{"id":27697,"date":"2016-10-26T21:34:50","date_gmt":"2016-10-26T21:34:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27697"},"modified":"2016-10-26T21:36:58","modified_gmt":"2016-10-26T21:36:58","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-corola-de-lumini-valahe-a-sf-m-mc-dimitrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/10\/26\/gheorghe-constantin-nistoroiu-corola-de-lumini-valahe-a-sf-m-mc-dimitrie\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu – COROLA de LUMINI VALAHE a Sf. M. Mc. DIMITRIE"},"content":{"rendered":"

\"ImaginiDIMITRIE CEL MARE <\/strong>era prin\u0163, fiul Voievodului cet\u0103\u0163ii Tesalonic pe timpul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor \u00a0Diocle\u0163ian \u015fi Galeriu (284-311). Tat\u0103l, Voievodul era cre\u015ftin \u00een ascuns \u015fi l-a botezat pe Dimitrie \u00een tain\u0103, educ\u00e2ndu-l \u00een credin\u0163a, n\u0103dejdea, adev\u0103rul, libertatea \u015fi iubirea evanghelic\u0103 a lui Iisus Hristos, \u00een care s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit prin martiriu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 moartea Voievodului, \u00eemp\u0103ratul Maximian Galeriu auzind virtu\u0163iile alese care-l \u00eenconjurau pe t\u00e2n\u0103rul Dimitrie l-a pus Voievod \u00een locul tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dimitrie, fiind voievod cre\u015ftin a \u00eenv\u0103\u0163at poporul prop\u0103v\u0103duind credin\u0163a adev\u0103rat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai ascund\u0103. \u00cen urma unei lupte, Galeriu se abate pe la Tesalonic s\u0103 verifice apartenen\u0163a la cre\u015ftinism a Voievodului Dimitrie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul Voievod nu numai c\u0103-i confirm\u0103 c\u0103 este cre\u015ftin, dar condamn\u0103 \u00een fa\u0163a lui Galeriu, \u00een\u015felarea \u015fi r\u0103t\u0103cirile p\u0103g\u00e2nismului idolatru, fapt pentru care \u00ee\u015fi atrage sentin\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Galeriu se preg\u0103tea s\u0103-l confrunte pe Voievodul Dimitrie, arestat deja, cu un gladiator uria\u015f \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103tor numit Lie, ce-\u015fi omora cu u\u015furin\u0163\u0103 to\u0163i adversarii cu mare bucurie \u00a0pe cre\u015ftini.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Galeriu nu are \u015fansa s\u0103 savureze spectacolul grotesc, fiindc\u0103 ucenicul Voievodului, Nestor \u00eei dejoac\u0103 pofta \u015fi cere binecuv\u00e2ntare de la Voievodul Dimitrie s\u0103 lupte cu c\u0103l\u0103ul Lie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Cel ce urma s\u0103 fie Sf\u00e2ntul Dimitrie l-a \u00eenseamnat cu semnul crucii zic\u00e2ndu-i:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Du-te \u015fi vei birui pe Lie, m\u0103rturis\u00e2nd astfel pe Domnul Christos!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i gladiatorul a fost ucis \u00a0prin puterea rug\u0103ciunilor sf\u00e2ntului Dimitrie \u015fi ale Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2hnit peste m\u0103sur\u0103, turbat, Galeriu \u00eei omoar\u0103 pe cei doi cre\u015ftini sfin\u0163i: Dimitrie \u015fi Nestor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu, un om bogat, autoritar, dar suferind, Leontie, a ridicat \u00een locul bisericu\u0163ei unde se aflau mo\u015ftele sf\u00e2ntului Dimitrie o catedral\u0103 ca semn de cinstire. Dup\u0103 ridicarea m\u0103re\u0163ei biserici, sfintele moa\u015fte ale lui Dimitrie au fost puse \u00eentr-o racl\u0103 ferecat\u0103 cu aur \u015fi argint, \u00eempodobit\u0103 cu pietre scumpe, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 izvorasc\u0103 mir t\u0103m\u0103duitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tradi\u0163ia spune c\u0103 \u00een fiecare an, \u00een ziua Sf. Dumitru, mo\u015ftele sale izvor\u0103sc mireasm\u0103 pl\u0103cut\u0103.(Proloagele-Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor \u015fi Cuvinte de \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pe luna Octombrie. Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova; \u00a0Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor 6. Ed. Artemis, Bucure\u015fti)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DIMITRIE CANTEMIR <\/strong>(1710-1711), fiul voievodului ales Constantin Cantemir, fost osta\u015f r\u0103ze\u015f, mercenar la polonezi, viteaz, iscusit, care ajunge la cele mai mari grade militare. Urc\u0103 \u015fi \u00een rangurile boiere\u015fti \u015fi devine domn, gra\u0163ie ne\u00een\u0163elegerilor dintre al\u0163i pretenden\u0163i, \u00eentre 1685-1693. Cunosc\u00e2nd strategia \u015fi tactica polon\u0103, Constantin \u0163ine piept cu noble\u0163e regelui Jan Sobieski al polonilor. Dimitrie-viitorul savant al lumii, s-a n\u0103scut la Ia\u015fi, de ziua Voievodului s\u0103u sf\u00e2nt-Dimitrie cel Mare \u00een 1673. Tat\u0103l s\u0103u, Domn, ne\u015ftiutor de carte a rezervat fiilor Antioh \u015fi Dimitrie cea mai aleas\u0103 educa\u0163ie cu ilu\u015ftri dasc\u0103li ai epocii: Iacomi, Al. Mavrocordat, Hrisant Notara, Meletie de Arta, Ilie Miniat etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0Potrivit \u00eenvoielilor dintre Poarta Otoman\u0103 \u015fi Principatele Rom\u00e2ne\u015fti, fiul de domn trebuia s\u0103 aib\u0103 domiciliu obligatoriu la Constantinopol. Dimitrie, care era cea mai ascu\u0163it\u0103 minte a timpului s\u0103u, \u00een plan european \u015fi nu numai, a stat ostatic aproape 20 de ani, timp \u00een care \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u00eentreaga cultur\u0103 bizantin\u0103, islamic\u0103, apusean\u0103, teologia, filosofia, medicina, anatomia, matematica, geografia, astronomia \u015f.a., la Academia Patriarhiei Ortodoxe Ecumenice, al\u0103turi de limbile: araba, turca, persana, greaca veche \u015fi modern\u0103, latina, slavona, rusa, franceza, italiana \u015fi germana. A inventat un mod de transcriere a muzicii turce\u015fti, care-i poart\u0103 numele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cei urmeaz\u0103 la tron tat\u0103lui s\u0103u, \u00een 1693, la 19 ani, dar nefiind confirmat de Poart\u0103 este \u00eenlocuit dup\u0103 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi ia din nou calea Stambulului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie renumelui atins, sultanul Ahmet al III-lea s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l pun\u0103 pe Dimitrie domn \u00een Moldova, pentru a dejuca planurile lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, care pl\u0103nuia alian\u0163e antiotomane cu Rusia \u015fi Austria \u015fi ale \u0163arului Petru cel Mare, care urm\u0103rea \u00eenfr\u00e2ngerea turcilor. Sultanul \u015ftiind rivalitatea dintre Cantemiri \u015fi Br\u00e2ncoveanu i-a oferit lui Dimitrie dou\u0103 firmane, f\u0103r\u0103 bani, fapt unic \u00een istoria otoman\u0103, pentru dubla domnie \u00een Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eendat\u0103 ce l-ar fi prins pe Br\u00e2ncoveanu \u015fi l-ar fi trimis la Constantinopol<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exista a\u015fadar, posibilitatea ca Unirea Principatelor s\u0103 aib\u0103 loc sub Dimitrie Cantemir.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, Domnul Cantemir \u00eencheie \u00eens\u0103 o alian\u0163\u0103 cu Petru I la Luck\/ Lu\u0163k (13\/ 24 aprilie 1711) pun\u00e2nd Moldova sub protectoratul \u0163arului \u015fi l-a avertizat pe Br\u00e2ncoveanu prin solul Theodor Corbea de cursele puse la cale de turci. \u00a0Sub deviza sa: <<Lupt\u0103-te pentru Patrie!>><\/em><\/strong>, Domnul s-a ocupat pentru alc\u0103tuirea O\u015ftii celei mari a \u0163\u0103rii. El \u00eensu\u015fi era un comandant destoinic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Norocul Moldovei \u015fi ghinionul lui Cantemir a fost c\u0103 turcii i-au \u00eenvins pe cei doi alia\u0163i cre\u015ftini, \u00een b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u015fti pe Prut (20-21 iulie 1711), nu at\u00e2t prin lupt\u0103, c\u00e2t prin faptul c\u0103 aprovizionarea cu alimente asigurat\u0103 de moldoveni n-a ajuns la timp, altfel am fi devenit de atunci gubernie ruseasc\u0103. Domnul Dimitrie s-a refugiat cu familia, curtea, boieri (\u00eentre ei \u015fi viitorul cronicar Ion Neculce, comisul Pavel Rugin\u0103 \u015f.a.), curteni, osta\u015fi voluntari, \u00een Rusia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dimitrie Cantemir a stat ca oaspete al lui Petru cel Mare p\u00e2n\u0103 \u00een 1723 la moartea sa. A devenit prin\u0163, mare\u015fal \u015fi un renumit diplomat al \u0163arului, folosind timpul \u00een expedi\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u00een Persia, \u00een favoarea realiz\u0103rii operelor sale universale: Hronicul vechimii a rom\u00e2no-moldo-vlahilor, Divanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea sau giude\u0163ul sufletului cu trupul, Istoria ieroglif\u0103,\u00a0 Istoria imperiului otoman, Descriptio Moldaviae<\/em>, Memoriu despre Cantacuzini \u015fi Br\u00e2ncoveni <\/em>(\u00een rus\u0103), Vita Constantinii Cantemirii, Cartea genealogiei neamurilor boierimii moldovene\u015fti <\/em>(\u00een latin\u0103), Coranul <\/em>(\u00een latin\u0103), Catehism <\/em>(\u00een latin\u0103), Catehism <\/em>(\u00een persan\u0103), Logica <\/em>(\u00een latin\u0103), Planul Constantinopolei sau \u0162aringradului, Tratat de muzic\u0103, Teologie \u015fi filosofie moral\u0103 <\/em>etc. Din \u00eentreaga sa enciclopedie, dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi sunt definitorii: cultura teologic\u0103, cu toate fine\u0163urile \u015fi subtilit\u0103\u0163ile ortodoxiei \u015fi metafizica prin care \u00ee\u015fi imprim\u0103 o adev\u0103rat\u0103 teorie a cunoa\u015fterii, dar nu ra\u0163ional, ci c\u0103l\u0103uzit\u0103 de teologie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Descrierea Moldovei, pe l\u00e2ng\u0103 capitolele de istorie bisericeasc\u0103, are un \u00eentreg capitol intitulat: <\/em><<De religione moldavorum>>, \u00een care se vede c\u0103 \u015ftia totul despre Ortodoxie. Respinge papismul, filioque \u015fi secretele <\/em>lui Luther \u015fi Calvin. Ap\u0103r\u0103 cultul icoanelor, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea sub ambele forme (p\u00e2ine \u015fi vin), cultul sfin\u0163ilor \u015fi al Maicii Domnului \u015fi posturile. Nu admite supersti\u0163iile \u015fi le combate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Hronicul <\/em>adun\u0103 140 de m\u0103rturii ale ilu\u015ftrilor oameni de cultur\u0103, istorici, geografi despre originea dac\u0103 a rom\u00e2nilor, pecetluind ve\u015fnic continuitatea dacorom\u00e2nilor: \u201eRom\u00e2nii niciodat\u0103 st\u0103p\u00e2nirea, nici slobozenia gios n-au l\u0103sat… niciodat\u0103 piciorul din hotarele sale afar\u0103 nu \u015f-au scos, ci \u00eenfip\u0163i \u015fi nezmul\u0163i au r\u0103mas, precum \u015fi ale lor <\/em><\/strong>(ale altora, n.n.) \u015fi ale noastre hronologhii aiavea m\u0103rturisesc… \u00cens\u0103 de pe hotarele\u00a0 Dachii de tot afar\u0103 n-au ie\u015fit, ci numai de la c\u00e2mp spre mun\u0163i, adic\u0103 spre Dun\u0103re \u015fi despre Prut… spre p\u0103r\u0163ile Ardealului se tr\u0103geau. Iar dup\u0103 ce trecea furtuna acelor pr\u0103dzi varv\u0103re\u015fti, iar\u0103\u015fi la locurile sale ie\u015fea, \u015fi to\u0163i supt o st\u0103p\u00e2nire fiind, toate locurile \u015fi cet\u0103\u0163ile unde acmu Ardialul, Moldova \u015fi Muntenia iaste \u0163inea.\u201d<\/strong><\/em> (Constantin M\u0103ciuc\u0103, Dimitrie Cantemir, <\/em>Bucure\u015fti-1962, p. 273)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ajunge \u00een 11 Iulie 1714, membru al Academiei din Berlin. Urc\u0103 la ceruri \u00een 21 August 1723, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u0163ial \u00een biserica greceasc\u0103 Sf. Nicolski<\/em><\/strong>. Osemintele sale ajung la m\u0103n\u0103stirea Trei Ierarhi-Ia\u015fi \u00een veacul XX. (Neagu Djuvara, O Scurt\u0103 Istorie a Rom\u00e2nilor Povestit\u0103 celor tineri. <\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2007, p. 153; (Cristache Gheorghe\/ Florian Tuc\u0103\/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi, Regi, Pre\u015fedin\u0163i \u015fi al\u0163i \u015eefi de stat din spa\u0163iul rom\u00e2nesc.<\/em> Dic\u0163ionar.<\/em> Ed. DC Promotion, Bucure\u015fti-2004; Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, De la Filotei al Buz\u0103ului, la Andrei \u015eaguna.<\/em> Sibiu 1997, p. 147 \u015f.u.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU ST\u0102NILOAE <\/strong>(1903-1993)-preot, profesor, doctor, \u00a0teolog,\u00a0\u00a0 academician.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>P\u0103rintele DUMITRU s-a n\u0103scut \u00een frumoasa \u0162ar\u0103 a B\u00e2rsei, la Vl\u0103deni, \u00een 16 Noiembrie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cursuri liceale eminente la Colegiul Na\u0163ional Andrei \u015eaguna, trece un an prin Litere la Bucure\u015fti, urmeaz\u0103 Teologia, Licen\u0163a \u015fi Doctoratul la Cern\u0103u\u0163i, continu\u00e2nd cu studii postdoctorale la Atena, Munchen \u015fi Berlin. Debuteaz\u0103 ca profesor suplinitor, titular, preot, protopop, rector \u015fi redactor la Telegraful Rom\u00e2n<\/em>-Sibiu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cempreun\u0103 cu lotul Rugul Aprins-<\/em>mi\u015fcare mistic-ortodox\u0103 este arestat pentru 5 ani, urm\u00e2nd ultracursurile SUPRAACADEMIEI de la AIUD<\/strong>, \u00eentre 1958-1963.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Dup\u0103 \u00eenchisoare revine la slujirea de preot \u015fi re\u00eencadrat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar-teologic, \u0163in\u00e2nd diverse conferin\u0163e \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen 1981 a fost ales Doctor Honoris Causa <\/em>al Institutului ortodox Saint Serge-Paris. Dup\u0103 mi\u015fc\u0103rile s\u00e2ngeroase \u015fi manipulate de omniprezenta Ocult\u0103 din Decembrie\u00a0 1989, devine \u00een 1990 membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, \u015fi membru titular \u00een 1991, an \u00een care Facultatea de Teologie din Atena \u00eei confer\u0103 titlul de Doctor Honoris Causa. <\/em>Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1992, Universitea Bucure\u015fti \u00eei acord\u0103 \u015fi ea titlul de Doctor Honoris Causa.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe 5 Octombrie 1993, M\u00e2ntuitorul Iisus \u00eei confirm\u0103 titlul academic de la AIUD, \u00eencunun\u00e2ndu-l cu aura Sa Hristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numindu-l \u00eentr-un articol pe P\u0103rintele profesor DUMITRU St\u0103niloae: Cel mai mare teolog al secolului al XX-lea, <\/em>n-am spus teolog ortodox, fiindc\u0103 poate fi un pleonasm teologal, \u00eentruc\u00e2t IISUS HRISTOS-TEOLOGOSUL ESTE TEOLOGUL ABSOLUT AL DUMNEZEIRII \u015eI AL COSMOSULUI CREAT, iar Teologul prin excelen\u0163\u0103 nu poate fi dec\u00e2t Ortodox. A\u015fa, c\u0103 <\/em>l-am sup\u0103rat pe conu\u2019 R\u0103rvan Codrescu-b\u0103iet de Bucure\u015fti<\/em>, cu expresia mea provincial\u0103… <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Dar, nu sunt singurul care a afirmat acest lucru. G\u00e2nditorul francez Olivier Clement afirma \u00een scris c\u0103: \u201etoat\u0103 lumea cunoa\u015fte pe p\u0103rintele St\u0103niloae care este un uria\u015f, un geniu teologic care marcheaz\u0103 absolut tot secolul nostru.\u201d<\/em> (Olivier Clement, \u00een rev. Rena\u015fterea, <\/em>Episcopia R\u00eemnicului, an I, nr. 3-4 1992, p. 8 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Academicianul R\u0103zvan Teodorescu se m\u00e2ndre\u015fte \u015fi afirm\u0103 repetat la emisiuni tv., acest m\u0103re\u0163 lucru. La fel, profesorul Liorean-Gheorghe Banciu, care omagiindu-l pe protopopul Liviu Boldura scrie c\u0103: \u201eA fost remarcat din primul an de studii de c\u0103tre rectorul Academiei teologice Sibiene care era nimeni altul dec\u00e2t P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae <\/em>(1903-1993), cel mai mare teolog al secolului al XX-lea.\u201d<\/em> (P\u0103timitori \u015fi p\u0103timire \u00een \u00eenchisorile comuniste. <\/em>Ed. Re\u00eentreirea a Arhiepiscopiei Alba Iulia\/ Ed. Episcopiei Devei \u015fi Hunedoarei-2015, p. 279)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Subscriu dealtfel mul\u0163i oameni remarcabili despre autoritatea teologic\u0103 inegalabil\u0103 a P\u0103rintelui St\u0103niloae: \u00a0\u201eS-a tot spus despre sfin\u0163ia sa c\u0103 este <<<\/em>cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX>>. <\/em><\/strong>\u00a0\u015ei a\u015fa este!… El este, pentru totdeauna, <\/em><<p\u0103rintele nostru>>-\u201eP\u0103rintele Bisericii universale.\u201d<\/em><\/strong> (Drd. Stelian Gombo\u015f\/ Prof. Cristian \u015eerban, Omul Subiect actual al Dragostei lui Dumnezeu.<\/em> P\u0103rintele Profesor Dumitru St\u0103niloae (1903-1993) Omagiat prin \u015fase studii teologice. Ed. Cristimpuri-2013, p. 13)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 privim aten\u0163i la Icoana Omeniei dacorom\u00e2ne zugr\u0103vit\u0103 de Marele Teolog-P\u0103rintele DUMITRU ST\u0102NILOAE: \u201eDespre omenia na\u0163iei noastre, n-am auzit dec\u00e2t cuvinte bune, de laud\u0103, at\u00e2t la rom\u00e2ni c\u00e2t \u015fi la str\u0103ini. O singur\u0103 dat\u0103 mi-a fost dat s\u0103 aflu, \u015fi anume la un scriitor rom\u00e2n, Mircea Eliade, \u00eentr-o carte intitulat\u0103 <\/em>Oceanografie mi se pare, cuvinte de os\u00e2nd\u0103 \u015fi de ridiculizare la adresa acestei no\u0163iuni… Omenia<\/strong> este calitatea suprem\u0103 a rela\u0163iei de la om la om, este stilul de suprem\u0103 calitate al atitudinii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii. nu cred c\u0103 este \u00een limba vreunui popor un cuv\u00e2nt care s\u0103 exprime atotcuprinz\u0103tor at\u00e2ta noble\u0163e, \u00een\u0103l\u0163ime moral\u0103, distinc\u0163ie sufleteasc\u0103 real\u0103, ca omenia rom\u00e2n\u0103. Ea e fr\u0103gezime sufleteasc\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu duritatea \u015fi b\u0103d\u0103r\u0103nia, e \u00een\u0163elegere sub\u0163ire a st\u0103rilor suflete\u015fti ale altuia \u015fi a situa\u0163iilor \u00een general, \u00een opozi\u0163ie cu opacitatea caraghioas\u0103 \u015fi \u0163ig\u0103nesc-fanfaroan\u0103, e superioar\u0103 p\u0103trundere a lumii complicate \u015fi nuan\u0163ate a sufletului \u015fi a metodelor prin care el poate fi \u00eendreptat. Omenia <\/strong>e suprema aristocra\u0163ie posibil\u0103. Pe scara fiin\u0163ei omene\u015fti, omenia <\/strong>ocup\u0103 treapta cea mai \u00eenalt\u0103. Ea este una cu duhovnicia <\/strong>omului ren\u0103scut al apostolului Pavel, opus omului trupesc. Ea e cea mai deplin\u0103 realizare a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u00een firea noastr\u0103. Omenia <\/strong>exprim\u0103 suprema \u00een\u0163elepciune \u015fi filosofie.\u201d<\/em> (Dumitru St\u0103niloae, Ortodoxie \u015fi Na\u0163ionalism<\/em>-2011, p. 113, 116-117) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 DIMITRIE BEJAN <\/strong>(1909-1995). P\u0103rintele s-a n\u0103scut \u00een H\u00e2rl\u0103ul Neam\u0163ului sub privirea bucuroas\u0103 a Sf. M. Mc. Dimitrie-Voievodul Tesalonicului<\/strong>, pe 26 Octombrie. Dup\u0103 absolvirea Seminarului teologic Veniamin Costachi-<\/em>Ia\u015fi, \u00eel are ca profesor \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Teologie-Bucure\u015fti pe renumitul poet, teolog, scriitor, acdemician Nichifor Crainic, iar la Facultatea de Istorie pe care o urmeaz\u0103 \u00een paralel \u00eel are ca \u00eendrum\u0103tor pe Nicolae Iorga. Pentru ambele facult\u0103\u0163i\u00a0 prime\u015fte meritul Magna cum laude.<\/em> Dublu licen\u0163iat \u00een Teologie \u015fi Istorie este hirotonit preot \u00een 1938. Pleac\u0103 pe front ca preot militar \u015fi dup\u0103 merite deosebite cade prizonier la Stalingrad, cu armatele aliate comandate de faimosul mare\u015fal von Paulus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scrie \u00een lag\u0103rul Oranki pe coaj\u0103 de mesteac\u0103n lucrarea unic\u0103 \u00een felul ei: Hotarul cu cet\u0103\u0163i<\/em><\/strong>-\u00een care reitereaz\u0103 adev\u0103rul c\u0103 Basarabia <\/strong>\u015fi Bucovina <\/strong>sunt de fapt, de drept \u015fi de har provincii dacorom\u00e2ne.<\/em><\/strong> Autorit\u0103\u0163ile bol\u015fevice au vrut s\u0103-l condamne la moarte pentru aceast\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103. N-au reu\u015fit tot gra\u0163ie curajului p\u0103rintelui \u015fi sovieticii l-au respectat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi l-au admirat \u00een felul lor. Tic\u0103lo\u015fia condamn\u0103rii le-a revenit \u00eens\u0103 autorit\u0103\u0163ilor comuniste rom\u00e2ne care l-au condamnat la deten\u0163ie pe via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele DIMITRIE Bejan \u015fi-a convertit soarta \u00eentr-un destin unic pentru Genera\u0163ia de Aur \u015fi de Sacrificiu <\/strong>care, l-a avut ca model. Boier cre\u015ftin, \u00eennobilat prin str\u0103bunii r\u0103ze\u015fi de c\u0103tre Marele \u015etefan, P\u0103rintele are o minte sclipitoare. Orator \u00een\u0103scut, om cult, teolog de profunzime, istoric cu inflexiuni ad\u00e2nci \u00een filosofie, erou na\u0163ionalist \u015fi m\u0103rturisitor ortodox \u00eei dau aurei sale dimensiunea unui Sfinx valah. Tr\u0103s\u0103tura sa definitorie fiind totu\u015fi cea a marilor Rom\u00e2ni, bun\u0103tatea: \u201eDelicat cu semenii s\u0103i, iert\u0103tor cu cei ce l-au chinuit, puternic sus\u0163in\u0103tor moral al celor ce nu mai rezistau opresiunilor, P\u0103rintele Dimitrie a fost un model de bun\u0103tate.\u201d<\/em><\/strong> (Florin P\u00e2slaru, \u00een P\u0103rintele Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cuget\u0103ri morale despre via\u0163a de toate zilele.<\/em>Ed. Trinitas, Ia\u015fi-2008, p. 15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele-istoric Dimitrie Bejan<\/strong>, eroul-martirul-m\u0103rturisitorul ESTE cel care a avut curajul de a scrie istoria Basarabiei, pe scoar\u0163\u0103 de mesteac\u0103n chiar \u00een b\u00e2rlogul ursului ro\u015fu, cu riscul suprem, dep\u0103\u015fit prin iubirea de Neam \u015fi dragostea de Dumnezeu, \u00een timp ce ciocoi mai vechi \u015fi mai noi, cu sau f\u0103r\u0103 doctorate, \u00eempro\u015fc\u0103 istoria noastr\u0103 lep\u0103d\u00e2ndu-se de dacism, de rom\u00e2nism, de ortodoxism, constituindu-se singuri \u00een lepro\u015fii <\/strong>prip\u0103\u015fi\u0163i prin Omenia noastr\u0103 dacic\u0103. P\u0103rintele atest\u0103 \u00een graiul s\u0103u, dulce bucovinean, r\u0103coritor ca o ap\u0103 de izvor, vitejia, \u00een\u0163elepciunea str\u0103bunilor traci, frumuse\u0163ea \u015fi vechimea cet\u0103\u0163ii H\u00e2rl\u0103u de pe m\u0103gura C\u0103t\u0103lina ca pe ctitoria marelui rege-preot Zamolxe: <<… acel \u015fef care a durat cetate \u015fi-n mijlocul ei case de piatr\u0103 pentru locuin\u0163a lui. L-au \u015ftiut oamenii timpului. Vremea lor e vreme veche. Cu \u015fase, \u015fapte sute de ani<\/em> \u00eenainte de a fi ap\u0103rut Iisus la Ierusalim…>><\/em> Ctitoria r\u0103m\u00e2ne miraculoas\u0103 prin <<\u00eentinderea cet\u0103\u0163ii, de sistemul de fortifica\u0163ii, de zidirile de piatr\u0103 cu dou\u0103 intr\u0103ri \u00een cetate, de malurile de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de casa de piatr\u0103 din centru, cu multe camere \u00een care domnea c\u0103petenia. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la \u00een\u0103l\u0163imea C\u0103t\u0103linei? Iar ochii se opresc la apus pe p\u0103durile de pe Basaraba \u015fi de pe Vintil\u0103, dealuri \u00eemp\u0103durite de la facerea lumii \u015fi se opresc, c\u00e2nd e senin, pe Ceahl\u0103u, de c\u0103tre Transilvania. Iar spre r\u0103s\u0103rit \u015fi spre miaz\u0103-noapte, trec\u00e2nd peste molcomele culmi ale podi\u015fului Moldovei, ochiul se opre\u015fte pe \u00eence\u0163o\u015fatele dealuri de dincolo de Prut. \u00cen dosul lor st\u0103, nev\u0103zut\u0103, cealalt\u0103 parte a Moldovei, care-\u015fi sprijin\u0103 ap\u0103rarea de primejdie pe cet\u0103\u0163ile masive de pe apa Nistrului.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De aici, de pe zidul cet\u0103\u0163ii, \u00een jos se las\u0103 un cobor\u00e2\u015f foarte iute care duce p\u00e2n\u0103-n satul Buhalni\u0163a. Un drum prin p\u0103dure at\u00e2t de piepti\u015f f\u0103cea ca du\u015fmanul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neputincios la jum\u0103tatea dealului. Aici du\u015fmanul constata c\u0103 f\u0103cuse drumul degeaba, Cetatea tracilor era de necuprins. Pe celelalte laturi p\u0103durea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit st\u0103tea \u0163eap\u0103n\u0103 \u00een calea n\u0103v\u0103lirilor du\u015fmane.>><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCu drept cuv\u00e2nt, dac\u0103 la 1384 H\u00e2rl\u0103ul era ora\u015f \u015fi nu sat, presupun c\u0103 vechimea lui trebuie s\u0103 coboare cel pu\u0163in cu dou\u0103, trei sute de ani mai jos… C\u0103ci el, neamul, aici era acas\u0103 de la facerea lumii \u015fi s-a luptat ca s\u0103 r\u00eem\u00e2n\u0103 singur st\u0103p\u00e2n pe ogorul lui \u015fi pe casa lui. \u015ei dac\u0103 a vrut Dumnezeu, nu s-a topit \u00een s\u00e2ngele at\u00e2tor popoare musafire, c\u0103ci pe unele le-a topit, de altele s-a ferit \u015fi pe celelalte le-a b\u0103tut \u015fi le-a aruncat peste Nistru \u015fi peste mun\u0163i. Iar \u0163ara zidit\u0103 pe s\u00e2ngele str\u0103mo\u015filor jertfi\u0163i, a tr\u0103it, a rodit viteji \u015fi c\u00e2nd a ap\u0103rut \u00een istorie, a ap\u0103rut ca \u0163ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103… T\u00e2rgul acesta al nostru, a v\u0103zut multe. Adic\u0103 a v\u0103zut ce-a v\u0103zut Moldova, s-a bucurat odat\u0103 cu ea, s-a \u00eencr\u00e2ncenat odat\u0103 cu \u0163ara…\u201d<\/em><\/strong>( P\u0103rintele Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cuget\u0103ri morale despre via\u0163a de toate zilele.<\/em>Ed. Trinitas, Ia\u015fi-2008, p. 188, 190, 193-194)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU BORDEIANU <\/strong>(1921-2002). Dumitru Bordeianu a primit binecuv\u00e2ntare Maicii Domnului \u00een sf\u00e2nta Zi de 15 August \u00een Dr\u0103gu\u015fenii de Baia-Suceava, \u00eentr-o familie numeroas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 absolvirea \u015ecolii Generale \u00een Dr\u0103gu\u015feni, urmeaz\u0103 liceul la F\u0103lticeni \u015fi Storojine\u0163. Se \u00eencadreaz\u0103 \u00een F.D.C. pentru a-\u015fi g\u0103si drumul \u00een via\u0163\u0103. <\/em>T\u00e2n\u0103rul DUMITRU <\/strong>este\u00a0 \u00eenrolat \u00een celebrele Batalioane de sacrificiu, <\/em>comandate de Antonescu, pentru frontul de la Cotul Donului. Nu are \u015fansa martiriului a miilor de camarazi. Din Batalionul s\u0103u r\u0103m\u00e2n \u00een via\u0163\u0103: 73 de solda\u0163i, 2 ofi\u0163eri \u015fi un subofi\u0163er.\u00a0 Dumitru prime\u015fte aura Eroului: B\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi Credin\u0163\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urmeaz\u0103 Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi, dar evenimentele marilor arest\u0103ri din 14\/ 15 Mai 1948, \u00eel surprind printr-o iud\u0103-fost coleg de liceu. Urmeaz\u0103 \u00eenchisoarea Suceava, audiind cursurile reeduc\u0103rii comuniste <\/em>cu lectorul<\/em> Bogdanovici, pentru a-\u015fi sus\u0163ine Doctoratul \u00een auspiciile Infernului <\/em>sub \u00eendrumarea satanicului-tor\u0163ionar \u0162urcanu Eugen, la Pite\u015fti unde a avut loc masacrarea, dar \u015fi jertfa curat\u0103 de s\u00e2nge a studen\u0163imii rom\u00e2ne cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acel supliciu diavolesc de 4 ani, sufletul lui Bordeianu se pr\u0103v\u0103le\u015fte \u00een str\u0103fundurile dezn\u0103dejdii, dar r\u0103m\u00e2ne ag\u0103\u0163at de lic\u0103rul-Costache Opri\u015fan <\/strong>(aflat \u201e\u00een v\u00e2rful piramidei intelectuale rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/em><\/strong>, <\/strong>la cei 30 de ani ai s\u0103i<\/em>), 11 luni, \u201ecele mai pl\u0103cute din \u00eenchisoare\u201d<\/strong>, intr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u00een iadul demasc\u0103rilor. <\/em>(Cezarina Condurache, Sfin\u0163ii \u00cenchisorilor 28 de biografii exemplare. <\/em>Ed. Evdokimos Funda\u0163ia Profesor Gheorghe Manu-2015, p. 82)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pronia cereasc\u0103 nu-l p\u0103r\u0103se\u015fte. Ziua \u00eenvierii vine \u00een 1954, prin grija camarazilor binecuv\u00e2nta\u0163i \u015fi \u00eenduhovnici\u0163i: Valeriu Gafencu, Gheorghe Jimboiu, Traian Trifan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu mai poate relua cursurile la medicin\u0103, dar absolv\u0103 Institutul Pedagogic \u015fi Facultatea de Biologie. Dup\u0103 eliberarea din \u201964, timp de un sfert de veac este supus artileriei securit\u0103\u0163ii. Supravie\u0163uie\u015fte \u015fi de ast\u0103 dat\u0103 \u015fi emigreaz\u0103 \u00een Australia unde \u00ee\u015fi scrie memoriile: M\u0103rturisiri din mla\u015ftina disper\u0103rii,<\/em> care apar la Paris \u00een 1992 \u015fi la Bucure\u015fti \u00een 1996.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 cum surprinde eroul-m\u0103rturisitor Ziua \u00eenvierii sale prin camaradul Gheorghe Jimboiu: \u201eAm cunoscut \u00een via\u0163a mea fel de fel de oameni, at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 deten\u0163ie, dar n-am \u00eent\u00e2lnit un altul, indiferent de v\u00e2rst\u0103 sau preg\u0103tire, care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 Ortodoxia \u015fi s\u0103 iubeasc\u0103 pe Hristos ca Jimboiu. Un t\u00e2n\u0103r curat trupe\u015fte \u015fi suflete\u015fte, \u00eenzestrat cu o mare bl\u00e2nde\u0163e \u015fi bun\u0103tate. A fost singura fiin\u0163\u0103 pe care am \u00eent\u00e2lnit-o care n-a spus niciodat\u0103 c\u0103 sufer\u0103 de foame. Avea dragoste de oameni indiferent cine erau ei, prieteni sau du\u015fmani, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la sacrificiu de sine. Fa\u0163\u0103 de du\u015fmani \u015fi fa\u0163\u0103 de cei care l-au chinuit \u015fi continu\u0103 s\u0103 o fac\u0103, avea o \u00een\u0163elegere care ra\u0163ional nu se poate explica. Era at\u00e2t de convins de misiunea lui p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 de a face binele, \u00eenc\u00e2t parc\u0103 venea din alt\u0103 lume… Jimboiu, cum numai sfin\u0163ii au \u00een\u0163eles, s-a identificat cu chemarea Fiului lui Dumnezeu: <\/em><<Veni\u0163i la Mine to\u0163i cei osteni\u0163i \u015fi \u00eempov\u0103ra\u0163i \u015fi eu v\u0103 voi da odihn\u0103>>.\u201d<\/strong> (Dumitru Bordeianu, M\u0103rturisiri din mla\u015ftina disper\u0103rii. <\/em>Edi\u0163ia a II-a, Scara, Bucure\u015fti-2001, p. 370; Fabian Seiche, op. cit., p. 138 \u015f.u.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DEMETRESCU RADU GYR <\/strong>(1905-1975)-CONSTELA\u0162IA LIRIC\u0102 A SUFERIN\u0162EI ORTODOXE ROM\u00c2NE\u015eTI-GUR\u0102 DE AUR AL LIRICII CRE\u015eTIN-ORTODOXE.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demetrescu Radu Gyr-Pruncul Dac al Constela\u0163iei lirice cere\u015fti <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een ilustra familie a actorului Coco-<\/strong>\u015etefan, a profesoarei Eugenia \u015fi a na\u015filor cere\u015fti Sf. Mc. Teodot, episcopul Chirinei; Sf. Mc. Isihie \u015fi Nestor, \u00een z\u0103rile muscelene.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De mic a avut aspira\u0163ii \u00eenalte urc\u00e2nd \u00cen mun\u0163i <\/em><\/strong>cu poemul dramatic la 14 ani \u00een revista liceului craiovean Carol I. Din v\u00e2rful Mun\u0163ilor <\/em><\/strong>trece apoi ca student al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie \u00een Sfera celest\u0103 prelins\u0103 ca Lini\u015fti de schituri.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doctorul Conferen\u0163iar al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie-Bucure\u015fti, Demetrescu Radu Gyr a fost Laureat \u00een patru r\u00e2nduri: 1926-1927-1928-1939 de Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni \u015fi de Institutul pentru Literatur\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne, colabor\u00e2nd la diverse publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti celebre. Dar, culmile erudi\u0163iei sale absolute pe care s-a aprins infinit Aura sa, sunt:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Misticismul tr\u0103irii ortodoxe \u015fi<\/strong> Pleroma<\/strong> liric\u0103 a suferin\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 GHEORGHE <\/em>\u015fi IOAN<\/em><\/strong> \u00a0s-au ridicat <\/em><\/strong>\u00eempotriva barbariei comuniste care-l condamnaser\u0103 pe poet la sentin\u0163a capital\u0103, pun\u00e2ndu-l l\u00e2ng\u0103 EMINESCU cu DOINA lui nemuritoare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Profesorul-m\u0103rturisitor Atanasie Berzescu<\/strong>, care p\u0103\u015fea spre groapa pr\u0103bu\u015firii fizico-psihico-spirituale, relateaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea din AULA MARE (curtea penitenciarului) a ACADEMIEI AIUDULUI cu nemuritorul Radu Gyr: \u201eA venit la mine, m-a luat p\u0103rinte\u015fte de dup\u0103 umeri \u015fi mi-a zis: <\/em><< S\u0103 nu ui\u0163i c\u0103 noi trebuie s\u0103 credem cu t\u0103rie c\u0103 vom ie\u015fi afar\u0103. S\u0103-L avem pe Dumnezeu \u00een noi tot timpul.>> Am avut norocul s\u0103 stau cu el mult timp. Simt \u015fi azi cum, str\u00e2ng\u00e2ndu-m\u0103 la pieptul lui, cu c\u0103ldura sufleteasc\u0103 de p\u0103rinte, m\u0103 cople\u015fea, m\u0103 fascina. El era patriarhul nostru \u015fi comandantul nostru, al Aiudului \u00eentreg. Din gura lui am cules laude \u015fi \u00eendemn la rezisten\u0163\u0103. \u00cel p\u0103strez \u00een minte \u015fi-n suflet p\u00e2n\u0103 la moarte…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus \u00een celul\u0103. L-a cobor\u00e2t de pe Cruce \u015fi L-a adus al\u0103turi de noi pe rogojina cu lib\u0103rci, spre \u00eendumnezeirea omului.\u201d<\/em><\/strong> (Cezarina Condurache, Sfin\u0163ii \u00cenchisorilor 28 de biografii exemplare. <\/em>Ed. Evdokimos Funda\u0163ia Profesor Gheorghe Manu-2015, p. 204)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia lui Demetrescu Radu Gyr este o capodoper\u0103 a liricii cre\u015ftine. Asemeni marilor crea\u0163ii divine precum Liturghia psaltic\u0103 \u00eennobileaz\u0103 spiritul cre\u015ftinului conferindu-i prin flac\u0103ra mistic\u0103 a suferin\u0163ei frumuse\u0163ea ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti absolute.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea sa profun mistic\u0103, educa\u0163ia cre\u015ftin\u0103 de sacrificiu, morala c\u0103l\u0103uzitoare a demnit\u0103\u0163ii, sensibilitatea aristocra\u0163iei geniului, flac\u0103ra teologului ortodox, \u00eentruparea suferin\u0163ei spiritului \u00een dragostea dumnezeiasc\u0103 jertfelnic\u0103 \u00eel \u00eenal\u0163\u0103 pe Radu Gyr \u00een Constela\u0163ia cerului ca pe un \u00a0DEMETRU GUR\u0102 DE AUR AL LIRICII CRE\u015eTIN-ORTODOXE.<\/strong><\/p>\n

Opera sa monumental\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu sim\u0163irea \u015fi omenia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentreaga omenire:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNu vis de piatr\u0103-n nemi\u015fcare pur\u0103,\/ nici rece sfinx \u00een cremenea nevinii,\/ ci, vie, din azurul t\u0103u, \u015fi crinii\/ \u015fi leb\u0103da-n z\u0103pada lor te fur\u0103.\/\/ Prin tine, o cutremur cald de linii,\/ materia palpit\u0103 \u015fi se-ndur\u0103,\/ \u015fi lutul prinde z\u00eembete pe gur\u0103\/ \u015fi lacrima ia aurul luminii.\/\/ Tu vii din marea Omului iubire,\/ ce toate le-ml\u0103die \u015fi\u2019nfierb\u00eent\u0103.\/ Dezmierzi, \u015fi piatra unduie sub\u0163ire,\/ tresari, \u015fi bronzul fream\u0103t\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103,\/ voie\u015fi, \u015fi sfere noi pe cer se\u2019ncheag\u0103,\/ sur\u00eezi, \u015fi ochii m\u0103rilor se roag\u0103.<\/em><\/strong> (FRUMUSE\u0162EA)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU NEAGU <\/strong>(1926-2010) Pui\u015forul de mo\u0163 DUMITRU vede lumina soarelui valah sub binecuv\u00e2ntarea Sf. Ier. Teotim<\/strong>-episcopul Tomisului, \u00een 20 Aprilie, cu bucuria p\u0103rin\u0163ilor Petru \u015fi Rafila din Arada-Poiana Horea-Beli\u015f de Cluj. \u00cenregimentat \u00een F.D.C. a fost arestat de Antonescu \u00een 1943. \u00cen perioada 1 Sept. 1944-3 Dec. 1948 r\u0103m\u00e2ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor la Trife\u015ftii de Alba. Comuni\u015fti din Rom\u00e2nia fac o pasiune pentru el \u015fi-l aresteaz\u0103 pentru 15 ani, \u00eentre 1948-1963. A fost \u00eentemni\u0163at la Pite\u015fti, Aiud, Gherla, Baia Sprie, Periprava. Sus\u0163inea ca de altfel to\u0163i camarazii s\u0103i c\u0103 sensul suferin\u0163ei cre\u015ftine este cinstea, credin\u0163a, care duc apoi la jertf\u0103, la adev\u0103r, la libertate, la biruin\u0163\u0103, la \u00eenviere: \u201eA fi om de omenie \u00eent\u00e2i. \u015ei de asta se leag\u0103 cre\u015ftinismul nostru, rom\u00e2nismul nostru. S\u0103 cre\u015fte\u0163i \u00een duhul Sfintei Treimi \u015fi ve\u0163i g\u0103si cre\u015ftinismul adev\u0103rat \u015fi rom\u00e2nismul adev\u0103rat \u015fi via\u0163\u0103 o s\u0103 ave\u0163i \u015fi o s\u0103 da\u0163i \u015fi altora via\u0163\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Fabian Seiche, op. cit., p. 366)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU ILIESCU PALANCA-P\u0103rintele <\/strong>(1903-1963). Viitoru p\u0103rinte-v\u00eelcean de aur s-a n\u0103scut sub ocrotirea Sf. Dimitrie cel Nou<\/strong> \u015fi a Mucenicului Nestor<\/strong>, \u00een 27 Octombrie pe meleagurile v\u00eelcene ale satului Palanca din comuna Nemoiu. Dup\u0103 clasele primare \u015fi secundare urmeaz\u0103 Seminarul teologic Sf\u00e2ntul Nicolae-<\/em>R\u00eemnicu V\u00eelcea. Este hirotonit preot pentru o parohie din Olteni\u0163a, apoi continu\u0103 studiile la Seminarul Pedagogic-Ia\u015fi \u015fi Teologia la Chi\u015fin\u0103u, lundu-\u015fi licen\u0163a cu Magna cum laude. <\/em>Urc\u0103 ierarhic ajung\u00e2nd directorul Seminarului Curtea de Arge\u015f. Face cuno\u015ftiin\u0163\u0103 cu prigoana carlist\u0103, fiind arestat \u00een 1939. Pleac\u0103 de la Curtea de Arge\u015f la Seminarul teologic Cernica, slujind \u015fi la parohia Stavropoleos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Abia z\u0103re\u015fte Biserica de m\u00e2n\u0103stire prin d\u0103r\u00e2m\u0103turi \u015fi gra\u0163ie d\u0103ruirii sale ne\u00eentrerupte o reface \u00een chipul unuia dintre cele mai frumoase monumente ale Bucure\u015ftiului, fiind t\u00e2rnosit\u0103 de mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei. P\u0103rintele este arestat \u015fi de Antonescu \u00een 1942, apoi \u00een 1944, 1945. P\u0103rintele nu se sperie de persecu\u0163ii \u015fi se implic\u0103 activ \u00een Mi\u015fcarea de Rezisten\u0163\u0103 Anticomunist\u0103 sub organiza\u0163ia Vlad \u0162epe\u015f II<\/em>, condus\u0103 de Gheorghe Popescu-V\u00e2lcea. <\/strong>Rearestat \u00een 1948, p\u0103rintele prime\u015fte 20 de ani m.s. \u015fi 10 ani degradare civic\u0103. Sufer\u0103 \u00een \u00eenchisorile V\u0103c\u0103re\u015fti, Jilava, Baia Sprie, Valea Nistrului, Aiud, Lugoj, Gherla, Salcia, Balta Br\u0103ilei: <<P\u0103rintele Palanca f\u0103cea parte din divizia 6, \u201e<\/em>divizia preo\u0163ilor\u201d. Munca \u00een colonie era dificil\u0103: se lucra la c\u00e2mp, la porumb, \u00een balt\u0103 la trestie sau la construirea digului. Normele erau uria\u015fe, iar puterile condamna\u0163ilor minime. \u00centr-un astfel de ritm nimicitor, boala p\u0103rintelui s-a agravat, iar la 17 martie 1963 sufletul s\u0103u a plecat la cer din baraca de lemn de la Salcia. Trupul i-a fost aruncat \u00een gropile de la Agaua, o comun\u0103 din apropiere, \u00een marginea c\u0103reia erau \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i de\u0163inu\u0163ii, f\u0103r\u0103 cruce \u015fi f\u0103r\u0103 slujb\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dup\u0103 revolu\u0163ie, \u00een satul Agaua a sosit un preot care a \u00een\u0163eles c\u0103 are \u00een grij\u0103 \u015fi imensa groap\u0103 comun\u0103, \u00een care au fost arunca\u0163i peste 3 000<\/strong> de de\u0163inu\u0163i politici<\/strong><\/em>. Din modeste resurse personale \u015fi f\u0103r\u0103 a beneficia de un ajutor consistent, p\u0103rintele Viorel Ro\u015fu<\/strong><\/em> a ridicat un monument \u00een memoria celor mor\u0163i la Salcia. <\/em>(http:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-arhiva-1009656-serial-sfintii-\u00eenchisorilor-preotul-dumitru-iliescu-palanca-organiza\u0163ia-vlad-tepes.htm)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU V. IONESCU <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een bra\u0163ele aurei Sf. Cuv. Paraskeva<\/strong>-Ocrotitoarea \u00eendeosebi a Moldovei, pe 15 Octombrie 1953, \u00een Bucure\u015fti \u00een familia binecuv\u00e2nta\u0163ilor p\u0103rin\u0163i Vasile <\/strong>\u00a0\u015fi Ana.<\/strong> Dup\u0103 ce absolv\u0103 \u015ecoala General\u0103 \u00een Vatra Luminoas\u0103, urmeaz\u0103 unul dintre cele mai renumite Colegii Na\u0163ionale-Iulia Ha\u015fdeu<\/strong>, apoi Academia <\/strong>de \u015etiin\u0163e Economice-Bucure\u015fti.<\/strong> Proasp\u0103tul licen\u0163iat-b\u0103iet de capital\u0103<\/em> s-a angajat la Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103. <\/strong>Acela\u015fi drum l-a urmat \u015fi t\u00e2n\u0103ra domni\u015foar\u0103 Monica Leoveanu<\/strong>: Colegiul Na\u0163ional Iulia Ha\u015fdeu-A.S.E.-Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103. Aici, c\u0103ile celor doi tineri s-au \u00eent\u00e2lnit. S-au cunoscut, s-au pl\u0103cut \u015fi s-au \u00eemplinit, \u00eempletindu-\u015fi soarta \u015fi destinul \u00een via\u0163a aceasta d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alt dar cu care i-a binecuv\u00e2ntat Maica Domnuului este Adrian-Octavian<\/strong>, ast\u0103zi t\u00e2n\u0103r, optimist \u015fi dublu licen\u0163iat \u00een Istorie \u015fi \u015etiin\u0163e Economice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU IONESCU<\/strong>, nepotul Emiliei <\/strong>\u015fi al eroului Marin Marinescu<\/strong> din Motoci <\/strong>de Craiova<\/strong>, care a fost luat prizonier de germani \u00een primul r\u0103zboi mondial, devine mai \u00eent\u00e2i un iubitor de geografie, de c\u0103l\u0103torii: Extremul Orient-Japonia, Tailanda, Samarkand, Buhara, Baikal, Urali, Caucaz, Leningrad, Erevan, Polonia, Portugalia, Spania, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 DUMITRU V. IONESCU<\/strong>, ast\u0103zi expert \u00een cadrul prestigioasei institu\u0163ii Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103 este un om de cultur\u0103 ortodox\u0103, pasionat de istorie nefurat\u0103, mare bibliofil de carte rar\u0103 \u015fi aleas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bibliofilul cre\u015ftin nu este un colec\u0163ionar de carte, ci Prietenul C\u0103r\u0163ii. De aceea din vistieria boieriei sale \u00ee\u015fi permite s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 continuu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103, calitatea suprem\u0103 a lui Mitic\u0103 cel drag r\u0103m\u00e2ne tot acea Omenie <\/strong>a Rom\u00e2nului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi, se pare c\u0103 toate relele s-au pr\u0103v\u0103lit asupra-i, Dumitru Ionescu s-a \u00eentrupat \u00een spiritul na\u0163ionalist-cre\u015ftin al d\u00e2rzeniei Neamului Dacorom\u00e2n, care-l ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 peste vitregiile vremii \u015fi s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 mai departe Sui\u015ful spre Cerul Daciei Mari, cum ne \u00eendrum\u0103 axiologic, triada mistic\u0103 a cre\u015ftinului pentru a birui crucea vie\u0163ii p\u0103m\u00e2ntene, prin P\u0103rintele Bejan:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e-\u00cent\u00e2i, s\u0103 fie cre\u015ftin ortodox; al doilea, s\u0103 \u015ftie c\u0103 suferin\u0163a este indisolubil legat\u0103 de via\u0163a omului pe p\u0103m\u00e2nt; al treilea, s\u0103 \u015ftie c\u0103 la cap\u0103tul suferin\u0163ei, prin care trece biruitor totdeauna cu ajutorul lui Hristos, i se deschide m\u00e2ntuitor, Raiul.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 (Fabian Seiche, op. cit., p. 120) \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00centru mul\u0163i ani binecuv\u00e2nta\u0163i lui Mitic\u0103, dragul meu prieten, \u015fi tuturor purt\u0103torilor acestui sf\u00e2nt nume valah!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DIMITRIE CEL MARE era prin\u0163, fiul Voievodului cet\u0103\u0163ii Tesalonic pe timpul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor \u00a0Diocle\u0163ian \u015fi Galeriu (284-311). Tat\u0103l, Voievodul era cre\u015ftin [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27697","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27697","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27697"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27699,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27697\/revisions\/27699"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}