{"id":27734,"date":"2016-11-01T15:24:15","date_gmt":"2016-11-01T15:24:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27734"},"modified":"2016-11-01T15:36:18","modified_gmt":"2016-11-01T15:36:18","slug":"omul-frumos-colocviile-de-marti-draft-29-noiembrie-2016-5pm-calderon-39","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/11\/01\/omul-frumos-colocviile-de-marti-draft-29-noiembrie-2016-5pm-calderon-39\/","title":{"rendered":",,OMUL FRUMOS” – Colocviile de Mar\u021bi (draft) 29 noiembrie 2016 5pm Calderon 39"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

OMUL FRUMOS <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Sumar<\/em><\/strong><\/p>\n

Colocviu\/Draft<\/p>\n

Speakers SANSCRITA \u0218I EUROPA<\/p>\n

From Shashi Bala<\/p>\n

Diwali \u2013 Swami Chidananda<\/p>\n

Poeme de Andrei Mure\u0219anu<\/p>\n

Omul ma\u0219in\u0103 \u0219i mass-media \u2013 Dimitrie Grama<\/p>\n

Prizonierul \/ Noble\u021b\u0103, abuz \u0219i prostie \u2013 Pu\u0219i Dinulescu<\/p>\n

\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103 \u2013 J. N. Manzatti<\/p>\n

100 de perle ale politicienilor<\/p>\n

Holocaust \u2013 Gerhard Menuhin<\/p>\n

Securitatea a tr\u0103dat \u00een decembrie 1989 \u2013 Corvin Lupu<\/p>\n

 <\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/a><\/p>\n

Mar\u021bi\u00a0 29 noiembrie\u00a0 2016, 5 pm, Calderon 39 <\/a><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VII, nr. 12<\/a> (85).\u00a0 <\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Tema:\u00a0 OMUL FRUMOS \u2013 ANDREI MURE\u0218ANU<\/a><\/p>\n

Interven\u021bii<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

In memoriam Vasile Andru<\/a><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: Noble\u021b\u0103, abuz \u0219i prostie<\/a><\/p>\n

George Anca: Icoana cre\u0219terii rele<\/a><\/p>\n

Teatru de Poezie<\/a><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu \u2013 Vintil\u0103 Iv\u0103nceanu, Gheorghe D\u0103nil\u0103 \u2013 Gogol, \u0218tefan Opreanu \u2013 Andrei Mure\u0219anu, Gabriela T\u0103nase – , Vali Pena –<\/a><\/p>\n

Lans\u0103ri de carte<\/a><\/p>\n

Dumitru Dr\u0103ghicescu (1875-1945), Rotipo, Ia\u0219i, 2016<\/a><\/p>\n

Antimiana III, Rotipo, 2016<\/a><\/p>\n

Lumina lumii, R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, 2016<\/a><\/p>\n

Parteneri: Asocia\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2no-Indian\u0103, <\/a><\/p>\n

Academia <\/a>Interna\u021bional\u0103 <\/a>\u00a0<\/a>Mihai <\/a>Eminescu, Societatea de Etnologie <\/a><\/p>\n

din Rom\u00e2nia, Centrul Antim Ivireanu, <\/a>Funda\u021bia <\/a>Dumitru <\/a>Dr\u0103ghicescu, <\/a>Funda\u021bia Alexandru Philippide, Asocia\u021bia Cultural\u0103 Arom\u00e2measc\u0103, <\/a>Teatrul Robert Calul<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Speakers and participants at Colloquium SANSCRITA SI EUROPA, 20.10.2016, Calderon 39<\/p>\n

(e-mails\/phones)<\/p>\n

 <\/p>\n

H.E. RAMESH CHANDRA, Ambassador of India<\/p>\n

Ms. Laura Dumitru, Ambassador’s secretary<\/p>\n

George Anca, writer Indologist, coordinator<\/p>\n

Elena Scurtu, dir. Calderon Center (021 315 6670, e-mail: clubcalderon@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Pusi Dinulescu, leading writer ( dinulescupusi@gmail.com<\/a> )<\/p>\n

Florina Brat, Sanskrit scholar ( inadobre@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Sorana Gorjan, Brancusi\/India ( sorana.gorjan@gmail.com<\/a> )<\/p>\n

Sergiu Celac, former leading diplomate ( sergiu.celac@ncsd.ro<\/a> )<\/p>\n

Corneliu Zeana, writer cardiologist ( corneliuzeana@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Wienfried Senker, German-Romanian businessman ( w.senker@gmx.de<\/a> )<\/p>\n

Constantin Patraulea, business loyer ( office@constantinpatraulea.ro<\/a> )<\/p>\n

Mircea Colosenco, literary historian (021 444 2928)<\/p>\n

Silvia Cinca, Romanian-American writer ( silviacinca@gmail.com<\/a> )<\/p>\n

Niculae Urs, leading actor (072 359 0406)<\/p>\n

Mihai Stan, editor\/India (\u00a0 biblioth@gmail-com<\/a> )<\/p>\n

Angelica Marinescu, sociologist\/India ( angelica.marinescu@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Gheorghe Danila, actor ( puiu.danila@gmail.com<\/a> )<\/p>\n

Viorel Speteanu, historian (072 787 6731)<\/p>\n

Vladimir Udrescu, writer (e-mail: catina.mavromati@gmail.com<\/a> )<\/p>\n

Gabriela Tanase, actress (e-mail: gbtanase@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Vali Pena, actress (e-mail: valypena@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Stefan Oprean, actor (e-mail: stefan_opreanu@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Rodian Dragoi, poet (e-mail: rodian_dragoi@yahoo.fr<\/a> )<\/p>\n

Daniel Vorona, poet (e-mail: danielvorona@yahoo.com<\/a> )<\/p>\n

Carmen Iancu, editor, c\/o Silvia Cinca<\/p>\n

Maria Crisan, educationist, c\/o Mircea Colosenco<\/p>\n

 <\/p>\n

Other tens of participants came attracted by the announced topic and speakers.<\/p>\n

 <\/p>\n

From Shashi Bala <\/a>\u00a0<\/a><\/p>\n

Dear Dr. George Anca,<\/p>\n

I am delighted to know about the follow up conference, CONGRATULATIONS. This is wonderful.<\/p>\n

Hope to be blessed for more such activities. The world needs it.<\/p>\n

Please send me more contacts because we at Baratiya Vidya Bhava plan to publish a WHO’S WHO<\/p>\n

of indologists and friends of India. I think we can include even students who are future indologists.<\/p>\n

With very warm regards<\/p>\n

Shashibala<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DIWALI<\/p>\n

 <\/p>\n

Dear Divine Souls,<\/strong> <\/strong><\/p>\n

I hope that — by God’s divine grace — this finds you all in the best of health and happiness at this sacred and auspicious time of Diwali, the Festival of Light.<\/p>\n

Diwali is a holiday of joy; it is the time when we gather with loved ones, celebrating our family, our friends and the prosperity that the light of God has bestowed upon us. And yet, this precious time of Diwali offers us so much more than the lamps, parties and sweets we use to celebrate this occasion. The festival of Diwali offers us all a beautiful opportunity to pause, reflect and bring ourselves back into alignment, putting the divine at the centre of our lives. This makes Diwali our divine holy day.<\/p>\n

There are three main aspects of Diwali that I would like us to take time to remember and contemplate as we prepare not only our homes, but our hearts, for this divine festival.<\/strong><\/p>\n

The first is the celebration of Light.<\/span><\/strong> Diwali is celebrated as the time at which Lord Ram returned to the city of Ayodhya after being exiled for fourteen years. The people of Ayodhya were overjoyed at the return of their Divine King and welcomed Him. They filled the streets of the city with brightly burning lamps. The lamps symbolized the joy at His homecoming and were a beautiful representation of acknowledging the return of the divine light in their lives.<\/p>\n

The symbolism of this is truly beautiful. We do not merely celebrate Diwali as a historical remembrance or to enjoy the gaiety of lighting our own streets and homes. Rather, the true meaning of the lighting of the diyas (lamps) is to signify the return of God’s light in our life, allowing His light to burn away the veils of ignorance that diminish us in our daily lives. When we create a home that is shining in divine light, we create a home in which anger, pain and ingnorance cannot dwell; but instead love, unity, peace and abundance prosper.<\/p>\n

And yet how do connect to this divine light within and let it truly shine in the world? We can see an answer in the Diwali Diya itself, which traditionally is made of a clay pot, oil and a wick. Let us use the following analogy of the diya to help us see how we can shine forth our own divine light. Let us think that the vessel of the clay pot represents us; the wick represents our ego and the oil represents our selfish desires. When you closely watch a lamp burning, you will see that the flame dances around the wick, which in turn becomes blackened and diminished as it is engulfed by the heat of the flame. If we keep watching, we will see that the flame burns away the oil in the lamp leaving the pot more clear and clean as it empties of oil. Similiarly, when we diminish our egos and allow our selfish desires to be burnt away in the flame of divine conciousness, we will shine our light brightly in the world and I promise you all, my dears, you will see the magic of it!<\/p>\n

The second aspect of Diwali, is the significance of the return of Ram to Ayodhya after the 14 years in exile. <\/span><\/strong>When Ram returned to Ayodhya and took the throne of the city, it was the beginning of an age called “Ram Rajya” or the rule of Ram. Ram Rajya is referred to, not only in the Ramayana, but in innumerable other literary works, as an age of perfection. It was the age for which we are yearning to return to — a time of peace, balance, harmony, health and abundance for all. The age of Ram Rajya was one in which all people, let me repeat — all people — had sufficient resources, education, training, good health and were loved and cared for.<\/p>\n

Ram did not simply wave a magic divine wand and make poverty, illness, illiteracy, malice and despair vanish. Rather, He called upon the citizens of Ayodhya to shine their own divine light and join hands in bringing about the new world order.<\/p>\n

In the same way, if we are truly going to celebrate Diwali, we must be prepared to join our hands and create a world in which no one, sleeps hungry, lacks basic education or health care, or is the victim of violence. It is not enough to just light diyas and eat sweets on Diwali. In order to really celebrate we must vow and pledge that from the next morning we will WORK toward creating Ram Rajya here and now in the world. And how can you work to create Ram Rajya in the world? First, it is important to see that the same divine light that shines in you, shines in each and every aspect of all creation. We have been not only created by the Creator, but we have also been created of the Creator. This means to love your brothers and sisters, including all living creatures and aspects of nature as you would yourself. The same way you would not wish harm for yourself or those you love, let that same respect and love guide your actions towards people, situations and the environment so that your actions, prayers and intentions bring about peace, justice and the protection of dharma in the world. It can happen my dears, you are the ones that make Ram Rajya a reality in the world. Let us use this divine time of Diwali to use our hands, our hearts and minds to really help create heaven on earth today.<\/p>\n

The third aspect of Diwali I wish to share with you is worship of Maha Lakshmi, the Divine Feminine and the Goddess of Prosperity and Abundance.<\/span><\/strong>\u00a0 (…)<\/p>\n

Swami Chidanand Saraswati<\/strong><\/p>\n

\u2026…<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ANDREI\u00a0 MURE\u0218ANU<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0OMUL\u00a0 FRUMOS<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Frumos e omul, Doamne, c\u00e2nd mintea e regin\u0103,
\n\u015ei sim\u0163ul ce ca \u015ferpe spre rele \u00eel \u00eenclin\u0103,
\nSupus, loial \u015fi drept;
\nV\u00e2rtutea-atunci m\u0103rea\u0163\u0103 r\u0103sare ca \u015f-o floare,
\nDe brum\u0103 neatins\u0103 la rumena-i coloare
\n\u00cen fragedul lui piept!<\/p>\n

Pe fruntea lui senin\u0103 dreptatea str\u0103luce\u015fte
\n\u00centocma ca \u015f-un soare pe sfer\u0103 c\u00e2nd p\u0103\u015fe\u015fte
\nDe nori neturburat;
\nE crim\u0103, se retrage, e sil\u0103, se fere\u015fte,
\nE negur\u0103, -o str\u0103bate, e nor, \u00eel \u00eemp\u0103r\u0163e\u015fte
\n\u015ei ies\u0103 nep\u0103tat.<\/p>\n

Frumos e omul, Doamne, cu inimia curat\u0103
\nCu floarea con\u015ftiin\u0163ei de crime nep\u0103tat\u0103,
\nSincer, nef\u0103\u0163\u0103rit;
\nConspire lumea toat\u0103, r\u0103zbat\u0103-l orice soarte,
\n\u00cenchid\u0103-l s\u0103 nu vaz\u0103 lumin\u0103 p\u00e2n’ la moarte,
\n\u015ei iat\u0103-l neclintit!<\/p>\n

Arunce-l \u00een de\u015ferturi lipsite d-orice floare,
\nPe unde nu s-arat\u0103 nici om, nici zbur\u0103toare,
\nCi \u015ferpi venin\u0103tori;
\nV\u00e2rtutea-i va fi scutul \u015f-azilul de sc\u0103pare,
\n\u00centocma ca \u015fi cedrul, cu umbra sa cea mare,
\nLa oameni c\u0103l\u0103tori;<\/p>\n

Frumos e omul, Doamne, cu generozitate,
\nC\u00e2nd iart\u0103 pe tiranul ce-apas\u0103 p-al s\u0103u frate,
\nCu scop d-a-l subjuga;
\n\u015ei-n loc s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103, cum cere pofta-n lume,
\nDu\u015fmana lui lucrare, \u00eei cru\u0163\u0103 negrul nume,
\nVoind a-l \u00eendrepta!<\/p>\n

De ce nu vine, Doamne, a Ta \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie,
\nC\u00e2nd oamenii s\u0103 \u015ftearg\u0103 \u015fi umbra de sclavie,
\nFiind cre\u015ftini cura\u0163i;
\n\u015ei-n locu-i s\u0103 domneasc\u0103 dreptatea nep\u0103tat\u0103,
\nEgala-drept\u0103\u0163ire \u015fi pacea-adev\u0103rat\u0103,
\nCa \u00eentre fii \u015fi fra\u0163i!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0102TRE MARTIRII\u00a0 ROM\u00c2NI\u00a0 DIN\u00a0 1848\u00a0 \u0218I 1849 <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dormiti \u00een pace, umbre, martirii rom\u00e2nimei,
\nCe-ati \u00eengrasat pam\u00e2ntul cu s\u00e2nge de eroi!
\nBatr\u00e2ni carunti cu vaza, voi floarea tinerimei,
\nCe-n lupte s\u00e2ngeroase caz\u00e2nd, v-ati rupt de noi!<\/p>\n

Pam\u00e2ntul ne desparte, iar cerul ne uneste
\n\u00cen patria cea sf\u00e2nta, egala pentru toti,
\nAcolo nedreptatea si ura nu razbeste,
\nNu cumperi cu vieata pam\u00e2ntul de trei coti.<\/p>\n

Voi v-ati plinit chemarea si s\u00e2nta datorinta,
\nC\u00e2nd pentru-a Patrii bine cu glorii v-ati luptat!
\nPastr\u00e2nd viitorimei modelul de credinta,
\nCe Patria ni-l cere s-augustul \u00eemparat!<\/p>\n

A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie,
\nIar dulcea suvenire \u00een inimi de roman!
\nMihaltul, Luna, Bradul, au dat dovada vie,
\nCa nu e las rom\u00e2nul, nu fuge de dusman!<\/p>\n

Un Iancu, un Buteanu, un Dobra s-alti o suta
\nVor sta pururea fata cu orisice eroi,
\nSi p\u00e2na c\u00e2nd natiunea rom\u00e2na-i prevazuta
\nCu st\u00e2lpi asa gigantici, nu-i pasa de nevoi!<\/p>\n

Uniti-va cu Mircea, voi umbre glorioase,
\nAl carui nume-\u00eensufla respect si la pag\u00e2n,
\nPrecum a lui bravure si fapte generoase
\nFac sacra suvenirea-i la fiece rom\u00e2n!<\/p>\n

Uniti-va cu Stefan, principele cel mare
\nCe-l recunoaste \u00eentreaga Europa de erou,
\nSupt care rom\u00e2nimea scapata d-apasare,
\nPutea cu drept sa zica, c-a re-nviat de nou!<\/p>\n

Sau cu Mihai eroul si cu Ioan Corvinul,
\nGenii rom\u00e2nimei d-a caror rari numiri
\nCe luce-n Istorie \u00eentocma ca rubinul,
\nSi astazi se \u00eenfioara a turcilor ostiri!<\/p>\n

Nu pl\u00e2ngeti mame, fiii, caci ei ne-au scos din moarte
\nOnoarea, existinta, tezaurul mai frumos;
\nPrin s\u00e2ngele lor sacru s-a sters tirana soarte,
\nS-a stins pentru pururea suspinul dureros,<\/p>\n

Surori, nu pl\u00e2ngeti fratii, caci ei va liberara
\nDe turmele rebele, al caror scop au fost:
\nSa taie tot, sa arza, cu furie tatara,
\nLa prunci, femei, fetite, sa nu dea adapost.<\/p>\n

Copile rusinoase, voi pl\u00e2ngeti cu durere
\nPre-amantii, cari \u00een lupte cu glorii au cazut!
\nDar nu stiti, ca-a lor inimi jurasera-n tacere,
\nA fi eroi prin moarte, iar nu sclavi, ca-n trecut!<\/p>\n

Dormiti, dormiti \u00een pace, voinici feciori de munte,
\nSubtiri si-nalti ca bradul, cu brate de eroi,
\nDedati din tinerete a merge tot \u00een frunte,
\nA nu sti de pericul, de moarte si nevoi!<\/p>\n

Iar voi, plantute crude, ce-acum pasiti \u00een lume,
\nPastrati cu reverinta acest act omenos,
\nSap\u00e2nd profund \u00een inimi al bravilor frati nume,
\nCe s\u00e2ngele-si varsara \u00een c\u00e2mpul glorios!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

EREMITUL\u00a0 DIN CARPA\u021aI<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe munti, de unde neaua cu greu se dezlipeste,
\n\u00centocma ca si muschiul de vechiul sau copaci,
\nPe unde om cu suflet atunci numai paseste
\nC\u00e2nd oarba soarte-aduce vrun v\u00e2nator ghibaci;<\/p>\n

Aci, sapata-n pietre, se afla-a mea chilie,
\nSub fagi carunti de zile, ce nu stiu de sacuri;
\nPe unde primavara cu multa maiestrie
\nAseaza-ale lor cuiburi ulii, soimi si vulturi.<\/p>\n

Un pat, un vas de apa, masuta mea patrata,
\nPe d\u00e2nsa tubul magic, de care ma servesc.
\nCu-aceste scule simple se afla mobilata
\nCasuta mea de munte \u00een care locuiesc.<\/p>\n

Eu n-am fugit de lume c-ar fi prea pacatoasa,
\nCum fac parinti si mame ce intra-n monastiri,
\nDuc\u00e2nd vieata aspra, nu \u00eensa virtuoasa,
\nCa-n lume e v\u00e2rtute a fi domn pe simtiri.<\/p>\n

Nici cred ca e desearta a omului silinta
\nSpre tot ce mintea-ncearca, geniu-i deplinit,
\nStrabate apa-n piatra si stric-a ei fiinta,
\nDe ce nu chiar si omul cu naltul sau spirit?<\/p>\n

O fapta glorioasa, pastrata-n istorie
\nDin evii barbariei stravechi ce au trecut,
\n\u00censufla p\u00e2na astazi curagi si barbatie
\nSi-ndeamna-a merge sigur pe drumul \u00eenceput.<\/p>\n

Pruncutul mic de zile se-mpiedeca si cade,
\nSe vaieta si pl\u00e2nge, se trage-ncetisor;
\nS-apuca cu iuteala de verice palisade,
\nSa-si afle numai scopul de-a merge pe picior.<\/p>\n

Popoare sugrumate se lupta cu tarie
\nA rumpe jugul aspru si mult apasator;
\nPrin aste \u00eensa cheama asupra-si o m\u00e2nie
\nA celor ce le-apasa, si-n urma-s prada lor.<\/p>\n

Ma, toata \u00eencercarea de ceata s-apasare,
\nDe s\u00e2la si sclavie e un triumf parut;
\nCaci spiritul culturei strabate de mirare
\nSi viitoru-nvata cu fruct de la trecut.<\/p>\n

Martirii legei noua, vars\u00e2ndu-si sacrul s\u00e2nge
\n\u00cen cauza cea morala si plina d-adevar,
\nFormara o falanga ce nu se mai \u00eenfr\u00e2nge,
\nSi care sta din seculi, ca st\u00e2lpul cel de fier.<\/p>\n

C\u00e2t pentru-a mea chemare aci-n singuratate,
\nVa spun ca am placere a fi un privitor
\nLa tot ce se \u00eent\u00e2mpla prin urbi, cetati si sate
\nPrin casa si-n afara la-ntregul nost\u2019 popor.<\/p>\n

Ocheanul meu patrunde la Dunare devale
\nPrin negura din fumul g\u00e2tlegelor de foc;
\nCe fac, ce cocheteaza colo \u00een capitale
\nRom\u00e2nii prin saloane, eu vad si-aud de loc.<\/p>\n

Din timp \u00een timp voi scrie, sa stie fiecine
\nPe cel ce s-amageste prin jucarii pruncesti
\nDe-si vinde fii si mama \u00een urma si pre sine;
\nPre cei ce varsa ura \u00een inime fratesti.<\/p>\n

Iar daca-un caz fatale ar da vot de pierire,
\nSterg\u00e2nd din cartea vietei p-acest prea bl\u00e2nd popor
\nAtunci \u00een asta lume neav\u00e2nd vro multamire,<\/p>\n

Aci p-o st\u00e2nca rece doresc ca sa si mor!<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

UN\u00a0 R\u0102MAS\u00a0 BUN\u00a0\u00a0 DE\u00a0 LA\u00a0 BRA\u0218OV<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Sus la deal, ori jos la vale,
\n\u00cen de\u015fert privesc oft\u00e2nd,
\nC\u0103tr\u0103 bine nu v\u0103d cale,
\nSim\u0163 c\u0103 soarta are-n g\u00e2nd
\nS\u0103 m-arunce-n mun\u0163i cu ghea\u0163\u0103,
\nAh, amara mea viea\u0163\u0103!<\/p>\n

Soare, lun\u0103, cere\u015fti stele,
\nPre voi v\u0103 chem m\u0103rturii,
\nSpune\u0163i gre\u015falele mele,
\n\u015eters s\u0103 fiu dintre cei vii
\nD-am f\u0103cut vreo str\u00e2mb\u0103tate
\nLa du\u015fman, amic sau frate!<\/p>\n

Voi, pl\u0103ntu\u0163e tinerele,
\nMielu\u015fei nevinova\u0163i,
\nCe-a\u0163i fost sub grijile mele,
\nSpune\u0163i, v-am dat s\u0103 gus\u0163ati
\nVrun venin din mugur verde,
\nIarb\u0103-de-fier, ce v\u0103 pierde?<\/p>\n

R\u0103m\u00e2i, \u0163ar\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103,
\n\u00cen al t\u0103u leag\u0103n firesc,
\nNu-n de\u015fert, c\u0103 e\u015fti muntoas\u0103,
\n\u00cenc\u00e2t \u0163ie nu-\u0163i sosesc
\nCaldele soarelui raze,
\nCe prin mun\u0163i pustii s-a\u015feaz\u0103.<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne\u0163i, ba\u015fti \u00eenvechite,
\nCe ades v\u0103 cercetam,
\nP-a voastre ruini turtite,
\nDoamne, mult mai cugetam
\nC\u0103 asemenea ursit\u0103
\nVa fi mie r\u00e2nduit\u0103!<\/p>\n

T\u00e2mp\u0103, frumoas\u0103 Sioane!
\nP-al t\u0103u v\u00e2rf c\u00e2nd m\u0103 suiam,
\nCa \u00een nescari vii icoane,
\nTot \u0163inutul revedeam!
\nOar’l\u0103sa-m-a cruda soarte
\nS\u0103 te mai calc p\u00e2n’ la moarte?<\/p>\n

Oltule, vale frumoas\u0103!
\nMult voi fi \u0163ie dator,
\nDe mi-[i] trece c\u0103tr\u0103 cas\u0103,
\nMa, trec\u00e2nd, s\u0103 nu m-omori!
\nC\u0103 du\u015fmanii vor fi-n stare
\nS\u0103 nu-mi dea loc de-ngropare! <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DIMITRIE\u00a0 GRAMA<\/p>\n

 <\/p>\n

OMUL <\/em>MA\u0218INA\u00a0 \u0218I\u00a0 MASS-MEDIA<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Ce inseamna puterea mass-mediei in procesul de deformare a realitatii, in procesul de a ascunde sau a prezenta un “adevar” anume si ce inseamna “mass-media” in procesul de indoctrinare a maselor?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Inseamna aproape Totul!<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 \u00a0Intr-o societate umana tot mai uniformizata, “globalizata”, Omul (masina) modern, isi inchipuie si chiar crede ca este, educat si emancipat, dar in realitate el nu este, deoarece marea majoritate a fiintelor umane, cu toate ca ar avea posibilitatea sa se documenteze serios in orice domeniu stiintific, politic, filozofic si religios, ele (fiintele umane), nu fac acest lucru, ci se complac, din comoditate, sa fie informate si educate de ziare si reviste, de TV si radio si de alte canale “oficiale” de raspandire si popularizare a unor idei, principii sau evenimente social-cultural-politice.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Fiind “oficiale”, deci recunoscute si promovate de “Putere”, lumea crede ca aceste instrumente de difuzare a anumitor informatii reprezinta ceva<\/strong> serios, corect si just, ceva\u00a0<\/strong>promovat de cei luminati si binevoitori sa serveasca cat mai bine publicul, plebea! Este deci vorba de un instrument de masura al conduitei morale? Un instrument cu ajutorul caruia Omul poate sa valorifice si sa masoare demnitatea umana la care au ajuns cei care al reprezinta?<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 \u00a0 Cu foarte mici exceptii, neinsemnate in contextul universal, mass-media actuala nu reprezinta nimic altceva decat o institutie total dependenta si aservita intereselor social-politice, militare si religioase ale unor tari sau federatii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cine nu a trait in fascism sau comunism, poate nu intelege despre ce vorbesc, dar si acum sunt exemple clare de totatla aservire a mass-mediei intereselor ideologice a unor natii sau religii. Dau cateva exemple care, in fond, nici nu merita sa le discut mai pe larg: Nord Corea si China, Iran si Arabia Saudita. Bine, este logic sa ne gandim \u00a0ca astfel de natiuni sunt supuse unor sisteme dictatoriale bazate pe o ideologie politica sau religioasa stramta, intoleranta, unde doar o anumita forma de expresie este acceptata si prezentata publicului si acest lucru nu este valabil in tarile democratice, unde Omul este liber sa-si exprime ideile si sa-si manifeste crezul.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 \u00a0In principiu aceasta libertate exista, dar ea nu mai are vreo valoare deosebita deoarece majoritatea fiintelor umane cu drept de vot din aceste societati “democratice”, sunt indoctrinate, sunt masinarii programate sa creada doar ceeace le este servit de mass-media pe tava comoditatii de cand se nasc si pana cand mor. Nu demult am scris despre suedezi care, de buna voie se lasa indoctrinati, gandesc, cred si se comporta similar. In felul lor de a fi, se ascunde aroganta si deci, prostia omului care crede ca el stie cel mai bine Ce si Cum si atunci, acolo, in aceasta atitudine zace si imposibilitatea unui dialog. La fel ca suedezii sunt, in general, si restul europenilor si americanii si australienii si canadienii. Creduli, indoctrinati si aroganti!<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

Nu scriam aceste randuri, daca nu isteria mass-mediala care expune alegerile prezidentiale din SUA nu ma-r fi dezgustat in halul in care m-a dezgustat!<\/p>\n

Niciodata nu m-a interesat si nici acum, in fond, nu ma intereseaza cine va fi Presedintele Americii, Conducatorul vreunei natii aparte sau Liderul diverselor secte religioase, \u00a0deoarece in sistemul meu de gandire aceste lupte pentru putere reprezinta doar actiunile Omului Masina, acel individ cu o constiinta rudimentara comuna si care, in cel mai bun caz reprezinta o unealta biologica utila. Un fel de rulment din carne si oase, un perpetum mobile cu un exponent de geniu si cu unul de reproducere. Si totusi, o jucarie mecanica!<\/p>\n

Probabil ca si eu, in mare masura sunt la fel, dar incerc sa ma revolt, sa ma razbun pe mine insumi si incerc sa-mi demasc limitele si prostia.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 Pana acum, alegerile prezidentiala din SUA, reprezentau concursul intre doua tabere, “republicana” si “democratica”, tabere care, in mare, aveau aceiasi ideologie social-politica si religioasa si dupa o “campanie” indelungata cu diverse discursuri, demagogie clasica si tot felul de alte murdarii, tabara care reusea sa faca cele mai bune aranjamente cu mass-media \u00a0si cu puterea financiara, iesea invingatoare.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 Acum insa, pe scena politica americana apare ceva nou, apare un “analfabet” politic caruia ai este indiferent de ce cred politicienii americani despre el, ai este indiferent de ce crede mass-media sau restul omenirii si vine, asa, de niciunde si are tupeul sa spuna ca pe el al intereseaza interesele americanului de rand si ale USA si nimic altceva!<\/p>\n

Ce neobrazare! Cum adica, vrea sa ajunga acolo sus fara sa pupe-n fund CNN-ul si pe cei de la Washington Post? Fara sa-i pupe-n fund pe ceilalti politicieni republicani crescuti in pepinierele politice de la Harvard sau Columbia University! Este de necrezut! Haos total!<\/p>\n

Cu aceasta ocazie, CNN, BBc, TV3 Suedia, Antena 3, TV France, Italia, Spania, Mexico si Luxemburg, au descoperit un monstru<\/strong>! E strigator la cer! Si cum indrazneste cineva, oricine ar fi el, sa nu se teama de noi, creatorii de opinii!\u00a0<\/strong><\/p>\n

Lasa, ca-i aratam noi lui!<\/p>\n

 <\/p>\n

Monstrul este expus mass-medial pe toate continentele. De frica “opiniei publice”, deci de frica mass-mediei si a celor 80% de marionete cu surub, majoritatea politicienilor din acelasi partid, hai sa-i zicem “republican” se distanteaza de monstru, hai sa-i zicem monstrului,Donald si indirect politicienii republicani se departeaza de populatia cu simpatii republicane, care l-ar vrea ca Presedinte pe monstru Donald. Confuzia este asa de grava incat politicienii care traditional al trebui sa-l sprijine pe Donald, deci “republicanii”, alearga ca niste gaini speriate si tot dau sa sara gardul la vechii dusmani, “democratii”.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 In tabara opusa, o femeie, hai s-ai zicem Hillary, politiciana de cariera, cu o lunga cariera politica si unsa cu toate unsorile demagogiei. Langa ea, ca un simbol al credibilitatii, sotul ei, fost Presedinte al SUA, om care s-a jurat ca nu minte si a fost prins cu minciuna!\u00a0 Deci un mincinos, face o caracterizare “obiectiva” \u00a0sotiei, pentru ca aceasta sa fie promovata la cea mai inalta functie de stat si mass-media prezinta acest spectacol oribil in minciuna si deceptie ca si cand ar fi un adevar.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cum, nu exista chiar nimeni la CNN, BBC, NCBC, etc., care sa-i spuna lui Bil doar atat: “Bil, tu nu poti sa vorbesti pentru ca ai fost prins cu minciuna si esti compromis!”?<\/p>\n

Dar chiar daca s-ar trezi cineva vorbind logic si care ar avea bun-simtul sa fie impartial, ar avea oare vreo importanta? Nu este mai important ca si USA sa aibe acum, dupa un Presedinte de culoare si un Presedinte femeie? Nu suna acest lucru bine? Democratic? Egalitarian?<\/p>\n

Bravo!<\/p>\n

Doar printr-o minune, Donald va fi ales ca Presedinte al SUA. Ales de cei care nu prea mai cred in ceeace spun ziarele, radioul, teleul sau polticienii de cariera.<\/p>\n

Incurajator este faptul ca aproape 50% din americani al sustin pe Monstrul Donald, deci aproape 50% nu se mai lasa manipulati de interesele celor care “expun adevarul” asa cum vor ei, dupa o liturghie a imoralitatii bazata doar pe ideologia banului.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

D.G, Uppsala 30 octombrie 2016 <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

PUSI\u00a0 DINULESCU<\/p>\n

 <\/p>\n

Prizonierul<\/em>
\nEu \u2014 prizonier \u00een v\u00e2rsta mea,
\nTu \u2014 liber\u0103 ca un l\u0103stun…
\nNu po\u0163i nici tu
\nDin \u00eenchisoare s\u0103 m\u0103 sco\u0163i…<\/p>\n

…<\/p>\n

Eu v\u00e2rsta-mi duc
\nCa o c\u0103mil\u0103
\nCu cocoa\u015fa plin\u0103
\nDe prea mult\u0103-n\u0163elepciune…<\/p>\n

\u015ei-afar\u0103, totu\u015fi,
\nV\u00e2ntul se zbenguie,
\nLa fel ca pe atunci,
\nC\u00e2nd m\u0103 izbeam cu pieptul de aer<\/p>\n

\u015ei alergam z\u0103lud
\n\u00cen urma ta, care erai
\nAltcineva, bine-n\u0163eles…
\nDar cine \u015ftie ce conteaz\u0103?
\nV\u00e2ntul, probabil numai v\u00e2ntul,
\nV\u00e2ntul \u015fi \u015fop\u00e2rlele, care p\u00e2ndesc
\nPe malul r\u00e2ului…
\n\u015ei soarele de diminea\u0163\u0103,<\/p>\n

izbind \u00een calea g\u00e2zelor,
\nAbia trezite…
\n\u015ei totul e at\u00e2ta de departe…
\nDoar furia a mai r\u0103mas,<\/p>\n

Furia de-a mai culege
\nC\u00e2te-un g\u00e2nd uitat,
\nUn flash trecut prin stropii,
\nCe mai cad<\/p>\n

Dintro cascad\u0103 obosit\u0103…<\/p>\n

Sunt prizonier \u00een via\u0163a mea de azi
\n\u015ei te privesc cu ochii mari \u015fi bulbuca\u0163i…
\n\u015ei treci… \u015fi treci \u015fi tu prin azi,
\nCu z\u00e2mbetul de paradis<\/p>\n

\u015ei uchii-mi bulbuca\u0163i plesnesc
\nDe-at\u00e2ta vis \u015fi-at\u00e2ta nedreptate!<\/p>\n

Pu\u015fi Dinulescu<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a>Nobele<\/a>\u0163\u0103, abuz \u015fi prostie<\/a><\/strong><\/p>\n

Gabriel Liiceanu, personaj cam sulfuros pentru gustul meu, are, totu\u015fi, o remarcabil\u0103 formulare despre prostie, pe care o define\u015fte ca \u00eencremenire \u00een proiect.<\/p>\n

Dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, aceast\u0103 definire chiar \u00eei apar\u0163ine \u015fi n-a fost \u00eemprumutat\u0103 de cine \u015ftie unde, al\u0163ii, mai cul\u0163i dec\u00e2t mine, s\u0103 se pronun\u0163e.<\/p>\n

Eu, din lecturile mele, mi-aduc aminte doar de-un pasaj din Demonii<\/em> lui Dostoievski, unde o cucoan\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 era descris\u0103 ca fiind blocat\u0103 \u00een ideile ei ca un g\u00e2ndac prins sub un covor.<\/p>\n

Cam mi\u015fto Dostoievski \u0103sta! Dar mi\u015fto \u015fi domnul Liiceanu!<\/p>\n

Ce facem, \u00eens\u0103, cu domnul C\u0103rt\u0103rescu, dup\u0103 marea lovitur\u0103, pe care a primt-o, bietul om, acum vreo dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00eend a aflat vestea groaznic\u0103: iar a fost \u015funtat de la Premiul Nobel!<\/p>\n

Las\u0103, Mirceo, c\u0103 nici Tolstoi, Cehov, Esenin, Caragiale, Brecht, Garcia Lorca sau Rilke n-au luat distinc\u0163ia asta teribil\u0103! Nici Rebreanu, nici Blaga, nici Sadoveanu, Arghezi sau Ion Barbu, \u00een fine, nici Nichita, Preda sau Eugen Barbu…<\/p>\n

Las\u0103, Mircea…<\/p>\n

Dar… m\u0103 pa\u015fte-acum un g\u00e2nd nebun…\u00a0 Dac\u0103 cel\u0103lalt Mircea? Dac\u0103 Dinescu o fi deschis vreun restaurant \u015fi la Stockholm? \u015ei dac\u0103 se-apuc\u0103 s\u0103 \u00eendoape pe distin\u015fii academicieni suedezi cu s\u0103rm\u0103lu\u0163ele noastre na\u0163ionale, cu mititeii \u015fi \u015foriciul nostru na\u0163ional? \u015ei dac\u0103 s-ar \u00eenvoivozi strigarea, ca \u00een negruzziana zicere: Cu iaurt \u015fi gogo\u015fele, te f\u0103cu\u015fi vornic, mi\u015fele!…<\/em><\/p>\n

Dac\u0103?<\/p>\n

Ar fi, \u00eens\u0103, nedrept, pentru Institutul Cultural Rom\u00e2n, p\u0103storit cu at\u00e2ta profunzime patriotic\u0103, mai ales de domnul H.R. Patapievici, la vremea lui, c\u00e2nd a b\u0103gat miliarde de lei \u00een curul poetului, tradus pe banii statului rom\u00e2n oriunde s\u2013a putut \u015fi chiar unde nu s-a putut! Numai Nicolae Ceau\u015fescu, alt mare poet al nostru, s-a bucurat de at\u00e2ta aten\u0163ie din partea at\u00e2t de darnicelor autorit\u0103\u0163i de stat.<\/p>\n

Dar am\u00e2ndoi ace\u015fti poe\u0163i av\u00e2nd o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103: delirul!<\/p>\n

Pagini dup\u0103 pagini, oceane pacifice, atlantice \u015fi indiene de cuvinte, cumplite avalan\u015fe verbale, scrise chiar de Mircea, c\u00e2t se pare \u015fi dup\u0103 consumul de substan\u0163e antrenante sau scrise de echipe-ntregi pentru \u015fi-n numele lui Ceau\u015fescu de Nicolai Drago\u015fi, av\u00e2nd r\u0103bdarea unor condamna\u0163i la munc\u0103 silnic\u0103 de lab\u0103 multilateral dezvoltat\u0103…<\/p>\n

Dar ce conteaz\u0103 banul patriei?\u00a0 Dar ce bine c\u0103 s-a trecut de la delirul a\u015fa-zis ideologic la delirul a\u015fa-zis post-modernist al autorilor, care \u015fi-au cucerit prin revolu\u0163ia nu \u00eendestul demachiat\u0103 dreptul de a-\u015fi expune chiar \u015fi propriul c\u0103cat, pentru ca nimic s\u0103 nu se arunce, nimic s\u0103 nu fie ne-valorificat, nimic s\u0103 nu se topeasc\u0103 definitiv \u00een haosul primordial din care to\u0163i venim\u00a0 \u015fi unde to\u0163i ne ducem, care \u015font\u00e2c-\u015font\u00e2c \u015fi care-n mers viteaz cu pieptul \u015fi cu tot ce se mai poate ridicat, dar cu c\u00e2t mai mult tupeu \u015fi nesim\u0163ire \u00een fa\u0163\u0103, numai \u00een fa\u0163\u0103, tot mai \u00een fa\u0163\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Pu<\/strong>\u015fi Dinulescu<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

C\u00e2nd l-am cunoscut pe Cincinat Pavelescu aveam doar dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani, iar el vreo cincizeci. Venise \u00een casa mea adus de bunii prieteni Aurel Garoescu, pe atunci secretar general al Ministerului Justi\u021biei \u0219i Horia Oprescu, directorul Mi\u0219c\u0103rei Culturale a Municipiului Bucure\u0219ti. \u00cen ciuda diferen\u021bei de v\u00e2rst\u0103, m\u2019am \u00eenfr\u0103\u021bit dela prima str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 cu maestrul epigramei rom\u00e2ne\u0219ti, laureat al premiului na\u021bional de poesie, cu cel care avea s\u0103 \u00eemi fie mai t\u00e2rziu un pre\u021bios \u0219i neasemuit colaborator. Prietenia noastr\u0103 r\u0103mase la fel de puternic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua mor\u021bii sale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

Cincinat Pavelescu <\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00centr\u2019o sear\u0103, prin anul 1931, venise dela Bra\u0219ov, unde func\u021biona ca procuror general la Curtea de Apel local\u0103. Uitasem s\u0103 adaog c\u0103 Cincinat Pavelescu era de profesie magistrat. Sosise \u00een aceia\u0219 sear\u0103, venind dintr\u2019o curs\u0103 \u00een Orient, Petric\u0103 Late\u0219, comandant de vas, pe care \u00eel vedeam doar arareori, atunci c\u00e2nd vaporul f\u0103cea escal\u0103 pentru c\u00e2teva luni. \u00cent\u00e2lnirea tuturor era prea important\u0103 pentru ca evenimentul s\u0103 treac\u0103 nes\u0103rb\u0103torit.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Unde mergem, maestre?<\/em><\/strong>\u00a0\u00eel \u00eentrebar\u0103m pe Cincinat.<\/strong><\/p>\n

\u2013\u00a0Unde vre\u021bi voi. S\u0103 fie vinul generos, femeile frumoase \u0219i l\u0103utarii buni.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Ne-am tocmit, ne-am r\u0103sucit, dar nu ne hot\u0103ram. Vin bun \u0219i femei frumoase g\u0103seai pretutindeni \u00een Bucure\u0219ti. C\u00e2t despre l\u0103utari vesti\u021bi, erau c\u00e2t\u0103 frunz\u0103 \u0219i iarb\u0103.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Ce-ar fi dac\u0103 ne-am duce la \u201ePuiul de Aur\u201d?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Se aproba, maestre! Haidem la \u201ePuiul de Aur\u201d!<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Era o cr\u00e2\u0219m\u0103 micu\u021b\u0103, a\u0219a cum \u00eent\u00e2lneai cu miile la Bucure\u0219ti. Avea o curticic\u0103 cu un singur arbore stufos la mijloc. C\u00e2teva mese de jur \u00eemprejur, iar pe pere\u021bi z\u0103brele de lemn alb \u00eencruci\u0219ate, cu zorele crescute ca ni\u0219te \u0219erpi verzui p\u00e2n\u0103 la acoperi\u0219ul caselor vecine. Specialitatea localului, precum gl\u0103suia \u0219i firma, erau puii la frigare cu mujdei de usturoi. Rumeni\u021bi \u0219i musto\u0219i, p\u0103reau de aur. \u0218i dac\u0103 \u00ee\u021bi mai aducea patronul c\u00e2\u021biva cartofi la fel de rumeni, ori vreo salat\u0103 oriental\u0103 cu tot soiul de verde\u021buri \u0219i mirodenii, sau ni\u0219te mur\u0103turi \u00een saramur\u0103, tari ca s\u00e2nii de fecioar\u0103 \u0219i lucioase ca merele domne\u0219ti, apoi nu mai voiai s\u0103 \u0219tii de durerile lumii. Bateria cu vin ruginiu \u0219i sifon la ghia\u021b\u0103 a\u0219tepta aburit\u0103 pe sc\u0103unel s\u0103-i vie r\u00e2ndul, iar feliu\u021bele de br\u00e2nz\u0103 alb\u0103 de Br\u0103ila cu ceap\u0103 verde, tineric\u0103, te \u00eembiau ca s\u0103-\u021bi deschid\u0103 pofta de m\u00e2ncare. C\u00e2t despre \u021buica b\u0103tr\u00e2n\u0103 de culoarea chilimbarului, se \u00een\u0219ira pe tav\u0103 ca doroban\u021bii, servit\u0103 \u00een cioc\u0103nele cu g\u00e2tul lung \u0219i burt\u0103 umflat\u0103.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Masa a fost \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103. Cincinat dovedea o verv\u0103 de nedescris. \u00cenc\u00e2ntator cu fraza lui debordant\u0103, toren\u021bial\u0103, p\u0103rea un adev\u0103rat asalt de florete, cu \u00eempuns\u0103turi \u0219i sc\u0103p\u0103r\u0103ri, cu atacuri \u0219i eschive. A fost, dealtfel, unul dintre cei mai spumo\u0219i oameni pe care i-am \u00eent\u00e2lnit de-a lungul vie\u021bii. \u00cen prezen\u021ba lui nimeni nu mai vorbea fiindc\u0103 to\u021bi \u00eel ascultau fermeca\u021bi.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

C\u00e2nd s\u2019a sf\u00e2r\u0219it masa cu ni\u0219te cl\u0103tite g\u0103lbioare umplute cu dulcea\u021b\u0103 de vi\u0219ini, apoi cu prune brum\u0103rii dela Pite\u0219ti \u0219i pepeni verzi de Ialomi\u021ba, z\u0103mo\u0219i \u0219i dulci ca zah\u0103rul, ap\u0103rur\u0103 cu temenelele ca la comand\u0103, venind unul dup\u0103 altul ca la armat\u0103, trei l\u0103utari negri ca noaptea. Erau Oprea Col\u021batu, salut\u00e2nd respectuos cu chitara \u00een m\u00e2n\u0103, urmat de Mitic\u0103 Ciuciu, \u021bambalagiul, \u0219i de un viorist adus de \u0219ale. Apropiindu-se \u00eencet, insinuant, \u00eencepur\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u201ela ureche\u201d. Melodii b\u0103tr\u00e2ne\u0219ti \u0219i altele noui, picurau \u00een surdin\u0103. Vinul de Dealu Mare ungea g\u00e2tlejul \u0219i ascu\u021bea mintea, iar c\u00e2ntecul l\u0103utarilor ne \u00eenv\u0103luia unduios, precum o catifea. S\u0103 fi tot fost pela ceasurile trei din noapte. Timpul zburase, cum zboar\u0103 el de obiceiu c\u00e2nd te sim\u021bi tihnit, cu prieteni dragi al\u0103turi, ori cu iubita l\u00e2ng\u0103 tine.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0M\u0103i Opreo, b\u0103iatule, c\u00e2nt\u0103-ne tu \u201e\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?\u201d Dar u\u0219or, u\u0219or, de-abia s\u0103 se aud\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0S\u0103 tr\u0103i\u021bi, Coane. Am \u00een\u021beles. V\u0103 servim imediat.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Se auzir\u0103 estompate c\u00e2teva acorduri de \u021bambal, un pl\u00e2nset scurt de vioar\u0103, urmat de glasul insinuant \u0219i cald al \u021biganului. Nostalgica roman\u021b\u0103, compus\u0103 pe \u00eensu\u0219i versurile lui Cincinat de c\u0103tre hoinarul at\u00e2t de talentat, Ionel Fernic, suna ca un psalm \u00een noaptea bl\u00e2nd\u0103 de var\u0103, \u00een gr\u0103dini\u021ba din strada Doctor Felix, de l\u00e2ng\u0103 Pia\u021ba Buze\u0219ti. Ascultam mi\u0219ca\u021bi, privind la poetul c\u0103ruia ochii pierdu\u021bi \u00een necunoscut i se umeziser\u0103 de lacrimi.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

C\u00e2nd s\u2019a sf\u00e2r\u0219it c\u00e2ntecul, maestrul l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at pe Oprea Col\u021batu, strecur\u00e2ndu-i, dup\u0103 obiceiu, o sut\u0103 de lei \u00een burta chitarei. Cincinat era tulburat cum arareori \u00eel v\u0103zusem.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Ei, m\u0103i b\u0103ie\u021bi! De-a\u021bi \u0219ti voi ce poveste are c\u00e2ntecul acesta!<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Hai \u0219i ne-o spune, maestre! suntem numai urechi.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 se mai lase rugat, Cincinat \u00ee\u0219i \u00eencepu spovedania, cu glasul grav, baritonal, istorisind aproape \u00een \u0219oapt\u0103 o \u00eent\u00e2mplare de demult, cu zeci de ani \u00een urm\u0103.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

***<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Eram student \u00een drept la Paris, acum treizeci de ani. T\u00e2n\u0103r, \u00eencrez\u0103tor \u0219i plin de speran\u021be, \u00eemi purtam poesia prin saloane, cucerind cu c\u00e2te un madrigal ori serenad\u0103, r\u0103sf\u0103\u021bat de prieteni \u0219i iubit de femei.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00centr\u2019un sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103, o minunat\u0103 zi parisian\u0103 cu iriz\u0103ri albastre peste cupole, poduri \u0219i turle de biserici, am pornit s\u0103-mi plimb nostalgia \u00een minunea parcului dela Versailles. C\u0103utam prilej de inspira\u021bie pentru un poem ce m\u0103 fr\u0103m\u00e2nta de mult. Adia v\u00e2ntul desprinz\u00e2nd ultimele frunze din arbori, a\u0219tern\u00e2ndu-le ca un covor de fo\u0219net peste aleile pustii \u0219i triste. Nici o fiin\u021b\u0103 omeneasc\u0103 \u00een tot cuprinsul parcului. Doar \u0219uerul v\u00e2ntului printre ramuri despletite, un ciripit fugar de pas\u0103re sperioas\u0103 \u0219i c\u00e2te o leb\u0103d\u0103 lunec\u00e2nd ca o pat\u0103 alb\u0103 pe oglinda lacului. M\u0103 a\u0219ezai pe o banc\u0103. \u00cencepuse s\u0103 se \u00eentunece. Tr\u0103iam melancolia acelei \u00eenser\u0103ri \u2013 \u201el\u2019heure bleue\u201d \u2013 cum at\u00e2t de sugestiv o denumesc francezii, c\u00e2nd \u00eentr\u2019adev\u0103r natura se \u00eembrac\u0103 \u00een albastru, roz \u0219i violet, mai \u00eenainte de a se cufunda \u00een \u00eentuneric.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Deodat\u0103 ap\u0103ru, venind \u00eencet din zare pe alee, o siluet\u0103 femenin\u0103, gra\u021bioas\u0103, cu pasul moale, f\u0103r\u0103 de caden\u021b\u0103. S\u2019a apropiat \u0219i d\u00e2nd u\u0219or din cap m\u2019a \u00eentrebat dac\u0103 se poate a\u0219eza pe aceia\u0219 banc\u0103. Apari\u021bia ei nea\u0219teptat\u0103 m\u0103 tulburase ad\u00e2nc. Era frumoas\u0103, foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. O raz\u0103 de soare \u00eent\u00e2rziat\u0103 pe fruntea-i alb\u0103 d\u0103dea p\u0103rului auriu reflexe de cenu\u0219\u0103 iar ochilor alba\u0219tri lic\u0103riri de mare. Ea, cea dint\u00e2i, a rupt t\u0103cerea. Avea accentul francezilor meridionali.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Sunte\u021bi parisian?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Nu, mademoiselle. M\u0103 aflu la Paris doar pentru studii de drept. Sunt totodat\u0103 un modest poet. Am venit la Versailles ispitit de acest sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103, cu frunze moarte \u0219i alei singuratece.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Atunci sunte\u021bi de undeva din provincie?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Nu, domni\u0219oar\u0103. Cu mult mai departe.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Str\u0103in?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Da.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Din ce \u021bar\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Din Rom\u00e2nia.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0E\u0219ti rom\u00e2n, domnule?<\/em>\u00a0izbucni \u201efran\u021buzoaica\u201d \u00een cea mai perfecta rom\u00e2neasc\u0103, ridic\u00e2ndu-se de pe banc\u0103, parc\u0103 \u00eenpins\u0103 de un resort.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Dar este imposibil! \u0218i eu sunt tot rom\u00e2nc\u0103, domnule, student\u0103 \u00een litere la Sorbona.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Am r\u0103mas \u00eencremenit. \u00cent\u00e2mplarea era \u00eentr\u2019adev\u0103r extraordinar\u0103. \u00cen pustiul parcului de l\u00e2ng\u0103 Paris, s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00eentr\u2019un sf\u00e2r\u0219it de toamn\u0103 doi oameni, singurii vizitatori r\u0103t\u0103ci\u021bi la \u00eent\u00e2mplare dintre milioanele de vizitatori ai Parisului \u0219i ace\u0219tia s\u0103 fie am\u00e2ndoi rom\u00e2ni. Pe vremea aceia compatrio\u021bii din Fran\u021ba se puteau num\u0103ra pe degete.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00censerarea ne surprinse pe aceia\u0219 banc\u0103, vorbind ca ni\u0219te prieteni vechi. Sunt \u00eens\u0103 sigur c\u0103 g\u00e2ndurile noastre se \u00eencruci\u0219au \u00een v\u00e2ltoarea acelora\u0219i ispite. Sunt sigur c\u0103 dorin\u021be nem\u0103rturisite \u00ee\u0219i f\u0103ceau loc \u00een mintea ei de fat\u0103, ca \u0219i \u00een mintea mea n\u0103valnic\u0103, tinereasc\u0103. Apoi complice ne era \u0219i noaptea, singur\u0103tatea, \u00eent\u00e2mplarea. R\u0103s\u0103rise luna \u0219i lumina-i argintie se reflecta misterios pe oglinda lacului ce tremura la fiecare frunz\u0103 c\u0103zut\u0103. Am \u00eencercat s\u0103-i cuprind m\u00e2na. Nu s\u2019a \u00eempotrivit. M\u2019a l\u0103sat c\u00e2teva clipe s\u0103 o m\u00e2ng\u00e2i. Era cald\u0103 \u0219i m\u0103t\u0103soas\u0103. S\u2019a ridicat deodat\u0103 de pe banc\u0103, spun\u00e2ndu-mi hot\u0103r\u00e2t:<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0E foarte t\u00e2rziu \u0219i m\u0103 asteapt\u0103 gazda.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Ai dreptate. S\u0103 plec\u0103m.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Dup\u0103 o or\u0103 trenul ne depunea \u00een gara Parisului.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0C\u00e2nd te mai v\u0103d?<\/em><\/strong>\u00a0o \u00eentrebai plin de speran\u021be.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0L\u0103s\u0103m \u00eent\u00e2mplarea s\u0103 decid\u0103. Astfel cum a f\u0103cut minunea de a te g\u0103si \u00een parcul dela Versailles, sunt sigur\u0103 c\u0103 te voiu \u00eent\u00e2lni \u00eentr\u2019o bun\u0103 zi \u0219i pe str\u0103zile Cartierului Latin, pe sc\u0103rile facult\u0103\u021bii, ori la galeria vreunui teatru.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Avea dreptate. Era mai romantic\u0103 viziunea ei dec\u00e2t dorin\u021ba mea acuta, ner\u0103bd\u0103toare.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Trecur\u0103 zile, trecurt\u0103 luni \u00eentregi, \u0219i nu am mai v\u0103zut-o. Glasul ei grav \u0219i cald m\u0103 obseda. M\u0103 urm\u0103rea lumina ochilor ei alba\u0219tri \u0219i fruntea de vis. Z\u0103darnic \u00eemi alerga privirea pe bulevarde, prin sta\u021bii de tramvai \u0219i parcuri, z\u0103darnic cercetam figurile trec\u0103torilor gr\u0103bi\u021bi. Aminitirea ei m\u0103 ispitea ca o muzic\u0103 tulbur\u0103toare, ca o simfonie neterminat\u0103. Dar \u00een zadar. Fata din gr\u0103dina Versailles-ului disp\u0103ruse pentru totdeauna\u2026<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

La cap\u0103tul celor trei ani de studii, cu diploma de licen\u021b\u0103 \u00een buzunar, o porneam \u00eenapoi c\u0103tre \u021bar\u0103. Numit \u00een magistratur\u0103 \u00eentr\u2019o comun\u0103 din jude\u021bul Muscel, am fost promovat dup\u0103 aceia judec\u0103tor de ocol la Constan\u021ba \u0219i, mai t\u00e2rziu, procuror la Buz\u0103u. Trecuser\u0103 dou\u0103zeci de ani dela venirea \u00een \u021bar\u0103. Tinere\u021bea r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103, departe. P\u0103rul la t\u00e2mple \u00eenc\u0103run\u021bise, iar chelia str\u0103lucea \u00eentocmai ca acum. Studentul de odinioar\u0103 devenise domnul rotofei de ast\u0103zi, cu monoclu, baston \u0219i preten\u021bii.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00centr\u2019o sear\u0103 m\u2019am pomenit invitat pe nea\u0219teptate \u00een casa administratorului financiar \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva colegi de tribunal. Lume mult\u0103, lumin\u0103, dans, veselie. \u00cen mijlocul tumultului, auzul \u00eemi fu atras de un glas ce \u00eemi p\u0103rea familiar. Erau ni\u0219te noi veni\u021bi, salut\u00e2ndu-se cu gazda. M\u2019am \u00eentors curios s\u0103-i v\u0103d. Un colonel cu so\u021bia. S\u2019au f\u0103cut prezent\u0103rile.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Procurorul Cincinat Pavelescu.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Doamna \u0219i Domnul Colonel M.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Doamna p\u0103li subit, l\u0103s\u00e2nd s\u0103-i scape o u\u0219oara exclama\u021bie de surpriz\u0103. V\u0103dit tulburat\u0103, \u00een neputin\u021ba de a se st\u0103p\u00e2ni, cu fa\u021ba \u00eembujorat\u0103 de emo\u021bie, m\u2019a \u00eentrebat \u00een fran\u021buze\u0219te:<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0Nu m\u0103 recuno\u0219ti? Oare p\u0103rul c\u0103runt \u0219i ochelarii s\u0103 m\u0103 fi schimbat at\u00e2t de mult \u00een dou\u0103zeci de ani?<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Adres\u00e2ndu-se so\u021bului, \u00eei spuse ascuz\u00e2ndu-\u0219i cu greu nelini\u0219tea:<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013\u00a0\u0218tii\u2026 \u00ee\u021bi aminte\u0219ti c\u0103 \u021bi-am m\u0103rturisit\u2026 despre \u00eent\u00e2mplarea aceia at\u00e2t de bizar\u0103 dela Versailles. Este domnul\u2026 este personajul de care \u00ee\u021bi povesteam\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Colonelul a sur\u00e2s binevoitor \u0219i s\u2019a dep\u0103rtat discret, l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 \u00een tov\u0103r\u0103\u0219ia doamnei. Ne-am privit \u00eendelung, mi\u0219ca\u021bi, \u00eenvin\u0219i de povara celei mai grele amintiri: tinere\u021bea.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cemb\u0103tr\u00e2nisem am\u00e2ndoi. Apoi, cu lini\u0219tea glasului moale, acela\u0219 ca \u0219i pe vremea c\u00e2nd \u00eel ascultam \u00eenfiorat \u00een \u00eenserarea albastr\u0103 a parcului dela Versailles, mi-a povestit \u00een fraza \u00eentret\u0103iate, simple, existen\u021ba ei de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 acum. Ducea via\u021b\u0103 lini\u0219tit\u0103, av\u00e2nd trei copii, un so\u021b bun \u0219i devotat. B\u0103iatul cel mai mare era student, precum fusesem \u0219i noi odinioar\u0103, c\u00e2nd ne-am cunoscut. Cu p\u0103r c\u0103runt, cu fa\u021ba \u00eenc\u0103 frumoas\u0103, dar lipsit\u0103 de str\u0103lucirea de alt\u0103 dat\u0103, p\u0103rea o mic\u0103 burghez\u0103 resemnat\u0103, privind via\u021ba prin lentila ochelarilor, figur\u0103 episodic\u0103 desprins\u0103 din romanele cu subiecte provinciale.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

C\u00e2nd a sf\u00e2r\u0219it de povestit, boabe mari de lacrimi i se rostogoleau pe obraji. I-am str\u00e2ns m\u00e2inile, am vrut s\u0103-i vorbesc, dar nodul din g\u00e2t nu m\u2019a l\u0103sat s\u0103-i spun tot ce g\u00e2ndeam. S\u2019a dus apoi senin\u0103, ca dup\u0103 spovedanie, s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 so\u021bul. M-am strecurat nev\u0103zut de nimeni \u0219i am ie\u0219it \u00een strad\u0103. Eram tulburat \u0219i aerul nop\u021bii \u00eemi f\u0103cea bine.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Ajuns acas\u0103, \u00een singur\u0103tate, am luat condeiul scriind \u00een amintirea celei din parcul dela Versailles, r\u0103scolitorul vers al unei tinere\u021bi apuse. Este c\u00e2ntecul pe care l-a\u021bi ascultat mai adineaori, e roman\u021ba tr\u0103it\u0103 al carei ecou m\u0103 va urm\u0103ri ne\u00eencetat, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul vietii:<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?
\nEra t\u00e2rziu \u0219i era toamn\u0103
\n\u0218i frunzele se\u2019nfiorau
\n\u0218i tremurau \u00een v\u00e2ntul serii<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u021ai-aduci aminte \u0219i de seara
\nCu-amurgu\u2019acela violet,
\nC\u00e2nd toamna-\u0219i acorda \u00eencet
\nPe frunza-i galben\u0103, chitara.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Pe lac ce\u2019n lun\u0103 s\u2019argintase
\n\u00cencet o leb\u0103d\u0103 trecea
\n\u0218i pata-i alb\u0103 se pierdea
\n\u00cen noaptea care se l\u0103sase.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Era t\u00e2rziu \u0219i era toamn\u0103 \u2026
\n\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Maestrul t\u0103cuse. Un fior ne st\u0103p\u00e2nea pe to\u021bi laolalt\u0103. Cerul se \u00eempurpura. O nou\u0103 diminea\u021b\u0103 \u00ee\u0219i rev\u0103rsa zorile asupra Bucure\u0219tilor.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

***<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

La cimitirul Bellu, pe soclul bustului ce \u00eempodobe\u0219te morm\u00e2ntul lui Cincinat Pavelescu, noi, prietenii din noaptea aceia \u00eendep\u0103rtat\u0103, am pus s\u0103 se graveze \u00een piatr\u0103 \u00eentrebarea unui singur vers at\u00e2t de drag Maestrului:<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u201e\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?<\/em>\u201d<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

J. N. Manzatti<\/p>\n

\u00a0<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.ziarulmetropolis<\/a>. ro\/n-o-sa-iti-vina-sa-crezi- cat-nu-i-duce-capul-top-100- de-perle-ale-politicienilor\/<\/strong><\/p>\n

> 1. \u201c\u00cen prezent, sumele alocate transportului \u00een comun sunt infirme.\u201d \u00a0 \/\/ \u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 2. \u201eEu am \u00een\u021beles c\u0103 vorbim de afaceri\u0219tii adev\u0103ra\u021bi. Acest Coco\u0219 e un papagal.\u201d \u00a0\/\/ \u00a0Gigi Becali
\n>
\n> 3. \u201cA garanta proprietatea \u00eenseamn\u0103 a limita dreptul omului asupra propriet\u0103\u021bii lui.\u201d \u00a0\/\/ \u00a0Ion Iliescu
\n>
\n> 4. \u201cNu vom face privatizare de dragul privatiz\u0103rii, ci din contr\u0103.\u201d \u00a0\/\/ \u00a0Nicolae V\u0103c\u0103roiu
\n>
\n> 9. \u201cMonopolul privat e al mai dracului dec\u00e2t monopolul de stat.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Ion Iliescu
\n>
\n> 10. \u201cAveam prev\u0103zute, pentru anul 2003, trei miliarde pentru desz\u0103pezire. Dar a nins de zece miliarde.\u201c
\n> Marian Opri\u0219an
\n>
\n> 11. \u201cStatul nu cheltuie bani pe gratis.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Vasile Blaga
\n>
\n> 12. \u201cSper ca cele \u0219apte firme rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103 avem succes.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Maria Grapini
\n>
\n> 13. \u201cEu sunt pensionar, nu mai sunt nici m\u0103car oligarh.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Dan Voiculescu
\n>
\n> 14. \u201cEste vorba aici de o sp\u0103lare de bani f\u0103r\u0103 bani.\u201c \u00a0 \u00a0\/\/ \u00a0\u00a0Viorel Hrebenciuc
\n>
\n> 15. \u201cTot ceea ce cost\u0103 bani e costisitor.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Gheorghe Nicihita
\n>
\n> 16. \u201cLa finan\u021be trebuie s\u0103 punem un finan\u021bist. Altfel, risc\u0103m s\u0103 punem pe altcineva.\u201c \u00a0\/\/\u00a0Codrin \u0218tef\u0103nescu
\n>
\n> 17. \u201cC\u00e2nd faci o fraud\u0103 economic\u0103, c\u00e2nd furi ceva, c\u00e2nd faci evaziune, ai gre\u0219it, sunt p\u0103catele tinere\u021bii.\u201c
\n> Gigi Becali
\n>
\n> 18. \u201c\u00cen economie, totul con\u021bine ap\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Eugen Teodorovici
\n>
\n> 19. \u201cDac\u0103 Becali are bani, eu sunt prost?\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Gigi Becali
\n>
\n> 20. \u201cNu iau niciun salariu, nicio indemniza\u021bie, niciun ban \u2013 a fost dorin\u021ba mea \u0219i a celor care m\u0103 pl\u0103tesc.\u201c
\n> Dumitru Dragomir
\n>
\n> 21. \u201cLa noi, \u0219efii de partide sunt ca vacile \u00een India.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0Antonie Iorgovan
\n>
\n> 22. \u201cAvem nevoie de lideri adev\u0103ra\u021bi, nu de maimu\u021boi implementa\u021bi.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 23. \u201cNe dorim ca pe listele pentru alegeri s\u0103 existe un num\u0103r c\u00e2t mai mic de deceda\u021bi.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Mioara Mantale
\n>
\n> 24. \u201cA-l exclude pe Ion Iliescu e ca \u0219i cum ai da afar\u0103 partidul din partid.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0\u0218erban Nicolae
\n>
\n> 25. \u201cEu \u0219i c\u00e2nd respir, totul este electoral.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 26. \u201cDin c\u00e2te guverne am f\u0103cut parte, pe mine nu m\u0103 mai doare capul deloc.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0\u00a0Radu Berceanu
\n>
\n> 27. \u201cExist\u0103 o viziune foarte clar\u0103 a acestui guvern. \u0218i viziunea spune a\u0219a: Rom\u00e2nia este \u00een impas.\u201c
\n> Sebastian Vl\u0103descu
\n>
\n> 28. \u201cNu vreau s\u0103 fiu pre\u0219edintele unui partid care, ca s\u0103 zic a\u0219a, are un sex incert pe scena politic\u0103.\u201c
\n> Crin Antonescu
\n>
\n> 29. \u201cSuntem un partid militarizat, \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Gabriel Oprea
\n>
\n> 30. \u201cDomnul Iorgovan e un fel de electron s\u0103rit de pe orbit\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Adrian N\u0103stase
\n>
\n> 31. \u201cEu sunt pre\u0219edintele pre\u0219edin\u021bior pre\u0219edin\u021bilor.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Gigi Becali
\n>
\n> 32. \u201cOu\u0103le lui Adrian N\u0103stase sunt de g\u0103in\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Ion Iliescu
\n>
\n> 33. \u201cOrice ministru e pe f\u0103ra\u0219 tot timpul.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Sebastian Vl\u0103descu
\n>
\n> 35. \u201cGabriel Oprea este un cuc \u0219i conduce un partid de cuci.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Aura Vasile
\n>
\n> 37. \u201cNu sunt un Traian B\u0103sescu cu fust\u0103, sunt un Traian B\u0103sescu cu p\u0103r.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Elena Udrea
\n>
\n> 38. \u201cUn partid politic este un organism unde se delireaz\u0103 \u00eempreun\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Theodor Paleologu
\n>
\n> 39. \u201cEu am fost rea de musc\u0103. Dar rea, rea. Dac\u0103 intram \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere, m\u0103 culcam cu cine nimeream.\u201c \/\/\u00a0Monica Tatoiu
\n>
\n> 40. \u201cMiron Mitrea este un cet\u0103\u021bean ie\u0219it de sub camion.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Theodor Stolojan
\n> \/
\n> 45. \u201cPSD e un partid at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t au loc \u0219i ce care vor mici.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Mircea Geoan\u0103
\n>
\n> 46. \u201cRom\u00e2nii nu au voie s\u0103 ierte viitorul acestei \u021b\u0103ri.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Mircea Geoan\u0103
\n>
\n> 47. \u201cNu po\u021bi s\u0103 conduci organiza\u021bia PSD Bucure\u0219ti dac\u0103 e\u0219ti p\u0103mp\u0103l\u0103u, c\u0103 te ejaculeaz\u0103.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 48. \u201cVictor Ponta va merge \u00een tandem, dup\u0103 p\u0103rerea mea, cu poporul rom\u00e2n.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Liviu Dragnea
\n>
\n> 50. \u201cM\u0103 bucur c\u0103 ne-am adunat aici at\u00e2\u021bia politruci.\u201c Klaus Iohannis
\n>
\n> 53. \u201cM-am sim\u021bit \u00eenc\u0103rcat pozitiv c\u00e2nd am fost cu Ponta \u00een comunit\u0103\u021bile sinistrate.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Liviu Dragnea
\n>
\n> 55. \u201cChiar vreau s\u0103 \u00eencepem s\u0103 demar\u0103m.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Adriean Videanu
\n>
\n> 56. \u201cE important s\u0103 \u0219tim cu cine vorbim \u0219i dac\u0103 m\u0103 uit la tine s\u0103 \u0219tiu c\u0103 tu e\u0219ti tu.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Liviu Dragnea
\n>
\n> 57. \u201cOnestitatea f\u0103r\u0103 logic\u0103 este o chestiune foarte grav\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Eugen Nicolicea
\n>
\n> 58. \u201cSunt foarte bun prieten cu domnul T\u0103riceanu, dar nici nu vreau s\u0103-i mai aud numele.\u201c \u00a0\/\/ \u00a0Mircea Ionescu-Quintus
\n>
\n> 59. \u201cNe vom intensifica eforturile \u00een str\u0103in\u0103tate, unde avem diaspora dezvoltat\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Alina Gorghiu
\n>
\n> 64. \u201cBucure\u0219tenii au de ales \u00eentre o certitudine, \u0219i acea certitudine sunt eu.\u201c Gabriela Vr\u00e2nceanu-Firea
\n>
\n> 67. \u201cOrice poate s\u0103 fie obiect din China.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Adrian N\u0103stase
\n>
\n> 68. \u201cS\u0103 nu te pui cu omul primitiv
\n> C\u0103-\u021bi crap\u0103 capul f\u0103r\u0103 de motiv.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Corneliu Vadim Tudor \u2013 Distihuri
\n>
\n> 5. \u201cNe-au l\u0103sat \u00een pielea goal\u0103
\n> Hoardele de st\u00e2rpituri,
\n> Ne-au luat apa mineral\u0103,
\n> Petrol, ap\u0103 \u0219i p\u0103duri.\u201c \u00a0 \u00a0\/\/ \u00a0 \u00a0Corneliu Vadim Tudor
\n>
\n> 77. \u201cE frig afar\u0103, e frig \u00een celul\u0103,
\n> Port haine groase, dar \u0219i c\u0103ciul\u0103.
\n> M\u00e2na e rece pe pixul \u00eenghe\u021bat,
\n> Scriu greu, nu m\u0103 pot opri din tremurat.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Monica Iacob-Ridzi
\n>
\n> 85. \u201c\u0218tiu de ce au murit at\u00e2tea rude de-ale mele p\u00e2n\u0103 acum: ca s\u0103 nu mor eu!\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Corneliu Vadim Tudor
\n>
\n> 88. \u201cLa to\u021bi ne place Elena.\u201c \u00a0 \u00a0\/\/ \u00a0 \u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 89. \u201cUnii \u00ee\u0219i fac opera\u021bii de m\u0103rire a penisului. P\u0103i eu nu \u0219tiu cum s\u0103 mi-l mic\u0219orez. Mi-ar trebui un bomfaier.\u201c\u00a0\u00a0Corneliu Vadim Tudor
\n>
\n> 92. \u201cEu am fost de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Antonie Iorgovan
\n>
\n> 93. \u201cDiavolul e puternic \u00een lume la ora asta.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Gigi Becali
\n>
\n> 94. \u201cPentru mine, un partid cre\u0219tin? Ei, pe dracu\u2019!\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0 \u00a0Ion Iliescu
\n>
\n> 95. \u201cNoroc cu Dumnezeu c\u0103 am avut z\u0103pad\u0103.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0George Copos
\n>
\n> 96. \u201cFrumuse\u021bea \u021bine de \u0219ansa de a te fi n\u0103scut a\u0219a.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0 \u00a0Elena Udrea
\n>
\n> 97. \u201cDeocamdat\u0103 suntem unde ne afl\u0103m.\u201c \u00a0 \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Emil Boc
\n>
\n> 98. \u201c\u00cenv\u0103\u021b\u0103m de la via\u021b\u0103, dar consat\u0103m c\u0103 tot pro\u0219ti murim.\u201c \u00a0 \/\/ \u00a0\u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 99. \u201cDumnezeu \u0219i-a dat seama cu cine are de-a face.\u201c \u00a0 \u00a0\/\/ \u00a0\u00a0Marian Vanghelie
\n>
\n> 100. \u201cE greu s\u0103 zbori prin parcuri, oric\u00e2t ai iubi natura.\u201c \u00a0 \u00a0\/\/ \u00a0\u00a0Robert Negoi\u021b\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

HOLOCAUST<\/p>\n

 <\/p>\n

Gerhard Menuhin, fiul lui Yehudi Menuhin: \u201eHolocaustul este minciuna cea mai mare din Istoria Omenirii!\u201d<\/p>\n

deviltruth
\nLucrarea lui Gerard Menuhin \u201cTell the Truth and Shame the Devil\u201d a ap\u0103rut \u00een 2015 relu\u00e2nd \u00een discu\u021bie mult controversata problem\u0103 a asa-zisului Holocaust cu toate implica\u021biile sale, unele neb\u0103nuite de mul\u021bi dintre noi. G. Menuhin este unul dintre cei 5 fii ai lui Yehudi Menuhin, celebrul violonist, fost elev al lui George Enescu. Ca evreu, \u00eesi rezerv\u0103 dreptul de a spune adev\u0103rul despre Holocaust, aduc\u00e2nd dovezi imbatabile.
\nEste o mare usurare sufleteasc\u0103 s\u0103 afl\u0103m c\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial nu a l\u0103sat o astfel de mostenire grea, iar toat\u0103 vorb\u0103ria despre Holocaust fiind doar vorba de anumite credin\u021be ezoterice. Este prin urmare o lucrare fundamental\u0103 care trebuie cunoscut\u0103 de c\u0103tre to\u021bi iubitorii de adev\u0103r din lumea \u00eenteag\u0103 \u00cen primele 20 de pagini ale lucr\u0103rii sale, Menuhin prezint\u0103 suficiente detalii pentru a respinge orice ipotez\u0103 a existen\u021bei Holocaustului.
\nLa pagina 9, d\u0103 un citat dintr-o prestigioas\u0103 revist\u0103 de specialitate. Este vorba de un articol scris de Robert Faurisson, intitulat Detaliu (presupusele camere de gazare naziste), publicat \u00een The Journal of Historical Review (March-April, 1998, vol. 17, nr. 2, pag. 19-20). Iat\u0103 ce ne spune Faurisson:
\n\u201cTrei dintre cele mai cunoscute lucr\u0103ri despre cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial s\u00e2nt Cruciad\u0103 \u00een Europa (New York: Double Day (Country Life Press), 1948), a Generalului Eisenhower, Al Doilea R\u0103zboi Mondial (London: Cassel, 6 vols, 1948-1944, a lui Winston Churchill si Memorii de R\u0103zboi (Paris: Plon, 3 vol., 1954-1959) a Generalului de Gaulle. \u00cen niciuna din aceste lucr\u0103ri nu s\u00e2nt men\u021bionate \u00een vreun fel sau altul camerele de gazare.
\nCruciad\u0103 \u00een Europa a lui Eisenhower este o carte de 559 de pagini, Al Doilea R\u0103zboi Mondial a lui Churchill are 6 volume, \u00een total 4 448 de pagini, iar de Gaulle cu Memorii de R\u0103zboi, 3 volume av\u00e2nd 2054 de pagini. \u00cen aceast\u0103 mas\u0103 de scrieri care totalizeaz\u0103 7 061 de pagini (excluz\u00e2nd p\u0103r\u021bile introductive), publicate \u00eentre 1948 si 1959, nu se g\u0103seste nicio men\u021biune, nici la \u201ccamerel de gazare\u201d naziste, nici la vreun genocid al evreilor ori la cele \u201c6 milioane\u201d de victime evreiesti din timpul r\u0103zboiului\u201d (cf. Menuhin, pag. 9). Destul de concludent!
\n\u00cen continuare, afl\u0103m de la Menuhin c\u0103 cifra de 6 milioane (de evrei) a fost frecvent vehiculat\u0103 cu mult timp \u00eenainte ca Hitler si Partidul Na\u021bional Socialist s\u0103 ajung\u0103 la putere, av\u00e2nd o semnifica\u021bie, cum am ar\u0103tat, ezoteric\u0103 \u00een scrierile talmudice, preluat\u0103 de presa occidental\u0103 de la sf\u00e2rsitul secolului XIX si prima jum\u0103tate a secolului XX. La pagina 10, autorul arat\u0103 c\u0103:
\n\u201cNum\u0103rul de 6 milioane \u00een leg\u0103tur\u0103 cu presupusele suferin\u021be ale evreilor europeni, a ap\u0103rut \u00een mod regulat, \u00een ziarele nord-americane, \u00eencep\u00e2nd cel pu\u021bin din 1915 (The Sun, June, 6, 1915), probabil ca s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 terenul printre cititorii labili din punct de vedere emo\u021bional pentru timpul \u00een care o m\u0103rturie cu astfel de preten\u021bii ar fi fost avansat\u0103. Folosirea cuv\u00e2ntului \u201cholocaust\u201d \u00een acest context a fost introdus \u00eenc\u0103 din 1936 (New York Times, May 31, 1936).
\n\u201cDe mult\u0103 vreme, conduc\u0103torii imperiului rus nu au avut \u00eencredere \u00een evrei si nu le-au dat voie s\u0103 se aseze \u00een partea de vest a Rusiei, \u00eencep\u00e2nd cu 1790. De prin 1880, presa occidental\u0103 a sus\u021binut \u00een mod exagerat c\u0103 au avut loc pogromuri, masacre si ucideri \u00een mas\u0103, victime al c\u0103ror num\u0103r total ar fi atins cifra de \u20186 milioane\u2019\u201d. New York Times a publicat periodic astfel de informa\u021bii. Vezi, de exemplu: ianuarie, 26, 1891: \u201cRabinul Gottheil ne spune ceva despre persecu\u021bia evreilor: \u2018\u00een jur de 6 milioane de nenoroci\u021bi persecuta\u021bi si mizeri\u2019.
\nSeptembire, 21, 1981: \u201cO acuzare a Rusiei\u2026 un total de 6 000 000 este mai corect\u201d, Iunie, 11, 1900 (\u00cen Rusia si Europa Central\u0103) exist\u0103 6 000 000 milioane de argumente vii, suferinde si s\u00e2nger\u00e2nde \u00een favoare Sionismului\u201d. Martie, 23, 1905: \u201c Noi evreii din America (simpatiz\u0103m cu) cele 6 000 000 de fra\u021bi din Rusia\u201d. Martie, 25, 1906 : \u201cRapoarte uimitoare ale situa\u021biei viitoare a celor 6 000 000 de evrei din Rusia\u201d. Aceast\u0103 situa\u021bie l-a f\u0103cut pe fostul presedinte al B\u2019nai B\u2019rit s\u0103 exclame profetic: \u201dSimon Wolf \u00eentreab\u0103 c\u00e2t mai trebuie s\u0103 continue Holocaustul Rusesc\u201d (Noiembrie, 10, 1905 (Inconvenient History).
\nPatruzeci de ani \u00eenainte ca legenda Holocaustului s\u0103 capete contur treptat prin 1942, at\u00e2t num\u0103rul, c\u00e2t si terminologia exact\u0103 erau deja folosite:
\n\u2018Rapoarte uimitoare ale situa\u021biei viitoare a celor 6 000 000 de evrei au fost prezentate pe 12 martie \u00een Berlin la \u00eent\u00e2lnirea Ligii Centrale Evreiesti pentru ajutorare din Germania de c\u0103tre Dr. Paul Nathan, un bine-cunoscut publicist din Berlin care s-a \u00eentors dintr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 prin Rusia ca emisar special al filantropilor evrei din Anglia, America si Germania, cu scopul de a aranja distribuirea a unui fond de ajutorare de 1 500 000 de dolari, dup\u0103 masacrul din toamna trecut\u0103. El a plecat din St. Petersburg cu ferma convingere c\u0103 politica guvernului rus cu privire la \u201csolu\u021bia\u201d problemei evreiesti este aceea de exterminare sistematic\u0103\u2019 (New York Times, March 25, 1906).
\nSe pune \u00eentrebarea cine erau acesti \u201cfilantropi\u201d care l-au trimis pe binevoitorul doctor \u00een misiune\u201d.
\nCifra de 6 milioane apare chiar si \u00een reclamele pentru ajutorarea evreilor din Rusia: \u201cApel- de a salva 6 milioane de b\u0103rba\u021bi si femei din Europa de Est de la exterminarea prin \u00eenfometare si boal\u0103. Obliga\u021bie – este datoria fiec\u0103rei persoane din New York s\u0103 dea c\u00e2t poate mai mult pentru a usura cea mai grav\u0103 necesitate pe care lumea a cunoscut-o vreodat\u0103 (reclam\u0103, New York Times, May 5, 1920) (cf. Menuhin, pag. 12).
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu tot felul de jertfe, \u00eent\u00e2lnite \u00een religia iudaic\u0103, Menuhin spune: \u201cBiblia este plin\u0103 de \u201cjertfe arse\u201d care \u00een mod evident s\u00e2nt pl\u0103cute lui Dumnezeu (Leviticul, 1:14-17 detaliaz\u0103 toat\u0103 vorb\u0103ria cu privire la arderea jertfelor). Se pare c\u0103 profe\u021biile evreiesti din Torah cer ca 6 milioane de evrei s\u0103 dispar\u0103 \u00eenainte ca statul Israel s\u0103 se formeze: \u201cVa trebui s\u0103 v\u0103 \u00eentoarce\u021bi cu 6 milionae mai pu\u021bin\u201d. Acele 6 milioane trebuiau s\u0103 dispar\u0103 \u00een \u201ccuptoare \u00eencinse\u201d.
\nAstfel 6 milioane de evrei a trebuit s\u0103 fie gaza\u021bi si s\u0103 ajung\u0103 \u00een cuptoarele \u00eencinse ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 profe\u021biile si s\u0103 satisfac\u0103 pe dogmatistii Torei Talmudice, o necesitate adiacent\u0103 la antrepernorii finaciari, a legitimit\u00e2\u021bii Israelului \u00een concordan\u021b\u0103 cu leg\u0103m\u00e2ntul f\u0103cut cu Dumnezeul lor.
\nLa pagina 13, autorul citeaz\u0103 pe Ben Weintraub (The Holocaust Dogma of Judaism: Keystone of the New World Order): \u201cDogma iudaic\u0103 a Holocaustului este o pies\u0103 apar\u021bin\u00e2nd istoriei credin\u021bei si doctrinei religioase evreiesti adjudecat\u0103 de c\u0103tre rabini \u00een acord cu Legea Talmudic\u0103 si cu Tradi\u021bia Cabalistic\u0103\u201d.
\nDincolo de doctrina talmudic\u0103 a celor 6 milioane de victime trebuie v\u0103zut ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate. Mai departe Menuhin arat\u0103 c\u0103: \u201cO estimare bazat\u0103 pe documente aflate \u00een custodia a International Tracing Service a Crucii Rosii ajunge la 74 000 de mor\u021bi la Auschwitz pe baza \u201cRegistrelor deceselor de la Auschwitz\u201d. Aceste registre s\u00e2nt cele originale alc\u0103tuite de germani 1n timpul r\u0103zboiului care au fost capturate de sovietici c\u0103tre sf\u00e2rsitul r\u0103zboiului si ascunse \u00een arhivele sovietice p\u00e2n\u00e2 1n 1989 c\u00e2nd Mihail Gorbaciov le-a \u00eenm\u00e2nat celor de la Crucea Rosie.
\nCrucea Rosie International\u0103 a f\u0103cut multe vizite la Auschwitz (\u00een timpul r\u0103zboiului, n.n):
\n\u201cNu am putut descoperi niciun fel de urme de instala\u021bii de exterminare a de\u021binu\u021bilor civili. Acest fapt este coroborat cu un raport pe care l-am primit deja din alte surse (USA-Today, Friday, May 2, 1997, page, 14A).
\n\u00cen plus, exist\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 1979, un document de la Bureau of Vital Statistics din Arolsen, care listeaz\u0103 decesele \u00eenregistrate \u00een fiecare lag\u0103r de concentrare din timpul celui de-al Treilea Reich (\u00een total 271 304 cazuri de deces, din care 52, 389 la Auschwitz). (Bureau of Vital Statisctics Arolsen. case officer Herr [redactat]. Az.1\/V-050-Schw. May, 11, 1979).\u201d
\nMul\u021bi au murit de moarte natural\u0103 (fiind \u00een v\u00e2rst\u0103, n.n.).
\nAuschwitz-ul era un lag\u0103r de munc\u0103. Muncitorii primeau bani de buzunar (Lagergeld), pe care \u00eei puteau cheltui pe \u021big\u0103ri, la cantin\u0103 sau chiar la bordel (Paper Money of the World Part I: Modern Issues of Europe by Arnold Keller, Ph. D, 1956, pp. 23-25\/ Das Lagergeld der Konzentrations- und D.P.-Lager: 1933-1945). \u00centre alte facilit\u0103\u021bi, Auschwtitz-ul avea un spital, bazin de \u00eennot, terenuri de sport (pentru un tur al p\u0103r\u021bilor benigne ale lag\u0103rului vezi www.\u00a0HYPERLINK “http:\/\/fsfaraz.com\/”fsfaraz.com<\/a>).
\n\u00cen aprilie, 1945, c\u00e2nd r\u0103zboiul aproape se terminase, de\u021binu\u021bilor li s-a dat posibilitatea s\u0103 aleag\u0103: fie s\u0103 astepte pe sovietici, fie s\u0103 plece cu personalul lag\u0103rului. Cei mai mul\u021bi au ales ultima variant\u0103. Asta pare s\u0103 fie o prob\u0103 suficient\u0103 c\u0103 \u201celiberarea\u201d de c\u0103tre rusi era o alternativ\u0103 mai pu\u021bin agreabil\u0103 dec\u00e2t a continua s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een compania celor care, dup\u0103 legend\u0103, si-au petrecut ultimii 3 ani extermin\u00e2ndu-i.
\nDup\u0103 istoricul evreu Gitta Sereny, \u201cAuschwitz-ul a fost un loc cumplit, dar n-a fost lag\u0103r de exterminare\u201d (London Times, August 29, 2001).\u201d
\nPrin urmare, \u00een toate cele 13 lag\u0103re de munc\u0103 naziste au avut loc 271 304 decese, cel mai multe av\u00e2nd cauze naturale sau datorit\u0103 unor boli contagioase, \u00eentre care 52 389 numai la Auschwitz pe tot parcursul r\u0103zboiului. Este, de asemenea, necesar s\u0103 men\u021biom\u0103m c\u0103 \u00een cele 13 lag\u0103re nu to\u021bi prizonierii erau evrei. Pe l\u00e2ng\u0103 evrei se aflau si \u021bigani, homosexuali, adversari politici ai regimului nazisti, precum si alte categorii etnice sau sociale. Din p\u0103cate documentele oficiale nu men\u021bioneaz\u0103 care dintre mor\u021bi era evreu si care nu.
\nSursa: Ion Coja
\nhttp\/\/:<\/p>\n<\/div>\n

\n

Generalii Iulian Vlad \u0219i Aurel Rogojan au recunoscut c\u0103 Securitatea a tr\u0103dat \u00een decembrie 1989!<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

Generalii Iulian Vlad \u0219i Aurel Rogojan au recunoscut c\u0103 Securitatea a tr\u0103dat \u00een decembrie 1989!<\/a><\/p><\/blockquote>\n

\"\"<\/a>
<\/strong><\/p>\n