{"id":27841,"date":"2016-11-14T17:16:18","date_gmt":"2016-11-14T17:16:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27841"},"modified":"2016-11-14T17:26:40","modified_gmt":"2016-11-14T17:26:40","slug":"prof-mircea-botis-pr-stavr-radu-botis-activitatea-desfasurata-de-catre-preotul-vasile-lucaciu-in-america-in-scopul-realizarii-marii-unitati-nationale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/11\/14\/prof-mircea-botis-pr-stavr-radu-botis-activitatea-desfasurata-de-catre-preotul-vasile-lucaciu-in-america-in-scopul-realizarii-marii-unitati-nationale\/","title":{"rendered":"Prof. Mircea Boti\u015f, Pr.stavr. Radu Boti\u015f – Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de c\u0103tre preotul Vasile Lucaciu \u00een America \u00een scopul realiz\u0103rii Marii Unit\u0103\u0163i Na\u0163ionale"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de c\u0103tre preotul Vasile Lucaciu \u00een America \u00een scopul realiz\u0103rii Marii Unit\u0103\u0163i Na\u0163ionale<\/h2>\n


\n<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

<\/h1>\n

Prof. Mircea Boti\u015f
Pr.stavr. Radu Boti\u015f<\/h4>\n

 <\/p>\n

Personalitate politic\u0103 complex\u0103 a epocii sale, Dr. Vasile Lucaciu, s-a situat \u00een prim-planul marilor evenimente sociale, politice \u015fi na\u0163ionale, valorific\u00e2nd la maximum condi\u0163iile existente pentru cauza poporului rom\u00e2n. A \u015ftiut mai bine dec\u00e2t nimeni altul s\u0103 conceap\u0103 solu\u0163ii realiste, specifice de la caz la caz, pe care le-a integrat \u00een ansamblul strategiei \u015fi tacticii generale, \u00een vederea realiz\u0103rii obiectivelor propuse.<\/strong><\/p>\n

Preotul \u015fi omul politic au f\u0103cut cas\u0103 bun\u0103 \u00een cadrul acelea\u015fi persoane \u00eentruc\u00e2t, nu de multe ori a folosit biserica pentru a-\u015fi expune cu propriile argumente ideile mobilizatoare pentru preg\u0103tirea \u015fi \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri.<\/strong><\/p>\n

Participant activ la realizarea \u015fi activarea Memorandumului (1892), al\u0103turi de Ion Ra\u0163iu \u015fi George Pop de B\u0103se\u015fti, la activarea spiritului politic a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni \u00een cadrul Conferin\u0163ei de la Sibiu din anul 1905,Vasile Lucaciu va ac\u0163iona ca nimeni altul pentru a sluji interesele neamului \u00een perioada \u00een care a fost preg\u0103tit\u0103 Marea Unire.<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul primului r\u0103zboi mondial a militat \u00een direc\u0163ia intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta. Particip\u0103 \u00een calitate de pre\u015fedinte al Ligii pentru unitatea politic\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor\u201d la diferite manifesta\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163i politice. Din vara anului 1916 ac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi de la tribuna parlamentului Rom\u00e2niei, av\u00e2nd rolul, conform lui Octavian Goga, \u201ede factor determinant al ideii care trebuia s\u0103 aprind\u0103 flac\u0103ra r\u0103zboiului de dezrobire, dar salv\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp pe seama umanit\u0103\u0163ii \u015fi demnitatea rom\u00e2nismului din Ardeal\u201d. Odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antanta, la 14 august 1916, Vasile Lucaciu depune mari eforturi pentru organizarea celor 25.000 de transilv\u0103neni refugia\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentr-o unitate de voluntari ai armatei rom\u00e2ne, ca \u015fi a prizonierilor de r\u0103zboi ardeleni, din Rusia, Italia, Serbia \u015fi Fran\u0163a, \u00eenrola\u0163i ini\u0163ial \u00een armatele austro-ungare. Aducerea \u00een Rom\u00e2nia a acestor prizonieri se impunea din considerente superioare na\u0163ionale. Fiind \u00een Regat \u015fi, eventual f\u0103c\u00e2nd parte din armata rom\u00e2n\u0103, s-ar cultiva \u00een ei spiritul de solidaritate \u015fi li s-ar trezi con\u015ftiin\u0163a de unitate \u015fi m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103, at\u00e2t de necesare genera\u0163iilor care vor s\u0103 lupte sub stindard na\u0163ional. Este raportul unui grup de rom\u00e2ni refugia\u0163i din Ardeal, \u00een frunte cu Vasile Lucaciu, Dr. Ioan Nistor, Octavian T\u0103sl\u0103uanu sau Onisifor Ghibu.<\/strong><\/p>\n

Ini\u0163iativa cuprinderii rom\u00e2nilor transilv\u0103neni \u015fi bucovineni \u00een r\u00e2ndurile armatei rom\u00e2ne \u015fi lupta efectiv\u0103 cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 pentru eliberarea rom\u00e2nilor subjuga\u0163i, ca \u015fi extinderea acesteia asupra rom\u00e2nilor din Rusia, au creat premisele pentru succesele din vara anului 1917 de la M\u0103r\u0103\u015fti, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz.<\/strong><\/p>\n

\u00cen noile condi\u0163ii istorice, constat\u00e2nd c\u0103 propaganda noastr\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate este foarte slab\u0103, guvernul rom\u00e2n a decis s\u0103 trimit\u0103 \u00een mai multe state aliate sau neutre (Fran\u0163a, Rusia, S.U.A, Italia, Anglia, Elve\u0163ia) misiuni politice, cu scopul de a face cunoscute revendic\u0103rile noastre \u00een Occident. Una din primele ac\u0163iuni \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie a reprezentat-o trimiterea de c\u0103tre guvernul rom\u00e2n \u00een aprilie 1917 a unei Misiuni Patriotice Na\u0163ionale neoficiale \u00een S.U.A av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe Vasile Lucaciu. Poate c\u0103 alegerea acestuia nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi, \u00een contextul \u00een care, Lucaciu \u00eei avea stabili\u0163i acolo pe Constantin Lucaciu, fratele s\u0103u, pe Epaminonda Lucaciu, fiul \u015fi pe cumnatul s\u0103u, Gheorghe Barbul.<\/strong><\/p>\n

Vasile Lucaciu s-a bucurat de o larg\u0103 audien\u0163\u0103 nu numai \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor din America ci \u015fi \u00een ale unor largi cercuri politice americane, reu\u015find s\u0103 prezinte cu mare succes dezideratele na\u0163ionale ale poporului rom\u00e2n, legitimitatea f\u0103uririi statului na\u0163ional unitar, liber \u015fi independent. Astfel, la \u00eentrunirile populare ce au avut loc la Cleveland-Ohio, Yongstown, Trenton, Boston, Baltimore, Chicago, a ie\u015fit \u00een eviden\u0163\u0103 talentul de mare orator al p\u0103rintelui Lucaciu, care a fascinat \u015fi entuziasmat \u00eentreaga sa asisten\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

La 2 iulie 1917, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a fost primit\u0103 la Casa Alba, de c\u0103tre secretarul de stat Robert Lansing, unde Vasile Lucaciu, \u00eentr-o alocu\u0163iune plin\u0103 de con\u0163inut a expus scopul patriotic al Misiunii condus\u0103 de c\u0103tre el, ca \u015fi situa\u0163ia critic\u0103 a statului rom\u00e2n \u00een acele \u00eemprejur\u0103ri. \u201dDe la r\u0103zboiul prezent, Rom\u00e2nia spera s\u0103 realizeze unirea tuturor rom\u00e2nilor, incluz\u00e2nd pe cei din Transilvania, Bucovina, Banat cu \u0162ara Mam\u0103, form\u00e2nd Rom\u00e2nia Mare\u201d. Salut\u00e2nd delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103, \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u de r\u0103spuns, secretarul de stat a subliniat c\u0103 \u201eStatele Unite vor da tot sprijinul s\u0103u sfor\u0163\u0103rilor Rom\u00e2niei de libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103 \u015fi c\u0103 guvernul s\u0103u prive\u015fte cu simpatie scopul Misiunii. Aceast\u0103 prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu oficialit\u0103\u0163ile americane ca \u015fi vizitele delega\u0163iei rom\u00e2ne la o seam\u0103 de personalit\u0103\u0163i politice \u00eentre care \u015fi ministrul de r\u0103zboi: Netwon Baken, sau la Lega\u0163iile Fran\u0163ei \u015fi Italiei, au avut ecou favorabil \u00een r\u00e2ndul opiniei publice americane.<\/strong><\/p>\n

Cu deosebit\u0103 satisfac\u0163ie a fost primit\u0103 Misiunea de c\u0103tre to\u0163i rom\u00e2nii afla\u0163i \u00een S.U.A., de c\u0103tre organiza\u0163iile culturale \u015fi filantropice, de presa rom\u00e2neasc\u0103 de peste Ocean. Articolele salutau cu mult\u0103 bucurie pe solii Rom\u00e2niei, care aveau \u00een frunte pe Vasile Lucaciu c\u0103ci \u201dvedem \u00een el solul drag \u015fi mult a\u015fteptat al \u0163\u0103rii noastre, al c\u0103minului nostru din copil\u0103rie, pe solul iubit al n\u0103zuin\u0163elor noastre na\u0163ionale\u201d.<\/strong><\/p>\n

Una din principalele ac\u0163iuni ini\u0163iate de Vasile Lucaciu \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i membrii ai lega\u0163iei, \u00een special cu Vasile Stoica, a fost stabilirea de leg\u0103turi cu coloniile rom\u00e2ne\u015fti din New York, Chicago, Detroit, Cleveland, Philadelphia, Indianapolis, Trenton, Cincinatti, Buffalo, \u015fi a.s. \u201d Am vizitat aproape toate centrele locuite de rom\u00e2ni pe teritoriul S.U.A, \u015fi peste tot a domnit un mare entuziasm\u201d, spunea p\u0103rintele Lucaciu. Datorit\u0103 activit\u0103\u0163ii depuse \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, Epaminonda, Vasile Stoica, Paul Negulescu, Ioan Podea, Gavril Barbul, la 5 iulie 1918, au fost puse bazele \u201eLigii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u201d care a cuprins pe to\u0163i rom\u00e2nii din organiza\u0163iile culturale \u015fi filantropice, indiferent de credin\u0163e politice \u015fi religioase. Semnifica\u0163ia Ligii americane a fost subliniat\u0103 chiar \u00een comunicatul oficial al Casei Albe din 18 mai 1918: \u201eRom\u00e2nii din toate p\u0103r\u0163ile S.U.A s-au \u00eentrunit de cur\u00e2nd \u015fi au format o organiza\u0163ie na\u0163ional\u0103 activ\u00e2nd \u00een folosul Rom\u00e2niei Mari. Totul e supus ideii eliber\u0103rii nu numai pentru cei din Transilvania, dar \u015fi pentru cei care au fost sili\u0163i s\u0103 fac\u0103 o pace a\u015fa de nenorocoas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00cen vederea accentu\u0103rii obiectivelor na\u0163ionale, Vasile Lucaciu \u015fi Misiunea Patriotic\u0103 Na\u0163ional\u0103 au dat publicit\u0103\u0163ii 2 manifeste, unul la 3\/16 august 1917, intitulat \u201eC\u0103tre rom\u00e2nii din America\u201d \u015fi altul la 2\/15 septembrie 1917, \u201eApel c\u0103tre iubi\u0163ii no\u015ftri compatrio\u0163i din glorioasa Republic\u0103 a Statelor Unite\u201d, documente de mare \u00eensemn\u0103tate na\u0163ional\u0103 pentru rom\u00e2nii de peste Ocean, care puneau \u00een eviden\u0163\u0103 contribu\u0163ia deosebit\u0103 a marelui tribun al rom\u00e2nilor. \u00cen primul manifest cheam\u0103 rom\u00e2nii din S.U.A la unitate \u015fi solidaritate, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, arat\u0103 consecin\u0163ele dezastruoase ale r\u0103zboiului, chem\u00e2nd la o colaborare str\u00e2ns\u0103 a rom\u00e2nilor cu celelalte na\u0163iuni asuprite din cuprinsul imperiului dualist, pentru a instaura \u00een lume \u201eera dreptului, a libert\u0103\u0163ii \u015fi a democra\u0163iei\u201d. O contribu\u0163ie valoroas\u0103 a adus Vasile Lucaciu \u00een organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea unor mari mitinguri \u00een principalele colonii rom\u00e2ne\u015fti, la care au luat parte numero\u015fi rom\u00e2ni, dar \u015fi reprezentan\u0163i ai oficialit\u0103\u0163ilor \u015fi ai presei americane. \u00cen felul acesta \u00eentrunirile c\u0103p\u0103tau un caracter mult mai larg, fiind abordat\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de probleme al c\u0103ror con\u0163inut era axat pe ideea luptei pentru libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n, s\u0103 afirme hot\u0103r\u00e2rea de lupt\u0103 comun\u0103 a rom\u00e2nilor cu reprezentan\u0163ii celorlalte popoare subjugate de marile imperii: s\u00e2rbii, slovacii, cehii, polonezii\u201d. El aprecia cele 12 \u00eentruniri publice la care a participat c\u0103 au fost adevarate \u201emanifesta\u0163iuni na\u0163ionale chiar a\u015fa cum poftesc interesele noastre na\u0163ionale \u201e<\/strong><\/p>\n

Un ecou deosebit \u00een r\u00e2ndurile opiniei publice americane l-a avut marea adunare de la Yongstown din 2 septembrie 1917 care potrivit revistei \u201eTransilvania\u201d, a fost \u201eelectrizat\u0103 de vorbirea p\u0103rintelui Lucaciu\u201d. Mo\u0163iunea adoptat\u0103 cu aceast\u0103 ocazie exprima hot\u0103r\u00e2rea celor prezen\u0163i de a sus\u0163ine cu toate for\u0163ele cauza r\u0103zboiului, p\u00e2n\u0103 la unirea tuturor rom\u00e2nilor \u201e\u00eentr-o Rom\u00e2nie Mare\u201d. Eviden\u0163iind \u00eensemn\u0103tatea \u00eentrunirii de la Detroit din 16 septembrie 1917, \u015fi cuv\u00e2ntarea foarte pertinent\u0103 a p\u0103rintelui Lucaciu, ziarul \u201eFree Press\u201d scria c\u0103 \u201eVasile Lucaciu, trimi\u015fii guvernului rom\u00e2n, au fost asalta\u0163i de aplauzele \u015fi ur\u0103rile a 2000 de rom\u00e2ni. Un succes deosebit a avut \u015fi \u00eentrunirea de la Cleveland, din 23 septembrie 1917, la care au luat parte peste 3500 de oameni din ora\u015f \u015fi din localit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate fiind primite de asemenea numeroase telegrame de adeziune din Trenton, Detroit, Philadelphia, Cincinatti, etc. Din r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor americani au luat cuv\u00e2ntul Teofil Ro\u015fca, Vasile Stoica, Constantin Harjeu, care au subliniat apropiata colaborare \u00eentre rom\u00e2nii americani \u015fi cei de acas\u0103. \u00centrunirea prezidat\u0103 de Vasile Lucaciu, care a rostit un amplu discurs, a avut un impact foarte mare \u00een contextul luptei pentru atingerea dezideratului na\u0163ional subliniind c\u0103 toat\u0103 istoria noastr\u0103 \u201edovede\u015fte c\u0103 aici a tr\u0103it \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een patria sa, pe p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u propriu, o na\u0163iune con\u015ftient\u0103 de originea sa, de drepturile sale, de individualitatea sa na\u0163ional\u0103 \u2013 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103\u201d. Tocmai de aceea \u201enoi pretindem numai aceea ce este al nostru, dup\u0103 toat\u0103 dreptatea dumnezeiasc\u0103 \u015fi omeneasc\u0103, noi pretindem libertate \u015fi democra\u0163ie, pretindem \u00eenfiin\u0163area Rom\u00e2niei Mari, cu Bucovina, Ardealul \u015fi Banatul\u201d. Telegrama adresat\u0103 cu aceast\u0103 ocazie pre\u015fedintelui american Woodrow Wilson, purt\u0103nd semn\u0103tura lui Vasile Lucaciu, Dionisie Moldovan \u015fi Mihai Barza, sublinia faptul c\u0103, pacea \u00een Europa numai atunci se va instaura, c\u00e2nd \u201epopoarele subjugate din Austro-Ungaria vor fi libere, constituindu-se \u00een state na\u0163ionale. Era o nou\u0103 m\u0103rturie a devotamentului lui Vasile Lucaciu pentru cauza celor mul\u0163i \u015fi subjuga\u0163i.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul anului 1918, odat\u0103 cu venirea lui Constantin Angelescu ca reprezentant al Rom\u00e2niei la Washington, num\u0103rul manifesta\u0163iilor pro unioniste a crescut. Situa\u0163ia politic\u0103 impunea urgentarea unor asemenea manifest\u0103ri \u00een condi\u0163iile \u00een care propaganda austro-ungar\u0103 creease \u00een r\u00e2ndurile opiniei publice americane o imagine fals\u0103 asupra Imperiului Austro-Ungar, asupra vie\u0163ii na\u0163iunilor asuprite, asupra Rom\u00e2niei \u015fi a dreptului ei istoric la unitate na\u0163ional\u0103. Faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a fost silit\u0103 s\u0103 semneze armisti\u0163iul \u015fi apoi tratatul de la Bucure\u015fti cu Puterile Centrale din 24 aprilie\/7mai 1918, trebuia prezentat \u00een adev\u0103rata sa lumin\u0103, exprima pozi\u0163ia clar\u0103 a \u0163\u0103rii noastre \u00een acele momente extrem de critice. De acum, toate manifest\u0103rile na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor, au c\u0103p\u0103tat un caracter vehement, de contestare \u015fi protest \u00eempotriva \u00eenrobitorului tratat impus Rom\u00e2niei. Spre exemplu, \u00eentrunirea de la Chicago din 17 februarie 1918, s-a bucurat de un deosebit succes, lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul profesor universitar Gideon Wels, Miss Harriet Wittum, Dr. Bernard Flexner, din partea autorit\u0103\u0163ilor americane, Vasile Lucaciu \u015fi Vasile Stoica, din partea Misiunii Patriotice Na\u0163ionale \u015fi Dr. Constantin Angelescu. \u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u, pre\u015fedintele Consiliului, statului Illinois, Samuel Insull, a ar\u0103tat c\u0103 \u201eGermania poate obliga Rom\u00e2nia s\u0103 semneze un tratat de pace, dar c\u00e2nd r\u0103zboiul se va termina \u015fi c\u00e2nd ziua judec\u0103\u0163ii va veni, Rom\u00e2nia va rupe acest tratat \u015fi \u00een final va fi reconstruit\u0103\u201e. Despre vizita delega\u0163iei rom\u00e2ne scrie revista \u201eRoumania\u201e, condus\u0103 de Paul Negulescu, care aprecia c\u0103 peste tot pe unde treceau reprezentan\u0163ii poporului rom\u00e2n\u201d r\u0103sunau uralele nesf\u00e2r\u015fite ale celor prezen\u0163i\u201d. \u201eDe altfel, Constantin Mezea sublinia c\u0103 \u00eentre cei care s-au distins \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie merit\u0103 s\u0103-i men\u0163ion\u0103m mai ales pe fra\u0163ii Gogu \u015fi Paul Negulescu, care au scos la Chicago o revista numit\u0103 \u201eRomania\u201e in engleze\u015fte \u015fi rom\u00e2ne\u015fte \u015fi au \u00eenfiripat o asocia\u0163ie a membrilor coloniilor rom\u00e2ne \u00een America, care au adunat \u015fi au trimis \u00een \u0163ar\u0103 ajutoare importante \u015fi au luat ini\u0163iativa \u00eenjgheb\u0103rii unui corp de voluntari rom\u00e2ni\u201d.<\/strong><\/p>\n

De o larg\u0103 audien\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndurile opiniei publice americane s-a bucurat \u015fi adunarea na\u0163ional\u0103 de la Indiana Harbour, din 18 februarie 1918, la care a luat parte un numeros public ca \u015fi L. Mc. Cormick, primarul ora\u015fului Walter S. Bresater \u015fi al\u0163i demnitari locali. \u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u ca de obicei, \u00eenfl\u0103c\u0103rat, Vasile Lucaciu l-a salutat pe Dr. C. Angelescu, sosit \u00een S.U.A, \u201evenit ca frate la frate, s\u0103 arate durerile \u015fi aspira\u0163iile \u015fi toate n\u0103dejdile care se ascund \u00een inimile fiec\u0103rui rom\u00e2n\u201e, c\u0103ci, spunea Lucaciu, \u201es\u0103rb\u0103toarea de azi \u00een fa\u0163a marilor zile istorice \u015fi \u00een fa\u0163a marelui eveniment istoric care ne a\u015fteapt\u0103, \u00een interesul vie\u0163ii noastre na\u0163ionale \u015fi politice, va c\u00e2nt\u0103ri mult \u00een balan\u0163a datorintelor noastre\u201e. Deosebit de important\u0103 a fost activitatea publicistic\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 cu ajutorul unor ziari\u015fti de baz\u0103, fiind difuzate numeroase bro\u015furi, h\u0103r\u0163i \u015fi grafice asupra ariei geografice etnice \u015fi lingvistice a poporului rom\u00e2n, a provinciilor sale aflate sub domina\u0163ie austro-ungar\u0103: Banatul, Cri\u015fana, Maramure\u015ful, Transilvania \u015fi Bucovina. Bun cunosc\u0103tor al limbilor maghiar\u0103 \u015fi german\u0103, Vasile Lucaciu a demascat caracterul propagandei de\u015f\u0103n\u0163ate desf\u0103\u015furat\u0103 de pres\u0103 cu privire la interesele Puterilor Centrale care prin cele mai josnice mijloace, denigreaz\u0103 lupta just\u0103 a popoarelor din monarhia dualist\u0103, \u00een scopul men\u0163inerii \u00een continuare a imperiului dualist. Vasile Lucaciu a putut astfel corela \u015fi direc\u0163iona cu maxim\u0103 eficien\u0163\u0103 propaganda rom\u00e2neasc\u0103, consider\u00e2nd ca absolut necesar\u0103 \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor dintre reprezentan\u0163ii rom\u00e2nilor \u015fi ai celorlalte na\u0163iuni din imperiu, \u00een vederea \u00eenl\u0103tur\u0103rii asupririi, pentru dreptate \u015fi libertate na\u0163ional\u0103.<\/strong><\/p>\n

O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru propaganda desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een S.U.A a avut-o tip\u0103rirea bro\u015furii \u201eMisiunea Patriotic\u0103 Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u00een Statele Unite\u201d, \u00een mii de exemplare, \u00een limba englez\u0103. Lucrarea cuprindea principalele cuv\u00e2nt\u0103ri rostite de Vasile Lucaciu cu ocazia diferitelor \u00eentruniri publice la care a participat \u00een a doua jum\u0103tate a anului 1917, ca \u015fi mo\u0163iunile adoptate cu aceste prilejuri, precum \u015fi telegramele trimise factorilor guvernamentali rom\u00e2ni \u015fi americani, \u00een care se exprima hot\u0103r\u00e2rea rom\u00e2nilor transilv\u0103neni \u015fi bucovineni de unire cu Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

O ac\u0163iune oficial\u0103 cu o larg\u0103 audien\u0163\u0103 \u00een r\u00e2ndurile opiniei publice mondiale s-a desf\u0103\u015furat la Youngstown-Ohio, cu ocazia Congresului Bisericii Ortodoxe la 28 februarie 1918, c\u00e2nd, \u00een fa\u0163a unei audien\u0163e de mii de rom\u00e2ni, s-a hot\u0103r\u00e2t trecerea acesteia la mitropolia Bucure\u015ftilor ca semn de protest fa\u0163\u0103 de atitudinea mitropolitului Vasile Mangra,\u201d p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Transilvania nu va fi unit\u0103 cu Rom\u00e2nia\u201d. \u00cen zilele urm\u0103toare, la 9 \u015fi 10 martie 1918, are loc \u00een aceea\u015fi localitate un Congres rom\u00e2nesc la a c\u0103rui preg\u0103tire, Vasile Lucaciu \u015fi-a adus o important\u0103 contribu\u0163ie, apreciind \u00eenc\u0103 de la 22 februarie 1918 c\u0103 \u201es-ar putea ca toate bisericile rom\u00e2ne\u015fti din S.U.A s\u0103 se rup\u0103 de autorit\u0103\u0163ile superioare biserice\u015fti din Austro-Ungaria \u015fi unindu-se laolalt\u0103, s\u0103 formeze aici o biseric\u0103 rom\u00e2n\u0103 neat\u00e2rnat\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea p\u0103cii\u201e. Congresul a exprimat hot\u0103r\u00e2rea r\u0103spicat\u0103 a celor peste 150.000 de participan\u0163i de unire necondi\u0163ionat\u0103 cu Rom\u00e2nia. Ziarele rom\u00e2ne\u015fti ca \u015fi unele publica\u0163ii americane au comentat elogios marea adunare de la Youngstown, apreciind pe bun\u0103 dreptate c\u0103 \u201ea fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 manifesta\u0163iune a rom\u00e2nilor din Statele Unite, la care \u201eVasile Lucaciu \u015fi-a adus o contribu\u0163ie remarcabil\u0103\u201d, c\u0103 \u201ehot\u0103r\u00e2rea de unire este un act at\u00e2t de m\u0103re\u0163, str\u0103lucit \u015fi hot\u0103r\u00e2tor \u00een istoria neamului nostru c\u0103 va face un puternic ecou \u00een \u00eentreaga lume\u201d.<\/strong><\/p>\n

O delega\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 s-a prezentat a doua zi la pre\u015fedintele american Woodrow Wilson c\u0103ruia i-a \u00eenm\u00e2nat documentul adoptat la congres, exprim\u00e2ndu-\u015fi \u00een acela\u015fi timp voin\u0163a celor 200.000 de rom\u00e2ni americani, de unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. La Chicago, Indiana \u015fi alte localit\u0103\u0163i, mii de rom\u00e2ni au demonstrat cu steaguri rom\u00e2ne\u015fti \u015fi americane, cer\u00e2nd unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n

La data de 5 iulie 1918, a avut loc la Washington un congres al tuturor organiza\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti din America lu\u00e2nd fiin\u0163\u0103 cu aceast\u0103 ocazie \u201eLiga Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, sub pre\u015fedin\u0163ia lui Epaminonda Lucaciu, fiul lui Vasile Lucaciu, av\u00e2nd \u00een componen\u0163a sa peste 150.000 de membrii. Aceast\u0103 organiza\u0163ie a rom\u00e2nilor, \u00eempreun\u0103 cu altele similare ale cehilor, s\u00e2rbilor, polonezilor \u015fi italienilor au constituit \u201eUniunea Medio European\u0103\u201d, \u00eendreptate \u00eempotriva opresorului comun, imperiul austro-ungar.<\/strong><\/p>\n

\u00cencheindu-\u015fi activitatea peste Ocean, Vasile Lucaciu a plecat la Paris, c\u0103ci \u00een acest loc se va concentra de acum \u00eenainte activitatea politic\u0103 mondial\u0103. Era evident atunci ca \u015fi ast\u0103zi pentru noi ca \u015fi \u00een Fran\u0163a, b\u0103t\u0103lia politic\u0103 dus\u0103 de c\u0103tre rom\u00e2ni trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103 ca port-drapel pe neobositul Vasile Lucaciu. Aici au fost puse bazele, la 6 septembrie 1918, a \u201eConsiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n\u201d, \u00een vederea coordon\u0103rii luptei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, av\u00e2nd \u00een frunte pe Vasile Lucaciu \u015fi Dr. Ion Cantacuzino, mandat de mare onoare \u015fi r\u0103spundere patriotic\u0103. Noul organism politic menit a cuprinde \u015fi exprima interesele rom\u00e2nilor din Fran\u0163a, Italia, S.U.A \u015fi din alte locuri, a dat noi dimensiuni manifest\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti pe linia des\u0103v\u00e2r\u015firii statului na\u0163ional unitar.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi direc\u0163ie na\u0163ional\u0103 a ac\u0163ionat \u00een Italia \u015fi Elve\u0163ia, lu\u00e2nd parte \u015fi aici la multe manifest\u0103ri politice.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 o activitate laborioas\u0103 care implica \u015fi contacte cu delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 de la Conferin\u0163a de Pace de la Paris, care a pus cap\u0103t primului r\u0103zboi mondial, Vasile Lucaciu s-a re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u00een toamna anului 1919, unde i s-a f\u0103cut o primire impresionant\u0103. La Gherla, Dej, Satu Mare, Baia Mare, ca \u015fi la \u015ei\u015fe\u015fti, peste tot, a fost \u00eent\u00e2mpinat cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103. La Satu Mare, la 13 octombrie 1919, cei prezen\u0163i i-au mul\u0163umit lui Lucaciu pentru \u201emunca neobosit\u0103 \u015fi martirajul ce a\u0163i \u00eendurat atunci c\u00e2nd poporul rom\u00e2n gemea sub jug str\u0103in\u201d.<\/strong><\/p>\n

De\u015fi istovit de drumuri, sl\u0103bit de boala de inim\u0103 ce se agrava din zi \u00een zi, Vasile Lucaciu a participat pe m\u0103sura puterilor sale, la via\u0163a politic\u0103 a \u0163\u0103rii, mai \u00eent\u00e2i la c\u00e2teva \u015fedin\u0163e ale Consiliului Dirigent (al caruri membru a fost), apoi \u00een cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1919. Pe baza unui program electoral minimal, Vasile Lucaciu a fost ales deputat \u00een primul parlament al Rom\u00e2niei Mari, f\u0103c\u00e2nd parte din sec\u0163iunea I a Camerei Deputatilor, al\u0103turi de mari oameni politici \u015fi de cultur\u0103: Vintil\u0103 Br\u0103tianu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe Cristescu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Grigore Iunian, Aurel Laz\u0103r, etc.<\/strong><\/p>\n

Consecvent opiniilor sale de unitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a na\u0163iunii, Lucaciu a \u00een\u0163eles c\u0103 \u00een noile condi\u0163ii istorice date de re\u00eentregirea \u0163\u0103rii, se impunea mai mult ca oric\u00e2nd o activitate convergent\u0103 a tuturor for\u0163elor la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, pentru consolidarea edificiului statal, pentru consistente reforme economice \u015fi politice, pentru dezvoltarea culturii na\u0163ionale \u015fi \u00eent\u0103rirea suveranit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei \u00een conceptul popoarelor lumii.<\/strong><\/p>\n

Note<\/h3>\n

1. Conferin\u0163ele p\u0103rintelui Vasile Lucaciu, p. 65; \u201eAdev\u0103rul\u201d, an XXIX, nr. 10473, din 8 mai 1916.
\n2. \u201eAmerica\u201d (Cleveland), an XII, nr. 56, din 15 iulie 1917
\n3. \u201eAmerica\u201d, nr. 52, din 1 iulie 1917. \u201d\u00cen numele rom\u00e2nilor con\u015ftien\u0163i de chemarea \u015fi datorin\u0163ele lor fa\u0163\u0103 de neam \u015fi \u0163ar\u0103 \u2013 scris ziarul – salut\u0103m cu bucurie \u015fi cu \u00eensufle\u0163ire Misiunea rom\u00e2n\u0103, salut\u0103m pe (Leul de la \u00aai\u015fe\u015fti), tribun al Ardealului\u201d. Vezi \u015fi \u201eLibertatea\u201d, nr. 1, din 2 august 1917; \u201dAmerica\u201d, nr. 56 \u015fi 78, din 15 iulie 1917, 31 august 1917; \u201dTransilvania\u201d, din 30 august 1917; \u201dTribuna\u201d, din 28 iulie 1917; \u201eRom\u00e2nul\u201d, din 18, 24 \u015fi 30 august 1917.
\n4. Vasile Stoica, \u201d\u00cen America pentru cauza rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Tip. Universul, Bucure\u015fti 1926; vezi \u015fi articolul \u201eUnirea elementului rom\u00e2nesc din Statele Unite, \u00eenf\u0103ptuit\u0103\u201d, (\u201eAmerica\u201d, nr. 109 din 16 mai 1918).
\n5. \u201eThe Official Bulletin\u201d, din 18 mai 1918; vezi \u015fi \u201eAmerica\u201d, nr. 107 \u015fi 109, din 14 \u015fi 16 mai 1918.
\n6. \u201eLibertatea\u201d, nr. 5 din 30 august 1917. Vezi \u015fi \u201eTransilvania\u201d, nr. 2, din 29 august 1917.
\n7. \u201eAmerica\u201d, nr. 94, din 20 septembrie 1917; vezi \u015fi Vasile Lucaciu \u201eThe Roumanian Patriotic National Mission To The United States of America\u201d 1917, p. 7-11, 20-24.
\n8. Vasile Lucaciu, \u201dThe Roumanian Patriotic National Mission To The United States of America. 1917, p. 1-39.
\n9. \u201eTransilvania\u201d (Yougstown), nr. 3, din 5 septembrie 1917.
\n10. \u201eFree Press\u201d (Detroit), din 18 septembrie 1917.
\n11. \u201eAmerica\u201d, nr. 98, din 25 septembrie 1917.
\n12. \u201eDiminea\u0163a\u201d, an XII, nr. 4021, din 15 mai 1915.
\n13. \u201eAmerica\u201d, nr. 46, din 2 martie 1918.
\n14. Arh., M.A.E., Fond 71\/1914-1915, dos. 302. Raport din 28 martie 1918; Bibl. Acad. R.S.R., Arhiva Angelescu I, mss. 17, p. 1-12., mss. 18, p. 1-10
\n15. Bibl. Acad. R.S.R, Arhiva Angelescu, I, mss. 17, f. 8.
\n16. \u201eAmerica\u201d, nr. 54, din 12 martie 1918.
\n17. \u201eAmerica\u201d, nr. 58, din 16 martie 1918.
\n18. \u201eRoumania\u201d, an. I, nr. 8, martie 1918, p. 201-203; \u201dAmerica\u201d, nr. 54 din 12 martie 1918.
\n19. Bibl. Acad. R.S.R., Arhiva Angelescu, XIX, Varia 9, Actul din 10 octombrie 1918.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de c\u0103tre preotul Vasile Lucaciu \u00een America \u00een scopul realiz\u0103rii Marii Unit\u0103\u0163i Na\u0163ionale \u00a0 Prof. Mircea Boti\u015fPr.stavr. Radu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27841","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27841","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27841"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27841\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27844,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27841\/revisions\/27844"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27841"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27841"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27841"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}