{"id":27753,"date":"2016-11-04T17:35:04","date_gmt":"2016-11-04T17:35:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27753"},"modified":"2016-11-04T17:39:01","modified_gmt":"2016-11-04T17:39:01","slug":"icoana-cresterii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/11\/04\/icoana-cresterii\/","title":{"rendered":"Icoana cre\u0219terii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Andrei Mure\u0219anu<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

ICOANA\u00a0 CRE\u0218TERII<\/p>\n

 <\/p>\n

New partner: Bharatiya Vidya Bhavan \u2013 New Delhi<\/em><\/p>\n

Colocviu (draft)<\/p>\n

To Dr. Shashi Bala<\/p>\n

Conversa\u021bie \u2013 Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga<\/p>\n

Dou\u0103 livezi \u2013 Pu\u0219i Dinulescu<\/p>\n

Octombrie 1967 \u2013 George Anca<\/p>\n

Scandal \u2013 Marcela Feraru<\/p>\n

Noi vlahi, nu greci \u2013 Angela Sabau<\/p>\n

Am st\u0103p\u00e2nit Balcanii \u2013 surs\u0103 Dimitrie Grama<\/p>\n

Icoana cre\u0219terii rele cu mijloace de a o face \u0219i mai rea \u2013 Andrei Mure\u0219anu<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a><\/strong><\/strong><\/span><\/p>\n

Mar\u021bi\u00a0 29 noiembrie\u00a0 2016, 5 pm, Calderon 39 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VII, nr. 12<\/span><\/a> (85).\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Tema:\u00a0 ICOANA\u00a0 CRE\u0218TERII<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

New Partner: Bharatiya Vidya Bhavan (New Delhi)<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Parteneri: Asocia\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2no-Indian\u0103, Bharata Vidya Bhavan, <\/span><\/a>Academia<\/span><\/a>Interna\u021bional\u0103 <\/span><\/a>\u00a0<\/a>Mihai <\/span><\/a>Eminescu, Societatea de Etnologie\u00a0 <\/span><\/a>din Rom\u00e2nia, Centrul Antim Ivireanu, <\/span><\/a>Funda\u021bia <\/span><\/a>Dumitru <\/span><\/a>Dr\u0103ghicescu, <\/span><\/a>Funda\u021bia Alexandru Philippide, Asocia\u021bia Cultural\u0103 Arom\u00e2measc\u0103, <\/span><\/a>Teatrul Robert Calul<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Recital Sergiu Cioiu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Interven\u021bii<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

In memoriam Vasile Andru<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: <\/span><\/a>\u00a0Dou\u0103 livezi<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

George Anca:<\/span><\/a> Icoana cre\u0219terii rele<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Teatru de Poezie<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu, Gheorghe<\/span><\/a>D\u0103nil\u0103<\/span><\/a>, <\/span><\/a>Gabriela T\u0103nase , Vali Pena, \u0218tefan Opreanu <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Lans\u0103ri de carte<\/span><\/a><\/em><\/span><\/p>\n

Dumitru Dr\u0103ghicescu (1875-1945)<\/span><\/a>, Rotipo, Ia\u0219i, 2016<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Antimiana III<\/span><\/a>, Rotipo, 2016<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Lumina lumii<\/span><\/a>, R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, 2016<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0Coordonator: Dr. George Anca<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

GEORGE ANCA<\/span><\/p>\n

Dear Dr. Shashiji,<\/p>\n

Pantanassa is an icon of Mother and Son healing cancer. Coincidentia sanscritorum insinuates coincidentia oppositorum (Cusanus, Eliade). There are some daily verse (8th<\/sup> August to 30th<\/sup> October, inclunding Sanskrit & Europe). Some excerpts bellow (and, attached, one of my collections):<\/p>\n

… kalavati Tulcea roses\u00a0 \/ acquirer in Mandi \/ as just pretending Gandhi \/freedom spoken with thousands \/\/ Sahaja Saint Mary \/ \u00a0rhetoric ta din din da \/ they come from far toward independence \/\/
\nflight under full moon \/ at the edge of raag \/ dream mind raag<\/p>\n

*<\/p>\n

if Shiv still lived in Pitampura \/ Leela and \u00a0Shama \/ be not desperate threshold India \/\u00a0 Autumn flowering roses \/\/\u00a0 beautiful life you had \/ I stayed in Brahmaputra room<\/p>\n

*<\/p>\n

Indira eyes Dussehra Lanka \/ who (not) teases India \/\/ confusion civilization power \/ colonial\u00a0 against nation \/ we still under French \/ how not matter anything \/\/ Hitopadesh Kumara Sambhav \/
\nShakuntala and Manava-dharma \/ Shastra then Bhagavad Gita \/\/ Shikha phonetic grammar \u00a0\u00a0vyakarana \/ nirukta philology vocabulary nighantu \/ chhanda prosody astronomy Jyotish<\/p>\n

 <\/p>\n

ZOE DUMITRESCU BU\u0218ULENGA<\/p>\n

 <\/p>\n

Conversa\u021bie<\/em><\/p>\n

Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie
\n– Ce tip de barbat cauti?<\/p>\n

Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
\n– Vrei sa stii intr-adevar?<\/p>\n

El raspuse: Da!<\/p>\n

Atunci ea incepu sa zica:<\/p>\n

– Fiind femeie, sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat\u2026Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?<\/p>\n

Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.<\/p>\n

Ea, stiind ce gandeste el, spuse:<\/p>\n

– Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
\nEl isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o \u00eei ceru sa explice mai in detaliu.<\/p>\n

Ea zise:<\/p>\n

“- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu \u201cascultatoare\u201d. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit.\u00a0 Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar … dar numai o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore ! “<\/p>\n

Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat
\nEl ii zise:
\n– Ceri mult….<\/p>\n

Ea raspunse:<\/p>\n

– Valorez mult !<\/p>\n

Superba confesiune a unei Doamne !\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Prof.Univ. Dr Doc.ZOE DUMITRESCU BUSULENGA
\nCine a avut privilegiul sa o aiba\u00a0 profesoara de literatura universala , la facultate spun despre ea:\u00a0 Era IMENSA!
\nSi cinste ei ca a urcat,\u00a0 pe verticala, spre Sus. S-a calugarit. A murit de putin timp.
\nAm avut ocazia sa o cunosc.<\/p>\n

Zoe Dumitrescu Busulenga
\n(Maica Benedicta de la Varatec)<\/p>\n

“Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine.
\n…Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut insa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale literaturii universale.
\n..Reusesc sa stabilesc foarte usor punti de comunicare cu oamenii. Vin inca la mine oameni foarte tineri. Unii au legatura cu filologia, cei mai multi nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi. In ultimii 4-5 ani aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec. Stau acolo cel putin opt luni pe an. Respir in acel loc sacralitate. Vin tineri, si de la Teologie, si calugari, si ma viziteaza. Preocuparile mele au incetat sa mai fie exclusiv literare, au devenit si legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu.
\n….Cei care ma viziteaza acum il cauta si ei. Unii, dintre calugarii mai varstnici, dintre preoti, L-au si gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. Asa si reusesc sa ies din contingent. Altfel n-as putea sa traiesc cu usurinta in atmosfera actuala. Pentru ca formatia mea este de umanist, de carte, de cultura, asa cum o intelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niste modele, pe care am incercat sa le urmam, scara de valori era cumva fixata. Traiam intr-o lume sigura, in masura in care cultul valorilor stabile iti poate da tie sensul unei stabilitati.
\n…Azi, pentru mine personal, pentru cei putini ramasi din generatia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Ma simt intr-o mare nesiguranta, pentru ca toata tabla de valori in care am crezut s-a zguduit. N-as vrea sa spun ca s-a si prabusit. Suntem insa nelinistiti, putin nedumeriti, suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-ti da senzatia unei linistiri iminente. Ce se intampla acum seamana cu perioada prabusirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era inlocuita o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noi astazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nu Mantuitorul. Nadajduiesc ca omenirea sa-si revina din aceasta clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta…
\n..Exista si o criza a culturii. Ma uit la programele Universitatilor. Nu mai gasesc nici urma de greaca, de latina. Respectul pentru clasici nu mai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fara radacini este o lume fara morala. Se vorbeste putin si despre intelectualii dintre cele doua razboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunta, opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta. Exista un fel de indiferenta fata de trecut. Lumea a inceput sa uite sa vorbeasca, pentru ca nu mai citeste.
\n..Din fericire, mai sunt cativa scriitori din cei vechi. Nu stiu in ce masura mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe carti, mai cu seama poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb insa de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Balaita. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudatenii in numele postmodernismului. Am incercat sa aflu ce este postmodernismul. I-am intrebat pe ei. N-au fost in stare sa-mi raspunda. E o arta din cioburi – totul este faramitat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au facut clasicii. Azi am senzatia ca traim procesul invers – ne diseminam, ne risipim.
\n…Eu nu inteleg un lucru: cand e atata frumusete intreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la firimituri, cand eu am bucuria integrala a frumusetii? Si, daca faramitam frumusetea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeti ca de la manele ne vom mai putea intoarce la Johann Sebastian Bach?
\n…De la Freud incoace s-a produs o mutatie: s-a pus sexul in locul capului. Asta e tristetea cea mai mare. Vedeti, la noi, la romani, exista o cuviinta. Anumite cuvinte nu se pronuntau – nu erau niste tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum “cuviinta”, cuvantul acesta, a disparut din dictionar.
\n…Nu am prejudecati de nici un soi, dar felul in care ne purtam ucide frumusetea. “Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? il expunem, ca pe o bucata oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e si ceea ce s-a intamplat cu relatiile dintre femei si barbati. Dupa parerea mea, aici s-a savarsit o crima. Fiorul primei intalniri, dragostea, asteptarea casatoriei, toate astea au disparut. Ce se intampla cu noi? Eram un popor de tarani cu frica lui Dumnezeu. La sat inca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bantuiti de patima carnii care se expune. Nu se vorbeste urat, si asta e bine. Mantuitorul este in noi, e lumina necreata, si noi il pironim cu fiecare cuvant al nostru, rau sau murdar.
\n…Pentru mine, marea poezie a fost intotdeauna baia de frumusete in care m-am cufundat cand am avut nevoie de intrarea in alta dimensiune. Poezia tine, dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, cea mai intima a fiintei noastre. Poezia echivaleaza aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumusete. In rugaciune intri pentru a te integra absolutului.
\n..Pentru ca intram in zona computerului, am pierdut placerea de a citi. Eu sunt un cetatean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lectura iti lasa popasurile necesare pentru reflectie, pentru meditatie. Pierderea obisnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninta planeta, pentru ca slabeste intelectul, puterea de gandire, si te face sa uiti limba. Chiar si eu, dupa ce am stat cinci ani in Italia, la intoarcere a trebuit sa pun mana pe Eminescu si pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba. …Moartea pentru mine inseamna eliberarea de acest trup. Trecerea in lumea celor vii. Lepadarea acestui trup vremelnic si trecerea in lumea celor vii. Nadajduiesc. Daca merit. Asta numai Mantuitorul stie. “<\/p>\n

PU\u0218I\u00a0 DINULESCU<\/p>\n

Dou\u0103 livezi<\/strong>
\nLuna care-a trecut s-a \u00eencheiat cu dou\u0103 livezi. E vorba, desigur, de Livada de vi\u015fini a lui Cehov, de la Teatrul Na\u0163ional, a celebrului Lev Dodin, cu actorii lui de la nu mai pu\u0163in renumitul Mal\u00eei Teatr din Sankt Petersburg \u015fi de un nou spectacol al Televiziunii Rom\u00e2ne.
\nAm dorit fierbinte s\u0103 v\u0103d spectacolul lui Dodin \u015fi am ob\u0163inut, \u00een fine, un loc foarte bun \u015fi chiar l\u00e2ng\u0103 Lucian Giurchescu, pe care l-am \u015fi cunoscut cu ocazia asta. \u00cen pauz\u0103, m-am dus \u015fi eu, ca omu\u2019, la privat\u0103, dar la \u00eentoarcere n-am mai g\u0103sit drumul spre sal\u0103. Am ie\u015fit afar\u0103, \u00een aerul tare, de sf\u00e2r\u015fit de octombrie, acum un octombrie aspru \u015fi i-am l\u0103sat balt\u0103 pe amicii cu care programasem dup\u0103 reprezenta\u0163ie un moment de destindere \u015fi de discu\u0163ii intelectuale, aprinse, poate chiar sc\u00e2nteietoare, dup\u0103 marele spectacol.
\nDar acest mare spectacol nu era dec\u00e2t o \u00een\u015fel\u0103torie \u015fi un f\u00e2s! Am v\u0103zut o Ranevskaia de cel mult treizeci de ani, un Lopahin , care sem\u0103na cu Gaev \u015fi chiar cu lacheul Ia\u015fa, o Varia \u015fi o Ania \u015fi ele cam greu de deosebit una de alta, actori care umblau mult prin sal\u0103, mai \u015fi \u0163ipau, confiscaser\u0103 coridoarele dintre scaune \u015fi vorbeau cam singuri totul, f\u0103r\u0103 emo\u0163ie, un fel de cadavre mi\u015fc\u0103toare, nu \u015ftiu de ce nu i-a-mbr\u0103cat pe to\u0163i \u00een salopete, ca pe vremea teatrului revolu\u0163ionar al lui Meyerhold. Dar acum era un fel de teatru al corporati\u015ftilor. \u00cen fond era dezgust\u0103tor, era un c\u0103cat\u2026
\nIar a doua zi, pe sear\u0103, sunt anun\u0163at s\u0103 deschid repede televizorul, c\u0103 e Livada\u2026 \u00eentr-o nou\u0103 montare, a b\u0103iatului lui Adrian Lustig \u015fi al Eugeniei Vod\u0103.
\n\u2013 Iar o beizadea! oftez eu, dar deschid, totu\u015fi, televizorul.
\nDin p\u0103cate, spectacolul \u00eencepuse. Dar nu de mult.
\nDorisem doar a\u015fa, s\u0103 arunc o privire \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la cartea, care m\u0103 a\u015ftepta r\u0103bd\u0103toare pe birou. Dar n-am mai putut. Am c\u0103zut \u00eentr-o fascina\u0163ie, \u00een care m-am topit, uit\u00e2nd de toat\u0103 existen\u0163a mea \u015fi tr\u0103ind odat\u0103 cu personajele de pe ecran, \u00een care se r\u0103sf\u0103\u0163au Valeria Seciu (fabuloas\u0103 \u00een visele ei cu ochii deschi\u015fi), Dan A\u015ftilean (cu nimic mai prejos de lini\u015ftea \u015fi for\u0163a unui George Constantin!), Marian R\u0103lea (at\u00e2t de natural, de personal \u015fi de rus \u015fi de Gaev!), Andreea Bibiri (absolut de nerecunoscut, dar \u00een sensul bun, \u00een sensul contactului surprinz\u0103tor \u015fi foarte proasp\u0103t cu personajul ei), venerabilul Ion Besoiu, un Gelu Ni\u0163u (de un pitoresc plin de tu\u015fe tari) \u015fi to\u0163i cei care \u00een aceast\u0103 distribu\u0163ie de excep\u0163ie \u015fi-au jucat partitura cu \u00eenalt\u0103 generozitate \u015fi gra\u0163ie profesional\u0103 (Mihai C\u0103lin, Adrian Ciobanu, Ioana Anastasia Anton, Ruxandra Maniu \u015fi Dan R\u0103dulescu).
\nAm l\u0103sat-o la urm\u0103 \u00een mod expres pe Anca Sigart\u0103u. Juc\u00e2nd-o pe \u015earlota Ivanovna, o guvernant\u0103 v\u0103zut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de al\u0163i regizori mai mult ca o pat\u0103 de culoare nostim\u0103, \u00een viziunea lui Alexandru Lustig ea devine, al\u0103turi de Liubov Ranevskaia (Valeria Seciu), un st\u00e2lp de sus\u0163inere al filosofiei acestei piese , a c\u0103rei tem\u0103 fundamental\u0103 este identitatea.
\nPierz\u00e2nd casa \u015fi terenul ei, cu splendida livad\u0103 de vi\u015fini, Ranevskaia \u015fi toat\u0103 familia ei, al\u0103turi chiar \u015fi de vechiul servitor Firs, pierd tot, se topesc \u00een neant, dar poate vor r\u0103m\u00e2ne aici definitiv, ca spirite perpetue ale locului, nep\u0103r\u0103sit nici dup\u0103 moarte.
\nFirescul acestui spectacol este cople\u015fitor. Ce mare deosebire fa\u0163\u0103 mai ales de spectacolele preluate din teatre, \u00een care totul e mult mai gros! Aici, \u00een spectacolul acesta, actorul se manifest\u0103 ca prad\u0103 a g\u00e2ndului \u015fi totul e natural, e adev\u0103rat.
\nAm auzit deja multe p\u0103reri negative despre acest spectacol. Cum e oare posibil? Mai ales c\u0103 e vorba de oameni din bran\u015f\u0103.
\nDar eu cred c\u0103 Alexandru Lustig este un regizor extraordinar \u015fi se \u00eenscrie pe o linie care este a lui Pintilie \u015fi Andrei \u015eerban, a lui Tocilescu…
\nS\u0103 mearg\u0103, \u00eens\u0103, pe drumul lui \u015fi s\u0103 nu se lase \u00een\u015felat de n\u0103t\u0103r\u0103ii, care poate c\u0103-i dau roat\u0103.
\nPu\u015fi Dinulescu <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

GEORGE\u00a0 ANCA<\/p>\n

octombrie 1967<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00een r\u0103zboi p\u00e2n\u0103 la cer<\/p>\n

a c\u0103zut prizonier<\/p>\n

ce fugind la aliat<\/p>\n

d\u0103 de alt prizonierat<\/p>\n

 <\/p>\n

cumna\u0163ii o roag\u0103<\/p>\n

nu zbur\u0103tori drag\u0103<\/p>\n

pat de frate fie mort<\/p>\n

cu aman\u0163i cu tot<\/p>\n

 <\/p>\n

se logode\u015fte cu fl\u0103c\u0103u<\/p>\n

\u00een casa omului s\u0103u<\/p>\n

logodna apoi stric\u0103<\/p>\n

afl\u00e2nd c\u0103-i viu din scrisoric\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103rturise\u015fte lumea toate<\/p>\n

p\u0103catele de zi \u015fi noapte<\/p>\n

ai lui o iart\u0103 \u015fi \u00eel mint<\/p>\n

c\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 fiind<\/p>\n

 <\/p>\n

acas\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 b\u0103rba\u0163ii<\/p>\n

femeii lui n-au pretins gra\u0163ii<\/p>\n

la el \u00een cerg\u0103 are cine<\/p>\n

se \u00eenveli cu coaie pline<\/p>\n

 <\/p>\n

cur\u00e2nd femeia a murit<\/p>\n

snopit\u0103 de nefericit<\/p>\n

la \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de moart\u0103<\/p>\n

el s-a remariat cu fat\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een picioare mirii<\/p>\n

pe ram de o\u015ftiri<\/p>\n

copii pmeniri<\/p>\n

at\u00e2rnau ne\u015ftirii<\/p>\n

 <\/p>\n

floare din afar\u0103<\/p>\n

tinerii-ntre ei<\/p>\n

s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103-mpresoar\u0103<\/p>\n

\u00eengrop\u00e2nd femei<\/p>\n

 <\/p>\n

din c\u0103lc\u00e2i \u00een v\u00e2rf<\/p>\n

t\u0103r\u00e2m soare ori<\/p>\n

ne \u00eencredem st\u00e2rv<\/p>\n

lance f\u0103c\u0103tori<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

dobor\u00e2\u0163i obrazului paloarea<\/p>\n

cadavrelor bun\u0103starea<\/p>\n

care a doua oar\u0103<\/p>\n

de bun\u0103 voie nu se \u00eenecar\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

s\u0103 fugim s\u0103 ne risipim<\/p>\n

f\u0103r\u0103 s\u0103 p\u0103timim<\/p>\n

f\u0103cut proz\u0103 capul tot<\/p>\n

de versuri s-a lins pe bot<\/p>\n

 <\/p>\n

merge Noana prin n\u0103mol<\/p>\n

s\u0103 sf\u0103r\u00e2me capul gol<\/p>\n

soru-meo nu da c\u0103 oi<\/p>\n

mai rele am eu pietroi<\/p>\n

nu-mi trebuie de-am\u00e2ndoi<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

profil de fresc\u0103<\/p>\n

s\u0103-l calce la \u00eenviere<\/p>\n

pa\u015fii de pleoap\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

muntele s\u0103 doarm\u0103<\/p>\n

s\u0103 ne lase<\/p>\n

c\u00e2mpie a fi<\/p>\n

 <\/p>\n

nu se c\u00e2nt\u0103<\/p>\n

\u00een aceast\u0103 cas\u0103<\/p>\n

c\u00e2teodat\u0103 sf\u00e2nt\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

sile\u015fte-o s\u0103 nu<\/p>\n

sufere m\u00e2ine s\u0103<\/p>\n

care ap\u0103 \u00een foc<\/p>\n

 <\/p>\n

anul nu este vinovat<\/p>\n

pentru aceast\u0103 zi<\/p>\n

\u015fi lui i s-a dat<\/p>\n

nici ziua nu va fi<\/p>\n

 <\/p>\n

bucuria vacilor<\/p>\n

a pa\u015fte<\/p>\n

chinul mamei<\/p>\n

 <\/p>\n

tabl\u0103 scris\u0103-n poart\u0103<\/p>\n

cere de poman\u0103<\/p>\n

curtea suveran\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

aceast\u0103 sear\u0103 de-ar putea-o<\/p>\n

primi fiul nostru la na\u015ftere<\/p>\n

nu ne-ar mai cere nimic<\/p>\n

 <\/p>\n

luminar\u0103 surlele<\/p>\n

se cl\u0103dir\u0103 turlele<\/p>\n

doar n-o s\u0103 fie r\u0103scruce<\/p>\n

coapsa ta ce nu str\u0103luce<\/p>\n

 <\/p>\n

poe\u0163i se laud\u0103 a avea<\/p>\n

de p\u0103rin\u0163i spirituali copii<\/p>\n

copiii dac\u0103 au \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc p\u0103rin\u0163ii<\/p>\n

b\u0103t\u00e2ndu-se cu pumnul \u00een piept<\/p>\n

 <\/p>\n

auzi ce frumos miros castrave\u0163ii<\/p>\n

capul dormea odat\u0103 pe f\u00e2n<\/p>\n

el singur d\u0103 na\u015ftere trupului<\/p>\n

rotundul craniu de\u015fir\u00e2ndu-l<\/p>\n

 <\/p>\n

rugin\u0103 must\u0103cioas\u0103<\/p>\n

nu mil\u0103 nu ras\u0103<\/p>\n

porunca nervilor pe mun\u0163i<\/p>\n

a fost s\u0103 ne \u00eensufle\u0163im<\/p>\n

 <\/p>\n

scoate mireasa<\/p>\n

d\u0103r\u00e2m\u0103 casa<\/p>\n

sufletului mor<\/p>\n

furc\u0103-ntr-un picior<\/p>\n

 <\/p>\n

a\u015fa cuno\u015fti<\/p>\n

pe fiu cum<\/p>\n

te pa\u015fte<\/p>\n

mam\u0103 a ierbii<\/p>\n

 <\/p>\n

arme-nfrico\u015fare<\/p>\n

pentru fiecare<\/p>\n

nu exist\u0103 bine<\/p>\n

mi-e team\u0103 de mine<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

ne g\u00e2ndeam ne preg\u0103team<\/p>\n

spar\u0163ii boierna\u015fi \u00een geam<\/p>\n

te coboar\u0103 hainele \u00een morm\u00e2nt<\/p>\n

porumbi\u0163\u0103 \u00eenecat\u0103 \u00een ac de ap\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

ceapa deger\u0103 \u00een foi<\/p>\n

dup\u0103 ce-a \u00eencovoiat<\/p>\n

ochiul fetei mo\u015ftenite<\/p>\n

\u015fi de sat murit de voi<\/p>\n

acel f\u0103r\u0103 de voi sat<\/p>\n

c\u00e2nd sub talp\u0103 v\u0103 \u00eenghite<\/p>\n

groapa \u00eenc\u0103 pe noroi<\/p>\n

 <\/p>\n

caii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103<\/p>\n

boieri dumneavoastr\u0103<\/p>\n

bog\u0103\u0163ii \u00een p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

zile spre al\u0163ii<\/p>\n

 <\/p>\n

pletele lumina<\/p>\n

ochii palma<\/p>\n

pe um\u0103rul fetei<\/p>\n

bocitoare<\/p>\n

 <\/p>\n

pe drum din plute rob ca ale\u015fii<\/p>\n

sufletului lui dumnezeu<\/p>\n

nu a trecut lun\u0103 pe cer de c\u00e2nd<\/p>\n

domnul butoaie \u00eenjunghiase<\/p>\n

 <\/p>\n

neamul nu se va dezl\u0103crima<\/p>\n

mult\u0103 lume ui\u0163i c\u0103 a pl\u00e2ns<\/p>\n

alege din figuri de vi\u0163\u0103<\/p>\n

pe cine tr\u0103ie\u015fte domni\u0163\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

la lumin\u0103 cu voi<\/p>\n

s\u0103 nu v\u0103 mai vede\u0163i<\/p>\n

mi\u015fc\u0103-te la soare<\/p>\n

s\u0103 nu se mi\u015fte soarele la tine<\/p>\n

 <\/p>\n

pe comoar\u0103 flac\u0103ra<\/p>\n

\u00eentreba de mama mea<\/p>\n

de ce m-a n\u0103scut<\/p>\n

\u00eentr-un sat ori satul<\/p>\n

nu i-a \u00eentrerupt<\/p>\n

na\u015fterii b\u0103rbatul<\/p>\n

 <\/p>\n

s\u0103 nu umble prin tine<\/p>\n

copii \u00een patru labe<\/p>\n

neajung\u00e2nd cu cre\u015ftetul<\/p>\n

la inim\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

lunc\u0103 suflet<\/p>\n

crucea fe\u0163ei \u00eenverzind<\/p>\n

s\u0103 lumineze<\/p>\n

tot ce nu e<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

se usuc\u0103 rufa-ncet<\/p>\n

umbra viei coapte-n vin<\/p>\n

o mai moaie \u00een o\u0163et<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 ce-n s\u00e2nge \u0163\u00e2\u015fnim<\/p>\n

 <\/p>\n

eu p\u0103rin\u0163ii s\u0103-i repet<\/p>\n

ei cu mine la treimi<\/p>\n

s\u0103 usuce rufa-ncet<\/p>\n

apele c\u00e2nd reanimi<\/p>\n

 <\/p>\n

pentru \u00eenseta\u0163i mai drept<\/p>\n

nu este \u015fi por\u0163i \u00een spini<\/p>\n

pres\u0103ra\u0163i prin vii un piept<\/p>\n

dezbr\u0103ca\u0163i cei pa\u015fi intimi<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

cum vii diminea\u0163a de acas\u0103<\/p>\n

\u00een carul gol<\/p>\n

te-ai trezit \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd<\/p>\n

foile uscate seara<\/p>\n

 <\/p>\n

musc\u0103 dumnezeu oului<\/p>\n

fiu vierme<\/p>\n

p\u0103r\u0103sind nimfeul<\/p>\n

duhului sf\u00e2nt<\/p>\n

 <\/p>\n

mintea toamnei<\/p>\n

\u00een craniu ne\u00eenfiat\u0103<\/p>\n

orbitorul va fi<\/p>\n

str\u00e2ns de g\u00e2t<\/p>\n

 <\/p>\n

de mine te miri \u015fi se mir\u0103<\/p>\n

de tomana de afar\u0103 cum ai c\u0103zut<\/p>\n

dintre aluni \u00een ape fierte cu ochii<\/p>\n

la umplerea inimii casa goal\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

ne desparte o cortin\u0103<\/p>\n

pe noi doi de o cre\u015ftin\u0103<\/p>\n

so\u0163 so\u0163ie tu adormi<\/p>\n

eu adorm to\u0163i trei enormi<\/p>\n

noaptea asta cap\u0103t treaz<\/p>\n

o paloare pe obraz<\/p>\n

p\u00e2lp\u00e2ie prin p\u00e2nz\u0103<\/p>\n

fereastr\u0103 nepl\u00e2ns\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

noapte din toamna p\u0103rin\u0163ilor<\/p>\n

ei au intrat \u00een scorburi<\/p>\n

scorburile aure<\/p>\n

la capetele sfin\u0163ilor<\/p>\n

 <\/p>\n

din inunda\u0163ii au p\u0103truns la fecioare<\/p>\n

fiul al doilea s-a f\u0103cut mare<\/p>\n

la surori cu calul c\u0103l\u0103rit<\/p>\n

\u015fi eu c\u0103lcat \u00een picioare am murit<\/p>\n

 <\/p>\n

frunte de copil<\/p>\n

titlu de poem<\/p>\n

versuri n’avait il<\/p>\n

nici n-o s\u0103 avem<\/p>\n

 <\/p>\n

de ce s\u0103 fiu<\/p>\n

cu mul\u0163i \u00eent\u00e2i<\/p>\n

nici to\u0163i t\u00e2rziu<\/p>\n

nici nu r\u0103m\u00e2i<\/p>\n

 <\/p>\n

cum nu puteau fi<\/p>\n

oamenii-ntr-un loc<\/p>\n

libertatea \u015fi<\/p>\n

moartea luau foc<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

lun\u0103 afar\u0103<\/p>\n

soare \u00een \u0163ar\u0103<\/p>\n

glob ne \u00eenconjoar\u0103<\/p>\n

inim\u0103 din pas\u0103re de cear\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

rar\u0103 \u00eenserare<\/p>\n

stele dup\u0103<\/p>\n

se arunc\u0103<\/p>\n

\u00eenapoi \u00een lup\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

fratele cu sora<\/p>\n

soarele<\/p>\n

sora cu fratele<\/p>\n

luna<\/p>\n

 <\/p>\n

de mine s-a atins luna<\/p>\n

de tine s-a atins soarele<\/p>\n

\u00een foc ne-am mutat<\/p>\n

ghea\u0163\u0103 raze picur\u00e2nd<\/p>\n

 <\/p>\n

buze iertate<\/p>\n

g\u00e2t ars<\/p>\n

ochi simetrici<\/p>\n

febrei musculare<\/p>\n

 <\/p>\n

mult m\u0103 g\u00e2ndesc<\/p>\n

\u015fi la inim\u0103<\/p>\n

capul m\u0103 doare<\/p>\n

lume g\u00e2nditoare<\/p>\n

 <\/p>\n

izvorul oasele<\/p>\n

mamei \u00eennegri<\/p>\n

de mine nici nu<\/p>\n

pomene\u015fte p\u0103m\u00e2ntul<\/p>\n

 <\/p>\n

mater<\/p>\n

ca-n cer<\/p>\n

fiul<\/p>\n

neag\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een loc de<\/p>\n

\u00eentoarcere<\/p>\n

moarte<\/p>\n

la na\u015ftere<\/p>\n

 <\/p>\n

pierdute legume<\/p>\n

noi nu le-am v\u0103zut<\/p>\n

ni s-a ar\u0103tat un gol<\/p>\n

legumele golul<\/p>\n

 <\/p>\n

noi fra\u0163ii<\/p>\n

nu avem<\/p>\n

nici moarte<\/p>\n

nici nefericire<\/p>\n

 <\/p>\n

tat\u0103l sparge acoperi\u015ful<\/p>\n

osul mamei se \u00eengroap\u0103<\/p>\n

copiii de carne<\/p>\n

pl\u00e2ng\u00e2ndu-i desp\u0103r\u0163i\u0163i<\/p>\n

 <\/p>\n

lupt\u0103 de berbeci<\/p>\n

\u00een mijlocul drumului<\/p>\n

\u00een\u0163elepciunea<\/p>\n

n-a aplecat inima<\/p>\n

 <\/p>\n

poarta nepl\u0103tit\u0103<\/p>\n

se deschide<\/p>\n

protestul<\/p>\n

nu este luat \u00een seam\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

p\u0103cat<\/p>\n

de g\u00e2ndul<\/p>\n

\u00eent\u00e2rziat<\/p>\n

un mileniu<\/p>\n

 <\/p>\n

mi se \u00eenchid ochii<\/p>\n

\u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de mam\u0103<\/p>\n

pictorul mor\u0163ii<\/p>\n

la coptul dovleacului<\/p>\n

 <\/p>\n

liniile palmei<\/p>\n

dar b\u0103tut pe falc\u0103<\/p>\n

g\u00e2turi r\u0103sucite<\/p>\n

osu-ncalc\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

de la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/p>\n

a\u015ftept s\u00e2nii<\/p>\n

fat\u0103 cu geam<\/p>\n

nu-i mai am<\/p>\n

 <\/p>\n

iubit\u0103 de suav<\/p>\n

umbrit\u0103 de moarte<\/p>\n

sanie de praf<\/p>\n

te-o duce departe<\/p>\n

 <\/p>\n

MARCELA\u00a0 FERARU<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Scandal de stat \u00een Fran\u0163a<\/em><\/p>\n

> Scandal de stat \u00een Fran\u0163a: Politicieni de prim rang francezi au fost mitui\u0163i de monarhiile arabe
\n> Autor:\u00a0Marcela Feraru\u00a0|\u00a0mar\u0163i, 01 noiembrie 2016\u00a0|\u00a05\u00a0Comentarii |\u00a02290\u00a0Vizualizari
\n>
\n> Corespondentul EVZ, Marcela Feraru, arat\u0103 c\u0103 \u00een Fran\u021ba exist\u0103 un scandal de stat. Politicienii din hexagon au fost mitui\u021bi de monarhiile arabe, ace\u0219tia fiind acuza\u021bi c\u0103 au pus la cale afaceri de corup\u021bie care ar putea fi \u00eencadrate la \u00eenalta tr\u0103dare.
\n>
\n> \u00abScumpii no\u015ftri Emiri\u00bb este titlul unei c\u0103r\u0163i de investiga\u0163ie publicate de doi jurnali\u015fti, Christian Chesnot (FranceInfo) \u015fi George Malbrunot (Le Figaro) pe care publicul din Rom\u00e2nia \u00eei cunoa\u015fte c\u0103 fiind unii dintre cei mai celebri ostatici din Irak, la \u00eenceputul deceniului trecut.
\n> Cartea risc\u0103 s\u0103 produc\u0103 un adev\u0103rat scandal de stat, chiar dac\u0103 pentru moment \u00een spa\u0163iul public se vorbe\u015fte destul de pu\u0163in, \u015fi este explicabil : ea implic\u0103 afaceri de corup\u0163ie la nivel \u00eenalt \u00een principalele tabere politice, at\u00e2t la st\u00e2nga c\u00e2t \u015fi la dreapta.
\n> Despre ce este vorba ? Conform informa\u0163iilor divulgate de cei doi jurnali\u015fti, oameni politici francezi au fost pl\u0103ti\u0163i ani la r\u00e2ndul fie direct \u00een bilete de banca fie \u00ab\u00een natur\u0103\u00bb – vacan\u0163e, bilete de avion – de c\u0103tre Quatar sau alte monarhii din golf. \u00cen rezumat, \u00abAmbasada Quatarului la Paris era un distributor de bilete de 500\u20ac \u015fi o agen\u0163ie de voiaj\u2026\u00bb.
\n> Quatarul, o \u0163ar\u0103 cu 2,4 milioane de locuitori dintre care doar 10% sunt \u015fi cet\u0103\u0163eni iar restul sunt sclavi moderni (de la pakistanezi sau filipinezi p\u00e2n\u0103 la europeni sau americani) este a\u015fadar o \u0163ar\u0103 mic\u0103, dar extrem de bogat\u0103. Quatarul practic\u0103 un islam wahhabit \u015fi a sus\u0163inut mi\u015fcarea Fra\u0163ii Musulmani, \u00een special prin intermediul Al-Jezyra. Creat\u0103 pentru a da o mai mare vizibilitate Quatarului \u2013 ceea ce a \u015fi reu\u015fit \u2013 Al-Jezyra a cunoscut un maximum de popularitate \u00een timpul Prim\u0103verii Arabe, \u00eens\u0103 a reu\u015fit s\u0103 irite partea non-islamist\u0103 a popula\u0163iilor \u015fi celelalte regimuri din zona, adesea violent criticate de televiziunea de \u015ftiri.
\n> Qatarul a dezvoltat o politic\u0103 de investi\u0163ii \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eenc\u0103 din timpul tat\u0103lui (detronat) al actualului Emir, pentru a preg\u0103ti epoca post-petrolier\u0103. Mare parte din aceste investi\u0163ii au c\u0103 \u0163int\u0103 Fran\u0163a. Politic\u0103 de investi\u0163ii este \u00eens\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de difuzarea religiei na\u0163ionale, wahhabismul.
\n> \u00cen Fran\u0163a, cump\u0103rarea diferitelor active de c\u0103tre Quatar n-a creat la \u00eenceput o prea mare \u00eengrijorare. Atmosfera s-a schimbat \u00eens\u0103 c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 contribu\u0163ia Quatarului la \u00eenarmarea rebelilor africani \u015fi sirieni sau ac\u0163iunea wahhabismului \u00een destabilizarea \u0163\u0103rilor cu un islam tradi\u0163ional din Africa francofon\u0103, de la Tunis la Bamako, ceea ce profit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd trafican\u0163ilor de arme, de droguri, \u015fi de migran\u0163i veni\u0163i spre coastele Mediteranei. Pe termen lung ac\u0163iunile sale pot conduce la la catastrofe na\u0163ionale c\u0103 cea care se prefigura \u00een Mali, \u00eenainte de interven\u0163ia francez\u0103.
\n> Cartea jurnali\u015ftilor francezi, ap\u0103rut\u0103 pe 20 octombrie, este un adev\u0103rat rechizitoriu. Printre numele citate : Rachida Da\u0163i, Segol\u00e8ne Royale, Marine Le Pen, Dominique de Villepin, Jack Lang, Jean-Marie Le Guen, al\u0163i deputa\u0163i \u015fi senatori ale c\u0103ror nume sunt mai pu\u0163in cunoscute \u00een Rom\u00e2nia. Cu alte cuvinte, tot spectrul politic francez este atins.
\n> Anchet\u0103 extrem de precis\u0103 a celor doi jurnali\u015fti dezv\u0103luie leg\u0103turile periculoase ale acestor politicieni cu monarhiile din golf, totul pe fondul unor atentate teroriste de esen\u0163\u0103 islamist\u0103.
\n> Totul pare s\u0103 fi ie\u015fit la iveal\u0103 odat\u0103 cu schimbarea ambasadorului quatar la Paris. Noul reprezentat, Leshaal al-Thani, refuz\u0103 s\u0103 urmeze obiceiurile extrem de generoase ale predecesorilor s\u0103i. Autorii c\u0103r\u0163ii semnaleaz\u0103 c\u0103 acesta s-a s\u0103turat s\u0103 mai dea curs diferitelor solicit\u0103ri venite, uneori insistent, din partea unora sau altora dintre liderii politici. Ambasadorul m\u0103rturise\u015fte, \u00een carte, c\u0103 i s-au cerut bani, de o manier\u0103 abrupt\u0103 \u015fi presant\u0103, c\u0103 \u015fi cum acest lucru ar fi fost c\u00e2t se poate de natural.
\n> Care este contrapartid\u0103 acestor stipendii generoase? Este esen\u0163\u0103 acestei afaceri cu iz de scandal de stat, dac\u0103 nu chiar cu elemente de \u00eenalta tr\u0103dare. Deocamdat\u0103, dac\u0103 se vinde extrem de bine \u00een libr\u0103rii, cartea nu pare s\u0103 fie comentat\u0103 cu prea mult zel nici \u00een dezbaterile politice nici \u00een cele de pres\u0103\u2026
\n> Iat\u0103 c\u00e2teva exemple tulbur\u0103toare : anul trecut, Rachida Da\u0163i \u00eei cere direct, \u00een timpul unui dineu, 400.000\u20ac ambasadorului quatar. Acesta refuz\u0103 \u015fi \u00eei notifica refuzul \u00een scris. A dou\u0103 zi \u015fi la doar 10 zile dup\u0103 atentatele de la Bataclan, invitat\u0103 pe un platou de televiziune, Rachida Da\u0163i l\u0103rge\u015fte spectrul acuza\u0163iilor \u015fi adaug\u0103 Arabiei Saudite, Qatarul, pe lista suspec\u0163ilor.
\n> Socialistul Jack Lang, fost ministru al culturii, \u00een prezent \u00een fruntea Institutului Lumii Arabe din Paris, este citat nu doar de c\u0103tre ambasadorul Quatarului dar \u015fi de cel al Arabiei Saudite \u015fi al Emiratelor Arabe Unite c\u0103 un interlocutor f\u0103r\u0103 scrupule. \u00ab\u015ei dac\u0103 \u00eendr\u0103znim s\u0103 refuz\u0103m, risc\u0103m s\u0103 fim ataca\u0163i \u00een mod public\u00bb spune reprezentantul Emiratelor.
\n> Deputa\u0163i sau senatori cer cadouri (de Cr\u0103ciun, de exemplu), bilete de avion la clasa I pentru familie \u015fi prieteni…\u015ei propun \u00een schimb s\u0103 apere imaginea \u0163\u0103rilor respective \u00een momentele critice. Un exemplu concret : senatoarea Natalie Goulet propunea Quatarului, dup\u0103 atentatele din 13 noiembrie 2015, s\u0103 organizeze un colocviu \u2013 contra remunera\u0163ie, desigur.
\n> Deputatul socialist Nicolas Bays i-a cerut ambasadorului quatar (prin SMS !) s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 o vacanta de lux la Doha, pentru el fi familia s\u0103 ; sau s\u0103 \u00eei finan\u0163eze lucr\u0103rile de renovare a locuin\u0163ei. Sau\u2026.s\u0103 \u00eei cumpere pantofi de marca!
\n> Marine Le Pen a beneficiat de o deplasare la Cairo, pl\u0103tit\u0103 de Emirate, care i-au propus o finan\u0163are de unul sau dou\u0103 milioane de euro pentru campania electoral\u0103. Candidat\u0103 FN n-a spus nu din start. \u00ab Vom vedea\u00bb\u2026
\n> Scandalul risc\u0103 a\u015fadar s\u0103 zguduie \u00eentreag\u0103 clasa politic\u0103 francez\u0103, \u015fi nu doar cu acuza\u0163ii de corup\u0163ie!<\/p>\n

 <\/p>\n

ANGELA SABAU<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eNoi vlahi, nu greci! Fra\u0163 cu voi, vorbim vl\u0103he\u015fte\u201d <\/strong><\/p>\n

Dou\u0103 familii de prieteni din Baia Mare povestesc detaliile \u00eent\u00e2lnirii surprinz\u0103toare pe care au avut-o \u00een urm\u0103 cu aproape 10 ani cu membrii unei comunit\u0103\u0163i care tr\u0103ie\u015fte de secole pe coasta de est a Greciei. Au legat o prietenie trainic\u0103, prin prisma faptului c\u0103 vlahii, cum le place s\u0103-\u015fi spun\u0103, vorbesc o limb\u0103 foarte asem\u0103n\u0103toare cu rom\u00e2na.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dou\u0103 familii din Baia Mare au decis s\u0103-\u015fi petreac\u0103 \u00eempreun\u0103 concediul \u00een Grecia, fiind prieteni \u015fi av\u00e2nd acelea\u015fi pasiuni. Au urcat cu to\u0163ii \u00eentr-o singur\u0103 ma\u015fin\u0103 \u015fi au pornit la drum. Se \u00eent\u00e2mpla \u00een vara anului 2008. \u201eNou\u0103 ne place s\u0103 c\u0103l\u0103torim, nu st\u0103m la plaj\u0103, \u00eentr-un loc, a\u015fa c\u0103 \u00eentr-una din zile ne-am dus la muntele Olimp. La \u00eentoarcere, ne-am r\u0103t\u0103cit \u015fi am nimerit \u00eentr-un sat pe nume Karitsa, care se traduce prin \u201enuc\u201d. Cum nu mai \u015ftiam s\u0103 ie\u015fim din satul acela, am oprit s\u0103 \u00eentreb\u0103m pe cineva \u00eencotro s-o lu\u0103m \u015fi am avut surpriza s\u0103 ne salute \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu expresia \u201eVoie bun\u0103!\u201d, poveste\u015fte Simona Gabor, una dintre turistele din Baia Mare.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Companionilor de c\u0103l\u0103torie li s-a p\u0103rut c\u0103 traverseaz\u0103 un scurt moment de halucina\u0163ie. \u201eAm crezut c\u0103 e de la c\u0103ldur\u0103, era dup\u0103-amiaz\u0103, iar eu nu b\u0103usem cafeaua. Am crezut c\u0103 nu am auzit bine \u015fi c\u0103 mi s-a p\u0103rut\u201d, adaug\u0103 Florian S\u0103l\u0103jeanu, unul dintre b\u0103im\u0103renii pleca\u0163i \u00een excursia\u00a0greceasc\u0103. Situa\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 se limpezeasc\u0103 ulterior. \u201e\u00cencercam s\u0103 vorbim cu ei \u00een englez\u0103, dar apoi i-am auzit vorbind \u00eentre ei o limb\u0103 pe care, spre suprinderea noastr\u0103, o \u00een\u0163elegeam\u201d, reia firul epic Simona Gabor. A fost \u00eenceputul unei frumoase prietenii pe care cele dou\u0103 familii din nordul Rom\u00e2niei au legat-o cu s\u0103tenii din pitorescul sat grecesc Karitsa.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Au c\u0103utat asiduu s\u0103 se intereseze despre aceast\u0103 mic\u0103 comunitate \u015fi s\u0103-i afle istoria. \u201eMajoritatea au bastoane, cu un \u00abc\u00e2rlig\u00bb sculptat la m\u00e2ner, \u00een care se sprijin\u0103, de\u015fi nu au nicio problem\u0103 la mers. Este un aspect tradi\u0163ional, motivul pentru care li se sune \u00abcu\u0163ovlahi\u00bb, care \u00eenseamn\u0103 \u00abvlahi \u015fchiopi\u00bb\u201d, adaug\u0103 Simona Gabor. \u201eUnul dintre ei avea c\u00e2rligul, cum \u00eei spun ei, ornat cu un \u015farpe, iar c\u00e2nd l-am \u00eentrebat ce reprezint\u0103, mi-a spus c\u0103 e reprezentarea artistic\u0103 a unei n\u0103p\u00e2rci\u201d, completeaz\u0103 Florian S\u0103l\u0103jeanu. Prietena lui \u00eel completeaz\u0103 cu detalii referitoare la graiul cu\u0163ovlahilor. \u201eEi vorbesc o limb\u0103 foarte veche, cu multe elemente din rom\u00e2n\u0103, motiv pentru care am reu\u015fit s\u0103 ne \u00een\u0163elegem bine cu ei. \u00ce\u015fi spun vlahi, nu greci. Din p\u0103cate pentru ei, de\u015fi sunt o comunitate important\u0103, grecii nu-i recunosc ca o minoritate\u201d, mai spune Simona Gabor.<\/p>\n

Ospitalitatea cu\u0163ovlahilor <\/strong><\/p>\n

Turi\u015ftii b\u0103im\u0103reni le completeaz\u0103 profilul spun\u00e2nd despre ei c\u0103 sunt ospitalieri \u015fi foarte harnici. \u201eE foarte bine aranjat totul la ei, ca \u00een satele noastre tradi\u0163ionale. Vatra satului, prim\u0103rie, \u015fcoal\u0103, cabinet medical, toate sunt \u00een centru \u015fi cl\u0103dirile sunt bine \u00eentre\u0163inute. \u015ei am v\u0103zut c\u0103 undeva \u00eenv\u00e2rteau un miel la pro\u0163ap. Era un fel de teras\u0103. Ne-au chemat s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u015fi ne-au primit cu \u00abBini-\u0163 vinit! Mielu\u2013i gata!\u00bb. Au pus masa, au pus mielul pe mas\u0103, plus pepene ro\u015fu. Eu am avut horinc\u0103 de Maramure\u015f \u00abde rezerv\u0103\u00bb, le-am dat \u015fi lor. \u00abOooooo, \u0163uico rom\u00e2neasc\u0103!!! Bun \u0163uico voastr\u00ee!\u00bb, a exclamat gazda noastr\u0103 Ruli, semn c-a mai b\u0103ut. Am primim \u015fi noi ouzo f\u0103cut \u00een cas\u0103 \u015fi ni\u015fte vin tradi\u0163ional grecesc\u201d, rememoreaz\u0103 Florian S\u0103l\u0103jeanu. \u201eAu venit b\u0103tr\u00e2nii din sat, cu c\u00e2rjele lor. To\u0163i aveau p\u0103l\u0103rie, c\u0103ma\u015f\u0103 alb\u0103 \u015fi baston. Am vorbit mult, ne-am \u00eemprietenit \u015fi de atunci am mers la Karitsa de mai multe ori\u201d, adaug\u0103 povestitorii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eKari\u0163eanul\u201d Ruli, cel responsabil cu preg\u0103tirea mielului, a devenit gazda lor. La el, la Taverna \u201eLa Ruli\u201d, poposesc de fiecare dat\u0103, \u00een vizitele lor anuale. \u201e\u00centr-un an am mers cu mai mul\u0163i prieteni. Ne-au primit pe to\u0163i. Alt\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd eram cu al\u0163i prieteni, le-am spus c\u0103 vreau s\u0103-mi vizitez amicii din Karitsa \u015fi am ocolit peste 200 de kilometri, doar ca s\u0103-i v\u0103d. \u00centr-un alt an, c\u00e2nd am ajuns acolo, era nunt\u0103 \u00een biseric\u0103. Slujbele sunt absolut identice\u201d, relateaz\u0103 la unison cei doi b\u0103im\u0103reni.<\/p>\n

Mielul la pro\u0163ap a r\u0103mas \u00een memoria lor ca una din cele mai gustoase m\u00e2nc\u0103ruri pe care le-au gustat vreodat\u0103. Vlahii din Grecia se laud\u0103 c\u0103 \u201emnielu\u201d lor este m\u00e2ncare cu specific \u201evl\u0103hesc\u201d pentru c\u0103 str\u0103mo\u015fii lor au fost \u201e\u0163iobani\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

De altfel, ciob\u0103nitul, cu o amploare mult mai redus\u0103 dec\u00e2t \u00een vechime, este \u015fi \u00een prezent una dintre activit\u0103\u0163ile din care tr\u0103iesc cu\u0163ovlahii, al\u0103turi de turism. \u00centor\u015fi acas\u0103, rom\u00e2nii din Baia Mare s-au str\u0103duit \u00een zadar s\u0103 replice re\u0163eta vlahului din Grecia. \u201eAm stabilit c\u0103 Ruli o s\u0103 vin\u0103 s\u0103 stea o lun\u0103 \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 ne \u00eenve\u0163e s\u0103 facem m\u00e2ncare vl\u0103heasc\u0103. Nu \u015ftim ce face el, dar este deosebit. Eu l-am pus la bai\u0163, l-am fr\u0103gezit, l-am \u0163inut 4-5 ore \u00een cuptor \u015fi tot n-a fost bine f\u0103cut. El, c\u00e2nd a venit, l-a scos din frigider, l-a pus pe j\u0103ratec \u015fi \u00een dou\u0103 ore a fost gata \u015fi extrem de gustos\u201d, conchide Florian.<\/p>\n

Istoria bastoanelor vl\u0103he\u015fti<\/strong><\/p>\n

Despre comunitatea veche de vlahi din Grecia, turi\u015ftii rom\u00e2ni au aflat c\u0103 provin dintr-un neam str\u0103vechi de p\u0103stori. \u201eSe zice c\u0103 atunci c\u00e2nd au ajuns acolo cu oile erau foarte obosi\u0163i \u015fi toropi\u0163i de soare \u015fi au g\u0103sit umbr\u0103 \u00een acea zon\u0103. De acolo vine numele satului. S-au ad\u0103postit la umbra nucului b\u0103tr\u00e2n cu oile. Pentru c\u0103 aveau, ca ciobanii, b\u00e2ta \u00een care se sprijineau, au r\u0103mas cu acest obicei de a purta un baston\u201d, detaliaz\u0103 Simona Gabor, bibliotecar\u0103 de profesie.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Ea mai poveste\u015fte c\u0103 siesta de dup\u0103-amiaz\u0103 este regul\u0103, la fel ca \u00een toat\u0103 Grecia, iar dup\u0103-amiaz\u0103, dup\u0103 ora 17.00, \u00een centrul satului, mai to\u0163i b\u0103rba\u0163i ies la taverne \u015fi terase \u201epentru o bere \u015fi c\u00e2teva pove\u015fti\u201d. \u201eTo\u0163i poart\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 a le fi absolut de niciun ajutor, o c\u00e2rj\u0103. Un \u00abc\u00e2rlig\u00bb, cum \u00eel numesc ei. Ne-au\u00a0l\u0103murit: \u00abA\u015fa \u00eembl\u0103m noi, b\u0103rba\u0163ii, din veci\u00bb\u201d, explic\u0103 Simona Gabor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eNoi vlahi, nu greci!\u201d<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Pornind de la mica \u201edescoperire\u201d de la poalele Olimpului, Simona Gabor a publicat articolul \u201eNoi vlahi, nu greci!\u201d, \u00een revista \u201eFamilia rom\u00e2n\u0103!\u201d, num\u0103rul 4, din decembrie 2008. Ea arat\u0103 c\u0103 locuitorii Dionului (n.r. \u2013 ora\u015f antic, cunoscut \u00een mitologie ca \u201eora\u015ful lui Zeus\u201d, plasat pe culmile muntelui Olimp), ca \u015fi ai localit\u0103\u0163ilor \u00eenvecinate, sunt \u00een mare parte vlahi. Oficial, ei sunt considera\u0163i greci, urma\u015fi ai solda\u0163ilor din garnizoanele Imperiul Roman, construite s\u0103 protejeze trec\u0103torile strategice ale Mun\u0163ilor Pind, care s-au c\u0103s\u0103torit cu femei locale. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een intervalul 200 \u00ee. Hr. \u2013 200 d. Hr. Descenden\u0163ii lor au vorbit \u015fi \u00eenc\u0103 vorbesc o limb\u0103 cu puternice influen\u0163e latine. Refuzul grecilor de a recunoa\u015fte vlahii ca na\u0163ionalitate distinct\u0103 se explic\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 \u201eblachos\u201d, \u00een limba greac\u0103, \u00eenseamn\u0103 p\u0103stor. Din acest fapt a rezultat o confuzie \u00eentre vlahi \u015fi al\u0163i nomazi vorbitori de limb\u0103 greac\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eVlahii, oriunde se g\u0103sesc ei, vorbesc aceea\u015fi limb\u0103, un idiom derivat din limba latin\u0103, deosebindu-se de toate popula\u0163iile din jur care vorbesc limbi de origine slav\u0103 sau limba greac\u0103. \u00cen Grecia tr\u0103iesc aproape 30.000 de vlahi, c\u0103rora nu li se recunoa\u015fte statutul de na\u0163ionalitate distinct\u0103\u201d, explic\u0103 ea. \u201eCei c\u0103rora le-am fost oaspe\u0163i, Ruli \u015fi prietenii s\u0103i, ne-au \u00eent\u00e2mpinat cu un salut care ne-a cucerit: \u00abVoie bun\u0103!\u00bb. A\u015fa \u00ee\u015fi ureaz\u0103 ei de ani de zile. Ni s-a p\u0103rut extraordinar\u0103 urarea. Ne-au relatat cu m\u00e2ndire lucruri dezv\u0103luite nou\u0103 de istorie, venite ca o confirmare a ceea ce \u015ftiam deja: \u00abNoi vlahi, nu greci! Noi vlahi, fra\u0163 cu voi. Voi vlahi. Nu rom\u00e2n. Voi din vlahi vini\u0163. Noi vorbim vl\u0103he\u015fte!\u00bb\u201c.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

De la DIMITRIE GRAMA<\/em><\/p>\n

Am st\u0103p\u00e2nit Blacanii 100 de ani.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Istoria nespus\u0103 a unicului Imperiu Rom\u00e2nesc – Imperiul As\u0103ne\u0219tilor<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen anul 1185, doi rom\u00e2ni din Balcani, Petru \u015fi Asan, au ridicat la lupt\u0103 toate popoarele din Balcani aflate sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Bizantin. S-au proclamat \u00eemp\u0103ra\u0163i, fiind singuri rom\u00e2ni care au \u00eentemeiat o dinastie imperial\u0103. Ei \u015fi urma\u015fii lor au fondat un imperiu rom\u00e2nesc, din care f\u0103ceau parte toate popoarele balcanilor, p\u00e2n\u0103 \u00een centrul Greciei.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XII-lea , doi rom\u00e2ni de la sud de Dun\u0103re, Petru \u015fi Asan, cu ajutorul bulgarilor \u015fi al altor popula\u0163ii din zona Balcanilor au dat o puternic\u0103 lovitur\u0103 Imperiului Bizantin. S-au r\u0103sculat \u015fi au confiscat puterea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor r\u0103s\u0103riteni \u00een bazinul estic al Dun\u0103rii. Ace\u015fti rom\u00e2ni, care al\u0103turi de bulgari au \u00eenfiin\u0163at \u0162aratul vlaho-bulgar, au fost primii din neamul lor care au avut o viziune imperial\u0103. S-au proclamat \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi au condus, timp de 100 de ani, un vast tertoriu, purt\u00e2nd rela\u0163ii diplomatice cu marile puteri ale lumii.<\/p>\n

Au \u00eentemeiat, totodat\u0103, \u015fi singura dinastie imperial\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 cunoscut\u0103 \u00een istorie, numit\u0103 dinastia As\u0103ne\u015ftilor. Povestea lor se identific\u0103 cu cea a singurului imperiu rom\u00e2nesc, fiind cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 epopee a vlahilor medievali sud-dun\u0103reni, a\u015fa cum este ea descris\u0103 de cronicari \u015fi istorici.<\/p>\n

Petru \u015fi Asan rom\u00e2nii care au ridicat Balcanii la lupt\u0103<\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XII-lea, rom\u00e2nii, \u201evlahii\u201d sau \u201eblachii\u201d, a\u015fa cum erau cunoscu\u0163i \u00een cronicile vremii, erau \u00eemp\u00e2nzi\u0163i pe un vast teritoriu. Sunt atesta\u0163i de cronicarul ungur Anonymus ca locuind \u00een voievodate pe tot teritoriul Transilvaniei \u015fi chiar \u00een Pannonia. Al\u0163i vlahi tr\u0103iau \u00een sudul Carpa\u0163ilor, sub st\u0103p\u00e2nirea cumanilor, triburi nomade de c\u0103l\u0103re\u0163i r\u0103zboinici, \u00een timp ce al\u0163ii din neamul lor st\u0103teau sub domina\u0163ia pecenegilor \u00een Moldova.<\/p>\n

Pe vlahi, cum arat\u0103 majoritatea istoricilor rom\u00e2ni, dar mai ales cronicile bizantine \u015fi latine, \u00eei \u00eent\u00e2lnim \u015fi \u00een sudul Dun\u0103rii, unde se ocupau de p\u0103storit \u015fi de\u0163ineau teritorii \u00eentinse \u00een zona Greciei, Macedoniei \u015fi a Bulgariei. Tr\u0103iau amesteca\u0163i printre amalgamul de popula\u0163ii, care se a\u015fezase peste neamurile tracice romanizate din Balcani. De aproape 100 de ani, se \u00eencheiase st\u0103p\u00e2nirea bulgarilor, triburi turcice de c\u0103l\u0103re\u0163i care s-au sedentarizat \u015fi amestecat cu slavii \u015fi tracii de la sud de Dun\u0103re. Au \u00eentemeiat \u0163arate \u015fi puterea lor a fost st\u0103vilit\u0103 \u015fi \u00eengenunchiat\u0103 de bizantini \u015fi unguri. Vlahii tr\u0103iau printre bulgari \u00een pace \u015fi erau cunoscu\u0163i de crucia\u0163ii Europei Occidentale, de bizantini, ca \u015fi de unguri ca r\u0103zboinic pricepu\u0163i \u015fi mercenari.<\/p>\n

\u201e\u00cen aceast\u0103 epoc\u0103 se vorbe\u015fte adesea de Vlahii din aceste par\u0163i. Ei intrau ca trupe deosebite \u00een o\u015ftirile \u00eemp\u0103ratului de R\u0103s\u0103rit \u015fi s-au distins \u00een luptele cu Normanzii, care debarcaser\u0103 pe coastele M\u0103rii Ioniene \u015fi a celei Adriatice. Alte ori, Vlahii din Balcani se lupt\u0103 \u00een o\u015ftile lui Alexios Comnenul la Dun\u0103re \u00eempotriva Pecenegilor, popor turanian care n\u0103v\u0103li la Dun\u0103rea de Jos \u00een veacul al Xl-Iea. La 1166, \u00eemp\u0103ratul Manoil Comnen f\u0103cu o expedi\u0163ie \u00eempotriva Ungurilor, trec\u00e2nd Dun\u0103rea \u015fi Carpa\u0163ii prin Muntenia, cu o oaste mare \u00een care se aflau ca un corp deosebit o mul\u0163ime de Vlahi, aduna\u0163i din p\u0103r\u0163ile vecine cu Marea Neagr\u0103\u201d, arat\u0103 \u015fi istoricul Petre P. Panaitescu, \u00een lucrarea sa \u201eRom\u00e2ni \u015fi bulgari\u201d.<\/p>\n

La 1186, \u00eemp\u0103rat al Bizan\u0163ului era Isac Anghelos care tocmai \u00ee\u015fi m\u0103rita fata cu regele Ungariei Bella al III lea. Avea nevoie de bani pentru o nunt\u0103 fastuoas\u0103, demn\u0103 de un \u00eemp\u0103rat. A pus taxe suplimentare \u00een Balcani. Cele mai mari erau pe vite \u015fi oi, lucru care leza interesele rom\u00e2nilor. Din r\u00e2ndul lor s-au ridicat Petru \u015fi Asan, care s-au dus la Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, s\u0103-i vorbeasc\u0103 \u00eemp\u0103ratului. Despre neamul lor, aminte\u015fte clar Nicetas Choniates, un cronicar bizantin, drept \u201eacei barbari care locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Hemus \u015fi care \u00eenainte se numeau Mysi, iar acum se\u00a0 chiam\u0103 Vlahi\u201d. S-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat dinaintea lui Isac Anghelos \u015fi i-au cerut mic\u015forarea taxelor \u015fi un teritoriu pentru vlahi, unde s\u0103-\u015fi fac\u0103 un regat numai al lor. De fapt, istoricul Alexandru Madgearu este de p\u0103rere c\u0103 Petru \u015fi Asan doreau, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 fac\u0103 un regat rom\u00e2nesc \u00een Balcani \u015fi cereau p\u0103m\u00e2nt \u015fi drepturi sub form\u0103 de ultimatum \u00eemp\u0103ratului bizantin.<\/p>\n

\u201eAce\u015fti doi vlahi s-au folosit de starea de nemul\u0163umire a celor din neamul lor pentru a pretinde \u00eemp\u0103ratului s\u0103 le recunoasc\u0103 o toparhie, unde vlahii s\u0103 beneficieze de autonomie. Nereu\u015find, au provocat revolta. A fost, a\u015fadar, o ac\u0163iune premeditat\u0103, o cerere formulat\u0103 \u00eentr-un mod ultimativ\u201d, arat\u0103 acesta \u00een \u201eAs\u0103ne\u015ftii. Istoria Politico-Militar\u0103 a statului dinastiei Asan\u201d. Totodat\u0103, Petru P. Panaitescu arat\u0103 c\u0103 au fost umili\u0163i de \u00eemp\u0103ratul bizantin: \u201eDelega\u0163ii fur\u0103 primi\u0163i cu dispre\u0163 la curtea \u00eemp\u0103ratului \u015fi, c\u00e2nd unul dintr-n\u015fii cutez\u0103 s\u0103 ridice glasul, un demnitar al \u00eemp\u0103ratului porunci s\u0103 i se dea o palm\u0103. Astfel batjocori\u0163i, s-au \u00eentors \u00eenapoi f\u0103r\u0103 nicio isprav\u0103\u201d, arat\u0103 istoricul. \u00cen aceste condi\u0163ii, Petru \u015fi Asan au ajuns la T\u00e2rnovo \u015fi au ridicat pe rom\u00e2ni \u015fi pe bulgari la lupt\u0103 contra bizantinilor.<\/p>\n

Cum s-a n\u0103scut singurul imperiu rom\u00e2nesc\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 ridice popula\u0163ia la lupt\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eenfrico\u015fat\u0103 de bizantini, Petru \u015fi Asan, a\u015fa cum arat\u0103 Nicetas Choniates, au folosit un vicle\u015fug. S-au folosit de Sf\u00e2ntul Dimitrie, protectorul popula\u0163iilor balcanice. Practic le-au spus rom\u00e2nilor, bulgarilor \u015fi macedonenilor c\u0103 Sf\u00e2ntul Dimitrie le-a poruncit s\u0103 ridice armele \u00eempotriva asupritorilor bizantini.<\/p>\n

\u201eLa \u00eenceput, vlahii se codeau \u015fi fugeau de r\u0103scoala la care erau \u00eempin\u015fi de Petru \u015fi de Asan, tem\u00e2ndu-se de o ac\u0163iune at\u00e2t de \u00eensemnat\u0103. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-i elibereze de aceast\u0103 team\u0103 pe cei din acela\u015fi neam cu ei, cons\u00e2ngenii construir\u0103 un l\u0103ca\u015f de rug\u0103ciune, cu hramul sf\u00e2ntului mucenic Dimitrie, \u00een care adunar\u0103 mul\u0163i st\u0103p\u00e2ni\u0163i de demoni, de ambele neamuri, cu ochii injecta\u0163i \u015fi privirile r\u0103t\u0103cite, cu p\u0103rul \u00een dezordine \u015fi care se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau aidoma celor st\u0103p\u00e2ni\u0163i de demoni \u015fi \u00een toate celelalte privin\u0163e. \u00cei \u00eenv\u0103\u0163ar\u0103 pe ace\u015fti exalta\u0163i s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t libertate pentru neamul bulgarilor \u015fi al vlahilor \u015fi a \u00eencuviin\u0163at scuturarea jugului celui \u00eendelung purtat; din care cauz\u0103 \u015fi Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a p\u0103r\u0103sit cetatea tesalonicenilor \u015fi biserica-i de acolo \u015fi petrecerea lui printre romei (n.r. bizantini) \u015fi a venit la ei ca s\u0103-i ajute \u015fi s\u0103 le fie p\u0103rta\u015f la fapt\u0103.[\u2026] Convin\u015fi de asemenea profe\u0163i neamul \u00eentreg iau armele\u201d, arat\u0103 cronicarul.<\/p>\n

Vlahii erau buni r\u0103zboinici, dup\u0103 cum arat\u0103 \u015fi cronicile, infanteri\u015fti specializa\u0163i \u00een r\u0103zboiul de gheril\u0103, \u00eendem\u00e2natici la tras cu arcul \u015fi m\u00e2nuit toporul de lupt\u0103, beneficiau \u015fi de sprijinul bulgarilor o popula\u0163ie de asemenea r\u0103zboinic\u0103, dar \u015fi de cel al cumanilor de la nord de Dun\u0103re. \u00cen aceste condi\u0163ii, Petru, cel mai mare dintre fra\u0163i, se proclam\u0103 \u00eemp\u0103rat, st\u0103p\u00e2nind un teritoriu vast, care cuprindea teritoriile de ast\u0103zi ale Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Macedoniei, teritoriile Munteniei \u015fi ale Olteniei de la nord de Dun\u0103re, de la Marea Adriatic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

\u201eCel mai mare dintre fra\u0163i, Petre, a luat insignele imperiale, \u00eenc\u0103l\u0163\u00e2nd pantofii ro\u015fii \u015fi pun\u00e2nd \u00een cap coroana imperial\u0103\u201d, arat\u0103 istoricul Petre P. Panaitescu. Au urmat lupte grele cu bizantinii, trei campanii fiind \u00eentreprinse de \u00eemp\u0103ratul Isac Anghelos petnru a \u00eenfr\u00e2nge rezisten\u0163a vlahilor \u015fi a bulgarilor. F\u0103r\u0103 succes, \u00eens\u0103. Pentru a consolida st\u0103p\u00e2nirea, Petru \u015fi Asan fac pace cu bizantinii, fiind de acord s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 un tribut. \u00cemp\u0103ratul bizantin accept\u0103, obosit de r\u0103zboaiele cu vlahii \u015fi cu bulgarii.<\/p>\n

Str\u0103lucirea imperiului rom\u00e2nesc\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 1190, \u0163aratul vlaho-bulgar \u00ee\u015fi ob\u0163ine independen\u0163a total\u0103, nefiind nevoit s\u0103 mai pl\u0103teasc\u0103 tribut bizantinilor. Armata lui Isac Anghelos este distrus\u0103 \u00een mun\u0163ii Balcani de vlahi \u015fi bulgari. \u00cemp\u0103ratul este prins prizonier \u015fi mutilat, iar armata sa este crunt m\u0103cel\u0103rit\u0103. Petru \u015fi, mai apoi, Asan erau cu adev\u0103rat \u00eemp\u0103ra\u0163i ai Balcanilor. Au c\u0103zut victime, \u00eens\u0103, unor comploturi boiere\u015fti, murind r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een urma unor atentate. La tron accede Ioni\u0163\u0103 Caloianul, fratele lor mai mic, care \u00eencepe s\u0103 domneasc\u0103 de la 1197. Acesta d\u0103 str\u0103clucirea imperiului valaho-bulg\u0103resc, cucerind noi teritorii ale Imperiului Bizantin, inclusiv porturile de la Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

Mai mult, pentu a ob\u0163ine legitimitate, se proclam\u0103 \u00eemp\u0103rat \u00een fa\u0163a Papei, cer\u00e2nd recunoa\u015fterea. Pentru a-l convinge pe st\u0103p\u00e2nul spiritual al Europei Vestice, converte\u015fte \u00eentreaga \u0163ar\u0103 la catolicism. \u00cen scrisorile care s-au p\u0103strat c\u0103tre Inocen\u0163iu al III lea se intituleaz\u0103 \u201e\u00cemp\u0103rat al\u00a0 Vlahilor \u015fi Bulgarilor\u201d.<\/p>\n

\u00centre timp, crucia\u0163ii cuceresc, la 1204, Constaninopolele \u015fi ajung vecini ai imperiului vlaho-bulgar. Balduin, noul \u00eemp\u0103rat al Imperiului Latin de R\u0103s\u0103rit, care substituia fostul Imperiu Bizantin, \u00een afara unor mici enclave st\u0103p\u00e2nite de membri ai marilor familii imperiale bizantine, atac\u0103 imperiul lui Ioni\u0163\u0103 Caloianul. Dup\u0103 ce i-a \u00eenfr\u00e2nt pe bizantin, rom\u00e2nul, ajuns \u00eemp\u0103rat peste Balcani, le d\u0103 o lec\u0163ie \u015fi cavalerilor apusului. Zdrobe\u015fte \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie epic\u0103 la Adrianopole, o\u015ftile crucia\u0163ilor. Armatele sale de rom\u00e2ni, bulgari \u015fi cumani cuceresc \u00eentreaga Macedonie \u015fi Rumelia. Baldouin este luat prizonier \u015fi moare la T\u00e2rnovo. Imperiul vlaho-bulgar era la apogeul s\u0103u. Totodat\u0103, Imperiul valaho-bulgar se re\u00eentoarce c\u0103tre religia ortodox\u0103.<\/p>\n

Amurgul dinastiei imperiale rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1207, Ioni\u0163\u0103 Caloianul moare la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een urma unui complot, locul s\u0103u fiind luat de Boril, un cuman. Vechea dinastie a As\u0103ne\u015ftilor revine, \u00eens\u0103, cu Ioan Asan al II lea, din 1218 p\u00e2n\u0103 \u00een 1241. Este, \u00eens\u0103, amurgul imperiului vlaho-bulgar. A\u015fa cum arat\u0103 \u015fi Petre P. Panaitescu, elementul valah \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103, l\u0103s\u00e2nd locul dina\u015ftilor bulgari, dinastia As\u0103ne\u015ftilor se stinge.<\/p>\n

\u201e\u00cen aceast\u0103 epoc\u0103, elementul vlah nu mai are importan\u0163a de la \u00eenceput. \u00cen a doua genera\u0163ie, dinastia se bulgarizeaz\u0103, adic\u0103 adopt\u0103 limba \u015fi felul de via\u0163\u0103 al majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei imperiului, a\u015fa c\u0103, de atunci, imperiul nu se mai poate numi valaho bulgar\u201d, spune istoricul.<\/p>\n

Mo\u015ftenirea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n

\u00cemp\u0103ra\u0163ii vlahi au l\u0103sat mo\u015ftenire amintirea unui puternic imperiu al popoarelor balcanice. Totodat\u0103, au ridicat impun\u0103toarea cetate T\u00e2rnovgrad, considerat\u0103 a treia Rom\u0103, o superb\u0103 capital\u0103 Balcanic\u0103. Se afla \u00eentins\u0103 pe mai multe coline: Tareve\u0163, Trapezita, Momina Krepost \u015fi Sveta Gora. Cetatea str\u0103b\u0103tut\u0103 de r\u00e2ul Iantra se \u00eentindea pe o suprafa\u0163\u0103 de 110.000 metri p\u0103tra\u0163i, cu ziduri \u00eenalte de peste 10 metri \u015fi cu o grosime de peste 3 metri. Istorici din Bulgaria, \u00een special, au contestat originea rom\u00e2neasc\u0103 a As\u0103ne\u015ftilor, \u00eens\u0103 dovezile originii lor etnice sunt clare, spun istoricii rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, Nicetas Choniates spune c\u0103 Petru \u015fi Asan sunt rom\u00e2ni, apoi cronicarul francez al cruciatei, Geoffroy de Villehardouin, \u00eel nume\u015fte pe Ioni\u0163a Caloianul, \u00abJehan li Blac\u00bb, adic\u0103 valahul. \u201eDe altfel, cronicarii, precum \u015fi scrisorile \u0163arului Caloian vorbesc \u00een acela\u015fi timp de Bulgari \u015fi de Valahi ca de dou\u0103 popoare diferite. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 ar fi vorba de o confuzie, ea nu poate fi a\u015fa de general\u0103: dinastia As\u0103ne\u015ftilor e numit\u0103 vlah\u0103 de scriitorii bizantini, de cei francezi \u015fi germani, de Pap\u0103, de \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Caloian\u201d, adaug\u0103 \u015fi Petre P. Panaitescu, \u00een lucrarea sa \u201eRom\u00e2ni \u015fi bulgari\u201d.<\/p>\n

ANDREI MURE\u0218ANU<\/p>\n

Icoana cre\u015fterei rele cu mijloace de a o face \u015fi mai rea.<\/em><\/strong> Cu un \u00eendreptariu pentru oricare p\u0103rinte \u00een\u0163elept. Dup\u0103 principiele renumi\u0163ilor b\u0103rba\u0163i: Kr. F. Sal\u0163man \u015fi Carol Han, tradus\u0103 \u015fi prelucrat\u0103 pentru rom\u00e2ni <\/em>de Andreiu Mur\u0103\u015fanu. Profesor \u00een reg. Gimnasiu r. catolic din Bra\u015fov. Bra\u015fov .\u00cen tipografia lui Johann Gutt 1848. Dramatizat\u0103 de George Anca \u015fi Keith Hitchins<\/em><\/p>\n

Un cer\u015ftoriu orb, care cer\u015fe\u015fte la resp\u00e2ntiile c\u0103ilor \u015fi nu vede tesaurul sau comoara ce este l\u00e2ng\u0103 sine.<\/p>\n

Un c\u0103l\u0103toriu, ce \u015fez\u00e2nd pe \u0163ermul unui isvor limpede, care prin linul s\u0103u murmur \u00eel invit\u0103 s\u0103 bea, se pl\u00e2nge c\u0103 moare de sete.<\/p>\n

Fra\u0163i rom\u00e2ni! Tr\u0103im \u00eentr-un timp, \u00een care b\u0103rba\u0163ii cei cultiva\u0163i din toate na\u0163iunele se silesc a \u00eenfiin\u0163a \u00eenso\u0163itori pentru emanciparea sclavilor, ba \u015fi a vitelor, ca s\u0103 nu mai fie r\u0103utratate de c\u0103tre tiranii cei nepricepu\u0163i. Este \u00eens\u0103 \u00een mijlocul nostru o plas\u0103 de fiin\u0163e \u00eensufle\u0163ite, care prin un prezudi\u0163u vechiu \u015fi ruginit, e condamnat a suferi mai greu de c\u00e2t sclavul din America \u015fi de c\u00e2t vita necuv\u00e2nt\u0103toare de care ne folosim \u00een toate zilele.<\/p>\n

N\u0103scu\u0163ii sunt pururea icoana p\u0103rin\u0163ilor. Creerii, s\u00e2ngele, oasele \u015fi carnea copilului e \u00eemprumutat\u0103 din p\u0103rin\u0163i. Deci fiind p\u0103rin\u0163ii strica\u0163i la trup sau la suflet, ori la am\u00e2ndou\u0103 deodat\u0103, dup\u0103 legile naturii toate aceste neajunsuri trebuie s\u0103 se str\u0103pl\u00e2nte \u00een fruptul trupului lor, dup\u0103 vorba comun\u0103 \u201edin oaie r\u00e2ioas\u0103 r\u00e2ioas\u0103 s\u0103 na\u015fte. Aplecarea spre anumite crime cum: be\u0163ie, r\u0103utate, capri\u0163, ar\u0163ag, desfr\u00e2nare, sup\u0103rare, cum se v\u0103d la cei mai mul\u0163i b\u0103ie\u0163i \u00eendat\u0103 la fa\u015f\u0103: nu e altceva dec\u00e2t o \u00eenzestrare din partea p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n

In esemplul sau pilda lor…\u00cen lipsa inspec\u0163iunii sau a privegherii…\u00cen gre\u015felele cre\u015fterii…<\/p>\n

Aceste toate m\u0103 \u00eendemnar\u0103 pe mine, care de zece ani de c\u00e2nd m\u0103 coprind cu tinerimea, avuiu prilejiu a m\u0103 convinge a m\u0103 convinge deplin despre adev\u0103rul celor zise, a m\u0103 folosi de principiele renumitului Sal\u0163man \u015fi a prelucra de pe a lui c\u0103rticica aceasta.<\/p>\n

Cartea este scris\u0103 \u00eentr-un ton glume\u0163u, nu c\u0103 doar a\u015fi fi fost de p\u0103rere cumc\u0103 nebuniile \u015fi prezudi\u0163ele pe care \u00eemi propuseiu a le combate n-ar merita un ton c\u00e2t de serios, ci cu at\u00e2t mai mul\u0163i s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare a o citi, \u015ftiind c\u0103 mul\u0163i n\u2019au gust a citi un ce serios<\/p>\n

Vor fi poate \u015fi de aceia carii se vor mira de titlul ei zic\u00e2nd c\u0103 nu trebuie citit\u0103, de or\u0103 ce nu ne \u00eenva\u0163\u0103 a face bine, ci a face r\u0103u. Pentru aceia adaog numai at\u00e2ta, c\u0103 omul mai cur\u00e2nd se \u00eendreapt\u0103 din principii negative, dec\u00e2t din positive; apoi principiul acestei c\u0103r\u0163i este: \u201eNu face a\u015fa, c\u0103 nu ebine.\u201d<\/p>\n

Al\u0163ii \u00ee\u015fi vor zice poate c\u0103 de ce nu o scriseiu \u00eentr-un stil reformat, cu cuvinte no\u0103 \u015fi nu o tipariiu cu litere str\u0103bune? Respund c\u0103 scopul meu fu a scrie c\u00e2t se poate mai popular, ca s\u0103 fiu \u00een\u0163eles \u015fi de cel mai depre urm\u0103 d\u0103sc\u0103la\u015f, apoi de \u015fi m\u0103 folosiiu ici, colea c\u00e2te de un cuv\u00e2nt nou, nu lipsiiu a\u2019l spica cu altul vechiu \u015fi cunoscut. C\u00e2t pentru litere, n-am s\u0103 zic nimic, c\u0103ci scopul m\u0103 desvinuie deplin.<\/p>\n

1. Mijloace de a se face urgisit \u00eenaintea pruncilor<\/p>\n

2. Mijloace de a face ca pruncii s\u0103 piard\u0103 \u00eencrederea \u00een tine<\/p>\n

3. Mijloace de a te face despre\u0163uit \u00eenaintea fiilor t\u0103i<\/p>\n

4. Mijloace de a insufla de timpuriu or\u0103 \u015fi pism\u0103 asupr celorlal\u0163i fra\u0163i \u015fi surori<\/p>\n

5. Mijloace de a st\u00e2rpi la b\u0103ie\u0163i iubirea de oameni<\/p>\n

6. Mijloc de a deprinde pe copii la tir\u0103nie<\/p>\n

7. Mijloace de a face pe copii poftitori de r\u0103sbunare<\/p>\n

8. Mijloc de a\u2019\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a copiii s\u0103 pismuiasc\u0103<\/p>\n

9. Mijloc de a-\u0163i \u00eenv\u0103\u0163a copiii s\u0103 se bucure de paguba altora<\/p>\n

10. Mijloace de a s\u0103di la copii un feliu de fric\u0103 \u015fi grea\u0163\u0103 de c\u0103tre unele animale<\/p>\n

11.Mijloace de a insufla pruncilor un feliu de ur\u0103 \u00een contra oamenilor ce sunt de alt\u0103 lege (religie)<\/p>\n

12.Mijloace de a face pe copii nesim\u0163itori de frumuse\u0163ele naturei<\/p>\n

13. Mijloace de a \u00eenv\u0103\u0163a pe copii cum s\u0103 se sp\u0103rie de n\u0103luce<\/p>\n

14. Mijloac de a \u00eenv\u0103\u0163a pe copii s\u0103 se team\u0103 de vreme grea<\/p>\n

15. Mijloc de a insufla fiilor o fric\u0103 de moarte<\/p>\n

16. Mijloace de a face copiilor religia ur\u00e2t\u0103 sau cel pu\u0163in indiferent\u0103<\/p>\n

17. Mijloc de a face pe copii capricio\u015fi<\/p>\n

18. Mijloace de a \u00eenv\u0103\u0163a pe copii a min\u0163i<\/p>\n

19. Mijloc de a \u00eenv\u0103\u0163a pe copii din vreme s\u0103 clevetiasc\u0103<\/p>\n

20. Mijloace de a face pe copii nemul\u0163umi\u0163i cu soarta lor<\/p>\n

21. Mijloace de a aduce pe prunci la \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire sau \u00eenc\u0103nire<\/p>\n

22. Mijloc de a \u00eenv\u0103\u0163a pe prunci s\u0103 fie ar\u0163\u0103go\u015fi<\/p>\n

23. Mijloc de a face pe fii neharnici pentru lume \u015fi lipsi\u0163i de desf\u0103t\u0103rile lor<\/p>\n

24. Mijloace de a \u00eenv\u0103\u0163a pe fii de mici s\u0103 fure<\/p>\n

25. Mijloc de a face pe prunci m\u00e2nc\u0103cio\u015fi<\/p>\n

26. Mijloc de a face ca b\u0103ie\u0163ii s\u0103 cerce sup\u0103rare \u015fi \u00een bine<\/p>\n

27. Mijloace de a face pe copii neghiobi, sau stupizi<\/p>\n

28. Mijloc de a face pe copii inep\u0163i, neharnici<\/p>\n

29. Mijloc de a \u00eenv\u0103\u0163a pe copii la neor\u00e2nduial\u0103<\/p>\n

30. Mijloace de a-i face pe copii de\u015f\u0103r\u0163i<\/p>\n

31. Mijloc de a \u00eens\u0103ma fiilor un gust la lenevire<\/p>\n

32. Mijloc de a \u00eenv\u0103\u0163a pe b\u0103ie\u0163i s\u0103 fie sg\u00e2rci\u0163i (avari)<\/p>\n

33. Mijloc de a face pe copii nesim\u0163itori pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cele bune<\/p>\n

34. \u00cenc\u0103 c\u00e2teva mijloace de frunte spre a \u00eenv\u0103\u0163a pe prunci la feliuri de necuviin\u0163e<\/p>\n

35. Mijloace comune pentru stricarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi scurtarea vie\u0163ii pruncilor<\/p>\n

36. Un mijloc frumos de a\u2019\u0163i face copiii invalizi (schilavi)<\/p>\n

George: Principii negative. De import, de nevoie. Atunci din Germania, acum din America \u2013 vezi sclavii. Primii cre\u015ftini. Mijloace (means) cu nemiluita, nel mezzo del camin. Dear Keith, have you any choice? I have Joyce, but Andreiu. Nedramatic, neactual?<\/p>\n

Keith: (some \u201dmeans\u201d in own American education; seeing Romanians and their history through stories borought from German then, from America now)<\/p>\n

Adaos la cartea lui Sal\u0163man de c\u0103tre Carol Han<\/p>\n

II.Prive\u015fte\u2019\u0163i copiii \u00een anii cei dint\u00e2iai tinere\u0163elor lor de o juc\u0103rie a ta, \u015fi prin aceea vei presera semin\u0163e la multe rele.<\/p>\n

III. R\u00e2de, c\u00e2nd \u00eei \u00eenfrun\u0163i<\/p>\n

V.P\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 se certe \u00eentre sine pentru pedeapsa carea a fi a se da pruncilor, c\u0103ci numai \u00een chipul acesta se poate perde ascultarea pentru de-a pururea<\/p>\n

VIII. Nu da drept copiilor t\u0103i nici atunci c\u00e2nd \u015ftii c\u0103 ei au dreptate!<\/p>\n

IX. Am\u0103r\u0103\u015fte pe pruncii t\u0103i r\u00e2z\u00e2nd \u015fi b\u0103t\u00e2ndu-\u0163i joc de planurile lor<\/p>\n

X. F\u0103\u2019\u0163i copiii mincino\u015fi \u00eenaintea altor oameni str\u0103ini<\/p>\n

XI. Ap\u0103r\u0103 copiii t\u0103i \u00een contre altora c\u00e2nd \u015ftii c\u0103 n-au drept<\/p>\n

XIV. Nec\u0103je\u015fte-te pentru c\u0103 dasc\u0103lii \u0163\u2019au pedepsit copiii<\/p>\n

XV. Judec\u0103 de r\u0103u \u00een fiin\u0163a de fa\u0163\u0103 a copiilor t\u0103i<\/p>\n

XVII. F\u0103\u2019\u0163i copiii prea\u00eendresne\u0163i, atoate \u015ftiutori \u015fi limbu\u0163i<\/p>\n

XVIII. E sfat bun a te ar\u0103ta nepricep\u0103toriu c\u00e2nd se fac \u00eentocmiri nou\u0103 \u00een privin\u0163a cre\u015fterii<\/p>\n

Keith:(nepricep\u0103toriu, unproficient?)<\/p>\n

George: in Eminescu: N-a fost lume priceput\u0103 \u015fi nici minte s-o priceap\u0103.<\/p>\n

Keith: (Ion Budai-Deleanu in my English, still older-newer)<\/p>\n

George: Lui Andrei i-au murit to\u0163i copiii de tuberculoz\u0103, apoi el.<\/p>\n

Lucian Blaga: \u00cemi \u00eenchipuiam c\u0103 stafia de brum\u0103 fosforescent\u0103 a lui Andrei Mure\u015fanu ar fi putut s\u0103 m\u0103 cuprind\u0103 odat\u0103 cu bra\u0163ele, pe la spate, \u015fi o senza\u0163ie de atingere sepulcral\u0103 cu lumea de dincolo \u00ee\u015fi f\u0103cea p\u00e2rtie pe \u015fira spin\u0103rii mele. O \u0163ineam s\u0103geat\u0103 p\u00e2n\u0103 acas\u0103.<\/p>\n

Keith: (Can our play be staged\u00a0 in the cemetry Groaveri?)<\/p>\n

George: He and his children are there and Susana died ages after, in other century.<\/p>\n

Smaranda: Spune\u2019mi frate, te rog, de ce s\u0103 m\u0103 apuc cu Marghioala mea? Naiba a mai v\u0103zut o copil\u0103 a\u015fa \u00eempieli\u0163at\u0103? Dac\u0103 o \u00eenfrunt, \u00eemi r\u0103spunde zece \u00een contr\u0103. Dac\u0103 \u00eei poruncesc s\u0103 fac\u0103 ceva, atunci \u00eemi \u00eentoarce ni\u015fte ochi, \u00eenc\u00e2t ai sosoti, c\u0103 vrea s\u0103 m\u0103 sting\u0103 \u00eentr-o lingur\u0103 de ap\u0103. M\u0103car de m\u2019ar sc\u0103pa Dumnezeu de o astfeliu de viper\u0103.<\/p>\n

(Dupe pu\u0163ine zile, cocoana Smaranda, mama Marghioalei, str\u00e2nsese alte cocoane cu lucru, \u00eentre acestea se afla \u015fi cumnat\u0103\u2019sa cu fratele ei. C\u00e2nd se cinsti cu cafea, trebuir\u0103 s\u0103 viie \u015fi b\u0103ietele sale \u00een cas\u0103. Acelea era trei.)<\/p>\n

Adunarea cocoanelor: O Doamne ce feti\u0163e frumoase.<\/p>\n

Smaranda: Nu v\u0103 pot spune cocoanelor, ce de\u015ftepte sunt broscu\u0163ele acestea. \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 numai ce comedie \u00eemi f\u0103cu eri ast\u2019mare Zoi\u0163a, apoi Carolina, o aceea\u00a0 e diavol\u0103 \u015fi jum\u0103tate. (Astfeliu povesti cocoana Smaranda mai bine de o jum\u0103tate oar\u0103. Dar la Marghioala nu cugeta nime. Aceea stetea \u00eentr-un unghiu, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost o strein\u0103. Ea de ru\u015fine sermana \u00ee\u015fi puse ochii \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi\u2019\u015fi num\u0103ra unghiile de la degite, sau \u00ee\u015fi \u00eennoda baiera de la \u015fur\u0163, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mai pe urm\u0103 \u00eempl\u00e2ndu\u2019i\u2019se p\u0103harul necazului, se trase pe u\u015f\u0103 afar\u0103, dar la e\u015fire o isbi bini\u015for.)<\/p>\n

Vezi frate (zise mama c\u0103tre frate-s\u0103u) ce puiu de \u015ferpe e aceea?<\/p>\n

(Dar frate-s\u0103u \u00ee\u015fi perduse tot cump\u0103tul, \u00eenc\u00e2t tremura din m\u00e2ini \u015fi din picioare. \u00cen urm\u0103 se v\u0103zu silit a se dep\u0103rta \u015fi a se trage \u00eentr-o camer\u0103 al\u0103turat\u0103, unde se arunc\u0103 pe un scaun)<\/p>\n

\u015ei ce te atinge? (\u00eel \u00eentreb\u0103 sora, v\u0103z\u00e2ndu-l \u00een o astfeliu de stare)<\/p>\n

Spune\u2019mi frate, te rog, de ce s\u0103 m\u0103 apuc cu Marghioala mea? Naiba a mai v\u0103zut o copil\u0103 a\u015fa \u00eempieli\u0163at\u0103? Dac\u0103 o \u00eenfrunt, \u00eemi r\u0103spunde zece \u00een contr\u0103. Dac\u0103 \u00eei poruncesc s\u0103 fac\u0103 ceva, atunci \u00eemi \u00eentoarce ni\u015fte ochi, \u00eenc\u00e2t ai sosoti, c\u0103 vrea s\u0103 m\u0103 sting\u0103 \u00eentr-o lingur\u0103 de ap\u0103. M\u0103car de m\u2019ar sc\u0103pa Dumnezeu de o astfeliu de viper\u0103.<\/p>\n

Fratele:Las\u0103-m\u0103, tiran\u0103 de mam\u0103!<\/p>\n

Smaranda: Eu tiran\u0103?<\/p>\n

Fr.: Da. Aceea e\u015fti tu.<\/p>\n

S.: C\u0103tre cine m\u0103 port tir\u0103ne\u015fte?<\/p>\n

Fr.: C\u0103tre \u00eensu\u0163i fiii t\u0103i \u015fi anumit c\u0103tre sermana Marghioala.<\/p>\n

S.: Eu nu \u015ftiu ce fleacuri vorbe\u015fti tu. Deslu\u015fe\u015fte-mi mai chiar! Au doar aceea e tir\u0103nie, c\u0103 n-am apucat de loc varga \u015fi s\u0103\u2019i trag c\u00e2teva, c\u0103ci mi-a tr\u00e2ntit u\u015fa?<\/p>\n

Fr.: O Doamne, cum de vorbe\u015fte a\u015fa f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt o femeie, care vrea s\u0103 treac\u0103 de \u00een\u0163eleapt\u0103! Marghioal nu e a\u015fa frumoas\u0103\u00a0 ca surioarele sale: dar ea nu\u2019i de vin\u0103. Acum tu, \u00een loc s\u0103-i faci ne\u015fte h\u0103inu\u0163e, care s\u0103 o desp\u0103gubiasc\u0103 c\u00e2tva\u015fi de ceea ce i-a negat natura, \u00eei arunci tren\u0163ele, care le-ai lep\u0103dat tu, iar celelalte dou\u0103 le \u00eembraci p\u0103pu\u015f\u0103, ca toat\u0103 lumea s\u0103 a\u0163inte la ele \u015fi pe Marghioala s\u0103 o treac\u0103 cu vederea. Tot ce latr\u0103 acelea doa\u0103 c\u0103\u0163elu\u015fe, fie \u015fi f\u0103r\u0103 gust, este priimit cu mirare \u015fi \u00eenc\u00e2ntare. \u00cen loc ca tu s\u0103 de\u015ftep\u0163i luarea aminte a streinilor, carii nu cunosc bunele \u00eensu\u015firi ale Marghioalei, asupra ei, p\u0103\u015fe\u015fti la mijloc \u015fi cerci toate mijloacele ca s\u0103 le ridici pe acelea \u015fi s\u0103 ape\u015fi pe aceasta. Ori c\u0103 doar Marghioala nu e a ta? Aceasta pe ea s\u0103 nu o supere? Au nu o faci \u00eenc\u0103\u0163\u0103lit\u0103 \u015fi \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u0103? Nu faci tu ca ea s\u0103\u2019\u0163i jure o ve\u015fnic\u0103 ur\u0103, s\u0103 prinz\u0103 \u00eenc\u0103 de tiner\u0103 un feliu de pism\u0103 \u015fi jaluzie asupra surorilor sale?<\/p>\n

Scurt sor\u0103! eu voiu s\u0103 ieau pe Marghioala la mine.<\/p>\n

George: Archaic language may or may not suit the director, would you make now and again some sentences in American?<\/p>\n

Keith: (S\u0103 de\u015ftep\u0163i luarea aminte… that is:…)<\/p>\n

Regizorul: Thank you, professor Hitchins.<\/p>\n

Keith: Do you trust George?<\/p>\n

Regizorul: I trust Mure\u015fanu.<\/p>\n

George: Chiar?<\/p>\n

Regizorul: Mi-ar trebui \u015fi originalul german.<\/p>\n

George: Acum american-Mure\u015fan.<\/p>\n

Regizorul: Via Ghi\u0163\u0103.<\/p>\n

Ghi\u0163\u0103: Of course.<\/p>\n

Regizorul: Nu cimitir, tovar\u0103\u015fi, un teren de baschet, o sal\u0103 \u00een Urbana, o poian\u0103 pe T\u00e2mpa repet\u00e2nd cu copiii \u201eDe\u015fteapt\u0103-te ro…\u201d<\/p>\n

Keith: \u00cemi pare bine de premier\u0103.<\/p>\n

\u015etef\u0103nic\u0103: Tat\u0103, tat\u0103! Vino cur\u00e2nd cu mine \u00een gr\u0103din\u0103!<\/p>\n

Tat\u0103-s\u0103u: Ce s\u0103 fac acolo?<\/p>\n

\u015et.: Am s\u0103-\u0163i ar\u0103t ceva frumos.<\/p>\n

T.: Ce va fi aceea?<\/p>\n

\u015et.:Vino numai, vino! Ceva frumos!<\/p>\n

T.: Tu e\u015fti nebun!<\/p>\n

\u015et. Ba nu, o vioal\u0103, de cele pline!<\/p>\n

T.: Du-te \u00een treab\u0103\u2019\u0163i cu vioal\u0103 cu tot!<\/p>\n

Smaranda: Tu neru\u015finat\u0103! Ocar\u0103 \u015fi ru\u015fine afl\u0103 omul \u00een urma ta! Eu te cert \u00een toate zilele \u015fi tot nu merge treba cum se cade, de\u2019mi ar merge gura p\u00e2n\u0103 la urechi, tu tot nu te \u00een\u0163elep\u0163e\u015fti. Tu m\u00e2r\u015fav\u0103 \u015fi ulicari\u0163\u0103, uita\u0163i-v\u0103, numai ast\u0103zi i-am dat \u015fur\u0163a, \u015fi acum ce a f\u0103cut cu ea! Mie mi-ar fi ru\u015fine, c\u00e2nd a\u015fi fi b\u0103iat\u0103 de oameni cinsti\u0163i \u015fi apoi s\u0103 m\u0103 port a\u015fa bl\u0103st\u0103m\u0103\u0163e\u015fte. Uit\u0103-te la Emilie, el e curat, g\u00e2nde\u015fti c\u0103 l-ai scos din cutie, acela se \u015ftie purta, nu va s\u0103 fie niciodat\u0103 desm\u0103\u0163at ca afurisita aceasta. Vino \u00eencoace, scumpul mamii Emilie, s\u0103 te s\u0103rute mum\u0103-ta, iar tu veveri\u0163\u0103, du-te noa\u0103 cu a br\u00e2nzii, s\u0103 nu te v\u0103d!<\/p>\n

George: Arraging for stage with Keith the icon, dramatiz\u00e2nd. Languages in contact, your so many, are you their contact, and how, Andrei also a contact, Arthur Berriedale Keith a Sanskrit contact…<\/p>\n

Keith: (Geneve mother English father in contact?)<\/p>\n

Guesses. Excerpts for director and actors from the icon.<\/p>\n

Pruncii buni dar sunt adev\u0103rata avere a omului p\u0103m\u00e2ntean.<\/p>\n

Cre\u015fterea cea \u00eentortocat\u0103. Familii s\u0103lb\u0103ticite. \u00cei bat p\u00e2n\u0103 \u00eei fac invalizi.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi cei mai mul\u0163i din oamenii no\u015ftri \u00eentru at\u00e2ta sunt deda\u0163i cu asemenea scene, \u00eenc\u00e2t privesc cu toat\u0103 nep\u0103sarea la \u00eenfior\u0103toarele torture ce pun p\u0103rin\u0163ii pe fiii\u2019\u015fi, ascult\u0103 cu nemi\u015fcar\u0103 vaietele \u015fi suspinele acelor fiin\u0163e nevinovate, petrec adeseori p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt c\u00e2te pe unul din aceia care prin prezudi\u0163iul p\u0103rintesc se face viptim\u0103 mor\u0163ii, f\u0103r\u0103 a cugeta la nedrept\u0103\u0163irii ce i se f\u0103cu.<\/p>\n

Cei mai mul\u0163i din pruncii ce se petrec la morm\u00e2nt \u00een decursul unui an \u00ee\u015fi pierdur\u0103 via\u0163a prin influin\u0163a prejudi\u0163elor p\u0103rinte\u015fti.<\/p>\n

De \u015fi tirani de aceia, carii \u00een prima furie \u00ee\u015fi bat copiii de\u2019i omoar\u0103, sunt mai rari, ajunge c\u0103 cei mai mul\u0163i prunci sufere pedepse nemeritate, va s\u0103 zic\u0103 li se face nedreptate strig\u0103toare la cer; apoi s\u0103 \u015ftie p\u0103rin\u0163ii \u015fi to\u0163i tiranii c\u0103 pentru fiecare lovitur\u0103 nedreapt\u0103 vor avea a da seam\u0103\u00a0 lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cine va fi privit cu \u00eencordat\u0103 luare aminte la familii unde nu domne\u015fte o cre\u015ftere solid\u0103, va fi observat, cumc\u0103 gre\u015felele pruncilor se mul\u0163esc \u015fi se m\u0103resc pe zi ce merge. Ce nevinovat \u00ee\u0163i zimbe\u015fte Gheorghie cel mic, \u015fi ce corbi\u015f \u00ee\u0163i caut\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 Antonie cel de zece ani! De unde urmeaz\u0103 c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 aplecarea ce o poate avea un prunc spre aceasta sau acea crim\u0103, se mai adaoge \u015fi un alt ce, care \u00eei mul\u0163e\u015fte \u015fi\u2019i m\u0103re\u015fte reut\u0103\u0163ile; \u00eens\u0103 \u015fi aci causa trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

Noi ne cert\u0103m \u00een cas\u0103 \u00eenaintea fiilor…<\/p>\n

noi venim adeseori be\u0163i acas\u0103…<\/p>\n

noi fiind \u00een umor bun \u00eencepem a ne enumera \u00eenaintea fiilor p\u0103catele tinere\u0163elor noastre…<\/p>\n

noi ne pl\u00e2ngem asupra lucrului mult, fericim pe boieri \u015fi perz\u0103tori de var\u0103 pentru c\u0103 nu lucr\u0103 nimic \u015fi tot tr\u0103iesc, iar c\u00e2nd pruncii \u00eencep a da semne c\u0103 nu le place lucrul \u015fi osteneala, \u00eei \u00eenfrunt\u0103m cum ne vine la gur\u0103…<\/p>\n

noi facem c\u00e2te o necuviin\u0163\u0103 \u015fi desfr\u00e2nare \u00eenaintea copiilor no\u015ftri, vorbim cuvinte de ru\u015fine \u00een auzul lor, iar c\u00e2nd \u00eencep \u015fi ei a repe\u0163i c\u00e2te una din cele auzite de la noi, \u00eei ardem cu varga f\u0103r\u0103 mil\u0103…<\/p>\n

putea-vom dar nega noi p\u0103rin\u0163ii c\u0103 premergem cu esemple rele naintea fiilor no\u015ftri?<\/p>\n

putea-vom zice c\u0103 noi suntem dasc\u0103lii necuviin\u0163elor ce le vedem \u00een familiile noastre?<\/p>\n

Adeseori auziim p\u0103rin\u0163i pl\u00e2ng\u00e2ndu-se, c\u0103 ei ar fi dat pruncilor lor cea mai bun\u0103 cre\u015ftere \u015fi tot nu v\u0103d vr\u2019un folos \u00een urm\u0103\u2019i; cercet\u00e2nd \u00eens\u0103 mai de aproape dup\u0103 asemenea cre\u015ftere, aflaiu cumc\u0103 ea stete \u00eentr-o d\u0103sc\u0103lie de do\u0103, trei oare pe zi, pe carea sau li o deder\u0103 ei \u00een persoan\u0103 sau prin un d\u0103sc\u0103la\u015f. Iar de aici \u00eencolo \u00eei l\u0103sa de sine, au pe m\u00e2na servitorilor \u015fi a servitoarelor, au pe uli\u0163\u0103, une venea \u00een so\u0163ietate cu cei mai desfr\u00e2na\u0163i \u015fi sc\u00e2lcie\u0163i b\u0103ie\u0163i.<\/p>\n

Ce e de esemplu mai comun la noi, dec\u00e2t ca pe o mul\u0163ime de necuviin\u0163e s\u0103 le trecem cu vederea c\u00e2nd suntem \u00een umor bunu, iar c\u00e2nd ne sup\u0103r\u0103m pe ceva, s\u0103 ne pedepsim pruncii pentru cele mai mici \u015fi mai am\u0103runte sc\u0103deri? Pentru c\u0103 va strica o sticl\u0103, \u00eel t\u0103iem cu varga, iar pentru c\u0103\u2019\u015fi arat\u0103 ar\u0163agul \u015fi r\u0103utatea \u00eenaintea noastr\u0103 nu; pentru cea mai mic\u0103 gre\u015fal\u0103, de cumva o m\u0103rturise\u015fte, \u00eel batem, iar pentru alta \u00eenzecit mai mare, de cumva o neag\u0103, nu; voin\u0163a b\u0103ie\u0163ilor, c\u00e2nd se roag\u0103 frumos, nu o \u00eemplinim; \u00eendat\u0103 \u00eens\u0103 ce \u00eencep a \u0163ipa mai tare sau a se pl\u00e2nge, le d\u0103m toate a m\u00e2n\u0103, numai s\u0103 tac\u0103; de la o copili\u0163\u0103 de 6 ani cerem at\u00e2ta \u00een\u0163elepciune \u015fi pricepere, c\u00e2t\u0103 poate n-are mum\u0103-sa cea de 24 ori tat\u0103l s\u0103u care trecu peste 35. A cre\u015fte pruncii \u00een felul acesta, va s\u0103 zic\u0103, a stinge focul cu oleiu, ori a \u00eeneca pe\u015ftele \u00een ap\u0103.<\/p>\n

Au n-am eu dreptate, c\u00e2nd zic, c\u0103 aceste fiin\u0163e crude, aceast\u0103 mic\u0103, dar nevinovat\u0103 clas\u0103 a genului omenesc, aceast\u0103 \u00eenso\u0163ire de prunci prin un vechiu prejudi\u0163iu este condemnat\u0103 la subjugare, este maltratat\u0103 de c\u0103tre mai marii s\u0103i tir\u0103ne\u015fte, f\u0103r\u0103 ca cineva \u00een acest veac de libertate s\u0103 cerce a o rea\u015feza \u00een drepturile ei ce i le dede natura, a o face s\u0103 guste \u015fi ea libertatea.<\/p>\n

Tristele urm\u0103ri ce provin din aceast\u0103 c\u0103lcare de drepturi naturale pentru \u00eentreaga so\u0163ietate omeneasc\u0103, anevoie le va putea num\u0103ra cineva. N\u2019ajunge, c\u0103 sufere mai multe mii de nevinova\u0163i, sili\u0163i fiind a\u2019\u015fi petrece frumosul timp al tinere\u0163elor \u00een sup\u0103rare \u015fi nemul\u0163umire, apoi o parte din ei prin nepriceperea \u015fi nejudecarea p\u0103rin\u0163ilor devin \u015fi invalizi, desnerva\u0163i \u015fi inep\u0163i pentru orice lucrare, carea cere puteri fisice. Deci dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 singur\u0103 virtutea\u00a0 adaoge oamenilor adev\u0103rata fericire, \u015fi c\u0103 av\u00e2nd omul o lume \u00eentreag\u0103 \u00een a sa proprietate, tot nu poate gusta mul\u0163umirea ce o d\u0103 virtutea: au n\u2019ar s\u00e2ngera inima ori c\u0103rui prieten al omenimei, c\u00e2nd el ar despoia pe cea mai mare parte a venitoarei genera\u0163iuni de aceast\u0103 avere? C\u00e2nd tinerul, care \u00eenc\u0103 nu cunoa\u015fte prietin mai bun \u015fi mai \u00een\u0163elept dec\u00e2t pe p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, ac\u0103ror cuvinte le prime\u015fte, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi rostite din ceriu, \u015fi la ac\u0103ror manducere se supune cu toat\u0103 \u00eencrederea, \u00een aceia ar afla tr\u0103d\u0103tori, carii \u00eel conduc pe cele mai periculoase c\u0103i de r\u0103t\u0103cire, din care el sau nici odat\u0103, sau numai t\u00e2rziu cu trup debilitat, cu con\u015ftiin\u0163a p\u0103tat\u0103 \u015fi cu ochii l\u0103cr\u0103m\u00e2nzi se poate re\u00eentoarce?<\/p>\n

George: Think of his own children, ten, dying one after another. Benign translated bad habits came from German into almost unspoken Romanian \u2013 anyhow, the languages can be seen in contact through the translator.<\/p>\n

Keith: (My parents belonged to different languages and we the children were the contact, the world. Then I learnt many languages as a personal contact of too many. Yet…)<\/p>\n

George: You had appointments with Inochentie. Petru, Gheorghe, Ioan. How did you put in English verses of \u0162iganiada.<\/em><\/p>\n

Keith: (Quote?)<\/p>\n

George: Such bad growth translated from a civilised country\/language to a lower one, then and now, this cre\u015ftere<\/em>, meaning educa\u0163ie<\/em> (not yet used, while libertate<\/em> already puts in brackets slobozie<\/em>)… Your opening speech, in Iassy, on Dru\u0163\u0103, September 2006 didn\u2019t, you think, pushed words in Moldovan crescere<\/em>, or what (with Transylvanya, Valachia, Moldova?)<\/p>\n

Keith: Moldovan is Romanian.<\/p>\n

Domul Orgon \u00ee\u015fi a\u015feza astfeliu scaunul cel comod la fereastr\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 privi la to\u0163i oamenii, carii vor trece pe uli\u0163\u0103 \u015fi s\u0103\u2019i poat\u0103 critica dup\u0103 placul s\u0103u. Norocirea \u00eenc\u0103-i zimbise astfeliu ca s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i f\u0103r\u0103 a lucra ceva; treaba lui dar era ca s\u0103 judece pe to\u0163i trec\u0103 torii \u015fi prin aceasta s\u0103 fac\u0103 o petrecanie at\u00e2t femeii, c\u00e2t \u015fi copiilor s\u0103i. P\u0103rerile ce \u015fi le da el despre oameni era foarte st\u00e2ngace.<\/p>\n

Uit\u0103-te la Zoi\u0163a, cum merge de \u00eempopo\u0163at\u0103, g\u00e2nde\u015fti c\u0103 s\u0103 nu o atingi cu o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103; ea cuget\u0103 c\u0103 oamenii au uitat de pricina ce avu \u00een anul trecut cu vecinul s\u0103u.<\/p>\n

Colea vine feti\u0163a lui Manole, vai de om, cine va mai avea parte \u015fi de aceea, \u015ftiu c\u0103 se frige; s\u0103 se \u0163in\u0103 bine \u00een picioare, c\u0103ci modele \u00eel vor pune bine, privi\u0163i numai, c\u0103ci g\u00e2nde\u015fti c\u0103 o a scos din cutie!<\/p>\n

Veni\u0163i cu to\u0163ii \u00een coace, privi\u0163i la acel trufa\u015f doctor! p\u0103cat c\u0103 nu-i uli\u0163a mai larg\u0103. N\u0103t\u0103r\u0103ul, el nu cuget\u0103 la capitalul ce are s\u0103\u2019l pl\u0103tiasc\u0103 cumnat\u0103-s\u0103u: c\u0103ci atunci \u015ftiu, c\u0103 i-ar trece de glum\u0103!<\/p>\n

Uit\u0103-te numai la Ioni\u0163\u0103 al cojocariului Pavel, cu roc de catifea, bl\u0103nuit cu m\u0103tas\u0103, \u015fi c\u00e2nd vei c\u0103uta, nici c\u0103ma\u015fa din spate nu\u2019i a lui!<\/p>\n

Cum pot \u00eembla copiii lui Antonie a\u015fa tren\u0163o\u015fi, uit\u0103\u2019te, g\u00e2nde\u015fti c\u0103 n\u2019au cin\u0103 de o sear\u0103. Despre mor\u0163i, Dumnezeu s\u0103 m\u0103 ierte, ar fi s\u0103 vorbe\u015fti numai bine, dar p\u0103rintele lor, fie\u2019i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, a fost un om tic\u0103los. Ce blestem\u0103\u0163ii au f\u0103cut acela \u00een viia\u0163\u0103, bine zice poporul, c\u0103 pedeapsa lui Dumnezeu nu lipse\u015fte.<\/p>\n

M\u0103i \u0163\u0103rane! cum dai gr\u00e2ul? Cincisprezece sfan\u0163i g\u0103leata! te-ai nebunit? (c\u0103tre fiii s\u0103i:) \u00een adev\u0103r, c\u0103 om mai afurisit dec\u00e2t \u0163\u0103ranul nu se afl\u0103 \u00een lume. C\u00e2nd aduce el ceva de v\u00e2nzare \u00een cetate, se \u00eencum\u0103t\u0103 s\u0103\u2019\u0163i cear\u0103 trei pre\u0163uri, \u015fi apoi lucrul cel mai bun tot \u015fi\u2019l p\u0103streaz\u0103 pentru sine. Oa\u0103le lui cele stricate, laptele \u00een care au \u00eenotat \u015foarecii, g\u0103inele \u015fi g\u00e2\u015ftele cele bolnave le duce \u00een t\u00e2rg, acelea s\u0103 le m\u00e2nc\u0103m noi.<\/p>\n

Uit\u0103-te la croitorul Moisi, \u00eenc\u0103 \u015fi el cu peptaru de mod\u0103, se vede treaba, c\u0103 a mai putut pune m\u00e2na pe doi trei co\u0163i de materie, din care va fi f\u0103cut la cineva vestminte. \u00cen copil\u0103ria mea am auzit, c\u0103 morariul, croitoriul \u015fi c\u00e2rciumariul sunt to\u0163i ho\u0163i.<\/p>\n

Caut\u0103 la cocoana M\u0103rina! acum i\u2019a trecut voia de se mai face p\u0103pu\u015f\u0103. B\u0103ie\u0163i! femeie ca aceea n\u2019a\u0163i v\u0103zut, c\u00e2nd era trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni p\u00e2n\u0103-n pa\u015fti, n-aveai s\u0103 o cau\u0163i dec\u00e2t numai \u00een pr\u0103v\u0103lii, le p\u0103r\u00e2nda pe toate, \u015fi \u00een urm\u0103 tot nu\u2019\u015fi afla dup\u0103 gust: o auziai zic\u00e2nd \u201ec\u00e2t voiu tr\u0103i, s\u0103 tr\u0103iesc bine\u201d; \u00een toat\u0103 dumineca trebuia s\u0103 aib\u0103 doa\u0103 feluri de friptur\u0103, apoi cafea \u00een toat\u0103 zioa de doa\u0103 ori. Acum mi se pare, c\u0103 s\u2019ar mul\u0163umi, de ar avea \u015fi m\u0103m\u0103lig\u0103 de ajuns.<\/p>\n

\u00cen coace b\u0103ie\u0163i! vede\u0163i voi pe b\u0103rbatul acela cu rocul cafeniu? acela e, pe care\u2019l p\u00e2r\u00e2se slujnica \u00een anul trecut.<\/p>\n

George: Kindly let an eye under bell.<\/p>\n

Keith: In Romanian and English, I got it.<\/p>\n

George: Director is asked to agree with a romantic, (me)teoric conversation between Mure\u015fan and Eminescu.<\/p>\n

Keith: And then after?<\/p>\n

George: Either a sketch of your thoughts beyond your works, or a present bad growth to be translated from American into Romanian.<\/p>\n

Vecinul Dionisie dup\u0103 cum m\u0103rturisia satul \u00eentreg \u2013 era un tiran cumplit. El nu cuno\u015ftea alt\u0103 desf\u0103tare, de c\u00e2t s\u0103 maltrateze pe fiin\u0163ele cele mai mici dec\u00e2t el. C\u00e2nd era \u00een biseric\u0103, mo\u0163\u0103ia \u00eentr-una, iar c\u00e2nd auzia suspinul unui p\u0103timitoriu, r\u00e2dea \u015fi se \u00eengr\u0103\u015fa de nenorocirea lui.<\/p>\n

Dup\u0103 mas\u0103 nu \u015ftia petrece timpul altfeliu, dec\u00e2t apuc\u00e2nd \u015fi r\u0103dic\u00e2nd de urechi pe un c\u00e2ine ce avea; de ce \u0163ipa biata fiin\u0163\u0103 mai tare, de aceea \u00eel tir\u0103nia mai \u00eenfrico\u015fat. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 eas\u0103 la c\u0103lare nu mai departe, dec\u00e2t cale de un ceas, atunci calul lui trebuia s\u0103 fie tot spume, \u015fi \u00eendat\u0103 ce se da jos, se uita cu cea mai mare desf\u0103tare la ranele ce i le putu face cu pintenii. Pe carul lui trebuia s\u0103 fie totdeauna de doa\u0103 ori at\u00e2ta greutate, c\u00e2t\u0103 la al\u0163ii, \u015fi \u00eendat\u0103 ce stetea vitele \u00een loc nemaiput\u00e2nd trage, atunci se da jos \u015fi \u00eencepea a \u00eembl\u0103ti cu o despic\u0103tur\u0103, \u00eenc\u00e2t vecinii trebuia s\u0103\u2019\u015fi \u00eentoarc\u0103 fe\u0163ele de mil\u0103. De aici vedeai la vitele lui tot pete pe spete, c\u00e2t ai putea pune palma. \u015ei ce e mai mult, lui nu\u2019i era ru\u015fine de ceilal\u0163i oameni, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i venia s\u0103 crezi, c\u0103 el se desf\u0103teaz\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi poate tir\u0103ni sermanele vite.<\/p>\n

Femeea lui din multele b\u0103t\u0103i ajunsese a fi schil\u0103vit\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een sept\u0103m\u00e2na cea din urm\u0103, c\u00e2nd era s\u0103 eas\u0103 la biseric\u0103 cu pruncul ce\u2019l n\u0103scuse, c\u0103p\u0103t\u0103 lovitura cea de pe urm\u0103. Atunci se \u00eent\u00e2mplase s\u0103 peard\u0103 o cheie, care el neafl\u00e2nd\u2019o, o apuc\u0103 de p\u0103r din pat, \u015fi t\u00e2r\u00e2ndu\u2019o p\u00e2n\u0103 la u\u015f\u0103, acolo o puse cu grumazii pe prag \u015fi apuc\u0103 ferestreul cu care \u00eei amenin\u0163\u0103\u2019 c\u0103\u2019i va t\u0103ia g\u00e2tul.<\/p>\n

C\u00e2nd pedepsia pe pruncii s\u0103i, \u015fi aceasta se \u00eent\u00e2mpla foarte des, atunci le lega m\u00e2inile la spate, \u00eei ac\u0103\u0163a de o grind\u0103, \u015fi \u00eei b\u0103tea cu o fune \u00eentreit\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eei apuca boala, care scoate spume la gur\u0103.<\/p>\n

O slujitoare pe care o afl\u0103 t\u0103ind iarb\u0103 \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 a sa, o b\u0103tu astfeliu, \u00eenc\u00e2t remase f\u0103r\u0103 sim\u0163ire \u015fi abia prin iste\u0163imea\u00a0 doctorilor \u00ee\u015fi mai putu veni ceva \u00een fire.<\/p>\n

C\u00e2nd b\u0103ga de seam\u0103 c\u0103 i se fur\u0103 poamele din gr\u0103din\u0103 \u015fi \u00eentocmia ne\u015fte pu\u015fti, care se slobod de sine, \u015fi se nec\u0103jia diminea\u0163a c\u00e2nd vedea c\u0103 nu se pu\u015fc\u0103 nime.<\/p>\n

Amenin\u0163area lui cea de ob\u015fte era: a\u015fteapt\u0103 numai c\u0103\u2019mi vei c\u0103dea tu \u00een m\u00e2n\u0103, \u015fi o s\u0103 te taiu buc\u0103\u0163i de oal\u0103! De te\u2019a\u015fu putea prinde, c\u0103 atunci \u015ftiu c\u0103 \u0163\u2019a\u015fi \u00eenv\u00e2rti cu\u0163itul \u00een m\u0103runtaie\u2019\u0163i.<\/p>\n

Rudele \u00eei spunea, c\u0103 el n-o s\u0103 aib\u0103 sf\u00e2r\u015fit bun, de cumva nu se va p\u0103r\u0103si de tir\u0103niile ce \u00eentreprinde. Dar ce le r\u0103spundea? Ce\u2019mi pas\u0103, odat\u0103 tot trebuie s\u0103 moriu, apoi mie una\u2019mi este, de voi muri pe pat, sau \u00een furci, la gr\u0103dina corbilor.<\/p>\n

Un astfeliu de om trebuie s\u0103 fie avut o cre\u015ftere deosebit\u0103, c\u0103ci ori \u015fi c\u00e2t gre\u015fe\u015fte natura, d\u00e2nd unuia o inim\u0103 mai v\u00e2rtoas\u0103 dec\u00e2t st\u00e2nca din munte, totu\u015fi judec\u00e2nd dup\u0103 faptele acestui neom, e silit moralistul s\u0103 recunoasc\u0103, c\u0103 o cre\u015ftere bun\u0103 e \u00een stare a face \u015fi din leu oie bl\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

Mult \u00eemi b\u0103tuium capul, s\u0103 aflu ceva daturi despre cre\u015fterea ce putu avea aceast\u0103 fear\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u00een tinere\u0163ele sale; \u00een urm\u0103 d\u0103duiu peste un b\u0103rbat, care \u00eembl\u0103 deodat\u0103 la \u015fcoal\u0103 cu acest Dionisie. Acela \u00eemi spuse, c\u0103 omul, despre care vorbim, avu un p\u0103rinte, Dumnezeu s\u0103\u2019l ierte \u2013 care era cunoscut de tiran \u015fi de turbur\u0103toriu. Doi fii ce mai avuse afar\u0103 de acesta, de groaya t\u0103t\u00e2ne\u2019s\u0103u au fost sili\u0163i s\u0103 iea lumea \u00een cap. Spuindu-mi el acestea, \u00eel \u00eentrebaiu nu cumva ar \u015fti s\u0103 spuie pe larg chipul cu care trata tat\u0103\u2019s\u0103u pe Dionisie, \u00eenc\u0103 \u00een tinere\u0163e.<\/p>\n

El \u00eemi respunse, c\u0103 \u015ftie, fiindc\u0103 fusese vecin cu el u\u015f\u0103 de u\u015f\u0103. \u00cemi aduc aminte \u2013 zice el \u2013 c\u0103 acest Dionisie, c\u00e2nd era b\u0103iet mic, afla o mare desf\u0103tare a\u2019\u015fi face juc\u0103rii cu pui de paseri. Tat\u2019s\u0103u, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 fiiul afl\u0103 at\u00e2ta desf\u0103tare \u00een paseri, \u00eei aducea colea pe la Pa\u015fti cuiburi de paseri cu pui mici \u015fi golani \u015fi c\u0103 el \u00eensu\u015fi alfa o mare pl\u0103cere, c\u00e2nd vedea, c\u0103 fiiul s\u0103u smulge penele din aripile paserilor, le taie picioarele, le taie aripile, le s\u00e2ngereaz\u0103 \u015fi apoi le las\u0103 s\u0103 sboare. \u00cei aduna mai \u00eencolo c\u00e2ni \u015fi pisice, pe care le chinuia \u015fi le tir\u0103nia \u00een vederea tat\u0103lui s\u0103u, care \u00eei l\u0103uda curagiul \u015fi inima cea de b\u0103rbat. Tat\u2019s\u0103u \u0163inea porumbi, iar puii dup\u0103 ce le \u00eentorcea aripile, \u00eei d\u0103dea lui Dionisie s\u0103 se joace cu ei. C\u00e2nd era s\u0103 taie paseri pentru buc\u0103t\u0103rie, atunci era \u015ftiut, c\u0103 tat\u0103-s\u0103u totdeauna chiema pe fiul s\u0103u Dionisie, ca s\u0103 vad\u0103, cum se cruciaz\u0103 acelea p\u00e2n\u0103 s\u0103 moar\u0103. Dar \u00eentr\u2019adins le t\u0103ia g\u00e2tul r\u0103u, ca s\u0103 le mai poat\u0103 tortura; c\u0103ci apoi le slobozia prin curte \u015fi r\u00e2dea pe moarte de \u00eempreun\u0103 cu ffiul s\u0103u, v\u0103z\u00e2nd cum fugea g\u0103inele str\u00e2mb, c\u0103dea, \u015fi iar se scula.<\/p>\n

Dac\u0103 a fost a\u015fa treaba, g\u00e2ndeam \u00een cugetul meu, apoi nu e mirare, dac\u0103 din Dionisie se alease un astfeliu de tiran. Dac\u0103 odat\u0103 pruncul s\u2019a demoralizat \u00eentr-at\u00e2ta, \u00eenc\u00e2t nu\u2019i pas\u0103 de sber\u0103tul unui c\u00e2ine pe care \u00eenc\u0103 \u00eel doare, ca \u015fi pe noi, ba \u00eenc\u0103 afl\u0103 desf\u0103tare \u015fi mul\u0163\u0103mire \u00een t\u00e2nguirea\u00a0 unei paseri, ce \u00eenc\u0103 are via\u0163\u0103, de care cu greu se desparte, atunci din unul ca acela cu vreme nu se poate alege alt ceva, dec\u00e2t un tiran, un omor\u00e2toriu de vite \u015fi mai \u00een urm\u0103 \u015fi de oameni. S\u0103 c\u0103ut\u0103m pu\u0163in \u00een pregiur de noi, \u015fi ne vom convinge.<\/p>\n

George: I guess the director will appreciate the theatre of old Romanian from German with craft of torture til today, paralel to acting items suggested in\u00a0 more than one space for visualisations.<\/p>\n

Keith: Torturing history can outcome both theatre and language.<\/p>\n

George: You know that as American or as a connoiseur of Ardelenians?<\/p>\n

Keith:Both again.<\/p>\n

George: I heard you, you wouldn\u2019t enjoy a museum on Manta Ro\u015fie, in Iassy, in the house of hangman, with his remainings, toward the pogrom ground. This Dionisie \u2013 Thracian with tragoi \u2013 was pushed from child Christ love for birds. It can be a video, something, with orthograhy and diction of the cannibal.<\/p>\n

Keith: Balkan.<\/p>\n

Cocoana Stanca era de legea pravoslavnic\u0103 \u015fi doria ca zelul care ea \u00eel avuse c\u0103tre aceast\u0103 lege s\u0103 treac\u0103 mo\u015ftenire \u015fi la fiii s\u0103i. Din nenorocirea ea credea, c\u0103 acest scop frumos nu \u015fi\u2019l poate ajunge altfeliu, dec\u00e2t dac\u0103 va zugr\u0103vi pe Dumnezeu \u00eenaintea copiilor s\u0103i ca pe un egoist, care ur\u0103\u015fte pe to\u0163i ceilal\u0163i oameni carii nu sunt pravoslavnici, sau cre\u015ftini dup\u0103 cum zicea ea.<\/p>\n

Deci c\u00e2nd voia a\u2019i deprinde \u00een credin\u0163\u0103, n\u2019afla cu cale s\u0103 zic\u0103, cum zise Hristos, c\u0103 Dumnezeu este tat\u0103l tuturor oamenilor, ci \u00eel \u00eenv\u0103\u0163a: c\u0103 Dumnezeu este p\u0103rinte numai al pravoslavnicilor \u015fi c\u0103 pe to\u0163i cei de alt\u0103 lege \u00eei d\u0103 diavolului spre munca cea de veci.<\/p>\n

La \u00eenceput b\u0103ga de seam\u0103 spre cel mai mare al s\u0103u n\u0103caz, c\u0103 pruncii ar ar\u0103ta un feliu de \u00eempetrire, Maria, feti\u0163a ei cea mai mare i se \u00eemportivi odat\u0103 zic\u00e2nd, c\u0103 ea cunoa\u015fte at\u00e2\u0163a oameni cinsti\u0163i \u00eentre catolici, luterani, calvini, ba \u015fi \u00eentre evrei, carii locuiesc \u00eempregiurul nostru, cum se poate dar, ca ace\u015fti oameni cinsti\u0163i \u015fi cu frica lui Dumnezeu, carii nu fac nim\u0103rui nici un r\u0103u, s\u0103 fie os\u00e2ndi\u0163i de c\u0103tre Dumnezeu la muncile de veci? Mum\u0103-sa \u00eenc\u0103 se sili a\u2019i dovedi din deosebitele locuri ale sfintei scripturi, cumc\u0103 singur\u0103 legea pravoslavnic\u0103 este legea cea adev\u0103rat\u0103, \u015fi c\u0103 c\u00e2nd ar vrea oamenii, ar putea fi to\u0163i de aceast\u0103 lege, prin urmare c\u0103 n\u2019ar avea cuv\u00e2nt a se pl\u00e2nge \u00eenaintea lui Dumnezeu, pentru c\u0103 i\u2019a os\u00e2ndit, de vreme ce ei n\u2019au vrut s\u0103 se foloseasc\u0103 de acea libertate (slobozenie).<\/p>\n

Fiul ei Mihail avu \u00eentr\u2019o zi curaj a\u2019i spune curat, c\u0103 \u00eensu\u015fi sf\u00e2ntul apostol Petru ar fi zis: \u201e\u00cen ori ce popor, acela care se teme de Dumnezeu \u00ee\u015fi face voia lui, \u00eei este lui pl\u0103cut\u201d, prin urmare, c\u0103 Hristos \u00een zioa judec\u0103\u0163ii lumii nu va \u00eentreba de a fost cineva drept credincios, luteran, reformat, catolic, s\u00e2rbu sau turc \u015f.a., ci de s-a purtat cu dragoste \u015fi cu milostivire c\u0103tre aproapele s\u0103u?<\/p>\n

Pentru aceast\u0103 obr\u0103znicie a \u015fi c\u0103p\u0103tat s\u0103rmanul b\u0103iat o palm\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, carea folosi cel pu\u0163in \u00eentr\u2019at\u00e2ta, \u00eenc\u00e2t nu-i mai veni \u00een minte a sup\u0103ra pe mum\u0103-sa cu asemenea \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Ca s\u0103 le poat\u0103 p\u0103zi con\u015ftiin\u0163a cu at\u00e2t mai strins, se sili muma a le c\u00e2\u015ftiga un \u00eenv\u0103\u0163\u0103toriu de cas\u0103. Mai \u00eent\u00e2i i se recomand\u0103 un b\u0103rbat de\u015ftept \u015fi pl\u0103cut, care petrecuse doi ani \u00eentregi \u00een o alt\u0103 cas\u0103 cu deprinderea pruncilor \u00eenaint\u00e2ndu\u2019i foarte bne\u00a0 at\u00e2t \u00een cuno\u015ftin\u0163e, c\u00e2t \u015fi \u00een purtarea moral\u0103. Femeea se plecase \u00een a\u2019l priimi \u015fi a\u2019\u015fi \u00eencrede copiii \u00een grija \u015fi manuducerea lui. Dar \u00een sf\u00e2r\u015fit spre marea sa norocire afl\u0103, c\u0103 acela ar fi umblat la biserica catolicilor. Acum s\u0103 o fie v\u0103zut cineva cum mul\u0163\u0103mia lui Dumnezeu, c\u0103 a sc\u0103pat\u2019o de acea nenorocire, carea era s\u0103 dea peste capetele copiilor s\u0103i.<\/p>\n

\u00cen zioa urm\u0103toare \u00ee\u015fi tocmi pe D. Acsentie de \u00eenv\u0103\u0163etoriu fiilor s\u0103i. Omul acesta e cre\u015ftin bun, pu\u0163intel cam s\u0103lbatic \u00een n\u0103ravurile sale, \u00een apuc\u0103turi timpit, de priceput \u00eenc\u0103 nu pricepe prea mult, dar aceea nu stric\u0103 nimic, c\u0103ci cel pu\u0163in e pravoslavnic, prin urmare con\u015ftiin\u0163a ei poate fi lini\u015ftit\u0103 \u00een privin\u0163a m\u00e2ntuirei sufletelor copiilor s\u0103i. Cu toate c\u0103 unii \u00eennoitori se \u00eencercar\u0103 a\u2019i demonstra c\u0103 m\u00e2ntuirea sufletului ar sta \u00eentr-o pricepere bun\u0103 \u015fi \u00eentr\u2019o cur\u0103\u0163enie a inimei, ea \u00eens\u0103 prin astfeliu de basne nu\u2019\u015fi e\u015fi din c\u0103rarea sa \u015fi rem\u00e2ne statornic\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 credin\u0163a sa, carea \u00eei spune c\u0103 m\u00e2ntuirea sufletului st\u0103 numai \u00een credin\u0163a ei str\u0103veche.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 acum a \u015fi ajuns a se bucura de prop\u0103\u015firea ce fac pruncii s\u0103i \u00een \u00eenv\u0103\u0163area credin\u0163ei; c\u0103ci ei \u00eencepur\u0103 a ur\u00e2 pe to\u0163i carii nu sunt de religia sa, \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u00een anul trecut ca s\u0103 moar\u0103 un str\u0103in, ce era tot de acel s\u00e2nge, \u00eens\u0103 nu de aceea\u015fi m\u0103rturisire a credin\u0163ei, feciorul ei cel mai mare fu cel din t\u00e2i, care se opuse, ca str\u0103inul s\u0103 nu se morm\u00e2nteze prin preo\u0163ii de acolo, nici \u00een \u0163intirimul lor, ca nu cumva s\u0103 se mu\u015fte mor\u0163ii \u00eentre sine. Pentru aceast\u0103 fapt\u0103 \u00eel \u015fi binecuv\u00e2nt\u0103 Stanca, c\u00e2nd era pe patul mor\u0163ii ar\u0103t\u00e2ndu\u2019\u015fi mul\u0163umirea ce o simte pentru apropierea acelui minut dorit, \u00een care va vedea pe to\u0163i cei de alt\u0103 lege arz\u00e2nd \u00een cazanul cel \u00eemplut cu foc \u015fi cu pucioas\u0103.<\/p>\n

George: Through belief to the cannibalism of the dead.<\/p>\n

Keith: A kind of saying. In fact, so many vampires and blood in movies.<\/p>\n

George: In politics, as well.<\/p>\n

Me\u015fterul Pavel era curios peste toat\u0103 \u00eenchipuirea. El c\u00e2nd ar fi avut a cere ceva de la Dumnezeu, negre\u015fit c\u0103 nu cerea alta, dec\u00e2t ca s\u0103\u2019i stea \u00een putin\u0163\u0103 a \u015fti ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 peste zi \u00een toate casele vecinilor s\u0103i. Dat fiind c\u0103 nu \u015ftiea pe ce cale ar fi a se c\u00e2\u015ftiga aceasta, hot\u0103r\u00ee, ca s\u0103-\u015fi fac\u0103 din fiul s\u0103u spion (iscoditor).<\/p>\n

Gheorghie, a\u015fa se chema acela, lua \u00eens\u0103rcinare de c\u00e2te ori se \u00eent\u00e2mpla ca vreunul din vecinii s\u0103i s\u0103 \u00eentreprind\u0103\u00a0 vreo c\u0103l\u0103torie \u2013 a se plimba pe dinaintea u\u015fei vecinului \u00een sus \u015fi \u00een jos, \u015fi a fi cu luare aminte, cine intr\u0103 \u015fi cine ese de acolo \u00een lipsa b\u0103rbatului. Dac\u0103 afla, c\u0103 \u00eentr\u2019o cas\u0103 alearg\u0103 servitoarea\u00a0 \u00een sus \u015fi \u00een jos, sau dac\u0103 lumin\u0103rile da o flac\u0103r\u0103 mai mare, ori dac\u0103 vedea, c\u0103 sunt trase perdelele \u015fi e vorb\u0103 mult\u0103, atunci flac\u0103ra mai mare, atunci de loc trimitea pe Gheorghie, ca s\u0103 afle ce s\u2019a \u00eent\u00e2mplat acolo. De era zioa, atunci b\u0103ietul avea voie a cere de acolo vreun lucru \u00eemprumutat, sau \u00eentreba dup\u0103 ceva; iar\u0103 de era seara, atunci trebuia s\u0103 asculte pe la ferestrii, sau dac\u0103 era cu putin\u0163\u0103, s\u0103 intre \u00een\u0103untru \u015fi s\u0103 se fac\u0103 nev\u0103zut printre oamenii acelei case.<\/p>\n

Dintru \u00eenceput Gheorghie istorisi toate cu credin\u0163\u0103 ce afl\u0103 \u015fi ce v\u0103zu. Dar mai t\u00e2rziu lu\u00e2nd \u00een b\u0103gare de seam\u0103 c\u0103 curiozitatea tat\u0103-s\u0103u cu mult este mai mare, c\u0103 despre un lucru \u00eei pune c\u00e2te zece \u00eentreb\u0103ri: cum? ce feliu? Cine? C\u00e2nd? Unde? \u015f.a. \u015fi c\u0103 toat\u0103 fa\u0163a lui se preface, c\u00e2nd aude ceva r\u0103u despre oameni: a\u015fa Gheorghie nevr\u00e2nd a perde aceast\u0103 norocire din m\u00e2n\u0103 se \u00eentocmi \u00een istoriile sale dup\u0103 gustul tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n

De spunea, c\u0103 cutare femeie priimi visit\u0103 de la o vecin\u0103, \u00een lipsa b\u0103rbatului s\u0103u, atunci vedea c\u0103 un ce asemenea nu-l mul\u0163ume\u015fte nici dec\u00e2t curiositatea, nezic\u00e2nd el altceva, dec\u00e2t: a\u015fa, a\u015fa! Spuindu\u2019i \u00eens\u0103, c\u0103 la aceea\u015fi femeie ar fi intrat un b\u0103rbat str\u0103in, \u015fi c\u0103 ea cu acela ar fi r\u00e2s \u015f\u2019ar fi petrecut, atunci \u00eel vedeai ascu\u0163indu-\u015fi urechile ca iepurii, ca \u015fi c\u00e2nd ar voi s\u0103\u2019i tot spuie de acelea.<\/p>\n

Nici \u00eens\u0103 \u00eei era mai pl\u0103cut, dec\u00e2t c\u00e2nd auzia, c\u0103 cutare b\u0103rbat se ceart\u0103 cu femeea sa, sau c\u0103 li s\u2019ar fi \u00eent\u00e2mplat ceva neor\u00e2nduial\u0103.<\/p>\n

\u015etim c\u0103 b\u0103ie\u0163ii au din fire o plecare de a se face altora pl\u0103cu\u0163i! Deci Gheorghie v\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u00eenaintea tat\u0103lui s\u0103u cu nimic se poate face mai pl\u0103cut, dec\u00e2t dac\u0103 va vorbi pe al\u0163ii de r\u0103u, a\u015fa se sili din toate puterile a aduce la \u00eendeplinire aceast\u0103 art\u0103 mi\u015f\u0103loas\u0103, \u00een care el \u00een scurt timp f\u0103cu astfeliu de naintare, \u00eenc\u00e2t pe de o parte tat\u0103l s\u0103u primia raporturi despre toate trebile din cas\u0103le vecinilor s\u0103i, iar pe de alta n\u2019a fost vecin sau vecin\u0103, care s\u0103 poat\u0103 sc\u0103pa cu fa\u0163\u0103 curat\u0103 de c\u0103tre spionirea acestui baiet r\u0103u dedat.<\/p>\n

Nefericitul \u00eentru at\u00e2ta se ded\u0103 cu aceast\u0103 crim\u0103 ur\u00e2t\u0103, \u00eenc\u00e2t nici acum la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u0163e se poate desp\u0103r\u0163i de ea. Despre nime nu\u2019l auzi vorbind de bine, la toat\u0103 lumea se sile\u015fte a\u2019i afla sc\u0103deri \u015fi vi\u0163iuri. Nu trece o sept\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een carea s\u0103 nu dea el caus\u0103 de ceart\u0103 la unul sau la altul din vecini; ce e drept, c\u00e2teodat\u0103 i se \u00eenfund\u0103 minciunele, \u00eel trag la judecat\u0103, \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nu odat\u0103, de pl\u0103ti sumuli\u0163e frumoase drept pedeaps\u0103 pentru calomnie: cl\u0103vetire: ni\u015fte prieteni \u00een zilele trecute preferind\u00a0 calea cea mai scurt\u0103, \u00eel apucar\u0103 \u015fi-l b\u0103tur\u0103 bine; dar cine ce \u00eenva\u0163\u0103, moartea\u2019l desva\u0163\u0103. El a fost \u015fi rem\u00e2ne un clevetitoriu acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30, cum era \u00een cea de zece ani.<\/p>\n

Pe nime nu-l vorbe\u015fte mai mult de r\u0103u dec\u00e2t pe \u00eensu\u015fi tat\u0103l s\u0103u. Acela dup\u0103 cuvintele lui, a fost un om tic\u0103los, simplu \u015fi prost.<\/p>\n

De acestea auzind tat\u0103l s\u0103u, se zice \u2013 c\u0103 s\u2019ar fi pl\u00e2ns c\u0103tre ni\u015fte oameni zic\u00e2nd: aceea e resplata ostenelelor mele ce am pus pentru cre\u015fterea lui, c\u0103 acum la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e s\u0103 m\u0103 vorbiasc\u0103 de r\u0103u, s\u0103 m\u0103 clevetiasc\u0103! N-a citit el din Sirax, c\u0103 ho\u0163ul e bl\u0103st\u0103mat, \u00eens\u0103 clevetirorul de zece ori mai mult?<\/p>\n

George: Spion-iscoad\u0103, calomnie-cleveteal\u0103, simplu-prost in line with libertate-slobozie.<\/p>\n

Keith: While stories remain with the original.<\/p>\n

George: As for modelling answers of humorous loan.<\/p>\n

Keith: Cre\u015ftere<\/em> is alone by the time being it\u2019s ok.<\/p>\n

George: Try Un resunet.<\/em><\/p>\n

Cocoanei Mari\u0163a i se n\u0103scu o copili\u0163\u0103, model de frumse\u0163\u0103 \u015fi de s\u0103n\u0103tate. O fa\u0163\u0103 r\u0103tund\u0103 \u015fi plin\u0103, ochi vii, o coloare s\u0103n\u0103toas\u0103, un pept lat, boltit, o talie dreapt\u0103 ca f\u0103clia, acestea erau \u00eensu\u015firile, prin care se distingea de toate b\u0103ie\u0163elele ce era de plasa ei. B\u0103rbatul Mari\u0163ei plin de foc \u015fi s\u0103n\u0103tate, a c\u0103rui privire \u00ee\u0163i da s\u0103 pricepi c\u0103 prin vinele lui cercuie\u015fte \u00eenc\u0103 s\u00e2nge din timpul cavalerilor, nu se putea s\u0103tura de dragostea ce avea c\u0103tre acel \u00eengerel, o s\u0103ruta, o lua \u00een bra\u0163e, \u00eei c\u00e2nta, s\u0103ria cu ea prin cas\u0103, \u015fi zicea adeseori, Eliso! tu \u00eenc\u0103 o s\u0103 faci onoare familiei mele.<\/p>\n

Mari\u0163ei \u00eens\u0103 i se p\u0103rea, c\u0103 ar avea de a \u00eendrepta multe la acea b\u0103ie\u0163ic\u0103. \u00cent\u00e2i nu-i pl\u0103cea fa\u0163a cea viie, rumen\u0103 \u015fi plin\u0103, \u015fi zicea des c\u0103 b\u0103ie\u0163ica ei nu sem\u0103na a fat\u0103 de domn ci de \u0163\u0103ran. Dar dintru toate nu se putea \u00eemp\u0103ca cu talia ei zic\u00e2nd, c\u0103 ar fi prea gras\u0103. B\u0103rbatul se afla \u00een post ost\u0103\u015fesc. Deci \u00eendat\u0103 ce \u00eei sosia aceluia o dem\u00e2ndare ca s\u0103 mearg\u0103 la regiment, cocoana se sili a ajuta ici colea, unde i se p\u0103rea c\u0103 buna natur\u0103 a f\u0103cut vreo gre\u015fal\u0103 cu b\u0103ieta sa. Mainainte de toate \u00ee\u015fi \u00eensemn\u0103 o corset\u0103 bun\u0103, \u00een care ar avea s\u0103\u2019i \u00eemble coconi\u0163a \u00een toate zilele a\u015fezat\u0103 \u015fi strins\u0103 pe trup de \u00eensu\u015fi m\u00e2nile mum\u0103-sa.<\/p>\n

Preafire\u015fte, c\u0103 nevinovata fiin\u0163\u0103 trebuiea s\u0103 se supuie, s\u0103 rabde diminea\u0163a c\u00e2nd i o punea, trebuiea s\u0103 o sufere peste zi, m\u0103car c\u0103 numai ea \u015ftiea, cum \u00eei str\u00e2ngea m\u0103runtaiele, cum \u00eei ap\u0103sa crudu\u0163ele costi\u0163e, r\u0103dic\u00e2ndu\u2019i umerii oblu \u00een sus. Lipsa resufl\u0103rii aerului curat, lipsa apetitului, toate acestea le r\u0103bda copili\u0163a f\u0103r\u0103 a clinti m\u0103car , mai pe urm\u0103 se \u00eemvoi \u015fi cu aceea ce\u2019i porunci mum\u0103-sa, ca adec\u0103 s\u0103 \u015fi doarm\u0103 noaptea \u00een astfeliu de ferec\u0103tur\u0103. E mum\u0103-ta,<\/p>\n

\u00a0Cugeta b\u0103ieta \u00een sine \u2013 ai datorie s\u0103 o ascul\u0163i.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani cocoana Mari\u0163a avu bucuria a vedea, c\u0103 ea a schimbat toate \u00een feti\u0163a sa, ce a f\u0103cut buna natur\u0103 cu sminteal\u0103. Coloarea cea vie din fa\u0163\u0103 perise d\u00e2nd loc unei fe\u0163e, ce o \u00eembrac\u0103 trupul, dup\u0103 ce se desparte de suflet; un umer mai r\u0103dicat dec\u00e2t celalalt, \u015fi pe spinarea cea dreapt\u0103 ca lumina, acum se vede r\u00e2dic\u00e2ndu-se un delu\u0163u ce\u2019i zicem ghibu. Am\u0103runtele acestea \u00eens\u0103 le \u015ftiea ascunde Mari\u0163a prin perini\u0163e, c\u0103ptu\u015feli, suliman \u015f.a., \u00eenc\u00e2t tot \u00eei mai rem\u00e2nea c\u00e2mp a se bucura \u00een sine c\u0103 a putut dep\u0103rta din fa\u0163\u0103\u2019i ro\u015fa\u0163a cea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u015fi talia cea necioplit\u0103.<\/p>\n

Acum se re\u00eentoarce \u015fi boierul dela spedi\u0163ia de resboiu \u00een care fusese de at\u00e2ta timp. Inima de tat\u0103 ardea de dorin\u0163a ce o avea spre a \u00eenbr\u0103\u0163i\u015fa pe unica sa fiie dup\u0103 at\u00e2ta lipsire. Deci \u00eendat\u0103 ce se apropie de curtea sa, trecu c\u0103lare pe sub poart\u0103, unde-l \u00eent\u00e2mpin\u0103 o feti\u0163\u0103 palid\u0103 ce sem\u0103na a schilav\u0103.<\/p>\n

Feti\u0163\u0103, \u00eentreb\u0103 el cu ner\u0103bdare, acas\u0103 este coconi\u0163a Eloisa?<\/p>\n

Eu sunt aceea; respunse feti\u0163a.<\/p>\n

Tu, Eloisa? tu fata mea?<\/p>\n

Domnia ta tat\u0103l meu?<\/p>\n

Aii \u00ee\u015fi \u00eentinse feti\u0163a bra\u0163ele \u015fi boierul d\u00e2ndu-se jos de pe cal o \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103, pl\u00e2ng\u00e2nd am\u00e2ndoi: feti\u0163a lacr\u0103mi de bucurie, iar boierul de sup\u0103rare.<\/p>\n

Unde este mama ta, \u00eentreb\u0103 ofi\u0163erul turburat.<\/p>\n

Nu e departe, respunse Eloisa \u2013 \u015fi duse pe tat\u0103l s\u0103u \u00een odaia mumei sale.<\/p>\n

Aceasta, v\u0103z\u00e2ndu\u2019l, s\u0103ri cu bra\u0163ele deschise s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez\u0103.<\/p>\n

El \u00eens\u0103 se retrase cu o r\u0103ceal\u0103 zic\u00e2nd: ce naiba ai f\u0103cut cu Eloisa mea?<\/p>\n

C\u00e2nd m\u2019am dus, am l\u0103sat\u2019o frumoas\u0103 ca un \u00eenger, \u015fi acum o aflu schiload\u0103!<\/p>\n

Cocoana se desvinui \u00een mii de chipuri; el \u00eens\u0103 n\u2019ascult\u0103 nimic, ci ceru s\u0103-i dea ceva de m\u00e2ncare.<\/p>\n

Seara vorbi pu\u0163in, \u015fi se culc\u0103 fiind ostenit de drum. Adoa zi diminea\u0163a porunci feciorului s\u0103\u2019i \u00een\u015fale calul \u015fi se re\u00eentoarse la regiment, f\u0103r\u0103 a\u2019\u015fi lua m\u0103car remas bun de la cocoana pe care o l\u0103s\u0103 \u00eenc\u0103 dormind \u00een pat, \u015fi nici c\u0103 se mai \u00eentoarse.<\/p>\n

Lumea vorbi multe despre Eloisa \u015fi despre sl\u0103biciunile ei cele trupe\u015fti. Ea auzind unele ca acestea se nec\u0103jia \u015fi \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre mum\u0103-sa zicea: acestea am s\u0103 \u0163i mul\u0163\u0103mesc Domnieitale mam\u0103 \u015fi corsetei ce mi ai dat.<\/p>\n

George: Endgroth.<\/p>\n

Keith: Adaos follows.<\/p>\n

G:Nu lua niciodat\u0103 \u00een b\u0103gare de seam\u0103 natura lor.<\/p>\n

K: Ve pres\u0103ra semnin\u0163e la multe rele.<\/p>\n

G: R\u00e2de, c\u00e2nd \u00eei \u00eenfrun\u0163i.<\/p>\n

Se poate perde ascultarea pentru de-a pururea.<\/p>\n

K: Nec\u0103je\u015fte-\u0163i copiii.<\/p>\n

G: Nu da drept copiilor t\u0103i.<\/p>\n

K:Am\u0103r\u0103\u015fte pe pruncii t\u0103i.<\/p>\n

G. F\u0103-\u0163i copiii mincino\u015fi.<\/p>\n

K: F\u0103-te judec\u0103toriu.<\/p>\n

G: F\u0103-\u0163i copiii prea\u00eendresne\u0163i.<\/p>\n

Me\u015fterul Silvestru \u00ee\u015fi d\u0103duse de zece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe b\u0103ie\u0163a\u015ful s\u0103u Onisim la \u015fcoal\u0103. Acum dar voia a\u2019l cerceta ce a \u00eenv\u0103\u0163at. Cum se mir\u0103 \u00eens\u0103, c\u00e2nd v\u0103zu, c\u0103 fiul s\u0103u nu cunoa\u015fete nici o liter\u0103, nu \u015ftie cele zece porunci, nu \u015ftie nici o rug\u0103ciune.<\/p>\n

Bunule Doamne, ce \u015fcoal\u0103 tic\u0103loas\u0103 e aceea! Dar ce ai \u00eenv\u0103\u0163at fiule \u00een \u015fcoal\u0103, dac\u0103 tu nu cuno\u015fti nici o liter\u0103?<\/p>\n

Onisim: Am \u00eenv\u0103\u0163at a auzi sonul literilor.<\/p>\n

Tata: A auzi! ascult\u0103 nebunie de legat dela dascalul, la care e\u015fti silit a\u2019\u0163i da copiii!<\/p>\n

Eu \u015ftiu c\u0103 omul vede literile, dar nu le aude:aici \u00eemi vine s\u0103 nebunesc. A\u015fa dar spune-mi cum auzi tu literile?<\/p>\n

Onisim: \u00cen cuv\u00e2ntul : cap, audu pe a; \u00een pept, audu pe e; \u00een fir, audu pe i; \u00een om audu pe o; \u00een lup, audu pe u; \u015f.a.l.<\/p>\n

Tata: Audu! m\u0103g\u0103rie oarb\u0103! c\u0103ci aceea o poate auzi \u015fi un b\u0103iet de o jum\u0103tate de an, \u015fi apoi ai trebuin\u0163\u0103 s\u0103 o \u00eenve\u0163i \u00een \u015fcoal\u0103? O Dumnezeule! \u015e-au perdut dasc\u0103lii mintea, dac\u0103 v\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 pe voi astfeliu de nebunii! Spune\u2019mi dar ce ai \u00eenv\u0103\u0163at pe din afar\u0103?<\/p>\n

Onisim: Pe din afar\u0103 am o pele, \u00een care sunt g\u0103urici mici ce se numesc pori, prin carii resufl\u0103 trupul, pe pelea capului sunt peri, la degetile m\u00e2inilor \u015fi ale picioarelor cresc din pele unghii.<\/p>\n

Tata: Taci, c\u0103\u2019mi ajunge! A\u015fa dar aceea va s\u0103 zic\u0103 la voi a \u00eenv\u0103\u0163a pe din afar\u0103! Tu trebuie dar s\u0103 mergi la \u015fcoal\u0103, pentru ca s\u0103 \u015ftii, c\u0103 ai pele? P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ai \u00eenv\u0103\u0163at tu aceea poate c\u0103 vei fi m\u00e2ncat \u015fi nuiele! Dasc\u0103lii trebuie s\u0103 fie to\u0163i nebuni. Dar nici \u201eOdat\u0103 unul\u201d nu l-ai \u00eenv\u0103\u0163at pe din afar\u0103?<\/p>\n

Onisim: \u201eOdat\u0103 unul\u201d nu l-am \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n

A\u015fa dar ce \u015ftii tu? Tu nu \u015ftii nici num\u0103ra?<\/p>\n

Onisim: Ba foarte mult. Unul \u015fi cu unul face doi. O jum\u0103tate este o parte din unul, c\u00e2nd va fi \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een do\u0103 p\u0103r\u0163i. Unul e jum\u0103tate din doi, doi cu unul fac trei. Unul \u015fi cu o jum\u0103tate din unul, e jum\u0103tate dreapt\u0103 din trei. Unul e a treia parte din trei. Trei mai pu\u0163in cu unul, face doi. Trei mai pu\u0163in cu unul\u00a0 \u015fi cu jum\u0103tate, face unul \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

Tata: Ajunge. Ascult\u0103 fiul meu, spune tu dascalilor t\u0103i, c\u0103 eu nu voiu, ca tu s\u0103 \u00eenve\u0163i nebuniile acele. Tu s\u0103 \u00eenve\u0163i psalmii vecernii de rost, s\u0103 \u00eenve\u0163i catehisul, \u015fi apoi acolo la urm\u0103 se afl\u0103 \u015fi tabla cu: \u201eodat\u0103 unul\u201d. De\u2019mi ai fi \u00eenv\u0103\u0163at tu p\u00e2n\u0103 acum acestea, aici \u0163\u2019a\u015f dat un zeceriu.<\/p>\n

George: Our arrangement could be titled\u00a0 \u201eodat\u0103 unul\u201d, as for God.<\/p>\n

Keith: Un r\u0103sunet.<\/p>\n

G: Dem\u00e2ndare ( demander) p\u0103rinteasc\u0103.<\/p>\n

K: Trecerea omului de la slobozenie la moral.<\/p>\n

G: Cre\u015fterea face toate.<\/p>\n

K: Dup\u0103 multe izvoar\u0103.<\/p>\n

G: Omul frumos.<\/p>\n

K: \u00cen mun\u0163i e libertate.<\/p>\n

G: De mult au protestat istoria.<\/p>\n

K: Pl\u0103vi\u0163i ca mine.<\/p>\n

G: I\u2019ll write again but to you, Bulgarian, tranka-flianka, baba Stanka, optimi. Cincizecimi, prin bun\u0103voin\u0163a domnului dr. Kopitar, duae lingue Italica et Valachica, dans la langue daco-romane, lingua rustica, non leguntur, octo\/opt, sol\/soare, cervuus\/cerb.<\/p>\n

K: Budai-Deleanu.<\/p>\n

G: You did translate some of his verses .<\/p>\n

K: Such as:<\/p>\n

G: Innate feeling.<\/p>\n

K: Eclairer une langue par une autre, avec Saussure.<\/p>\n

G: Toujours ou jamais du roumain.<\/p>\n

K: Again on Manta Ro\u015fie?<\/p>\n

G: Better Latin mania.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>
<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Mure\u0219anu * ICOANA\u00a0 CRE\u0218TERII   New partner: Bharatiya Vidya Bhavan \u2013 New Delhi Colocviu (draft) To Dr. Shashi Bala [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27753"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27756,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27753\/revisions\/27756"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}