{"id":27881,"date":"2016-11-16T17:15:47","date_gmt":"2016-11-16T17:15:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27881"},"modified":"2016-11-17T15:05:09","modified_gmt":"2016-11-17T15:05:09","slug":"vavila-popovici-recital-de-pian-sergei-babayan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/11\/16\/vavila-popovici-recital-de-pian-sergei-babayan\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Recital de pian – Sergei Babayan"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eMuzica ne face aerieni, subtiliz\u00e2nd materia, anul\u00e2ndu-ne ca prezen\u021be fizice\u201d;\u00a0 pur \u0219i simplu evadezi din timp!\u201d<\/em><\/p>\n

<\/em> \u2013 Emil Cioran<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred c\u0103 \u00een zilele noastre avem nevoie de evadare din timp, mai mult ca oric\u00e2nd. Este nevoie de refacerea echilibrului nostru psihic \u0219i fizic. Metode sunt multe, dar le c\u0103ut\u0103m func\u021bie de gusturile noastre, de judecata noastr\u0103, con\u0219tien\u021bi fiind c\u0103 o alegere bun\u0103 ne poate aduce acel echilibru, prin deta\u0219area, m\u0103car pentru un timp, de problemele vie\u021bii, devenite din ce \u00een ce mai stresante. Alegem cum vom folosi timpul pentru a ne \u00eembog\u0103\u021bi via\u021ba cu frumuse\u021bile artei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare, s\u00e2mb\u0103t\u0103 12 noiembrie 2016, am plecat spre Durham, ora\u0219ul din statul Carolina de Nord, pentru a ajunge la sala de spectacole \u201eDuke Performance\u201d (Centrul artelor performante) care face parte din Universitatea Duke din Durham, av\u00e2nd \u00a0menirea de a prezenta publicului spectacole \u00een mod voit eclectic, de cea mai \u00eenalt\u0103 calitate. \u201eDuke Performance\u201d aduce, cu adev\u0103rat, \u00een fa\u021ba spectatorilor o cultur\u0103 performant\u0103, prezent\u00e2nd arti\u0219ti care acoper\u0103 aria muzicii clasice, a muzicii noi, jazz, muzic\u0103 american\u0103, interna\u021bional\u0103, \u00een mare: muzic\u0103, teatru \u0219i dans.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 zi am audiat recitalul oferit de pianistul Serghei Babayan<\/em><\/strong>, pianist n\u0103scut \u00een Armenia, \u00een anul 1961. Av\u00e2nd o mare intensitate emo\u021bional\u0103, energie \u0219i curaj, precum \u0219i un nivel remarcabil de culoare a sunetelor, pianistul Serghei Babayan aduce, prin interpretare, o \u00een\u021belegere profund\u0103 a unui repertoriu stilistic divers, care include o performan\u021b\u0103 de cincizeci \u0219i patru concerte sus\u021binute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. N\u0103scut dintr-o familie de muzicieni, \u0219i-a \u00eenceput studiile cu Georgy Saradjev \u0219i le-a continuat la Conservatorul din Moscova, cu Mikhail Pletnev, Vera Gornostayeva \u0219i Lev Naumov. Dup\u0103 prima ie\u0219ire din URSS, \u00een 1989, a participat la diverse competi\u021bii interna\u021bionale. \u00cen 1996 a fondat Academia Interna\u021bional\u0103 de Pian din Cleveland, SUA, unde a devenit profesor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apari\u021bia pianistului pe scen\u0103, a\u0219ezarea lui pe scaun \u00een fa\u021ba pianului, aplecarea capului peste um\u0103rul st\u00e2ng privind undeva \u00een dep\u0103rtare, deta\u0219at de publicul din sal\u0103, vis\u0103tor, au fost clipe care s-au succedat rapid. Serghei Babayan a \u00eenceput s\u0103 ating\u0103 delicat clapele pianului, spre a trezi \u0219i concentra spiritul auditoriului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Programul recitalului a \u00eenceput cu piesa Fur Alina<\/em><\/strong> a compozitorului Arvo P\u00e4rt<\/em><\/strong> (n. 1935), pies\u0103 despre care \u00eensu\u0219i compozitorul spunea: \u201eA\u0219 putea compara muzica mea cu lumina alb\u0103, care con\u021bine toate culorile. Numai o prism\u0103 poate \u00eemp\u0103r\u021bi culorile \u0219i le poate face s\u0103 apar\u0103; aceast\u0103 prism\u0103 ar putea fi spiritul ascult\u0103torului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Piesa interpretat\u0103 marcheaz\u0103 \u00eenceputul unei inova\u021bii \u00een stilul compozitorului, acea marc\u0103 pe care el a numit-o \u201etintinnabuli\u201d sau bell-like. Dup\u0103 ce a experimentat diferitele stiluri, P\u00e4rt a ajuns la acest sunet triadic distinctiv, o muzic\u0103 de neegalat \u00een frumuse\u021be, fragilitate, puritate, evoc\u00e2nd sentimente profunde, respect\u00e2nd mistica spiritualit\u0103\u021bii, care nu este altceva dec\u00e2t drumul omului c\u0103tre \u00eemplinirea voca\u021biei, a chem\u0103rii sale, p\u00e2n\u0103 la \u00eendumnezeire, aceasta fiind des\u0103v\u00e2r\u0219irea la care a chemat M\u00e2ntuitorul c\u00e2nd a zis: \u201eFi\u021bi, dar, voi des\u0103v\u00e2r\u0219i\u021bi, precum Tat\u0103l vostru Cel Ceresc des\u0103v\u00e2r\u0219it este\u201d(Matei 5, 48). <\/em>Este o lucrare dezarmant\u0103 prin pacea, cump\u0103tarea, elegan\u021ba \u0219i introspec\u021bia pe care le eman\u0103. Compozitorul ofer\u0103 libertatea ca piesa s\u0103 fie repetat\u0103 de mai multe ori, ceea ce a \u0219i f\u0103cut remarcabilul pianist \u2013 Serghei Babayan, p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u00een fibrele cele mai ad\u00e2nci ale fiin\u021bei sale, de sunetele mistice ale piesei, auzite \u00een \u0219i din spa\u021biul interior al inimii sale, f\u0103c\u00e2ndu-ne pe noi s\u0103 beneficiem, la r\u00e2ndu-ne, de o ascultare mistic\u0103 a sunetelor. Prin libertatea de a repeta de mai multe ori piesa, compozitorul, dar \u0219i interpretul ne-au f\u0103cut s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 muzica este revelat\u0103 nou\u0103 de c\u0103tre Cel de Sus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat Fantasia in C Minor, op.21<\/em><\/strong>, de Vladimir Ryabov<\/em><\/strong> (n. 1950) const\u00e2nd \u00een cinci p\u0103r\u021bi: Introducere, Sonata I, Marcia funebre, Sonata II \u0219i Capriccio.<\/em> Piesa a fost scris\u0103 \u00een memoria Mariei Yudina (1899-1970), artist\u0103 legendar\u0103 \u00een Rusia, fiin\u021b\u0103 profund religioas\u0103, devenit\u0103 din ce \u00een ce mai cunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional datorit\u0103 \u00eenregistr\u0103rilor pe CD-uri a interpret\u0103rilor ei care au acoperit aproape \u00eentreaga literatur\u0103 pianistic\u0103 de la Bach la Stravinsky. A fost prieten\u0103 cu cei mai lumina\u021bi oameni ai literelor din timpul s\u0103u. Pasternak a citit prima dat\u0103 romanul s\u0103u \u201eDoctor Jivago\u201d \u00een casa Mariei Yudina. Niciodat\u0103 nu s-a temut s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eempotriva comuni\u0219tilor \u0219i s\u0103-\u0219i afirme credin\u021ba, comuni\u0219tii consider\u00e2nd-o, la vremea aceea, \u201eoaia neagr\u0103\u201d a regimului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Timpii \u0219i textura Fanteziei <\/em>sunt extrem de diverse: momente puternice alterneaz\u0103 cu episoade cu treceri rapide, \u00een centrul piesei exist\u00e2nd \u0219i un mar\u0219 funebru urmat de o lini\u0219te, o plutire realizat\u0103 cu cromatici ale m\u00e2inii drepte. Se interfereaz\u0103, am putea spune, o putere extraordinar\u0103 a sunetelor clare cu cele de intense trepida\u021bii, momente efemere cu cele ale eternit\u0103\u021bii. Muzica pare c\u0103 se dezintegreaz\u0103 complet, l\u0103s\u00e2ndu-ne cu sentimentul inutilit\u0103\u021bii \u0219i cel al disper\u0103rii, o dat\u0103 cu dispari\u021bia sunetelor muzicii \u00een lini\u0219tea etern\u0103\u2026 Impresia pe care am avut-o cu privire la interpretul Fanteziei \u2013 Serghei Babayan \u2013 a fost aceea a unui magician venit s\u0103 ating\u0103 clapele pianului \u00eentr-un a\u0219a mod \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne creeze diverse st\u0103ri alternante \u0219i profunde. Am avut, la un moment dat, percep\u021bia mistic\u0103 a sunetelor, o unificare armonioas\u0103 a diferitelor nivele energetice \u0219i a tuturor dimensiunilor subtile ale structurii fiin\u021bei noastre umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen continuare, Sergei Babayan<\/em> a interpretat piesele compozitorului \u0219i pianistului polonez Fr\u00e9d\u00e9ric Chopin<\/em><\/strong> (1810-1849), str\u0103lucit reprezentant al romantismului muzical: Poloneza op.26, no.1 in C-sharp Major<\/em><\/strong>; Valsul op. 64, no.2 in C-sharp Minor<\/em><\/strong>; Barcarolla op.60 in F-sharp Major<\/em><\/strong>. Piesele, prin interpretarea lor, ne-au re-dezv\u0103luit sufletul sensibil \u0219i nobil al lui Chopin, romantismul s\u0103u fiind minunat rev\u0103rsat peste clapele bemolate folosite at\u00e2t de intens de Chopin\u2026 A\u0219teptam cu ner\u0103bdare interpretarea pieselor de c\u0103tre Serghei Babayan, pianistul ce se dezl\u0103n\u021buise furtunos, cu o energie nemaipomenit\u0103 asupra clapelor pianului, \u00een piesele Fanteziei<\/em>. M\u0103 \u00eentrebam: cum va interpreta cele trei piese ale lui Chopin semnalate \u00een program? Prima \u2013 Polonaise op.26, no.1 \u2013 <\/em><\/strong>considerat\u0103 una dintre cele mai bune poloneze ale lui Chopin, divers\u0103 \u00een texturi, dinamic\u0103, st\u00e2rnind cele mai romantice st\u0103ri de spirit, a \u00eenceput cu tema principal\u0103 precedat\u0103 de octave descendente, culmin\u00e2nd cu o serie de pasaje care au reliefat virtuozitatea piesei, \u0219i s-a terminat cu repetarea temei principale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Valsul<\/em> care ofer\u0103 posibilit\u0103\u021bi imense pentru redarea diferitelor imagini \u0219i st\u0103ri, pe vals fiind imaginat dansul\u2026 valsul ce poart\u0103 amprenta unei nobile poezii\u2026 \u00cel a\u0219teptam\u2026 Ceva totu\u0219i \u00eemi spunea c\u0103 va fi surprinz\u0103tor de romantic, romantismul pianistului \u00eel descoperisem \u00een prima pies\u0103 \u2013 Fur Alina.<\/em> A\u0219a a fost! Cele trei teme ale Valsului op. 64, no.2 in C-sharp Minor<\/em><\/strong>, prima \u2013 tempo giusto<\/em> \u2013 cu sentimentul de lini\u0219te, de pace, tema a doua \u2013 piu mosso<\/em> \u2013 rapid\u0103, toat\u0103 armonia fiind executat\u0103 de m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, \u0219i tema a treia \u2013 piu lento \u2013 \u00eenceat\u0103. Orchestrat, acest vals a creat baletul Silfidelor. C\u00e2nd \u00eel ascul\u021bi, nu po\u021bi dec\u00e2t s\u0103 te imagin\u00e2nd plutind, dans\u00e2nd\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Partea a doua a recitalului a cuprins Goldberg Variation, BWV 988<\/em><\/strong> \u2013 Aria \u0219i trei varia\u021biuni<\/em> ale lui Johann Sebastian Bach<\/em><\/strong> (1685-1750) compozitor german \u0219i organist, autor de muzic\u0103 religioas\u0103, considerat \u00een mod unanim, unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Lucr\u0103rile lui au profunzime intelectual\u0103, o tehnic\u0103 uimitoare \u0219i expresiv\u0103, \u0219i frumuse\u021be artistic\u0103 pe care sufletul nostru o percepe deplin. Bach este grav. Varia\u021biunile Goldberg, BWV 988<\/em> este o lucrare scris\u0103 pentru clavecin, const\u00e2nd dintr-o Arie \u0219i 30 de varia\u021biuni, lucrare considerat\u0103 una dintre cele mai importante exemple de form\u0103 de varia\u021bie. Este lucrarea ce const\u0103 din expunerea unei teme bine definite din punct de vedere al formei \u0219i o serie de repet\u0103ri ale ei, de fiecare dat\u0103 \u00een \u00eentregime, dar sub un aspect schimbat; varia\u021biunile polifonice fiind cele bazate pe folosirea pentru fiecare din ele a diferitelor procedee \u0219i forme ale polifoniei, adic\u0103 a unor combina\u021bii de fraze melodice c\u00e2ntate \u00eempreun\u0103, fiecare av\u00e2nd melodie \u0219i \u00een\u021beles de sine st\u0103t\u0103tor. Serghei Babayan<\/em>, adev\u0103rat suflet de artist sunt convins\u0103 c\u0103 nu mai \u0219tia unde se afl\u0103, era total a-spa\u021bial, a-temporal, el c\u00e2nta cu convingerea unui \u00eenger, \u00eenconjurat de \u00eengeri\u2026 Dialoga cu \u00eengerii, termin\u00e2nd fiecare fraz\u0103 cu nelipsitele coloane ale lui Bach, pe care se sprijin\u0103 frazele rostite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trei dintre compozitorii ai acestui program confrunt\u0103 diferit problema intimit\u0103\u021bii: Ryabov,<\/em> lucr\u00e2nd din perspectiva memoriei, p\u0103trunde \u00een minte cu matricea lui de muzic\u0103 cu amintiri, Chopin<\/em> este discret emo\u021bional, fiecare lucrare av\u00e2nd o tr\u0103ire complet\u0103. \u00cen cazul lui Bach<\/em>, Goldberg Variation, BWV 988<\/em> poate fi considerat\u0103 o sintez\u0103 \u00eentre cele dou\u0103\u00a0 moduri. Succesul acestei lucr\u0103ri masive provine din capacitatea sa de a angaja \u00een mod activ memoria omului, \u00een timp ce traverseaz\u0103 o arie cu mici sec\u021biuni absolut distincte; este \u00een acela\u0219i timp un lucru \u0219i alte multe lucruri. \u00cen interiorul temei care s-a auzit la \u00eenceputul lucr\u0103rii, sunt toate ingredientele pentru restul piesei. Linia basului este cea mai concret\u0103 dintre acestea, deoarece se men\u021bine f\u0103r\u0103 alterarea piesei \u00eentregi. Dar, \u00een fiecare variant\u0103 pot fi auzi\u021bi al\u021bi bi\u021bi \u0219i reluarea temei. Poate fi un anumit motiv, gest, sau senza\u021bie, dar \u00eentr-un fel fiecare parte pare a fi conectat\u0103 diferit, nu exist\u0103 doi ascult\u0103tori s\u0103 poat\u0103 auzi traiectoria general\u0103 exact \u00een acela\u0219i mod. Num\u0103rul foarte mare de varia\u021bii creeaz\u0103 cel pu\u021bin la fel de multe juncturi \u00een care o persoan\u0103 poate s\u0103 se afle \u00eentr-o anumit\u0103 pozi\u021bie, pe o cale de interpretare diferit\u0103. \u00cen acest fel, Bach creeaz\u0103 intimitate prin diversitate: fiecare poate sim\u021bi c\u0103 piesa \u00eei apar\u021bine din motiva\u021bii proprii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i totu\u0219i, c\u00e2nd Beethoven spunea c\u0103 \u201eAudi\u021bia muzical\u0103 poate face s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103 focul spiritului,\u201d<\/em> el vorbea despre intensitatea tr\u0103irilor. \u00cen momentele ascult\u0103rii \u0219i vizion\u0103rii, toate sim\u021burile noastre, aparent ale fiec\u0103ruia, se unific\u0103; \u00eentre individ \u0219i comunitate put\u00e2nd exista comuniunea. Ele, sim\u021burile, se integreaz\u0103 unei percep\u021bii globale prezente, misterioase \u0219i foarte intense. Dar \u0219i necesare acestui timp. Aplauzele intense au demonstrat acest lucru.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMuzica ne face aerieni, subtiliz\u00e2nd materia, anul\u00e2ndu-ne ca prezen\u021be fizice\u201d;\u00a0 pur \u0219i simplu evadezi din timp!\u201d \u2013 Emil Cioran \u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27881"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27884,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27881\/revisions\/27884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}