een Transnistria o localitate \u201eNouroaia\u201d) nume\u015fte ca ultime sate ale zonei compact rom\u00e2ne\u015fti spre r\u0103s\u0103rit Glodo\u015fi – cam la aceea\u015fi paralel\u0103 cu Cern\u0103u\u0163iul \u015fi \u015eerbani -la o paralel\u0103 cu Ia\u015ful \u00eens\u0103 la 200-250 km de la Nistru(42)<\/sup><\/strong>. Acesta a g\u0103sit \u00een Kiev un liceu care purta numele celui care \u00eel \u00eentre\u0163inea prin dona\u0163ii uria\u015fe \u201ePavel G\u0103l\u0103gan\u201d. La fel de vesti\u0163i erau cei din familiile Funduclea (numele \u00eel purta \u015fi o strad\u0103 \u00een Kiev), Cordunean, Frunzetti, Macarescu, Bonta\u015f, Gredescu etc.(43)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nDintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Ingule\u0163ul, Baraboi, Volosica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocni\u0163a, D\u00e2rla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desag\u0103), Moldovca, Bu\u015fa, T\u0103trani, Humor, Merla, U\u015fi\u0163a etc. (44)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u00cen 1918 Transnistria c\u00e2nta \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

\u00centre 1909 \u015fi 1913 ieromanahul Inochentie a condus \u00een Transnistria, la Balta o \u201emi\u015fcare\u201d pentru reintroducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biseric\u0103. Zeci de mii de moldoveni veneau \u00een pelerinaj la Balta unde li se vorbea \u015fi li se \u00eemp\u0103r\u0163eau gazete \u00een limba lor. Ap\u0103rat de \u0163\u0103rani (60 vor c\u0103dea uci\u015fi), Inochentie este ridicat de cazaci \u015fi \u00eenchis. Autorit\u0103\u0163ile vor permite \u00eens\u0103 folosirea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici(45)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Pe vremea c\u00e2nd ni se oferea Odessa<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen 1914 Austria promitea Rom\u00e2niei \u201etoat\u0103 Basarabia cu Odessa\u201d promisiune ce o va re\u00eennoi(46)<\/sup><\/strong>. Prezen\u0163a voluntarilor ardeleni \u015fi bucovineni \u00een Ucraina a avut un rol benefic \u00een rede\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale la rom\u00e2nii din Imperiul \u0162arist. Ofi\u0163erii rom\u00e2ni vor desf\u0103\u015fura o vie activitate cultural\u0103 atr\u0103g\u00e2nd de partea lor studen\u0163ii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de osta\u015fi \u015fi ofi\u0163eri rom\u00e2ni din armata rus\u0103, care vor avea \u015fi ei o puternic\u0103 \u00eenr\u00e2urire asupra studen\u0163ilor din Odessa \u015fi \u00eempreun\u0103 vor organiza un congres la 23 martie 1917. \u00cen 18 aprilie la Odessa a avut loc o manifestare a solda\u0163ilor rom\u00e2ni la care au luat parte 12.000 de osta\u015fi \u015fi studen\u0163i basarabeni \u015fi transnistrieni. La 9 aprilie ziarul \u201eCuv\u00e2nt moldovenesc\u201d publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele \u015fi drepturi na\u0163ionale pentru rom\u00e2nii de dincolo de Nistru, iar \u00een 14 aprilie se \u00eenfiin\u0163ase \u201eAsocia\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor moldoveni din Basarabia \u015fi de dincolo de Nistru\u201d(47)<\/sup><\/strong>. Congresul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor rom\u00e2ni din Rusia, \u0163inut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu divin, \u015fcoli, inspectorat \u015fcolar, episcopie la Dub\u0103sari, seminar la Odessa, toate \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u201ePe noi cui ne l\u0103sa\u0163i?…\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen \u015fedin\u0163a Radei ucrainene deputatul Ion Dumitra\u015fcu (transnistrean) va protesta \u00eempotriva preten\u0163iilor Ucrainei asupra Basarabiei(48)<\/sup><\/strong>. Acela\u015fi \u00eempreun\u0103 cu Ion Precul \u015fi Valeriu Cicate vor conduce \u201eDe\u015fteptarea – societate na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Ucraina\u201d \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Kiev la 26 noiembrie 1917\u201d.<\/p>\n

\nCongresul ost\u0103\u015fesc moldovenesc de la \u00eenceputul lui noiembrie 1917 din Chi\u015fin\u0103u a avut pe ordinea de zi la punctul 8 \u201eMoldovenii de peste Nistru\u201d \u015fi a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een Sfatul \u0162\u0103rii, rom\u00e2nii de peste Nistru s\u0103 de\u0163in\u0103 10 mandate(49)<\/sup><\/strong>. S-a mai cerut Ucrainei s\u0103 recunoasc\u0103 rom\u00e2nilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia acelea\u015fi drepturi pe care Basarabia le recunoa\u015fte minorit\u0103\u0163ilor etnice. Chi\u015fin\u0103ul mai cerea administra\u0163iilor transnistriene s\u0103 notifice num\u0103rul copiilor rom\u00e2ni de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103(50)<\/sup><\/strong>. La acest congres \u0163\u0103ranul transnistrean Toma Jalb\u0103 a \u00eentrebat \u201e\u015fi cu noi care tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului, cum r\u0103m\u00e2ne fra\u0163ilor, pe noi cui ne l\u0103sa\u0163i?\u201d(51)<\/sup><\/strong><\/p>\n

\nLa 17 decembrie s-a organizat un congres al rom\u00e2nilor transnistrieni la Tiraspol precedat fiind de adun\u0103ri preg\u0103titoare la Tiraspol \u00een 16 noiembrie \u015fi Grigoriopol \u00een 21 noiembrie hot\u0103r\u00e2ndu-se ca fiecare sat s\u0103 trimit\u0103 doi delega\u0163i. \u0162inut sub semnul tricolorului, congresul a votat pentru crearea de \u015fcoli na\u0163ionale cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi alfabet latin, introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biserici, justi\u0163ia \u00een limba b\u0103\u015ftina\u015filor, medici rom\u00e2ni la sate, moldovenii s\u0103 fac\u0103 armat\u0103 \u00een oastea na\u0163ional\u0103 \u015fi alegerea a opt reprezentan\u0163i \u00een Rada ucrainean\u0103. S-a mai hot\u0103r\u00e2t tip\u0103rirea de gazete, \u00eemp\u0103r\u0163irea mo\u015fiilor la \u0163\u0103rani \u015fi s\u0103 se fac\u0103 tot posibilul ca Transnistria s\u0103 fie alipit\u0103 Basarabiei. \u015ei cum nu \u015ftiau dac\u0103 Basarabia va lupta pentru aceast\u0103 alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat aten\u0163iona \u201edac\u0103 vom l\u0103sa Ucraina s\u0103 taie o ramur\u0103 azi, alta m\u00e2ine, din copacul nostru va r\u0103m\u00e2ne buturuga\u201d(52)<\/sup><\/strong>. Trimisul Radei ucrainene a urat \u00een \u00eencheiere \u201eSlav\u0103 Moldovei slobode\u201d.<\/p>\n

\nComitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n ales a deschis 52 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti, Rada ucrainean\u0103 a aprobat manualele rom\u00e2ne\u015fti tip\u0103rite la Chi\u015fin\u0103u cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a \u00eenceput s\u0103 introduc\u0103 \u015fi \u00een administratie \u015fi \u00een justi\u0163ie cunosc\u0103tori ai limbii rom\u00e2ne. Timotei Ple\u015fca \u015fi Toma Jalb\u0103 au organizat batalionul rom\u00e2nesc, osta\u015fii primind echipament, armament, cazarm\u0103. Cadrele didactice nu au fost silite s\u0103 urmeze cercurile de var\u0103 \u00een limba ucrainean\u0103, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chi\u015fin\u0103u. \u00cen satul Lunca s-a jucat chiar \u201ePiatra din cas\u0103\u201d de V. Alecsandri. P\u00e2n\u0103 ce teroarea bol\u015fevic\u0103 va p\u0103trunde peste tot, pe alocuri, \u00een \u015fcoli \u015fi \u00een 1919 se mai c\u00e2nta \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din st\u00e2nga Nistrului \u00een calitate de deputat \u00een Rada ucrainean\u0103 ia cuv\u00e2ntul \u015fi cere drepturi egale pentru compatrio\u0163ii lui(53)<\/sup><\/strong>. Se preconiza un congres general al rom\u00e2nilor din Ucraina \u00een iunie 1918, dar abia \u00een decembrie 1919 la o Adunare na\u0163ional\u0103 au cerut organizarea lor \u00eentr-un stat na\u0163ional. La 21 martie 1919, \u00een urm\u0103rirea bandelor bol\u015fevice, rom\u00e2nii trec Nistrul \u015fi ocup\u0103 pentru scurt timp Tiraspolul \u015fi Razdelnaia.<\/p>\n

\nLa Conferin\u0163a de pace de la Paris, Rom\u00e2nia nu a reclamat Transnistria \u015fi r\u0103m\u00e2n de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fra\u0163ilor transnistrieni nu s-a \u00eenf\u0103ptuit atunci, fiind sili\u0163i s\u0103 \u00eenfrunte \u00eenc\u0103 o epoc\u0103 de suferin\u0163e, dup\u0103 spusele lui Dominte Timonu (n\u0103scut \u00een M\u0103hala l\u00e2ng\u0103 Dub\u0103sari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia) perioada a fost \u201emai grea \u015fi mai cumplit\u0103\u201d(54)<\/sup><\/strong>. \u00centr-o cuv\u00e2ntare \u0163inut\u0103 la Var\u015fovia \u00een noiembrie 1920, Take Ionescu spunea c\u0103 \u201e600.000 de rom\u00e2ni tr\u0103iesc dincolo de frontiera estic\u0103\u201d(55)<\/sup><\/strong>. \u00cen aprilie 1920 \u00eencep mari revolte \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, r\u0103scula\u0163ii condu\u015fi de Tutunic\u0103 ocup\u0103 Balta, r\u0103scoala \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een raioanele Cod\u00e2ma \u015fi Ananev (raion despre care \u201eMarea enciclopedie rus\u0103\u201d spunea c\u0103 \u201emoldovenii sunt locuitorii autohtoni ai raionului\u201d). \u00cen 1922 sub conducerea lui Chirsula revolta a reizbucnit. Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea \u00een s\u00e2nge a acestora s-au f\u0103cut deport\u0103ri \u00een mas\u0103(56)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nRASSM-un stat rom\u00e2nesc \u00eentre Rusia \u015fi Rom\u00e2nia Mare. Opozi\u0163ie ucrainean\u0103 la crearea RASSM.<\/strong><\/p>\n

\n

Dup\u0103 declara\u0163ia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind na\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u015fi libera folosire a limbii materne \u015fi ca urmare a tendin\u0163elor hot\u0103r\u00e2te de ucrainizare, la 3 septembrie se \u00eentrunesc la Balta delega\u0163ii satelor rom\u00e2ne\u015fti. Ucrainienii au f\u0103cut opozi\u0163ie la organizarea unei republici autonome(57)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u015ei totu\u015fi \u00een 12 octombrie 1924 se creaz\u0103 Republica Autonom\u0103 Socialist\u0103 Sovietic\u0103 Moldoveneasc\u0103(58)<\/sup><\/strong> \u00een cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu grani\u0163a vestic\u0103 fixat\u0103 declarativ pe Prut. La B\u00e2rzula \u00een aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat grani\u0163ele \u015fi Constitu\u0163ia recunoscut\u0103 de ucrainieni la 10 mai.<\/p>\n

\nCu o suprafa\u0163\u0103, la 1934, de 8.434 km2<\/sup> \u015fi o popula\u0163ie de 615.500 locuitori din care 80% rom\u00e2ni, noua republic\u0103 cuprindea raioanele: Balta, B\u00e2rzula, Camenca, Crut, Dub\u0103sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro\u015fie, R\u00e2bni\u0163a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat\u0103 pentru a a\u0163\u00e2\u0163a pe nemul\u0163umi\u0163ii din Basarabia. Vintil\u0103 Br\u0103tianu considera cu luciditate c\u0103 \u201ecrearea unui stat rom\u00e2n \u00eentre Rusia \u015fi noi\u201d va permite dezvoltarea \u00een URSS \u201ea unei vie\u0163i na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti\u201d (59)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nTiraspolul \u00een alfabet latin<\/strong><\/p>\n

\n

Mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 de \u0163arism era \u00eenfior\u0103toare: popula\u0163ia agramat\u0103, \u015fcoli de limb\u0103 matern\u0103 lips\u0103, con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 stins\u0103, oamenii \u00een mare parte ne\u015ftiind de unde se trag \u015fi cine sunt, limba la condi\u0163ia de limb\u0103 p\u0103s\u0103reasc\u0103 (60). Demn de men\u0163ionat c\u0103 \u00een RASSM i s-a spus limbii pe nume, dup\u0103 cum reiese din paginile s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201ePlugarul ro\u015fu\u201d din 21 august 1924 (ce ap\u0103rea din 1 iulie): \u201es-a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een \u015fcoale, case \u015fi \u00een a\u015fez\u0103minte de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 se \u00eentrebuin\u0163eze limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d(61)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

Au func\u0163ionat 145 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti gimnaziale, 18 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic \u015fi politehnic\u0103, cu o popula\u0163ie \u015fcolar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 total\u0103 de 24.200 din care 800 studen\u0163i. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publica\u0163ii cum ar fi: \u201ePlugarul ro\u015fu\u201d, \u201eMoldova Socialist\u0103\u201d, \u201eComsomolistul Moldovei\u201d, \u201eMoldova literar\u0103\u201d, \u201eOctombrie\u201d, \u201eSc\u00e2nteia leninist\u0103\u201d. Mai existau sta\u0163ie radio la Tiraspol, Corul de Stat \u201eDoina\u201d, teatrul de stat \u015fi sec\u0163ie rom\u00e2n\u0103 la \u015ecoala teatral\u0103 din Odessa, institut de cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi t\u00e2n\u0103ra republic\u0103 avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern \u015fi chiar un pre\u015fedinte de republic\u0103(62)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Revenirea la \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d s-a f\u0103cut cu pu\u015fca<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen 1937 \u00eens\u0103, intelectualitatea din RASSM a fost acuzat\u0103 c\u0103 a f\u0103cut jocul du\u015fmanului de clas\u0103(63)<\/sup><\/strong> \u015fi a fost exterminat\u0103 \u00een mod barbar. \u00cencep\u00e2nd cu \u00eentregul guvern al republicii \u015fi termin\u00e2nd cu inimo\u015fii scriitori transnistrieni \u00eentre care: Nicolae Smochin\u0103, Toader M\u0103lai, Nicolae \u0162urcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B\u0103tr\u00e2ncea, Nistor Cabac. Atrocit\u0103\u0163ile staliniste au mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u00een satul lui Toma Jalb\u0103 (Butor-raionul Grigoriopol) au fost \u00eempu\u015fca\u0163i 167 b\u0103rba\u0163i din cei 168(64)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nDatorit\u0103 colectiviz\u0103rilor for\u0163ate \u015fi \u00eenchiderii bisericilor (\u00eencheiat\u0103 \u00een 1938) a avut loc un adev\u0103rat exod peste Nistru at\u00e2t de intens \u00eenc\u00e2t a fost nevoie de un lag\u0103r pentru refugia\u0163ii transnistrieni, iar num\u0103rul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t la Chi\u015fin\u0103u, Cluj \u015fi Ia\u015fi, apar reviste ale acestora: \u201eTribuna rom\u00e2nilor transnistrieni\u201d(65)<\/sup><\/strong> condus\u0103 de \u015et. Bulat, \u201eTransnistria\u201d redactat\u0103 de Ilia Zaftur, respectiv \u201eMoldova Nou\u0103\u201d redactat\u0103 de N. Smochin\u0103. Gr\u0103nicerii ru\u015fi tr\u0103geau f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u00een cei pe care \u00eei descopereau trec\u00e2nd Nistrul. Astfel de evenimente erau obi\u015fnuite, \u00eens\u0103 la 23 februarie 1932 a fost un adev\u0103rat masacru fiind uci\u015fi 40 de b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii, fiind un subiect de discu\u0163ie \u00een parlament \u015fi \u00een presa intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103(66)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00cenainte de 28 iunie 1940 \u015fi \u00een zilele urm\u0103toare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut \u015fi Nistru cu RASSM.<\/strong><\/p>\n

\n

Agen\u0163ia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat sus\u0163inerii \u201e\u00eentrunirii poporului basarabean cu poporul RASSM.\u201d Ecouri ale inten\u0163iei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se reg\u0103sesc \u00een paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: \u201ecu mare bucurie am aflat noi c\u0103 Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au sus\u0163inut rug\u0103mintea organizatorilor Moldovei \u015fi au intrat cu propunere \u00een Sovietul Suprem al URSS de a \u00eentruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM \u015fi organiza Republica Confederativ\u0103 SSM\u201d.<\/p>\n

\nKremlinul comandase culegerea de date \u00een vederea lu\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii privind structura administrativ teritorial\u0103 a RSSM. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 \u015fi semnat A. Scerbacov care \u0163in\u00e2nd cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe l\u00e2ng\u0103 cedarea dintre jude\u0163ele basarabene doar a Hotinului (care \u00eempreun\u0103 cu Cern\u0103u\u0163iul s\u0103 apar\u0163in\u0103 Ucrainei), iar din RASSM s\u0103 cedeze Ucrainei doar raioanele Balta \u015fi Pesceansc. Viitoarea Moldov\u0103 urma s\u0103 aibe 5 regiuni: B\u0103l\u0163i, Chi\u015fin\u0103u, Bender, Akkerman \u015fi Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Ho\u0163ului, Grigoriopol, Dub\u0103sari, Camenca, Cod\u00e2ma, Cotovsc, Ocna Ro\u015fie, R\u00e2bni\u0163a, Slobozia, Tiraspol \u015fi Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori(67)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nConducerea fostei RASSM propune \u015fi ea cedarea c\u0103tre Ucraina pe l\u00e2ng\u0103 Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ce\u0163\u0103tii Albe \u015fi Chiliei, iar de la est de Nistru s\u0103 fie cedate doar raioanele Cod\u00e2ma, Balta \u015fi Pesciana(68)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Sf\u00e2\u015fierea Transnistriei<\/strong><\/p>\n

\nKievul \u00eens\u0103 prin pre\u015fedintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei s\u0103-i revin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia \u015fi a Ismailului, Bolgradului \u015fi a opt din raioanele RASSM (Cod\u00e2ma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Ho\u0163ului, Ocna Ro\u015fie, Cerneansc, Kotovsk)(69)<\/sup><\/strong>. De\u015fi \u00een urma analiz\u0103rii propunerilor Ucrainei \u015fi RASSM, A. Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G. Malenkov secretar al CC al PCUS s\u0103 se adopte varianta RASSM(70)<\/sup><\/strong>, \u00een 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea form\u0103rii RSSM \u00een varianta propus\u0103 de Ucraina(71)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cet\u0103\u0163enilor din urm\u0103toarele localit\u0103\u0163i transnistriene de a trece din componen\u0163a Ucrainei \u00een componen\u0163a Moldovei: Timcov (raionul Cod\u00e2ma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche ( raionul Kotovsc), Grebenichi \u015fi Slaveano-Serbca ( raionul Grosu) \u015fi dau curs doar cererilor satelor Doro\u0163caia Nou\u0103 \u015fi Sadovo (raionul Ocna Ro\u015fie)(72)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nIat\u0103 c\u00e2teva din numele localit\u0103\u0163ilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, H\u00e2rtop, Visterniceni, Bor\u015f, Dabija, Carle\u015fti, \u015eerpa, Culmea Veche \u015fi Nou\u0103 (raionul B\u00e2rzu); Valea Ho\u0163ului, Tocila, Grecu, Peri\u015fori, Handrabura, \u015ealpani (raionul Nani); P\u0103sat, Holmu, P\u00e2rlita, P\u0103s\u0103\u0163el, Mironi, B\u0103nzari, Bursuci, Mo\u015fneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Bud\u0103i, Buza, Str\u00e2mba, Bro\u015fteni, Slobozia, Buchet, Timc\u0103u, Plo\u0163i, \u015eerbi (raionul Crut\u00e2i); Ocna Ro\u015fie, Cl\u0103veni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co\u015fari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dub\u0103u, \u0162\u00e2buleanca, Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M\u0103l\u0103ie\u015fti, Ilie, Br\u00e2nza, Untilovca, G\u0103v\u0103nosu (raionul Ocna Ro\u015fie). Multe din numele rom\u00e2nesti vor fi schimbate: B\u00e2rzu \u00een Kotovsk, M\u0103rculeni \u00een Dimovka, Volo\u015fca \u00een Pisariovka, \u00centunecata \u00een Svetloe, Nani \u00een Ananiev, Vrabie \u00een Vradievka, Valea Ho\u0163ului \u00een Dolinskoie, M\u0103lai \u00een Karataevka, Ur\u00e2ta \u00een Elenovka etc.(73) <\/sup><\/strong>Numele moldovenilor au fost ucrainizate, \u015fi ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevar\u0103 au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko(74)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n

Transnistria: a XI-a porunc\u0103 a decalogului rom\u00e2nesc. Sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u00centre 19 august 1941 \u015fi 29 ianuarie 1944, Rom\u00e2nia a avut sub administra\u0163ie temporar\u0103 \u201eTransnistria\u201d ce se \u00eentindea \u00eentre Nistru \u015fi Bug p\u00e2n\u0103 la limanul Niprului, iar \u00een nord p\u00e2n\u0103 la apa Niomj\u00e2i \u015fi a Rovului. Teritoriul \u00een suprafa\u0163\u0103 de 44.000 km2 \u015fi o popula\u0163ie de 1,2 millioane locuitori a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 13 jude\u0163e: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub\u0103sari, Golta, Jugastru, Movil\u0103u, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, R\u00e2bni\u0163a, Tiraspol, Tulcin. \u00cen vederea deschiderii \u015fcolilor \u00een 1941, primarii urmau s\u0103 consulte imediat ob\u015ftile locale spre a stabili limba de predare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (rus\u0103 sau moldoveneasc\u0103) dup\u0103 alegerea ob\u015ftei(75)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nP\u0103str\u00e2nd vechea \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een 64 de raioane, din cei 1.623 func\u0163ionari, doar 398 proveneau din Rom\u00e2nia. Din cele peste 1.000 de biserici desfiin\u0163ate de comuni\u015fti, \u00een 1943 nu erau \u00eenc\u0103 reparate doar 76. Al\u0103turi de 219 preo\u0163i localnici mai slujeau 250 preo\u0163i din \u0163ar\u0103. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, rom\u00e2ne\u015fti din Transnistria, apar publica\u0163ii ca: \u201eTransnistria\u201d, \u201eGlasul Nistrului\u201d, \u201eBugul\u201d, \u201eGazeta Odessei\u201d, \u201e\u0162ara Bugului\u201d, \u201eMolva\u201d. La Tiraspol s-a \u00eenfiin\u0163at Liceul rom\u00e2nesc \u201eDuca Vod\u0103\u201d, iar cinematografe \u00een Tiraspol, Ananiev \u015fi Odessa. Reprezenta\u0163ii cinematografice au avut loc \u00een toate satele Transnistriei(76)<\/sup><\/strong>. \u00cen satul H\u00e2rj\u0103u au fost repatria\u0163i rom\u00e2ni din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate \u00eentre Prut \u015fi Bug la \u00eenceputul ac\u0163iunii)(77)<\/sup><\/strong>. Din relat\u0103rile buliba\u015fei Coca din Sinte\u015fti – Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lag\u0103r unde au fost aduna\u0163i 2.600 \u0163igani(78)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u00cen 1944 odat\u0103 cu \u00eenaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost \u00eencorporat\u0103 \u00een RSS Ucrainean\u0103, iar raioanele Camenca, R\u00e2bni\u0163a, Dub\u0103sari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia \u00een componen\u0163a RSS Moldovene\u015fti, situa\u0163ie existent\u0103 \u015fi \u00een prezent.<\/p>\n

\nO Rom\u00e2nie extrem-oriental\u0103<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 1966 R. Udler precizeaz\u0103 c\u0103 240 localit\u0103\u0163i cercetate \u00een cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau \u00een Ucraina (Transcarpatia, Cern\u0103u\u0163i, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Done\u0163k, Lugansk), \u00een RSSA Abhazia, \u00een Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate \u015fi pentru Omsk \u015fi Primorsk. V. Buescu aduce date noi privind diaspora rom\u00e2neasc\u0103 de peste Ural. \u00cen regiunea Orenburg \u015fi Turgai exist\u0103 sate pur moldovene\u015fti. \u00cen satul Berdianski locuiesc basarabeni care mai \u00eent\u00e2i fuseser\u0103 coloniza\u0163i \u00een Simferopol. \u00cen satul Abiarski a \u00eent\u00e2lnit familii cu numele \u015eeptechi\u0163\u0103. \u00cen regiunea Samarkand exist\u0103 un sat exclusiv moldovenesc, iar \u00een satul Orheievka din Semipalatinsk tr\u0103iau coloni din Orhei. Sate rom\u00e2ne\u015fti sunt \u00een jurul Omskului \u015fi Akmolinskului \u015fi \u00een regiunea Tansk. \u00cen jurul ora\u015fului Irkutsk exist\u0103 rom\u00e2ni, unul din sate fiind Ceremskov. L\u00e2ng\u0103 Vladivostok pe fluviul Usuri exist\u0103 sate ca:Teiul, Z\u00e2mbreni, Bogat\u00e2rca, Ki\u015finovka, B\u0103lcine\u015fti, Dunai, Basarabia Nou\u0103, Log\u0103ne\u015fti cuprinz\u00e2nd la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, l\u00e2ng\u0103 Habarovsk, exist\u0103 sate ca: Inul, Aur, Dun\u0103rea. \u00cen Manciuria erau \u00eenainte de r\u0103zboi 20.000 de rom\u00e2ni. S-au semnalat pescari rom\u00e2ni din Primorsk care au cerut azil \u00een Japonia(79)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u00centre multele valuri de deport\u0103ri, emigr\u0103ri, coloniz\u0103ri ale rom\u00e2nilor spre est, un rol important l-a avut \u015fi str\u0103mutarea \u00een Siberia \u015fi Kazastan \u00eentre 1906-1914 a 60.000 basarabeni \u015fi crearea unei adev\u0103rate Rom\u00e2nii extrem-orientale(80)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nC\u00e2\u0163i a\u0163i muri pentru tricolor? Ea a f\u0103cut-o!<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen Ucraina, la recens\u0103m\u00e2ntul din 1989, existau la est de Nistru rom\u00e2ni \u00een regiunea Odessa care cuprinde \u00eens\u0103 \u015fi sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) \u015fi alte regiuni (73.128) (81). Exista \u00een 1992 la Odessa o Societate Cultural\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d care edita \u015fi un s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cu acela\u015fi nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest s\u0103pt\u0103m\u00e2nal c\u0103 este un \u201ealin pentru durerea ce m\u0103 \u00eencearc\u0103\u201d \u015fi c\u0103 \u201ene dor schimb\u0103rile c\u0103rora au fost supuse c\u00e2ndva denumirile satelor noastre\u201d \u015fi vorbe\u015fte de \u201eexisten\u0163a de veacuri a noastr\u0103 pe aceste locuri\u201d(82)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nInteresele ruse\u015fti \u00een zon\u0103 a c\u0103ror expresie este conflictul \u00eenceput \u00een 1992 \u015fi tendin\u0163ele centrifuge continuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00eempiedic\u0103 accesul la via\u0163a na\u0163ional\u0103 m\u0103car pentru rom\u00e2nii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dac\u0103 la \u00eenceput 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latin\u0103, \u00een urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar \u015fcolile nr. 20 din Tiraspol (despre care T. Tabun\u015fcic vicepre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii \u201eTransnistria\u201d(83)<\/sup><\/strong> anun\u0163\u0103 c\u0103 a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Tighina) \u015fi nr. 12 din R\u00e2bni\u0163a(84)<\/sup><\/strong>. \u00cen \u00eentreaga Transnistrie moldovenii de\u0163in 40% din popula\u0163ie (ru\u015fii \u015fi ucrainenii de\u0163in doar 22, respectiv 28%); \u00een Tiraspol unde \u00een 1940 aveau 65% mai de\u0163ineau \u00een 1989 abia 12%(85)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\n\u00cen Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul \u015fi regizorul Iovi\u0163\u0103 Vlad \u015fi academicianul I. Capiton Lupol) \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Maria Gherasim Isaicul \u00een timpul conflictului pleca \u015fi se \u00eentorcea de la \u015fcoal\u0103 purt\u00e2nd cu ea, tricolorul. \u00centr-o noapte au ucis-o \u015fi au aruncat-o \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103(86)<\/sup><\/strong>. Ferice de copiii ce au avut-o \u00een frunte. Vai nou\u0103 ce le permitem unor anali\u015fti rom\u00e2ni (nu doar lui Smirnov \u015fi armatei a XIV-a) s\u0103 afirme categoric c\u0103 nu avem interese \u00een Transnistria \u015fi c\u0103 aceasta nu apar\u0163inuse nicic\u00e2nd Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la ace\u015fti bravi rom\u00e2ni transnistrieni va fi zis probabil C. Coposu c\u0103 \u201eintegritatea noastr\u0103 teritorial\u0103 p\u00e2n\u0103 la frontierele estice ale neamului este o obliga\u0163ie sf\u00e2nt\u0103, ca a XI-a porunc\u0103 a decalogului rom\u00e2nesc\u201d (87)<\/sup><\/strong>.<\/p>\n

\nAutorit\u0103\u0163ile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controleaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 raioanele de la est de Nistru \u015fi ora\u015ful Tighina care este \u00een Basarabia. \u00cen 1992, dup\u0103 ce armata Moldovei a intrat \u00een Tiraspol, a primit ordin de la Snegur s\u0103 se retrag\u0103. Osta\u015fii au pl\u00e2ns de necaz. Chi\u015fin\u0103ul este \u00eendrept\u0103\u0163it conform dreptului interna\u0163ional s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea constitu\u0163ional\u0103 \u00een zon\u0103 \u00eens\u0103 a avut \u015fi are ni\u015fte ezit\u0103ri cel pu\u0163in suspecte.<\/p>\n

Sper, stimate cititorule, c\u0103 te-ai convins c\u0103 avem oarece interese \u015fi dincolo de Nistru, cu toate c\u0103 probabil e\u015fti tipul de rom\u00e2n care se revolt\u0103 c\u0103 americanii nu \u015ftiu de spa\u0163iul nostru mioritic, dar care permite cu senin\u0103tate s\u0103 fie \u0163inut \u00een bezn\u0103 de o \u015fcoal\u0103 ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fra\u0163ii s\u0103i din Transnistria, Transcarpatia, Pocu\u0163ia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Her\u0163a, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul s\u00e2rbesc \u015fi bulg\u0103resc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fra\u0163ii s\u0103i arom\u00e2ni, meglenorom\u00e2ni \u015fi istrorom\u00e2ni. Americanii sunt ni\u015fte nesuferi\u0163i superficiali. Ca bun rom\u00e2n, continu\u0103 s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii de a mai face rom\u00e2ni verzi din \u00eenc\u0103 c\u00e2\u0163iva unguri \u015fi nu \u00ee\u0163i pune problema celor 12 milioane de rom\u00e2ni din afara Rom\u00e2niei ce nu au acces la limba matern\u0103. Nu \u00ee\u0163i f\u0103 inim\u0103 rea, ci treci mai bine la pagina sportiv\u0103.<\/p>\n

\n

Viorel DOLHA<\/em><\/strong><\/p>\n

——————————-
\nNOTE<\/p>\n

<\/strong><\/strong><\/p>\n

(1) <\/sup><\/strong>A. Nour, Basarabia nr.1\/1992 pag. 82.<\/p>\n

(2) <\/sup><\/strong>G. Br\u0103tianu, \u201eTradi\u0163ia istoric\u0103 despre \u00eentemeierea statelor rom\u00e2ne\u015fti\u201d, Bucure\u015fti 1980, pag. 170.<\/p>\n

(3) <\/sup><\/strong>A. Boldur, Teritoriul Moldovei fa\u0163\u0103 de principatele…, \u201ePatrimoniu\u201d nr.4 1991, pag. 14.<\/p>\n

(4) <\/sup><\/strong>S. Mehedin\u0163i, Fruntaria Rom\u00e2niei spre r\u0103s\u0103rit, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d, Chi\u015fin\u0103u nr. 1\/1991, pag. 6.<\/p>\n

(5) <\/sup><\/strong>I.S. Nistor, \u201eIstoria rom\u00e2nilor din Transnistria\u201d, Bucure\u015fti 1995, pag. 13.<\/p>\n

(6) <\/sup><\/strong>E. Lozovan, Rom\u00e2nii orientali de la Nistru la Vladivostok, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc, pag. 31, nr. 1\/1991.<\/p>\n

(7) <\/sup><\/strong>Ghe. Br\u0103tianu, op.cit. , pag. 170.<\/p>\n

(8) <\/sup><\/strong>I. Nistor, \u201eBasarabia\u201d nr.10\/1990, pag. 159.<\/p>\n

(9) <\/sup><\/strong>N. Iorga, \u201eIstoria rom\u00e2nilor pentru poporul rom\u00e2nesc\u201d, Chi\u015fin\u0103u 1992, pag. 103<\/p>\n

(10) <\/sup><\/strong>A. Boldur, \u201eIstoria Basarabiei\u201d, Bucure\u015fti 1992, pag. 177.<\/p>\n

(11) <\/sup><\/strong>D. Pocitarencu, Cetatea Thighina, \u201ePatrimoniu\u201d nr.2\/1991, pag. 22, Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

(12) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor op. cit., pag. 16.<\/p>\n

(13) <\/sup><\/strong>E. \u015et. Holban, Figuri basarabene, \u201eBasarabia\u201d nr.3\/1992, pag. 89.<\/p>\n

(14) <\/sup><\/strong>A. Crihan, Basarabia nr. 10\/1991, pag. 69.<\/p>\n

(15) <\/sup><\/strong>XXX \u201eIstoria Rom\u00e2niei \u00een date\u201d, Chi\u015fin\u0103u 1992, pag. 138.<\/p>\n

(16) <\/sup><\/strong>N. Iorga, Istoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori, Bucure\u015fti 1981, pag. 276.<\/p>\n

(17) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit. , pag. 19.<\/p>\n

(18) <\/sup><\/strong>N. Iorga, Rom\u00e2nii de peste Nistru, \u201eBasarabia\u201d, nr. 11\/1992, pag. 87.<\/p>\n

(19) <\/sup><\/strong>E. Lozovan, Rom\u00e2nii orientali…, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d, nr.1\/1991, pag. 32.<\/p>\n

(20) <\/sup><\/strong>I.S. Nistor, op. cit., pag. 23.<\/p>\n

(21) <\/sup><\/strong>E. \u015et. Holban, Figuri basarabene, \u201eBasarabia\u201d, nr.1\/1992.<\/p>\n

(22) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit., pag 26.<\/p>\n

(23) <\/sup><\/strong>\u015et. Ciobanu, Cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Basarabia, Chi\u015fin\u0103u 1992, pag. 23.<\/p>\n

(24) <\/sup><\/strong>E. \u015et. Holban, Prin veacurile \u00eenvolburate…, \u201eBasarabia\u201d, nr.1\/1992.<\/p>\n

(25) <\/sup><\/strong>M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, Bucure\u015fti 1993, pag. 35.<\/p>\n

(26) <\/sup><\/strong>N. Iorga, Rom\u00e2nii de peste Nistru, \u201eBasarabia\u201d, nr.11\/1992, pag. 89.<\/p>\n

(27) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit, pag. 27.<\/p>\n

(28) <\/sup><\/strong>A. Ra\u0163iu, Avertismentul, \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d, nr. 1\/1991, pag. 29.<\/p>\n

(29) <\/sup><\/strong>D. A. L\u0103z\u0103rescu, \u201eImaginea Rom\u00e2niei prin c\u0103l\u0103tori\u201d, Bucure\u015fti 1986, vol. II, pag. 102.<\/p>\n

(30) <\/sup><\/strong>A. Nour, op. cit., pag. 82.<\/p>\n

(31) <\/sup><\/strong>XXX Istoria Rom\u00e2niei \u00een date, pag. 156.<\/p>\n

(32) <\/sup><\/strong>N. Iorga, \u201eIstoria rom\u00e2nilor prin c\u0103l\u0103tori\u201d, Bucure\u015fti 1981, pag. 445.<\/p>\n

(33) <\/sup><\/strong>\u015et. Ciobanu, op. cit., pag. 250.<\/p>\n

(34) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit., pag. 32.<\/p>\n

(35) <\/sup><\/strong>Al. Matcovski, \u201eBasarabia\u201d, nr.5\/1990, pag. 143.<\/p>\n

(36) <\/sup><\/strong>Ibidem, nr.11\/1991, pag. 157.<\/p>\n

(37) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit. pag. 109.<\/p>\n

(38) <\/sup><\/strong>\u015et. Holban, Prin veacurile \u00eenvolburate\u2026\u00een \u201eBasarabia\u201dnr.5\/1992<\/p>\n

(39) <\/sup><\/strong>F. Bichir, \u201eBaricada\u201d,nr.178,pag.6<\/p>\n

(40) <\/sup><\/strong>N. Iorga, Rom\u00e2nii de peste Nistru, \u00een \u201eBasarabia\u201d nr.11\/1992,pag 92<\/p>\n

(41) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit., pag. 35<\/p>\n

(42) <\/sup><\/strong>A. Nour, \u00een \u201eBasarabia\u201d nr. 1\/1991, pag. 82<\/p>\n

(43) <\/sup><\/strong>Ibidem, pag. 85<\/p>\n

(44) <\/sup><\/strong>I. S. Nistor, op. cit., pag. 35<\/p>\n

(45) <\/sup><\/strong>Ibidem, pag. 39<\/p>\n

(46) <\/sup><\/strong>A. Boldur, op. cit.., pag. 512<\/p>\n

(47) <\/sup><\/strong>. \u015et. Holban, Figuri basarabene, \u00een Basarabia, nr.3\/1992, pag. 89<\/p>\n

(48) <\/sup><\/strong>Ibidem, pag. 91<\/p>\n

(49)<\/sup><\/strong> C. Botoran, M. Retegan, 1918 – F\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari, Buc. 1993, pag. 48<\/p>\n

(50)<\/sup><\/strong> I. S. Nistor, op. cit., pag. 49<\/p>\n

(51)<\/sup><\/strong> A. Chiriac, Mic dic\u0163ionar al membrilor Sfatului \u0162\u0103rii, Patrimoniu nr.4\/1991, pag. 77<\/p>\n

(52)<\/sup><\/strong> \u015et. Bulat, \u015eedin\u0163ele Sfatului \u0162\u0103rii, Patrimoniu, nr.2\/1991,pag. 140<\/p>\n

(53)<\/sup><\/strong> E. \u015et. Holban, Figuri basarabene, Basarabia nr.12\/1991, pag. 97<\/p>\n

(54)<\/sup><\/strong> D. Timonu, \u00een Basarabia nr. 12\/1992, pag. 198<\/p>\n

(55)<\/sup><\/strong> XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag. 466<\/p>\n

(56)<\/sup><\/strong> I. S. Nistor, op. cit., pag. 60<\/p>\n

(57)<\/sup><\/strong> Ibidem, pag .61<\/p>\n

(58)<\/sup><\/strong> M. Bruhis, Rusia, Rom\u00e2nia, Basarabia, Chi\u015fin\u0103u,1992, pag. 343<\/p>\n

(59)<\/sup><\/strong> I. S. Nistor, op. cit., pag. 68<\/p>\n

(60)<\/sup><\/strong> L. Lari, Labirintul basarabean, \u00een \u00cendemn la \u00een\u0103l\u0163are \u00een istorie, Chi\u015fin\u0103u 1990, pag. 185<\/p>\n

(61)<\/sup><\/strong> V. M\u00e2ndricanu, \u00een Nistru nr.2\/1990, pag. 69<\/p>\n

(62)<\/sup><\/strong> I. S. Nistor, op. cit., pag. 65<\/p>\n

(63)<\/sup><\/strong> L. Lari, op. cit., pag. 185<\/p>\n

(64)<\/sup><\/strong> N. Dabija, \u00een Literatura \u015fi Arta, Chi\u015fin\u0103u nr.22\/1996<\/p>\n

(65)<\/sup><\/strong> I. Datcu, Basarabia nr.11-12, an1993, pag. 191<\/p>\n

(66)<\/sup><\/strong> E. \u015et. Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1\/1992<\/p>\n

(67)<\/sup><\/strong> A. V\u0103ratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istoric\u0103 nr.1-2\/1992, pag. 154<\/p>\n

(68)<\/sup><\/strong> XXX Pactul Molotov-Ribbentrop, pag. 82, Chi\u015fin\u0103u 1992<\/p>\n

(69) <\/sup><\/strong>XXX Ibidem, pag. 90<\/p>\n

(70)<\/sup><\/strong> XXX Ibidem, pag. 83<\/p>\n

(71)<\/sup><\/strong> XXX Ibidem, pag. 93<\/p>\n

(72)<\/sup><\/strong> XXX Ibidem, pag. 110<\/p>\n

(73)<\/sup><\/strong> N. Dabija, Literatura \u015fi Arta, Chi\u015fin\u0103u 1996<\/p>\n

(74)<\/sup><\/strong> Ibidem<\/p>\n

(75)<\/sup><\/strong> O. Verenca, Realit\u0103\u0163i economice \u00een guvern\u0103m\u00e2ntul Transnistriei, Revista Istoric\u0103, nr.1-2\/1992, pg. 137<\/p>\n

(76)<\/sup><\/strong> I. S. Nistor, op. cit., pag. 97<\/p>\n

(77)<\/sup><\/strong> Ibidem, pag. 95<\/p>\n

(78)<\/sup><\/strong> R. Toma, Nordul poetic, Flac\u0103ra, aprilie 1997, pag. 6<\/p>\n

(79)<\/sup><\/strong> E. Lozovan, op. cit., pag. 32<\/p>\n

(80)<\/sup><\/strong> N. Negru, \u00cendemn la \u00een\u0103l\u0163are \u00een istorie, Chi\u015fin\u0103u 1990, pag. 165<\/p>\n

(81)<\/sup><\/strong> V. Trebici, Ucraina \u015fi minoritatea etnic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Rom\u00e2nia Liber\u0103 29.03.1997<\/p>\n

(82)<\/sup><\/strong> M. M\u0103rg\u0103rit, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d – Odessa, nr. 19\/1992<\/p>\n

(83)<\/sup><\/strong> *** Rom\u00e2nul nr. 28\/1997<\/p>\n

(84)<\/sup><\/strong> *** Moldova Suveran\u0103 nr. 119\/1994<\/p>\n

(85)<\/sup><\/strong> E. Nirca, Basarabia nr.10\/1992, pag. 205<\/p>\n

(86)<\/sup><\/strong> N. Dabija, Literatura \u015fi Arta, 22\/1996<\/p>\n

(87)<\/sup><\/strong> *** Istoria Rom\u00e2niei \u00een date, pag. 9<\/p>\n

\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA   Transnistria \u00een sens geografic este delimitat\u0103 de malul de 800 km al Nistrului, de malul de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27570"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27573,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27570\/revisions\/27573"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}