{"id":27717,"date":"2016-10-28T15:06:32","date_gmt":"2016-10-28T15:06:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27717"},"modified":"2016-10-28T15:09:09","modified_gmt":"2016-10-28T15:09:09","slug":"vavila-popovici-flecareala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/10\/28\/vavila-popovici-flecareala\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici &#8211; Flec\u0103reala"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\" align=\"right\"><em><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/driftwood-1674668_960_7201.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"driftwood-1674668_960_7201\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/driftwood-1674668_960_7201-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a><\/em><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\" align=\"right\"><em>\u201eTr\u0103im cu renezie o flec\u0103real\u0103 continu\u0103, mul\u021bumi\u021bi c\u0103 avem ce b\u00e2rfi, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne pese c\u0103 \u021bara \u00een care locuim ar putea fi p\u0103r\u0103sit\u0103 de istorie.\u201d <\/em>\u00a0\u2013 Octavian Paler<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 <\/em>Vorb\u0103ria mult\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 rost practicat\u0103 de unii oameni este denumit\u0103<em> flec\u0103real\u0103, p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103,<\/em> c<em>l\u0103n\u021b\u0103neal\u0103, sporov\u0103ial\u0103, tr\u0103nc\u0103neal\u0103<\/em>, <em>t\u0103if\u0103suial\u0103, limbu\u021bie<\/em>. Sunt \u0219i oameni care vorbesc pu\u021bin \u0219i pot spune lucruri clare sau care arareori necesit\u0103 explica\u021bii succinte, clarific\u0103ri, dar sunt \u0219i oameni care vorbesc prea mult f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic interesant sau, p\u00e2n\u0103 reu\u0219esc s\u0103 spun\u0103 esen\u021bialul, lungesc inutil vorba. Se vorbe\u0219te \u00een general foarte mult \u0219i uneori f\u0103r\u0103 rost. Pu\u021bini sunt cei care vorbesc c\u00e2t trebuie \u0219i cum trebuie. Nu \u00een zadar se spune: <em>\u201eCu un om cuminte te \u00een\u021belegi din dou\u0103 cuvinte\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Obiceiul de a p\u0103l\u0103vr\u0103gi este st\u00e2njenitor pentru cei care sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a asculta p\u0103l\u0103vr\u0103gelile. Pentru a-i aten\u021biona pe flecari, a-i face s\u0103 se vad\u0103 ca \u00eentr-o oglind\u0103, mul\u021bi scriitori au abordat aceast\u0103 tem\u0103 \u00een scrierile lor. Noi rom\u00e2nii avem c\u00e2teva proverbe edificatoare: <em>\u201eGura flecarului este mereu deschis\u0103 \u0219i nu cunoa\u0219te t\u0103cerea\u201d<\/em>, adic\u0103 pauza necesar\u0103 odihnirii g\u00e2ndirii, <em>\u201eCel c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 sporov\u0103iasc\u0103, p\u0103c\u0103tuie\u0219te \u00een multe chipuri \u0219i niciodat\u0103 nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic, pentru c\u0103 nu vrea s\u0103 asculte\u201d, <\/em>\u0219i <em>\u201eVorba lung\u0103 \u2013 s\u0103r\u0103cia omului\u201d.<\/em> Dar, \u00een pledoaria flecarului apare convingerea sa, de altfel sincer\u0103, c\u0103 este \u00eendrept\u0103\u021bit a vorbi \u0219i o face exprim\u00e2ndu-se printr-o logoree ne\u00eenfr\u00e2nat\u0103, cu lips\u0103 de modestie \u0219i de \u00een\u021belepciune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 La recentele emisiuni de televiziune din \u021bar\u0103, printre pu\u021binii invita\u021bi de valoare, \u00ee\u0219i fac apari\u021bia unii \u00eendoctrina\u021bi cu \u201evirusul\u201d comunismului, din a c\u0103ror p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 r\u0103sar ca buruienile ideile politicii comuniste. \u00cemp\u0103timi\u021bii de scandal, contrazicere \u0219i ur\u0103, nu respect\u0103 legile dialogului, vorbesc unii peste al\u021bii, totul lu\u00e2nd \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unei <em>\u201eMari p\u0103l\u0103vr\u0103geli na\u021bionale\u201d \u2013<\/em> dup\u0103 cum s-a exprimat inspirat autorul unui articol \u2013, p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 care nu mai este at\u00e2t de inofensiv\u0103 precum cea de odinioar\u0103 \u2013 de pe vremea lui Caragiale de pild\u0103 \u2013 de\u0219i personajele din zilele noastre pot fi u\u0219or confundate cu cele din vremea lui Caragiale. Ast\u0103zi vrajba \u00eentre oameni a crescut, polite\u021bea, respectul fa\u021b\u0103 de semeni, fa\u021b\u0103 de personalit\u0103\u021bi \u0219i fa\u021b\u0103 de autorit\u0103\u021bi a disp\u0103rut. Criticul, eseistul, comentatorul politic rom\u00e2n Mircea Iorgulescu (1943-2011) identifica marea tr\u0103nc\u0103neal\u0103 din Caragiale cu <em>\u201ezgomotul ideologiei \u0219i retoricii comuniste\u201d.<\/em> Scriitorul, diplomatul, omul politic Alexandru Paleologu (1919-2005) afirmase \u0219i el c\u0103 democra\u021bia parlamentar\u0103 \u00een genere, p\u0103streaz\u0103 ceva din spiritul caragialian. Oricum, sim\u021bim c\u0103 eroii lui Caragiale umbl\u0103 ca stafiile printre noi. Este democra\u021bie, care va s\u0103 zic\u0103 putem sta \u00eempreun\u0103 \u00een fotolii sau la o mas\u0103, ne putem contrazice, insulta \u0219i \u00eei putem b\u0103l\u0103c\u0103rii pe cei lips\u0103. Am devenit profunzi anali\u0219ti!? Vorba lui Zaharia Trahanache \u2013 personaj principal din comedia \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d a marelui dramaturg \u0219i scriitor satiric rom\u00e2n Ion Luca Caragiale (1852-1912): <em>\u201eA! Ce corupt\u0103 so\u021bietate! Nu mai e moral, nu mai sunt prin\u021bipuri, nu mai e nimic<\/em><em>:<\/em><em> enteresul \u0219i iar enteresul\u2026 Bine zice fiul meu alalt\u0103ieri \u00een scrisoare: vezi, t\u00e2n\u0103r, t\u00e2n\u0103r, dar copt, serios b\u0103iat! Zice: Ta\u021bico, unde nu e moral, acolo e corup\u021bie, \u0219i o so\u021bietate f\u0103r\u0103 prin\u021bipuri, va s\u0103 zic\u0103 nu le are\u2026\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ceea ce iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een emisiunile de televiziune este \u00een primul r\u00e2nd p\u0103l\u0103vr\u0103geala unor femei, cele mai multe dintre ele \u201ecu \u00eenalt\u0103 \u0219coal\u0103\u201d, adic\u0103 cu diplome de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, dar care, din lips\u0103 de educa\u021bie \u2013 familial\u0103, \u0219colar\u0103, cum vre\u021bi s\u0103 o numim \u2013 \u0219i din dorin\u021ba de afirmare, sau, unele dintre ele dorind s\u0103 treac\u0103 cu vederea faptul c\u0103 sunt certate cu legea, \u00ee\u0219i dau osteneala de a convinge, p\u0103l\u0103vr\u0103gesc cu cuvinte \u201edichisite\u201d, dar cu o vitez\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i \u00eenghit unele silabe, intervin \u0219i acoper\u0103 glasurile b\u0103rba\u021bilor care, de cele mai multe ori, nici ei nu se las\u0103 mai prejos. Nu mai spun de expresia \u201ece dracu\u201d care \u00eenso\u021be\u0219te pledoaria unora \u0219i care zg\u00e2rie auzul oamenilor cu bun\u0103cuviin\u021b\u0103. Iese o g\u00e2lceav\u0103 plin\u0103 de fabula\u021bii, adev\u0103r amestecat cu neadev\u0103r, se vorbe\u0219te mult, de prisos, se vorbe\u0219te tare \u0219i nu mai exist\u0103 dialog, ci suprapunere de cuvinte \u0219i fraze. \u0218i deoarece \u00eentr-o conversa\u021bie \u00eentre dou\u0103 femei, fiecare dorind s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 mai abitir punctul de vedere, nu se respect\u0103 dialogul, pauza necesar\u0103, fac o digresiune amintind de o glum\u0103 bun\u0103 \u00een care so\u021bia \u00eei spunea so\u021bului c\u0103 a vorbit la telefon cu prietena ei \u0219i nu a \u00een\u021beles mai nimic de la ea. So\u021bul i-a cerut precizarea: \u201eA\u021bi vorbit pe r\u00e2nd sau am\u00e2ndou\u0103 deodat\u0103?\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103l\u0103vr\u0103geala femeilor, dar nu numai a femeilor, a fost semnalat\u0103 \u00een mai multe scrieri. Voi aminti doar c\u00e2teva dintre ele, g\u00e2ndindu-m\u0103 totodat\u0103 c\u0103, poate, \u0219i din acest motiv ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim pu\u021bin la modera\u021bie, la modestie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Poetul rom\u00e2n, medicul Vasile Voiculescu (1884-1963), fost de\u021binut politic \u00een \u00eenchisorile comuniste, \u00een Sonetul CXCII din volumul \u201eUltimele sonete \u00eenchipuite ale lui Shakespeare \u00een traducere imaginar\u0103 de Vasile Voiculescu\u201d: \u201e<em>Mi-a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit<\/em><em> iubirea \u0219i gloria-i pe moarte,\/ C\u0103-mi ocole\u0219ti sur\u00e2sul \u0219i fugi de ochii mei?\/ Al\u0103turea: \u0219i parc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul ne desparte;\/ Vorbim: \u0219i-i flec\u0103real\u0103, prin gard, ca-ntre femei&#8230;\u201d <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Caragiale, \u00een \u201eMomentele \u0219i Schi\u021be\u201d, se ocup\u0103 de imensa <em>P\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103,<\/em> suportabil\u0103, chiar adorabil\u0103 prin comicul ei realizat de dramaturgul talentat; lumea apare ca un moft al unor inadaptabili care <em>\u201ecaut\u0103 \u00een p\u0103l\u0103vr\u0103geala b\u0103rba\u021bilor de la ber\u0103rie, un mod de a trece timpul, \u00een insecuritate \u0219i ambian\u021b\u0103 nevrotic\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen piesa amintit\u0103 \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d, comedie de moravuri sociale \u0219i politice a c\u0103rei ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 chiar \u00eenainte de ziua alegerilor, Caragiale se ocup\u0103 de tipologia feminin\u0103, observ\u00e2nd asem\u0103n\u0103rile dar \u0219i deosebirile evidente dintre Zi\u021ba, Veta \u0219i Zoe. Zi\u021ba reprezent\u00e2nd femeia mahalagioaic\u0103, clevetitoare mai evoluat\u0103, aspir\u0103 la \u201eintelectualul\u201d Venturiano \u0219i \u00eei plac escapadele sentimentale, gr\u0103dinile de var\u0103; Veta, dezam\u0103git\u0103 \u00een c\u0103snicia ei nereu\u0219it\u0103 se consoleaz\u0103 mai practic, cu vigoarea \u0219i tinere\u021bea lui Chiriac; Zoe, mai emancipat\u0103, mai voluntar\u0103, asociaz\u0103 ambi\u021bia social\u0103 \u0219i grija de reputa\u021bie cu amorul clandestin cu Tip\u0103tescu. <em>\u201eTrei genera\u021bii de femei cu psihologii diferite\u201d,<\/em> scrie Ioan Holban, <em>pies\u0103 cu un unor irezistibil din cauza \u00eencurc\u0103turilor, ilustrate fiind prostia, p\u0103l\u0103vr\u0103geala, ipocrizia, ramolismentul. Ca\u021bavencu este personajul versatil, ambi\u021bios, \u0219iret, folosindu-se de scrisoare dup\u0103 dictonul \u201eScopul scuz\u0103 mijloacele\u201d. Recurg\u00e2nd la \u0219antaj \u0219tie s\u0103 fie ipocrit, teatral, patriot, sentimental, umil la nevoie, demagog prin discursul despre \u021bar\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 verse chiar lacrimi\u201d. <\/em>Conflictul se rezolv\u0103 \u0219i fo\u0219tii rivali politici se \u00eempac\u0103. \u00cen zilele noastre am mai putea ad\u0103uga o a patra genera\u021bie\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00centr-un articol interesant din februarie 2015, cu titlul \u201eActualitatea operei lui I.L. Caragiale\u201d, semnat de Doina Soltan, se afirm\u0103: <em>\u201eLumea lui Caragiale se apropie de lumea noastr\u0103 de azi. Ce face Trahanache pentru a contracara publicarea documentului compromi\u021b\u0103tor despre Zoe? Anun\u021b\u0103 c\u0103, la r\u00e2ndu-i, a descoperit un document compromi\u021b\u0103tor despre Ca\u021bavencu. De\u0219i Caragiale nu ne-o spune, noi \u0219tim \u00eens\u0103, c\u0103 documentul urma s\u0103 fie reprodus \u00een presa pro-Putere. C\u0103ut\u00e2nd o paralel\u0103 \u00eentre trecut \u0219i prezent, vom reg\u0103si gestul lui Trahanache \u00een \u00eentreaga pres\u0103 de azi. Pentru scoaterea din joc a unui adversar, se apeleaz\u0103 la publicarea unui document compromi\u021b\u0103tor\u201d.\u00a0 <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Aducem aminte c\u0103 umorul a fost folosit mult \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, prin umor s-a afirmat \u0219i s-a ap\u0103rat fiin\u021ba uman\u0103 \u00een fa\u021ba imoralit\u0103\u021bii, a greut\u0103\u021bilor vie\u021bii, ivite \u00een interiorul \u021b\u0103rii sau venite din afara ei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Un alt mare scriitor care a dat aten\u021bie acestui \u201ep\u0103cat\u201d a fost dramaturgul italian Carlos Goldoni (1707-1793) , scriitor prolific care a scris comedii pl\u0103cute \u0219i instructive.\u00a0 \u00cen piesa \u201eFlec\u0103relile femeilor\u201d s-a ocupat de b\u00e2rfa, flec\u0103reala, g\u00e2lcevile\u00a0 \u0219i\u00a0 vorbele ame\u021bitoare.\u00a0 Piesa este un conflict dintre \u201edoamnele de la Roma\u201d \u0219i fetele simple. \u201e\u00cenaltele Doamne\u201d sunt criticate, luate peste picior de c\u0103tre fetele din popor: <em>\u201eSe mai spune de noi c\u0103 suntem palavragioaice, dar se pare c\u0103 nici \u00eenaltele doamne nu \u0219tiu s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 gura\u201d.<\/em> Intriga e pres\u0103rat\u0103 cu diverse intrigi, acestea iau mari propor\u021bii \u0219i dispar la apari\u021bia unui personaj care limpeze\u0219te lucrurile. Replicile lui Goldoni date prin intermediul personajelor sunt spontane, sc\u00e2nteietoare, ceea ce a creat \u00een teatrul italian o comedie uman\u0103 valoroas\u0103, \u0219i care a urm\u0103rit critica social\u0103 \u0219i educa\u021bia moral\u0103, el \u00eensu\u0219i spun\u00e2nd: <em>\u201eTeatrul a fost n\u0103scut s\u0103 \u00eendrepte viciile, s\u0103 ridiculizeze proastele obiceiuri\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Cuvintele pe care le folosim sunt expresia g\u00e2ndurilor noastre \u0219i dac\u0103 vrem s\u0103 ne cunoa\u0219tem cu adev\u0103rat g\u00e2ndurile, c\u00e2t de ordonate ne sunt, ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m a da ascultare vorbelor pe care le rostim. Cum se poate? Se poate dac\u0103 \u00eencerc\u0103m dup\u0103 rostirea unor cuvinte sau a unei fraze \u00een fa\u021ba cuiva, s\u0103 \u201echem\u0103m\u201d fraza, ea s\u0103 reverbereze \u00een urechile noastre. Rostirea noastr\u0103 poate fi sincer\u0103, corespunz\u0103toare g\u00e2ndurilor noastre, cuvintele clare, fraza ordonat\u0103, dar pot fi \u00eempr\u0103\u0219tiate, deviate, inutil \u00eembrobodite \u0219i atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu am fost sinceri, nu am rostit ceea ce am \u0219i g\u00e2ndit, sau g\u00e2ndurile ne sunt confuze, uneori chiar exprimarea dificil\u0103, neg\u0103sind cuvintele.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 De acest \u201ep\u0103cat\u201d \u2013 vorba lung\u0103 \u2013 s-au ocupat \u0219i reprezentan\u021bii Bisericii. Sf\u00e2ntul Ierarh Nectarie din Eghina a scris despre <em>flec\u0103rire<\/em> \u0219i despre cel flecar, flec\u0103rirea numind-o tr\u0103nc\u0103neal\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 <em>Flecar<\/em> este cel ce vorbe\u0219te mult, cel ce tr\u0103nc\u0103ne\u0219te, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 <em>Flec\u0103rirea \u201eeste chiar\u00a0 primejdioas\u0103, ur\u00e2t\u0103 din cauza aducerii de ve\u0219ti rele \u0219i este ironizat\u0103 ca fiind indiscret\u0103 \u0219i ne\u0219tiind s\u0103 \u021bin\u0103 un secret\u201d. <\/em>Cu alte cuvinte, indiscre\u021bia este vulgar\u0103, imoral\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Nicolae Steinhard (1912-1989), \u00een \u201eJurnalul fericirii\u201d arat\u0103 c\u00e2t de pervers\u0103 poate fi calomnierea, b\u00e2rfa \u2013 a spune pe socoteala cuiva lucruri rele \u0219i neadev\u0103rate \u2013, amintind momentele \u00een care acuza\u021biile din \u00eenchisoarea comunist\u0103 se \u021bineau lan\u021b: I se d\u0103 o sticlu\u021b\u0103 cu acid lactic pe care trebuie s-o \u00eempart\u0103 celor cu boli digestive, picur\u00e2nd \u00een mod egal acidul \u00een sticlu\u021bele personale ale de\u021binu\u021bilor bolnavi. <em>\u201eDup\u0103 un sfert de or\u0103 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te\u00a0 zvonul c\u0103 venind de la u\u0219\u0103 am trecut pe l\u00e2ng\u0103 ciub\u0103rul cu ap\u0103, am luat ap\u0103 \u0219i am \u00eenlocuit acidul lactic cu apa pe care am distribuit-o, acidul re\u021bin\u00e2ndu-l \u00een \u00eentregime pentru mine.[\u2026] Am noroc. Nimeni n-a consumat pic\u0103turile. Adun din nou sticlu\u021bele, v\u0103rs con\u021binutul \u00een sticlu\u021ba comun\u0103, f\u0103r\u0103 a turna \u0219i con\u021binutul sticlu\u021bei mele. Dau \u0219efului de camer\u0103 s\u0103 guste, ceea ce face, str\u00e2mb\u00e2ndu-se de acreal\u0103. Picur apoi lichidul din sticlu\u021ba mea \u00a0\u0219i sticla comun\u0103 se umple. De\u0219i proba e f\u0103cut\u0103, nu conving pe nimeni.\u201d <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00centr-un alt fragment, tot el, scrie despre invidie \u2013 sentiment provocat de succesele sau de situa\u021bia bun\u0103 a altuia \u2013, pomenind de virusul egalit\u0103\u021bii care \u00eendeamn\u0103 oamenii s\u0103 doreasc\u0103 r\u0103ul semenilor, ura fa\u021b\u0103 de semeni put\u00e2nd fi mai puternic\u0103 chiar dec\u00e2t iubirea de sine \u0219i aminte\u0219te o cugetare a lui Cioran:<em> \u201emai bine to\u021bi \u00een iad, \u0219i c\u00e2t mai afund, dec\u00e2t s\u0103 se bucure vreunul de ceva \u00een plus mai bine to\u021bi sub os\u00e2nd\u0103 dec\u00e2t s\u0103 scape careva\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0Poate ar fi bine s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pentru cre\u0219tinism flec\u0103reala, b\u0103nuiala, invidia, dezbinarea sunt p\u0103cate<em> \u201eoribile\u201d, <\/em>comportarea modest\u0103, plin\u0103 de bun\u0103-cuviin\u021b\u0103, de respect \u0219i \u00eencredere fiind calea moral\u0103. \u0218i s\u0103 mai d\u0103m seama c\u0103 prea ne cre\u0219te tensiunea \u00eenainte de alegeri!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong><\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><em>Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eTr\u0103im cu renezie o flec\u0103real\u0103 continu\u0103, mul\u021bumi\u021bi c\u0103 avem ce b\u00e2rfi, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne pese c\u0103 \u021bara \u00een care locuim [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27717","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27717"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27717\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27720,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27717\/revisions\/27720"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}