{"id":27948,"date":"2016-11-22T11:36:26","date_gmt":"2016-11-22T11:36:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=27948"},"modified":"2016-11-22T11:37:12","modified_gmt":"2016-11-22T11:37:12","slug":"george-anca-raspunsuri-cosmologie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/11\/22\/george-anca-raspunsuri-cosmologie\/","title":{"rendered":"George Anca – R\u0103spunsuri & Cosmologie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\n

R\u0103spunsuri \/George Anca<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

De via\u0163\u0103 (\u00eent\u00e2i am scris-zis de vi\u0163\u0103, cine \u015ftie, \u0103\u015ftia de la \u0163ar\u0103…). Zisa copil\u0103rie ar fi pe cale de dispari\u0163ie presat\u0103 de sexul mediatic. E s\u00e2mb\u0103t\u0103, al patruzeci \u015fi unulea mucenic, \u0163i-aduci aminte filmul cu Tatiana Samoilova \u015fi Alexei Batalov, c\u00e2nd eram ru\u015fi, contemporani cu \u201e12 oameni furio\u015fi\u201d (versiuni succesive, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem \u015fi noi americani), care ne-om fi pl\u0103cut franco-italieni, acum \u015fi spanioli, fir\u2019ar ale naibii filmele, alea rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00eenc\u0103 ne despart, nu de Botta, de Piersic, de Irina. Cu to\u0163i trei \u015fi destui \u00een teatre \u015fi Ateneu, concerti\u015fti \u015fi regizori, mi-a fost dat s\u0103 vorbesc \u00een fragmentul de destin jurnalistic. <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Botta). Fusese pasat de Mali\u0163a la Cicerone Poghirc, pentru interven\u0163ia \u00een favoarea unei rude ce preda la Agronomie. M-a invitat \u00een chilia \u2013 mi se pare acum \u2013 sa din zona M\u00e2ntuleasa. Pe o noptiera avea monografia lui Poghirc despre Hasdeu. Doar n-o pusese s-o v\u0103d eu \u015fi s\u0103-i spun autorului. Am remarcat-o totu\u015fi \u015fi el a l\u0103udat cartea \u015fi pe scriitor. O fi crezut c\u0103 lucreaz\u0103 vreo telepatie \u015fi se rezolv\u0103 cazul. Poezia lui Emil Botta va suplini uitarea actorului unicat? Pe scen\u0103 \u015fi \u00een filme, dar de aproape \u015fi din citit, ce minune, ce elegie.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Maniu) C\u00eend vorbe\u015fti, de t\u00e2n\u0103r, cu mae\u015ftri, v\u0103d \u00eentr-un t\u00e2rziu, \u00ee\u0163i consumi norma de respect p\u00e2n\u0103 la apoteoz\u0103, \u00eentr-o periculoas\u0103 reversare t\u00e2rzie c\u00e2nd, poate, nesim\u0163indu-te respectat, nici de sine, ui\u0163i ori \u00ee\u0163i aduci aminte episoadele de ranchiun\u0103. F\u0103ceam doctorat Baudelaire \u015fi m\u0103 primea, des, Adrian Maniu, la care m\u0103 dusese Tudor Mu\u015fatescu. Glorie lui cum mi-a dat o scrisoare de la pilotul Savu, erou de r\u0103zboi, a c\u0103rei v\u0103duv\u0103 nu avea pensie, scrisoarea era chiar despre Coand\u0103 \u015fi i-am dus-o la prima vizit\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, ca spre a ajuta-o acesta pe v\u0103duv\u0103. Din Transilvania a f\u0103cut o divinitate aproape personal\u0103, oblig\u00e2ndu-m\u0103, aproape, s\u0103 ajung, de la radio pentru a radiografia cea de-a 60 aniversare a unirii cu \u0163ara-mam\u0103 (am fost o lun\u0103, cu Stelian T\u0103b\u0103ra\u015f, la Cluj, imprim\u0103rile cu D.D. Ro\u015fca, I.I. Rusu, Flora Dragomir, Vasile Veti\u015fanu, Tiberiu Moraru, Raluca Ripan \u015fi multe alte somit\u0103\u0163i ale ora\u015fului de pe Some\u015f se vor fi pierdut). \u00cemi p\u0103rea r\u0103u c\u0103 nu-l \u00eenghi\u0163ea pe Philippide, iar c\u00e2nd i-am zis c\u0103, interes\u00e2ndu-m\u0103 teatrul No, japonez, am discutat cu Ioan Timu\u015f, a s\u0103rit \u00een sus, c\u0103 \u015fi tat\u0103l aceluia, fiind medic veterinar, a omor\u00e2t nu numai un animal, dar \u015fi pe st\u0103p\u00e2nul acestuia (pe cunoscutul japonezist \u00eel f\u0103cuse t\u00e2mpit, c\u00e2t s\u0103 cad jos).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Neamuri) Pornisem de la copil\u0103rie, \u00een amintire, nemai \u00een Creang\u0103, oric\u00e2t p\u0103ruse \u015fi-o fi fost. P\u0103rin\u0163i rup\u0163i de r\u0103zboi \u015fi plecare. Un potop ne \u00eenecase destule animale. Satul p\u0103rea din vreme \u00een nevremuri, cu mari p\u0103duri deasupra \u015fi\u00a0 <\/span>pisania\u00a0 <\/span>citit\u0103 Iorga \u00een tinda Bisericii Rudenilor lui Mihai Viteazul, cu \u015fcoala tip Haret \u015fi crucile eroilor. Pozele de copii ale p\u0103rin\u0163ilor satului erau un alfabet prin care-i citeam adul\u0163i, la prezent, pe noi \u00een\u015fine la maturitate \u015fi b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, acum. Eram cre\u0163 ca berbecul \u0162\u00e2ncu pe care c\u0103l\u0103ream \u00een toat\u0103 faima posibil\u0103 din Ruda \u00een Islazul din Bercioiu, urc\u00e2nd Dealul Cel\u0103lalt \u015fi P\u0103durea lui Titu. Tat\u0103l tatei venise din Milcoiu \u015fi acolo, poate, din Ardeal (Ion mi-a scris \u00een India c\u00e2te ceva, cu urmarea care n-a mai venit, vezi Ibsenienii<\/em>, 3). Mama mamei venise din Sticl\u0103rie, de l\u00e2ng\u0103 R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, iar tat\u0103l ei, Dumitru Grigorescu, falnic \u00een credin\u0163\u0103, era din sat, ca \u015fi bunica dup\u0103 tat\u0103, a c\u0103rei mam\u0103, Catrina fusese b\u0103tut\u0103 de b\u0103rbat p\u00e2n\u0103 \u00eennebunise. Se spune c\u0103 \u015fi bunica asta ar fi jurat str\u00e2mb la divor\u0163ul p\u0103rin\u0163ilor mei. N-ar trebui s-o spun, c\u0103 m-o fi iubit \u2013 m\u0103car ca o prelungire a fiului ei; lui i se propusese s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la studii muzicale, s\u0103 c\u00e2nte la opre\u0103 \u015fi… s\u0103 se \u00eensoare cu fata maestrului; era bine, i-am zis; da, dar nu mai erai tu, mi-a r\u0103spuns. Sigur mama mea a avut geniu \u015fi oricum nimeni pe vremea ei \u015fi nu numai \u00een sat la noi n-a fost s\u0103 n-o admire \u015fi s-o laude, parc\u0103 neiinvidiind-o. La moartea ei, i-am spus unchiului Costantin c\u0103 a fost nefericit\u0103 la desp\u0103r\u0163irea de taic\u0103-meu, el m-a contrazis c\u0103 tocmai cu el n-ar fi fost fericit\u0103, mai bine dup\u0103. Sora mea Ioana a fost repartizat\u0103 de tribunalul din B\u0103beni mamei iar eu tatei, de-am plecat la G\u0103e\u015fti unde el \u00ee\u015fi g\u0103sise serviciu \u015fi o nou\u0103 nevast\u0103, mama mea vitreg\u0103. C\u00e2ntau am\u00e2ndoi \u00een cor \u015fi ea juca \u015fi teatru \u00een trupa lui Ilovici \u015fi Iordache. <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(G\u0103e\u015fti) Dac\u0103 \u00ee\u0163i aduci aminte, m-am b\u0103tut pe stadion, \u00een pauza meciului, cu mezinul fra\u0163ilor Peligrad, de aveam galerie, a doua zi, la clas\u0103, mi-a mai dat \u015fi domnul Minculescu vreo palm\u0103 de fa\u0163\u0103 cu elevii \u015fi la pu\u0163in timp am fugit noaptea cu trenul \u00eenapoi la V\u00e2lcea \u015fi am f\u0103cut clasa a cincia tot \u00een Ruda \u2013 la sf\u00e2r\u015fit a venit taic\u0103-meu foarte dulce \u015fi m-a cump\u0103rat cu o pereche de pantofi. Ce \u015ftia\u0163i voi c\u00e2nd jucam poker pe R\u0103stoac\u0103 \u015fi fumam antiasmatice, ne-a mai \u015fi spus Dinu, de la sor\u0103-sa, c\u0103 \u00een francez\u0103 se zice \u201eje t\u2019aime\u201d, cum b\u0103tea pendula de cinci ori, ora la care intrasem \u00een acaretul d-lui Tudose Constantinescu, proprietarul, fost \u015fofer al lui Lahovary, m\u0103 podidea dorul de mama, ca pe separa\u0163ii copii de p\u0103rin\u0163ii c\u0103p\u015funari \u00een ziua de azi. Noroc cu voi, c\u0103 ne-am antrenat \u00een prins pe\u015fte, lecturi, fotbal, matematic\u0103 a la domn\u2019 Ixaru (am ajuns \u015fi-n Gazeta de matematic\u0103) \u015fi rom\u00e2n\u0103 cu Costin Dragu (olimpiade, debut \u00een \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, 1960). Un gen de compensare prin studii, conversa\u0163ii cu popa Chiosea, basarabean, la Cobia, \u015fah cu Ion Georgescu, fratele noii mele mame, Jenica, favoarea colegelor noii mele surori, Viorica, veritabila \u015fcoal\u0103 a taifasului dac\u0103 nu psihanalitic \u0163inut\u0103 de noua bunic\u0103 Niculina. Fiind peste drum de cinematograf am v\u0103zut filme \u015fi din v\u00e2rful telegrafului \u015fi de pe gard, altefel aveam intr\u0103ri secrete \u015fi mi se deschidea fraudulos u\u015fa de c\u00e2te cineva cunosc\u0103tor \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu-mi scape nici un spectacol cu Vasea, Ali Baba, Anna Zacheo, Fanfan. V\u0103zusem primul film, evident rusesc, la \u015fase ani, \u00een spital la R\u00e2mnic, \u00eemi arsesem fa\u0163a cu colarez fierbinte(de atunci Dumnezeu m-a ferit, altfel, de spitale). C\u00e2nd am cobor\u00e2t din v\u00e2rful st\u00e2lpului, la invita\u0163ia lui taic\u0103-meu, am luat, normal, b\u0103taie mai ca str\u0103bunica. M-am rafinat \u00eens\u0103 \u015fi nu mi-a sc\u0103pat serie, mai \u015fi pl\u0103team pentru prima oar\u0103, nu ie\u015feam c\u00e2nd se termina \u015fi vedeam iar de c\u00e2te ori se proiecta, renun\u0163\u00e2nd probabil la toate cele din jur, c\u00e2t c\u0103 vedeam \u2013 nu ca Fellini, ad\u00e2nc, \u00een Roma<\/em> \u2013 spectatorii, colegii de \u015fcoal\u0103, cupluri, Lipo\u015ftenii… Unde suntem acas\u0103, \u00een G\u0103e\u015fti, \u00een smeuri\u015ful fra\u0163ilor Stan, de-avea mama voastr\u0103 trei b\u0103ie\u0163i cu mine, sau \u00een filme, c\u0103r\u0163i \u015fi vise de timp f\u0103r\u0103 spa\u0163iu? C\u00e2nd am mers la colind \u015fi pe Pite\u015fti \u015fi pe B\u0103lcescu, am folosit \u015fi metode strigate de la \u0163ar\u0103, cu Iacob \u015fi Dumitriuc \u015fi Tru\u015fc\u0103. De c\u00e2te ori n-am mers cu bicicleta, solo, p\u00e2n\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi m-am oprit, nici gara n-oi fi descifrat-o, \u00eenc\u0103 un tabu autoimpus, ori simpla fric\u0103 de a trece podul, necunoscutul, mai marele. Oi fi r\u0103mas pe Picior de Munte. \u00cenamor\u0103ri dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, de planton, abia de n-or fi d\u00e2nd \u00een frigiditate. La ce-am \u00eenvinui profesorii c\u0103 nu ne-ar fi spus ce se \u00eencearc\u0103 a se spune abia acum despre comunism la noi \u00een G\u0103e\u015fti. A, da, domnul Stroe \u00eei pozdr\u0103v\u0103luia pe p\u0103rin\u0163i pe ruse\u015fte. Lui Pica Dumitrescu, sem\u0103n\u00e2nd cu George Constantin, numai c\u0103 nu i s-a propus, ba da, s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 joace \u00een Uniune. Ce mai duduiau sovrom-petrol-urile, mai ca Petrom-ul din actualitate. Taic\u0103-t\u0103u a intrat \u00een \u00eenchisoare, turnat cum se turna, taic\u0103-meu era la risc, cu slujba de contabil, ca necomunist. De fapt, via\u0163a noastr\u0103 pare at\u00e2t de greu de \u00een\u0163eles \u00een v\u00e2rtejul total, \u00eentre du\u015fm\u0103nii prestabilite \u2013 un psiholog citea \u00een porunca de a-\u0163i iubi aproapele o confirmare c\u0103 ne sf\u00e2\u015fiem din fire, ca leii (nu mai socotea c\u0103prioarele). <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Litere) Dup\u0103 zece ani \u00een sat, al\u0163i \u015fapte, \u00een t\u00e2rgul care ne-a \u00eenfr\u0103\u0163it adolescen\u0163a, s-au \u00eengropat \u00eentr-o devenire aproape instinctual\u0103, de supravie\u0163uire prin acumul\u0103ri liberatoare, pe aripa friabil pergamentoas\u0103 a literaturii. Mai aveam p\u00e2n\u0103 la 18 ani c\u00e2nd am fost admis la Facultatea de Filologie. Student minor, m\u0103 voi fi ambi\u0163ionat s\u0103 cresc, mai ales c\u0103 am mai prins doi ani cursurile lui C\u0103linescu, dedicate lui Eminescu \u015fi, respectiv, Creang\u0103, \u015fi cursul de literatur\u0103 universal\u0103 al lui Vianu. C\u00e2t s\u0103 zicem \u015fi noi c\u0103 am avut profesori mari. Altfel, ideologie \u015fi fabrica\u0163ie, totu\u015fi l\u0103s\u00e2nd vreo marj\u0103 \u015fi studentului, minus \u201especialul\u201d din biblioteci, plus represiunea securit\u0103\u0163ii (chiar un mili\u0163ian s-a \u00eenfin\u0163at \u00een c\u0103min cer\u00e2ndu-mi noti\u0163ele, c\u0103 vrea s\u0103 dea \u015fi el la filologie, i le-am dat crez\u00e2ndu-l. Am fost chema\u0163i destui la Malmaison s\u0103 d\u0103m declara\u0163ii despre c\u0103r\u0163ile citite, cu voce tare (asta era), numele-cheie de autor fiind Radu Gyr. Profesorii no\u015ftri, comuni\u015fti-necomuni\u015fti, aveau totu\u015fi alt orizont dec\u00e2t presa \u015fi editurile, eram b\u00e2ntui\u0163i de existen\u0163ialism \u015fi absurd \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, am prins sl\u0103birea embargoului asupra lui Eminescu, nu cel na\u0163ional, nici metafizic. A confern\u0163iat pentru noi Perpessicius. Tudor Arghezi, Marin Preda \u015fi ei. Ne \u00eencropeam o lumea creativ-academic\u0103 spre a ne forma la umbra ei de pantheon visat, crezut, peste interdic\u0163ia comunistoid\u0103, \u00eentre coloane clasice \u015fi interbelice. Personalit\u0103\u0163ile supravie\u0163uitoare ni s-au ar\u0103tat totdeauna p\u0103rinte\u015fte favorabile. Mihail Celarianu mi-a cobor\u00e2t de la etajul trei pe sfoar\u0103 \u00eentr-un co\u015f o scrisoare de r\u0103spuns, neput\u00e2nd primi de bolnav. Am fost \u00een aceea\u015fi grup\u0103 cu Paul Tutungiu, so\u0163ii Ulici, Mircea Iorgulescu, alte grupe, mai ales din seria I (eram 500 de studen\u0163i filologi numai la rom\u00e2n\u0103 \u00een anul nostru), bucure\u015ftene, \u00ee\u015fi num\u0103rau veleit\u0103\u0163ile mai rafinat. Odat\u0103, Gheorghe Vi\u015fan \u00eei spune lui Stelian T\u0103b\u0103ra\u015f, te-a c\u0103utat \u0103la cu musta\u0163\u0103, care, \u0103la care se crede Labi\u015f, era Gheorghe Lupa\u015fcu. Colegul Florin Gheorghiu a venit odat\u0103 la c\u0103minul Matei Basarab \u015fi a jucat simultan \u015fah cu zeci de amatori, a l\u0103sat acolo c\u00e2te o remiz\u0103 de faim\u0103. C\u00e2nd a luat foc c\u0103minul de pe Doamnei, vedeam de la mansard\u0103 lume mult\u0103 \u00een intersec\u0163ia bulevardului cu Calea Victoriei.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Licen\u0163a (lucrarea de stat) a avut tema \u201eMitul lui Zalmoxe \u00een poezia lui Mihai Eminescu \u015fi a lui Lucian Blaga\u201d, \u00eendrum\u0103tor\u00a0 <\/span>– George Iva\u015fcu. L-am sunat pe \u015eerban Cioculescu cer\u00e2ndu-i sfatul, a izbucnit spun\u00e2nd c\u0103 nu e nici o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Eminescu \u015fi Blaga \u00een afar\u0103 c\u0103 am\u00e2ndoi au fost mari poe\u0163i, a mai zis ceva de apari\u0163ia Poemelor luminii<\/em>, c\u00e2nd, dac\u0103 am \u00een\u0163eles bine, Eminescu nu i-ar fi fost cunoscut \u00eendeajuns lui Blaga. Am mers mai departe, incluz\u00e2nd \u015fi pe P\u00e2rvan \u00een ecua\u0163ie. Am fost fericit, \u00eemi dau seama. \u00centre timp publicam poezii ici colo, am f\u0103cut o var\u0103 practic\u0103 la \u201eGazeta literar\u0103\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Doctoratul l-am dat av\u00e2nd drept conduc\u0103tor pe d-na Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga. Am fost admis \u00eempreun\u0103 cu, printre al\u0163ii, Ioana Alexandru \u015fi Amita Bhose. Pe atunci eram primit de Constantin Noica, acas\u0103, pe Ornamentului, \u00een Berceni (unde m-am \u015fi mutat \u00een onoarea lui, dar el a plecat \u00een Drumul Taberei, m\u0103 primea \u015fi acolo, apoi la P\u0103ltini\u015f, c\u00e2nd \u015fi eu am peregrinat \u00een India). I-am spus c\u0103 a\u015f vrea s\u0103 fac o tez\u0103 despre diavol \u00een literatur\u0103; s\u0103 vorbim \u015fi cu Papu, i-a fost primul g\u00e2nd. Nu era un subiect u\u015for de acceptat ideologic, l-am restr\u00e2ns la Baudelaire \u00een rela\u0163ie, nu at\u00e2t cu Satan, c\u00e2t cu poe\u0163ii rom\u00e2ni. L-am publicat dup\u0103 mul\u0163i ani, \u00een samizdatul \u00eentregii mele literaturi, care nu mi s-a p\u0103rut totu\u015fi inutil din moment ce mi-am f\u0103cut via\u0163a cu el (am \u00eenceput s\u0103-mi doresc s\u0103 nu am succes, care m-ar abate de la roboteala mea aproape maniacal\u0103, cantitativ\u0103, poate, cu nou\u0103 volume din \u201eApocalipsa indian\u0103\u201d \u015fi \u015fapte din \u201eIbsenienii\u201d, vreo inten\u0163ie de construc\u0163ii invizibile) <\/span><\/p>\n

La o restructurare a Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, sub Suzana G\u00e2dea, Petre Constantin, adjunctul ei, mi-a explicat c\u0103 r\u0103m\u00e2n cei mai vechi, eu aveam doar \u015fase ani acolo, iar ea sunat la \u201e\u015etefan Gheorghiu\u201d \u015fi am ajuns lector la Facultatea de Ziaristic\u0103, unde dup\u0103 un an, prorectorul Chioreanu mi-a intimat de ce nu am plecat lector \u00een India, c\u0103 s-a primit o scrisoare la Comitetul Central c\u0103 vreau s\u0103 scot un manusris din \u0163ar\u0103. Da, doctoratul e manuscris, \u00eel iau cu mine. Nu, mi-a replicat asigur\u0103tor, c\u0103 am fost urm\u0103rit de un an \u015fi se \u015ftie c\u0103 nu, a\u015fa c\u0103 voi pleca. Mi-a prins bine \u015fi Baudelaire, ocolul meu spre a ajunge la Eminescu, dup\u0103 cum se exprimase Noica.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(\u015eora) M-a adus \u00een minister ministrul Mircea Mali\u0163a, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu deplasarea de trei luni \u00een Fran\u0163a a consilierului s\u0103u Mihai \u015eora. Acesta din urm\u0103 m-a prelucrat ce am de f\u0103cut la cabinet, pres\u0103, editare a textelor ministeriale. C\u00e2nd s-a \u00eentors, am mers aproape zilnic \u00een Pia\u0163a Amzei unde m\u00e2ncam chefir \u015fi conversam. Mihai Botez era director la Casa Universitarilor \u015fi am \u00eenceput acolo, sub patronajul lui \u015eora, indirect \u015fi Mali\u0163a, un cenaclu de idei, \u201eForum\u201d, de unde nu lipseau Octav Onicescu, Gheorghe Mihoc, Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga, Grigore Popa, Ioan Ladea. Am luat noti\u0163e \u00eentr-un caiet. Cu \u015eora \u00eencepusem la un moment dat o selec\u0163ie a celor mai frumoase versuri din poezia rom\u00e2n\u0103. Din prietenia lui cu Arghezi, am \u00eenceput cu volumele acestuia, citea \u015eora, \u00eentr-o sal\u0103 goal\u0103, la Universitate, mii de versuri, eu notam codul ad hoc al alegerii, zile \u00een \u015fir, \u00eentr-o fascina\u0163ie. Dup\u0103 1990, d-l \u015eora mi-a cerut, \u015fi i le-am dat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in copie, notele, ceea ce alesesem \u00een camera universitar\u0103. Vorbeam des despre \u015eora cu Noica \u015fi despre Noica cu \u015eora. Odat\u0103 \u015eora a filosofat cam a\u015fa, bine, Noica a scris multe c\u0103r\u0163i , din care 2-3 bune, dar spune\u0163i c\u0103 nu ar\u0103ta a un om fericit, eu n-am scris at\u00e2t, mi-am ocolit, cum zice, destinul, dar nu sunt nefericit. Dup\u0103 intrarea lui \u00een politic\u0103, l-am mai v\u0103zut pe \u015eora mai mult pe la t\u00e2rguri de carte. At\u00e2t mi-o (ne-o) fi fost.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Noica) Mare mister se v\u0103de\u015fte cunoa\u015fterea lui Noica. Plecase din \u0163ar\u0103, \u00een misiune, teologul Gheorghe Alexe, la Detroit, lucra la revista \u201eCrsedin\u0163a\u201d \u015fi mi-a scris s\u0103-i cer lui Noica o colaborare. M-am dus la Institutul de Logica. Ne-am \u00eent\u00e2lnit la un restaurant de mai multe ori odat\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, ca pentru, speram eu, primirea printre discipolii lui. Dup\u0103 destul timp, l-am \u00eentrebat de ce nu m\u0103 oblig\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 greac\u0103 \u015fi german\u0103 cum se aude c\u0103 le pretinde celorlal\u0163i. Nu, cu dumneata m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc \u00een paradis. Derutat, m-am sim\u0163it oarecum liber. Dup\u0103 un timp a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 primeasc\u0103 \u00een Berceni. \u00centr-un context, d-na Noica a dat de \u00een\u0163eles c\u0103 m\u0103 crede securist. Oi fi \u00eeng\u0103lbenit, m-oi fi jurat c\u0103 nu, oarecum indignat, pe drept, cred \u015fi acum, \u00een naivitatea mea, iar dumneaei c\u0103 de ce, sunt oameni inteligen\u0163i la securitate. S\u0103 fie. Poate unde venisem la \u00eenceput\u00a0 <\/span>din partea unui misionar trimis. Lucram la \u201eColocvii\u201d, pe Arcului, a venit un securist, s-a recomandat Aldescu, cu Almanahul \u201eCredin\u0163a\u201d \u00een m\u00e2n\u0103, vai de capul meu, am spus c\u0103 am colaborat pentru c\u0103 acolo public\u0103 Arghezi, nu, c\u0103 e bine, a f\u0103cut el, alt\u0103 belea, nu mai colaborez. Prima dat\u0103 am auzit c\u0103 s\u0103 colaborez cu ei, c\u0103 lucreaz\u0103 direct cu pre\u015fedintele, s\u0103 m\u0103 v\u0103d cu el la restaurantul \u201eTurist\u201d din Pia\u0163a Roman\u0103, la 3. Rar am fost mai speriat. M-am dus acas\u0103 la Vasile V\u0103duva care avea cancer terminal. M-a pus la mas\u0103, am jucat \u015fah \u2013 nu te las s\u0103 pleci p\u00e2n\u0103 la 4 c\u0103 s\u0103 nu te duci de fric\u0103. A doua zi, Aldescu: ai \u00eencurcat borcanele. V\u0103duva: Ce vulgar. Mai ales c\u0103 Vasile a murit, ce alt jur\u0103m\u00e2nt fa\u0163\u0103 de el dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 feresc de securitate puteam urma, nefiind vreun lupt\u0103tor, \u00eenarmat doar\u00a0 <\/span>cu visele \u015fi \u0163inerea de cuv\u00e2nt, o con\u015ftiinciozitate de slujba\u015f, contrazis\u0103 ebulient de scrisul\u00a0 <\/span>meu anume antilogic, dintr-o nelume. <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Securitate) Un securist \u015fi \u00eenc\u0103 unul, iar Aldea, m-au \u00eenv\u00e2rtit cu o ma\u015fin\u0103 prin Bucure\u015fti, de la liceul Caragiale spre periferie, \u00eentr-un apartament confort II, cu m\u0103ce\u015fele omului pe ziar: n-a\u0163i colaborat niciodat\u0103 cu securitatea \u2013 \u015fi de ce a\u015f coblabora acum c\u00e2nd plec \u00een India \u2013 nu, c\u0103 vrem s\u0103 v\u0103 ap\u0103r\u0103m, o s\u0103 v\u0103 \u00eentrebe omul nostru aceast\u0103 parol\u0103: \u00een 1970 a\u0163i fost la Paris? R\u0103spunde\u0163i: nu, \u00een 1970 am fost la Roma, cam a\u015fa ceva. C\u00e2nd a venit Enric Becescu \u015fi a stat la mine c\u00e2teva luni, p\u00e2n\u0103 au aflat, m-au plimbat pe malul unui lac, la pescuit chipurile, \u015fi am fost \u00eentrebat dac\u0103 \u00een 1970 am fost la Panciu, tu erai, m\u0103, am b\u00e2lb\u00e2it, la Paris, poate, el se d\u0103dea profesionist, eu o \u00eencurcsem, c\u0103 Becescu nu e rom\u00e2n, s\u0103-l iau la goan\u0103; la fel dup\u0103 trei ani, c\u00e2nd s\u0103 plece, Becescu st\u0103tea cu noi, eram cu familia, \u015fi-a pierdut pa\u015faportul, a avut nevoie de ei, iar a trebuit s\u0103-l gonim, p\u00e2n\u0103 a primit bilet de la Mircea Eliade, anun\u0163at tot prin noi. \u00centors \u00een Bucure\u015fti, am fost luat \u00een primire tot pe unica tem\u0103 Becescu, dac\u0103 \u00eenjur\u0103. Cum am ajuns director la biblioteca politehnicii \u015fi apoi la pedagogic\u0103, primeam vizite pe tema celor opt psihologi anagaja\u0163i la bibliotec\u0103 \u015fi ei \u015ftiau tot ce vorbeam, iar la pedagogic\u0103, doamna respectiv\u0103 \u015fi-a adus ajutoare pentru un grevist al foamei, \u015fi alte dou\u0103 doamne m-au chestionat pe diferendul cu maghiarii participan\u0163i la Congresul Mondial de Antropologie de la Zagreb reflectat \u00een presa de la Budapesta; eu nu \u015ftiam, vorbisem doar \u00een Consiliul Permanent \u015fi \u00een Adunarea General\u0103 contra mo\u0163iunii anti-Rom\u00e2nia (Andrei Oi\u015fteanu se mai declara de partea maghiar\u0103 \u015fi \u00eentr-un interviu dat recent Evenimentului zilei). Cam asta a fost rela\u0163ia cu securitatea, nu m\u0103 intereseaz\u0103 ce dosar am; mi-a spus odat\u0103 Cezar Tabarcea c\u0103 apar cu el, z\u00e2mbea, nu \u015ftiu dac\u0103 de \u201er\u0103u\u201d, c\u0103 de bine nu se pune problema. A, dup\u0103 1990, fiind la un congres al bibliotecarilor din Delhi, acas\u0103 \u015fi la bibliotec\u0103 s-a primit o amenin\u0163are cu moartea de la un iranian, din Teheran, c-a\u015f fi zis c\u0103 acei care fac comunism o s\u0103 p\u0103\u0163easc\u0103 ce-a p\u0103\u0163it Ceau\u015fescu, iar el sf\u00e2r\u015fea caligrafiind \u201enext time fire in Bucharest\u201d. M-am \u00eentors val-v\u00e2rtej, am primit vizita a doi agen\u0163i noi-vechi, ce \u015fi cum, dac\u0103 m\u0103 interseaz\u0103 diploma\u0163ia, ata\u015fat cultural, sau ambasador. C\u00e2nd mie mi-era fric\u0103 s\u0103 ies din cas\u0103 \u015fi lucram de ani \u00een biroul lui Micescu, care st\u0103tea cu pistolul pe mas\u0103 de frica legionarilor (\u015fi au n\u0103v\u0103lit ru\u015fii, iar un legionar i-a salvat via\u0163a, odat\u0103, \u00een \u00eenchisoare.)<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(St\u0103niloae) \u00cent\u00e2lnindu-l \u00een sta\u0163ie la Universitate pe filosoful Grigore Popa, prieten cu Giurgiuca \u015fi redac\u0163ia noastr\u0103, \u201eColocvii\u201d, m-am pomenit spun\u00e2ndu-i c\u0103 vin de la p\u0103rintele St\u0103niloae, iar el c\u0103 asta m\u0103 salva m\u00e2ine. Noica sur\u00e2dea condescendent c\u0103 Pere Migne ar fi publicat 120 volume din Filocalia fa\u0163\u0103 de 6-7 ale lui St\u0103niloae. M\u0103car George B\u0103lan, pe strad\u0103 \u2013 a, sugi ortodoxia de la \u0163\u00e2\u0163\u0103. Citeam \u015fi mergeam la autor, pe Cernica (\u00eentors din India, m-a primit la alt\u0103 adres\u0103), coment\u00e2nd mai ales Iisus sau restaurarea omului<\/em>, Filocalia, dar \u015fi Concep\u0163ia religioas\u0103 a domnului Blaga<\/em> (pe care, la repro\u015f, o atribuia egoismului propriu). Mi-a \u00eemprumutat manuscrisul asupra profilului spiritual al poporului rom\u00e2n (de ce nu-l socotea pe Eminescu, dar pe Co\u015fbuc, reprezentativ pentru noi? Pentru c\u0103 era prea sus etc.), ca \u015fi bografiile stare\u0163ilor \u00een via\u0163\u0103 scrise de c\u0103lug\u0103rul Ioachim B\u0103lan. M-a ascultat despre India, la revenire, credea \u00een fatalitatea ca lumea s\u0103 fie condus\u0103 de albi. Dup\u0103 \u201990, repus pe soclu, l-am v\u0103zut la tv, Noica nu mai apucase, \u0163intuit \u00eentre discipolii ultimi, de P\u0103ltini\u015f.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Culianu). N-are copii, f\u0103cuse un demnitar; \u00ee\u015fi iube\u015fte nevasta, asigurase \u015eora. \u015ei bursa la Roma a devenit fapt. Tot \u00een c\u0103utare de profesori, am devenit apropiat filosofului Franco Lombardi (a venit mai apoi \u00een Rom\u00e2nia, mi-a scris \u015fi \u00een India) pre\u015fedintele Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Angello Sabbattini, m-am \u00eenscris la catedra de literatur\u0103 italian\u0103, condus\u0103 de Salinari, prieten cu Balaci, am ascultat cursuri ale lui Giuseppe Manacorda. Nu-mi sc\u0103pa nimic din Roma. La funda\u0163ia Dr\u0103gan, pe un zid vast, te \u00eent\u00e2mpina portretul lui Maurice Schumann, la etaj, am fost \u00eempins \u00eentr-o camer\u0103: parla con dottor Culianu. Am conversat vreo trei ore, banalit\u0103\u0163i italo-rom\u00e2ne. Era mai mic ca mine, eu aveam 29 de ani. Mi se p\u0103rea prea zbuciumat \u015fi m\u0103 miram, ar fi trebuit s\u0103-l fericesc. Tocmai c\u0103 \u015fi-a fixat mesajul tragediei de a \u201er\u0103m\u00e2ne\u201d. Iar nel\u0103murit, c\u0103 la noi nu po\u0163i face nimic. Era devastat \u015fi totu\u015fi f\u0103cea teoria c\u0103 psihologia se regenereaz\u0103, spera, adic\u0103, s\u0103 se remonteze, dar ceva se pierduse definitiv, altceva dec\u00e2t psihologia, vorbea ca un personaj, cum se spune dostoievskian, \u00eel ascultam ca mai t\u00e2rziu, \u00een Palermo, pe Leonardo Sciascia, \u00eentr-o galerie obscur\u0103, \u00eemi d\u0103duse c\u0103r\u0163ile lui, inclusiv Marele inchizitor<\/em> despre Dostoievschi. M-a deprimat \u015fi pe mine, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi mai treac\u0103, oricum n-am (mai) \u201er\u0103mas\u201d, iar gloria \u015fi uciderea lui m-au \u0163inut cu vederea fe\u0163ei lui de martir al regener\u0103rii.<\/span><\/p>\n

La telefon, Giulietta Massina. Cu maestrul Fellini. E pe platou, Amarcord. Lo troviamo insieme, dottore, m\u0103 \u00eencurajeaz\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(India) Asta e, imperii s-au \u00eenml\u0103\u015ftinat acolo, ce oase rom\u00e2ne\u015fti nu s-ar fluiera definitiv \u00een orchestrarea gangetic\u0103 a samsara, a vie\u0163ii preeclesiastice, o negativitate magnifiat\u0103 mistic f\u0103r\u0103 egal. Am devenit indian la 33 de ani (teoria lui Artur Karp, cu Iisus, cu Alexandru, am\u00e2ndoi sf\u00e2r\u015fi\u0163i de India la 33, la 83). Am acum 63, la 66 via\u0163a a doua mi-o va egala pe prima, pe ipoteza c\u0103 n-am mai putut s\u0103 m\u0103 dezindianizez, la \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, o confirm\u0103 mai ales indienii, cum a f\u0103cut-o, \u00een hindi, Indranath Chaudhuri, la o reuniune de salut pentru mine la Guest House, Delhi University. Aceast\u0103 universitate m-a pus \u00een fa\u0163a unui comunism \u00eenc\u0103 sovietic, f\u0103c\u00e2nd din rom\u00e2ni feroce imperiali\u015fti, dar mi-a \u015fi dat iluzia eternit\u0103\u0163ii limbii rom\u00e2ne, fie \u015fi \u00een avatar sanscrit. Profesorii de deasupra contingen\u0163elor, acum colegi, \u00eemi diminuau complexul propriei forma\u0163ii, ba reapreciam pe cei de acas\u0103. N-o s\u0103 uit convorbirile cu Nagendra, Satyavrat Shastri, Margaret Chatterjee, Andre Beteille. Studen\u0163ii la rom\u00e2n\u0103 \u015fi copiii din cercul meu de inventat pove\u015fti \u015fi culori m-au \u015fi uitat, nici nu-i uit, ne vom fi desprins, advaitin, din depresia trecerii, spre a figura cosmic vibra\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii \u015fi a veseliei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii de sine \u015fi de to\u0163i.<\/span><\/p>\n

De geaba a existat \u00een India Academia Interna\u0163ional\u0103 Mihai Eminescu, \u00een \u0163ar\u0103 era comunism cum \u015fi acum e Patapievici. Dup\u0103 1990, am \u00eenfiin\u0163at din iner\u0163ia p\u0103rerii de libertate, Asocia\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2no-Indian\u0103, c\u00e2te programe, ambasadori, o bibliotec\u0103 \u2013 tot MISA, Sahaja, Harri Krishna atrag mul\u0163imile, tinerii, nu India real\u0103\u00a0 <\/span>gata s\u0103 fie superputere. M-am specializat la \u00eent\u00e2mplare \u00een participarea la Conferin\u0163a Interna\u0163ional\u0103 Ramayana, ajung\u00e2nd s\u0103 fiu poerclit Hanuman, divina maimu\u0163\u0103, pentru a fi tradus Hanuman Chalisa<\/em> \u00een rom\u00e2ne\u015fte, 40 de distihuri (las\u0103 miile celelalte, f\u0103r\u0103 Hanuman), recitate \u00een ora\u015fe indiene, dar \u015fi Durban, New York, Houston, Birmingham, Couva (Trinidad Tobago), Mauritius… M\u0103 \u00eentreab\u0103 directorul auditului: – ce e\u015fti lini\u015ftit \u2013 sunt hindus. De unde, cre\u015ftinismul \u0163i se exacerbeaz\u0103 \u00eentr-o religie str\u0103in\u0103, ca \u015fi patriotismul (dat acum pe europenism, cine-\u015fi permite, ceilal\u0163i ajung\u00e2nd iar indieni, prea pu\u0163ini cu turnule\u0163e). Am tot publicat romane \u015fi traduceri scrise \u00een India, s\u0103 nici nu se piard\u0103 \u015fi, cine \u015ftie, s\u0103 se cearn\u0103 vreodat\u0103, c\u00e2nd ar trezi interesul cuiva. Chiar irosirea \u015fansei Indiei prin experien\u0163a mea poate fi o lec\u0163ie, inclusiv despre nedescrustarea rom\u00e2neasc\u0103 (totdeauna spun c\u0103 indianistica alor no\u015ftri, c\u00e2t\u0103 e – iar cu Eliade chiar e, vezi Tucci, Huxley \u2013 face parte din cultura rom\u00e2n\u0103). De sf\u0103tuit nu c\u0103 n-am ce, dar n-am pe cine, dintre studen\u0163ii mei dac\u0103 nu-mi dau ei lec\u0163ii, nu m\u0103 dernjeaz\u0103, e o lege, am numit-o a infidelit\u0103\u0163ii, necesar\u0103 cre\u015fterii de sine. C\u0103 rostul vie\u0163ii nu \u0163i-l prinzi nici \u00eensu\u0163i, fie s\u0103 se risipeasc\u0103 \u00een reu\u015fitele lor ceva din \u00eencerc\u0103ri de genul Indiei lui Anca, \u00een descenden\u0163a celor ale lui Eliade \u015fi Sergiu Al-George. Ai lui Borda\u015f \u015fi Ciurtin \u00eencep altceva, parc\u0103, pe retezate \u015fi sorbonardism. \u00cen Asocia\u0163ie s-au v\u0103zut adesea empatic Romulus Vulc\u0103nescu, Constantin Mateescu, Amita Bhose, Lauren\u0163iu Theban, Vasile Andru, Mircea Itu, Mihai Stan, Ioan Dumitrescu, Adelina Patrichi, Florina Dobre, Carmen Co\u0163ovanu, Vlad \u015eov\u0103rel… Te g\u0103se\u015fti sau te pierzi \u00een India, \u00ee\u0163i faci \u00eenceputul sau sf\u00e2r\u015fitul cu ea, o ironizezi c\u0103 este leag\u0103nul omenirii dar omenirea nu r\u0103m\u00e2ne \u00een leag\u0103n, dac\u0103, dup\u0103 ce-mi murise mama am zis c\u0103 India mi-e mam\u0103 \u015fi s-a adjudecat \u00eentr-un ziar, \u00eentr-o carte cu litere devanagari, pe c\u00e2nd mama Rom\u00e2nie nici s\u0103 te mai arunce n-are g\u00e2nd, se cheam\u0103, \u00een ce m\u0103 prive\u015fte, cum spun adolescen\u0163ii \u00een \u00eenghesuiala autobuzului c\u0103 trebuie s\u0103 fac ceva pentru \u0163ar\u0103. Chiar \u015fi indianistic\u0103. Rommii sunt ai Indiei, rom\u00e2nii, de ochi, ai Europei. Trimiteam acas\u0103 publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din India, nu se uita nimeni la ele, filiala Bibliotecii Congresului American cump\u0103ra c\u00e2te 18 exemplare din fiecare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, proste\u015fte, am zis c\u0103 dac\u0103 nu le vor rom\u00e2nii nu le mai \u201edau\u201d nici la americani, de-am dat cu piciorul la singura \u201eafacere\u201d a vie\u0163ii mele \u015fi am tocat mai departe banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i cu pre\u0163ul vederii pe grafic\u0103 la Oxford University Press ai nevestei mele, Rodica. De unde se vede \u015fi a\u015fa c\u0103 nu e mare mpricopseal\u0103 s\u0103 fii rom\u00e2n, dar nici c\u0103 ai de ales. Unde e euforia p\u0103rinteasc\u0103?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Bibliotec\u0103) Dup\u0103 c\u00e2te doi ani la radio \u015fi la revista Colocvii, am lucrat \u015fase la Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Acolo, \u00eentr-un timp s-a auzit c\u0103 voi fi trimis director la Biblioteca Institutului de Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport. Arheologul Petre Diaconu: du-te, \u015fi Eminescu a fost bibliotecar. Am ajuns, \u00een schimb, \u00een India, \u015fapte ani, dup\u0103 unul de urm\u0103rire, la \u015etefan Gheorghiu. La \u00eentoarcere, fiind vacant postul de director al Bibliotecii Centrale a Politehnicii, am ajuns pentru patru ani director acolo, apoi de aproape dou\u0103zeci la Biblioteca Pedagogic\u0103. \u00cen 2005-2006 eram \u015fi secretarul Comisiei na\u0163ionale a bibliotecilor. Ce dezam\u0103gire voi fi fost eu, dar ce dezam\u0103gire bibliotecile rom\u00e2ne\u015fti, nu toate, conceptul lor perpetuu ghetto-cenu\u015f\u0103reas\u0103 mai nou sub invazia new-age-lui \u015fi virtualului. \u015ei totu\u015fi grosul vie\u0163ii mele s-a f\u0103cut praf alergizant pe c\u0103r\u0163ile de pedagogie \u015fi \u015fi pe ale mele cam din context. La maxima claritate ce-o pretinde dicteul didactic, am r\u0103spuns cu incoeren\u0163a de fals\u0103 imita\u0163ie a lui Joyce, \u00eentr-o poetic\u0103 libertar-terapeutic\u0103, mai \u015fi bluf\u00e2nd c\u0103 m\u0103 zidesc, \u015fi astfel, \u00een construc\u0163ia bibliotecar\u0103, ca \u015fi cum acel liant ar fi \u00een stare s\u0103 \u00eencetineasc\u0103, iluzoriu, n\u0103ruirea comandat\u0103 de cine \u015ftie cine. S\u0103 fi r\u0103mas pe m\u00e2na securit\u0103\u0163ii, chiar at\u00e2t de lung\u0103? Ar fi prosperat ce \u015fi ce. S\u0103 fi fost noi, \u015fefii de unit\u0103\u0163i prea ata\u015fa\u0163i de statu quo, prea \u0163inu\u0163i de jugul arderii de tot (vezi biblioteca universitar\u0103 sau Lumina ce se stinge <\/em>de Mircea Eliade)? S\u0103 se \u00eenece limba rom\u00e2n\u0103 odat\u0103 cu aneantizarea bibliotecilor ei? F\u0103r\u0103 bani de proiecte, altfel nici \u00eendr\u0103znite, nici \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite, am recurs la puterea cuv\u00e2ntului, conferin\u0163e, mese rotunde, cenacluri \u2013 cred, totu\u015fi c\u0103 nu e nimic mai de folos \u015fi frumos, nu separati de ecranul televizorului, ci uni\u0163i de respira\u0163ii spirituale. Cum a p\u0103\u0163it, \u00eens\u0103, \u00eensu\u015fi p\u0103rintele Cleopa \u2013 unde sunt p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri vechi? \u2013 au \u00eenceput s\u0103 plece dintre patroni, \u015fi Vulc\u0103nescu, \u015fi S\u0103hleanu, \u015fi Ol\u0103reanu, \u015fi Buzinschi, \u015fi Ladea, \u015fi S\u00e2ntimbreanu (la fel sim\u0163isem, re\u00eentors dup 25 de ani \u00een India, \u00een 2002-2003, Rom\u00e2na tr\u0103ia, profesori indieni, dintre ei, prieteni plecaser\u0103, Sisir Kumar Das a murit c\u00e2t eram acolo, se \u00eentorsese din Calcutta \u015fi aveam \u00eent\u00e2lnire). O s\u0103 mor \u015fi bibliotecile vor tr\u0103i, mi se pare o victorie \u015fi a lor \u015fi a bibliotecarilor strivi\u0163i de condi\u0163ia nenorocit\u0103 (social, c\u0103 profesional poate sinonimiza armonia \u015fi perfec\u0163iunea unui ideal intelectual, cel pu\u0163in \u00een accep\u0163ie clasic\u0103). Chiar moartea bibliotecilor ne-ar mai purta prin Alexandria. C\u0103r\u0163ile, ca \u015fi mormintele Rom\u00e2niei, nu trebuie neap\u0103rat profanate.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Eminescu) Probabil orice cult este interesat, fie \u015fi subcon\u015ftient. Am jucat, mai ca fiecare, cartea Eminescu. Am vrut s\u0103 intru \u00een bibliografia eminescologic\u0103. Cel pu\u0163in 25 de ani i-am s\u0103rb\u0103torit ziua na\u015fterii \u015fi a mor\u0163ii, mai ales \u00een India, nepropagandistic, indianistic. Nu m\u0103 punea nimeni. Dup\u0103 num\u0103rul anti-Eminescu al Dilema<\/em>, mi-am luat seama, ca \u015fi cum respectivii ar fi trecut la fapte, nu arderea c\u0103r\u0163ilor lui Eminescu, numai, dar ordinul ca orice eminescolog s\u0103 se otr\u0103veasc\u0103, s\u0103 se \u00eenece. Nu-i trebuie mult cuiva, deci, nici via\u0163a lui, s\u0103 se vad\u0103 \u00een plus, dezosat, cum e cazul cu toat\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103, de altfel, vinovat\u0103 de o tradi\u0163ie a\u015fa \u015fi pe dincolo, sugrumat\u0103 \u00een numele propriei ei naturi, vechimi \u015fi frumuse\u0163i. Eminescu nu se las\u0103 u\u015for \u00een\u0163eles nici distrus. India lui le face bine \u015fi indienilor \u00een\u015fi\u015fi. Nu e na\u0163ie s\u0103 nu se simt\u0103 flatat\u0103 de inspira\u0163iile geniilor str\u0103ine. \u015ei dup\u0103 anii indieni \u2013 m\u0103 indianizasem tare, numai copilul, Alexandra, care de la 4 la 10 ani se \u00eenv\u0103\u0163ase cu lumina mai puternic\u0103 s\u0103 m\u0103 fi \u00eentrecut \u2013 Eminescu m-a \u00eencurajat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, mi-a dat slujb\u0103, ziceam; bine i s-o fi p\u0103rut rectorului politehnici: Eminescu? la universitate; l-am \u0163inut totu\u015fi, inclusiv cu Blandiana \u015fi Edmond Nicolau. Am observat c\u0103 Eminescu deranjeaz\u0103 mai mereu, ba de prea sus, ba politic, ba etnic, ba rom\u00e2nesc… A\u015fa s-o fi explic\u00e2nd masificarea cultului interzis de elit\u0103, profesorimea, elevii, veleitarii, prostimea se str\u00e2ng legiune \u00eentr-o spiritualitate literar-spiritual\u0103 f\u0103cut\u0103 \u0163\u0103nd\u0103ri dup\u0103 c\u00e2t \u00eel duce mintea pe fiecare, dar \u00eempreun\u0103 cre\u00eend o maree unic\u0103, salvcatoare c\u00e2t nu i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ca mie, s\u0103 se inhibe, gata, nu mai e voie, de geaba mi-am dus via\u0163a crez\u00e2nd \u00een Eminescu. A\u015fa \u015fi Hristos, cine-l mai are la inim\u0103 ca \u00eenainte de profanarea lui global\u0103? M-am consolat cu Rama, \u00een g\u00e2nd cu Eminescu \u015fi Hristos.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Acultura\u0163ia) \u00cen ce-am crezut aproape c\u0103 nu mai e voie. Acultura\u0163ia s-a metastazat, am ie\u015fit din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni. Fascineaz\u0103 idiomul celor \u00eentor\u015fi de s\u0103rb\u0103tori din muncile prin \u0163\u0103ri str\u0103ine. Rom\u00e2na se va refr\u0103m\u00e2nta \u00een c\u0103tune \u015fi periferii migrante. Grija de s\u0103n\u0103tate, a fi apt de aplecare ad\u00e2nc\u0103, e la concuren\u0163\u0103 cu \u00eemboln\u0103virea. Politizarea sacrificiului euforic \u00een mintea r\u0103ma\u015filor \u00eenflore\u015fte. Ce oameni suntem \u015fi dac\u0103 vom mai fi? Ce \u015fi de ce ne face media? Am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u015fi \u00een rele \u015fi \u00een nepricepere a viitorului, am r\u0103bdat, am sperat p\u00e2n\u0103 s-a ales praful de via\u0163a noastr\u0103, un deranj \u00een calea cui nu mai \u015ftim. Credin\u0163a e \u00een c\u0103tare, postcomunist, postuman, global. Limba nu are cum mai fi na\u0163ional\u0103, na\u0163iunea pare mama vitreg\u0103 Europa, \u015fi dac\u0103 ne-am da\u00a0 <\/span>minoritari abia de s-ar g\u0103si vreo m\u00e2ng\u00e2iere pe cre\u015ftet. \u015ei a\u015fa, discretul drept al feudalului f\u0103cea ca mul\u0163i copii s\u0103 fie fra\u0163i dup\u0103 tat\u0103, mai \u00eencerc\u0103m c\u00e2te o fr\u0103\u0163ie. V\u0103z\u00e2nd ce pierdem, inclusiv sinele printesc, s\u0103 ne bucur\u0103m de cine c\u00e2\u015ftig\u0103, pe cadavre, prim-planul. Nostalgia nu e fa\u0163\u0103 de Ceau\u015fescu ci de sc\u0103parea de o dictatur\u0103 mai ucig\u0103toare sub eticheta falsei democra\u0163ii. C\u0103 suntem liberi s\u0103 spunem a\u015fa ceva, mai vedea, abia dac\u0103 m\u0103 fac c\u0103 vorbesc cu tine \u015fi tu te g\u00e2nde\u015fti la altceva (G\u00e2nde\u015fte-te la altceva<\/em> \u2013Alecsandru V\u0103duva, sinucis cu fr\u00e2nghia de la rufe). S\u0103 fi tr\u0103it degeaba, ce final, dus \u015fi umorul macabru, cine s\u0103 mai r\u00e2d\u0103. Tot Eminescu ne va m\u00e2ntui. Pe litera\u0163i oric\u00e2nd. Eliade, din scrumul diasporei. Cinci scrisori de la el le-am r\u0103t\u0103cit de bun\u0103-voie, Handoca voia \u00eent\u00e2i pe cele trimise, encomiastice cumva, p\u0103i sunt la destinatar. Un om universal dintre noi, o \u015fans\u0103 \u015fi pentu mai t\u00e2rziu?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(\u201eValahia\u201d) C\u00e2nd s-a ridicat rangul liceului din G\u0103e\u015fti la cel de colegiu na\u0163ional, sub numele \u201eVladimir Streinu\u201d, dep\u0103n\u00e2nd laude, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fiu invitat de c\u0103tre d-l prorector Ghi\u0163\u0103 la Universitatea \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte. Am morm\u00e2ntul tat\u0103lui acolo, la \u201eS\u00e2rbi\u201d. Predau de c\u00e2\u0163iva ani literatur\u0103 universal\u0103 \u015fi comparat\u0103 \u2013 d-l Ovidiu Drimba vede util\u0103 chiar o catedr\u0103 -, literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, jurnalism literar, comunicare interpersonal\u0103. M-am temut totdeauna pentru literatura mea s\u0103 ra\u0163ionalizez propria exprimare \u00een concepte \u015fi tirade didactice, am sim\u0163it, totu\u015fi, o obliga\u0163ie s\u0103 dau curaj \u015fi teme studen\u0163ilor din aureolata, pentru mine, zon\u0103 a T\u00e2rgovi\u015ftei, cetate ultraistoric\u0103, paternitate literar\u0103 panrom\u00e2neasc\u0103, universalist\u0103, de la Heliade la Cior\u0103ne\u015fti \u015fi Streinu. \u00cemi iau noti\u0163e mai departe, pe tren, alternez alexandrinul racinian cu expresiile paroxistic-injurioase la nervii b\u0103u\u0163i.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Scrisul) Vorbim cu g\u00e2ndul la scris, la c\u0103r\u0163i. Eu sunt considerat scriitor \u00een India, la V\u00e2lcea \u015fi la T\u00e2rgovi\u015fte. Andrei Nestorescu m-a recenzat \u00een Dic\u0163ionarul general al literaturii, Aurel Sasu \u015fi el \u00een cel biografic, pentru c\u0103 le-am \u015fi r\u0103spuns la chestionar, ceea ce n-am f\u0103cut cu Alex. \u015etef\u0103nescu, recenzentul meu pe negativ, \u00een vreo simetrie de rezerv\u0103. Cei de la Cluj \u00eel aveau gata, cu studen\u0163ii, dinainte de \u201989, se spune. Asta \u00een genurile necrologice, testamentare. Rar \u00een tinere\u0163e, cu accent de respingere, de m-oi fi bucurat \u015fi eu de \u201ecritic\u0103\u201d. Mi-am dat seama din timp c\u0103 dac\u0103 \u00ee\u0163i calibrezi scrisul dup\u0103 \u201ecritic\u0103\u201d e\u015fti mort. A\u015fa c\u0103 n-am mai a\u015fteptat, n-am mai ar\u0103tat texte \u015fi nici c\u0103r\u0163i \u00eencolo \u015fi \u00eencoace, dac\u0103 am mai lansat pe la t\u00e2rguri, s\u0103 se \u015ftie c\u0103 nu am murit realmente, s\u0103 deranjez ca un bibliotecar, orice. Metoda scrisului zilnic, de fa\u0163\u0103 cu personajele, reale (spre ghilotina a ceea ce devenea suprareal prin contragere \u015fi selec\u0163ie, la procesare pe calculator) mi-a prilejuit familiarizarea cu diferitele reac\u0163ii \u2013 e\u015fti de la seco, scrii acolo, scri-o p-asta, unde e caietul, ai adunat ceva. \u00cemi spusese, \u00een tinere\u0163e la Roma, Alberto Moravia: ai scris un roman, apropo de noti\u0163ele la ce-mi turuise nervos, c\u0103 nu vorbe\u015fte cu mine, nici \u00een italian\u0103, nici \u00een francez\u0103 (l-a intervievat el pe Ceau\u015fescu…). Pierderea vie\u0163ii mele a fost caietul dup\u0103 40 de zile \u00een Italia, \u00een Milano, Stazione, am anun\u0163at \u015fi la radio, cine a g\u0103sit… A doua zi \u00eel intervievam pe Eugenio Montale, cu noti\u0163e aproximative, m\u0103 tot uitam \u00een ochii lui at\u00e2t de tri\u015fti. Am str\u00e2ns sute de caiete scrise, poate mia, dar tot cel r\u0103t\u0103cit \u00een Milano m\u0103 viziteaz\u0103 \u00een regrete. Magma \u2013 \u015eora \u00eei zice \u015fuvoi \u2013 s-a str\u00e2ns inutil, rece, antipublic, da, mi s-o fi \u00eencuibat o team\u0103 de cititor, cum \u015fi lui nu i-ar fi convenit anume \u00eencript\u0103ri fa\u0163\u0103 de sinele \u00eensu\u015fi al autorului. Am practicat un antiscris al scrisului continuu, m-am uitat la lume cu ochi goi, \u0163intind nirvana neg\u0103rii continue, bine\u00een\u0163eles l\u0103s\u00e2nd s\u0103 m\u0103 v\u0103d neutru, cumsecade, tolerant, vis\u0103tor. L-am \u00eentrebat pe Ion Iuga \u00een India (republicasem \u00een 1983, la centenarul apari\u0163iei, Doina <\/em>lui Eminesu): crezi c\u0103 sunt curajos? \u2013 nu. <\/span><\/p>\n

\u015ei totu\u015fi am tr\u0103it \u00een scris, pentru scris, de copil, de la cinci-\u015fase ani, oral, pe noti\u0163ele mamei, pe transcrieri de strofe din citiri \u015fi psaltire, m\u0103 inspirau co\u015fbucian Oltul \u015fi R\u00e2mnicul, existen\u0163a lor peisagistic-mitic\u0103. Atunci c\u00e2nd b\u0103team toaca \u015fi tr\u0103geam clopotul aveam cuvinte de chemare f\u0103r\u0103 o limb\u0103 anume. Printre copacii p\u0103durii auzeam ce ne spune Naiba, nemaisperiindu-m\u0103. Dar c\u00eend am auzit lupii, gata reveria verbelor \u015fi fuga la vale putea fi rostogolire. Poezia nu e aservit\u0103 cuv\u00e2ntului dec\u00e2t poate c\u00e2nd e urlet de lup. Controlul prin sf\u00e2\u015fiere se prelunge\u015fte \u00een g\u00e2tul oilor t\u0103iat de carnasieri sub lun\u0103, de amu\u0163ise taicu. R\u0103gu\u015fe\u015fti c\u00e2nd vezi, te vede lupul, ce poezii ai \u00een cap, Gheorghe? Singur\u0103tatea a crescut cu str\u0103mutarea la G\u0103e\u015fti, scrisurile s-au c\u0103t\u0103nit, \u00eenv\u0103\u0163am bine tocmai c\u00e2t s\u0103-mi permit doruri \u015fi amoruri, cu titlul lui Dep\u0103r\u0103\u0163eanu. Mihu Dragomir mi-a r\u0103spuns (s\u0103 termin cu frunzele moarte) \u015fi m-a publicat \u00een \u201dLuceaf\u0103rul\u201d, Paul Georgescu mi-a citat prima poezie \u00een \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d (m-a f\u0103cut atent Liviu Ixaru), Constantin Codrescu a citit-o la radio (a auzit sor\u0103-mea Viorica). \u015ei cam astea au fost premiile mele literare p\u00e2n\u0103 acum, la opera omnia, zero, c\u0103 tot m-am ferit de succes, s\u0103 nu fac de du\u015fmani, s\u0103 nu m\u0103 abat de la obsesie \u2013 poezia c\u0103utat\u0103 clip\u0103 de clip\u0103, continent de continent (c\u0103l\u0103toriile le-am f\u0103cut c\u0103r\u0163i transcrise anume-minereu, f\u0103r\u0103 extrac\u0163ii radianete, s\u0103 r\u0103m\u00e2n de cercetat, if, altfel s\u0103 se sedimenteze cantitativ o via\u0163\u0103 mai mult de scris, peste citit \u2013 cine, la ce bun, are cine face afi\u015ful oric\u00e2nd, nici s\u0103 te mai \u00eenfloreze cu bob\u00e2rnace etc.)<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Literatura) Am crezut \u00een literatur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mama \u015fi \u0163\u0103ranii care o auzeau c\u00e2nt\u00e2nd \u015fi recit\u00e2nd din Anton Pann. Unchiul meu Constantin Grigorescu citea mult Sadoveanu, iar din P\u00e2rjolul <\/em>de Oskar Walter Cisek <\/em>a dedus c\u0103 ai no\u015ftri dup\u0103 tat\u0103l mamei veniser\u0103 la Poenari din Ardeal. \u015ei acum cred cum am venit noi din Ardeal. Literatura face parte din realitatea vie\u0163ii neamurilor rom\u00e2nilor. Eminescu a devenit o realitate mistic\u0103 pentru fiecine, dup\u0103 recep\u0163ie, \u015fi pentru detractori. Nici pe Blaga nu e cu putin\u0163\u0103 s\u0103-l cuprinzi f\u0103r\u0103 a tr\u0103i pentru literatur\u0103 \u015fi g\u00e2ndire. Arghezi e \u015fi mai greu prin modernitate, ca optzeci\u015ftii. Detronarea literaturii \u00een favoarea canonului face loc unor cercuri simpatice, detectabile nu cu h\u00e2rtia de turnesol dar cu participarea fizic-literar\u0103, de cenaclu f\u0103r\u0103 Manolescu \u015fi Mincu, marginal, fulger globular la o adic\u0103 \u2013 t\u00e2rgovi\u015fetnii \u00ee\u015fi citesc compozi\u0163iile \u00een matca genelor literare notorii, Ioana Ieronim va da un recital cu poemele ei scrise \u00een englez\u0103 \u00een abia deschisul American Corner de la Biblioteca Pedagogic\u0103, o elev\u0103 poet\u0103 a ridicat audien\u0163a \u00een picioare nu prin crea\u0163ia proprie dar \u00een reculegere pentru moartea lui Mihai Vlad. Delocalizarea triumf\u0103 devenind produc\u0103toare de centru, decizia valoric\u0103 nu mai bubuie dintr-un centru de neunde. Frustrarea o fi cresc\u00e2nd la concuren\u0163\u0103, dar \u015fi \u00eencrederea \u00een valabilitatea (fost\u0103 literar\u0103) a crea\u0163iilor scriitorice\u015fti \u00een de ele. Instinctul literar al rom\u00e2nilor este mai puternic dec\u00e2t al indienilor, de exemplu, dar magnitudinea tematic\u0103 \u00eentrece \u00eenchipuirea acolo, Tagore nu e numai literatur\u0103, e India, la fel Rushdie, care nu mai e India, e literatur\u0103. Se va fi crezut, \u00een legea noastr\u0103, c\u0103 literatura ne poate m\u00e2ntui orfic, eminescian. Lovit\u0103 ne-a fost tocmai aceast\u0103 emfaz\u0103, feri\u0163i de Nobel, de traducere, de \u00een\u0163elegere. \u00cen ochii lui Montale am citit regretul de a nu-l fi \u015ftiut mai bine pe Eminescu \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103: Eminescu scriveva poemi longhi?<\/span><\/p>\n

Nu vorbim de cine nu ne vorbe\u015fte. Avem dreptul la propria autodefini\u0163ie, tacit\u0103, \u00een zgomotul centralismului elitistoid, pe deconstruc\u0163ie. Subteranele culturale scoase la reform\u0103 n-au dec\u00e2t s\u0103-l g\u0103zduiasc\u0103 pe Don Quijote, iar el se va \u00eentoarce la Mancha ok. Avem cultul fiec\u0103rui om. Origine \u015fi \u0163int\u0103. Ne gobaliz\u0103m, de voie de nevoie \u00een\u015fine. Scriitorii se pierd \u00een cea\u0163a unionist\u0103- anti-unionist\u0103,de parc\u0103 s-ar alege mai bine litera\u0163ii basarabeni, \u00een pofida nasului. Schimbarea-impunerea canonului antiliterar (rom\u00e2nesc) ne arunc\u0103 \u00eentr-o eugenie darwinist\u0103. Am fost fericit s\u0103 vorbesc zilele trecute cu poetul Dumitru Pricop din Foc\u015fani, cum se apuca \u00eempreun\u0103 cu Gheorghe Istrate, \u00een Jari\u015ftea, de o nou\u0103 revist\u0103, \u201eVitralii\u201d. Popa Pintea din Bistri\u0163a m-a privit cu ochii lui Steinhardt. I-am dus o scrisoare a lui Astalos lui Foar\u0163\u0103, la Timi\u015foara. Miljurko Vukadinovici c\u00e2t s\u00e2rb, at\u00e2t rom\u00e2n, prin poezie, balcanizeaz\u0103 curajos lupta pentru literatur\u0103 \u00een vatra noastr\u0103 invadat\u0103. Copiii lui Tudor Opri\u015f se \u00eent\u00e2lnesc din toat\u0103 \u0163ara la Biblioteca Pedagogic\u0103, dup\u0103 ce n-au mai avut loc la Uniunea Scriitorilor. Vasile Menzel \u00ee\u015fi tot potrive\u015fte tirul unui serial de muzic\u0103 \u015fi poezie la \u201eDalles\u201d. Studen\u0163ii de la litere \u00ee\u015fi au centrii lor poetici, sincroni, de bun\u0103-seam\u0103. Ce ne lipse\u015fte, altfel, dac\u0103 n-am fi \u00eempin\u015fi s\u0103 lipsim. Poate c\u0103 literatura isp\u0103\u015fe\u015fte p\u0103catele altora. Sufletul ei nu are drept de cet\u0103\u0163enie.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Rima) Bog\u0103\u0163ia rimei \u00een poezia diacronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 d\u0103 seam\u0103 despre muzicalitatea sintaxei artistice. Cartea despre versifica\u0163ie a lui Vladimir Str\u0103inu ar merita reeditat\u0103 la vedere. Copiii de \u015fcoal\u0103 \u015fi renun\u0163\u0103 la prozodia clasic\u0103. Sc\u0103dem \u00een puterea expresiei mo\u015ftenit\u0103 de la clasici \u015fi mae\u015ftri modernisimi \u015fi-i neg\u0103m \u015fi pe ei pentru rutin\u0103, cine \u015ftie. Argumentul memoriz\u0103rii, \u00een teatru, \u00een temni\u0163\u0103, parc\u0103 n-ar mai lucra. \u015ei totu\u015fi suntem f\u0103cu\u0163i din rime, chiar pierdute, tr\u0103im \u00eentr-o geminare hazardat\u0103 cu nemaiv\u0103zuta, deodat\u0103, rim\u0103, mutat\u0103 \u00een pamflet \u015fi epigram\u0103. Rima ca scop va fi costat dec\u0103derea ei, confuzia suficient\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi crea\u0163ia. Cu toate c\u0103 o rim\u0103, care poate s\u0103 dispar\u0103, \u00een procesul crea\u0163iei, poate declan\u015fa, inspira pornirea poemului, versului, albului. Rima e deja o jum\u0103tate de sf\u00e2r\u015fit. S\u0103 rimezi e s\u0103 te \u00eenfr\u0103\u0163e\u015fti spiritual sau la-m\u0103 mam\u0103. Vorbitul \u00een rime ca \u015fi cel \u00een dodii se autodicteaz\u0103-talent \u00eenn\u0103scut dar \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 alba-neagra.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Dodii) Ce mai teorie a dodiilor, parte de br\u00e2ncu\u015fologie, a schi\u0163at dodiosul V.G. Paleolog. Ne vedeam la Craiova, mi-a scris \u015fi \u00een India. Mai toat\u0103 via\u0163a am practicat dodiile via Eminescu, Creang\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi, dar \u015fi Vede, Upani\u015fade, Jayadeva, Shakespeare, Ghalib, Montale. Nu mai e\u015fti legat de cercuri, de critic\u0103, de premii care tot n-au cum veni. Ai renun\u0163at la sine, te-ai livrat ielelor, dictatoarelor, lumilor de balcon \u015fi interdic\u0163ie absolut\u0103, cu at\u00e2t mai de rostit-contra-rostit. Via\u0163a \u00een dodii de voie te elibereaz\u0103 de moartea de nevoie. Vrei s\u0103 le la\u015fi, nu te mai las\u0103 ele, cum degeaba vrei s\u0103 scapi de India c\u00e2nd te-a \u00eenfiat \u015fi te va \u015fi devora, comme il faut. Dodii puternice se ciocnesc \u00een oralit\u0103\u0163ile conflictuale ale tranzi\u0163iei \u015fi intr\u0103rii \u00een alt\u0103 lume. Accidentele pot cre\u015fte perle, pe o suportabilitate, ca prin umor, ce nu se mai secreteaz\u0103, ca sub vreun tratament protonic. Dodiile vin de foarte ad\u00e2nc din noi, \u015fi nu din partea de fiar\u0103 din vecin\u0103tate. Loazele fac de r\u00e2s dodiile \u015fi lumea crede c\u0103 scap\u0103 de cele adev\u0103rate, c\u00e2t dorurile \u015fi t\u00e2lcurile nep\u0103trunse. Mistere \u00een dodii, nun\u0163i \u00een dodii, Europa \u00een dodii. Ca s\u0103 nu vorbim, cu Br\u00e2ncu\u015fi, de M\u0103iastra \u00een dodii. Te ui\u0163i la vastele frunze de bananier \u2013 dac\u0103 florile s-au deschis, \u00een urie\u015fenia lor Dante ar \u00eent\u00e2rzia l\u0103sarea oric\u0103rei speran\u0163e \u2013 Br\u00e2ncu\u015fi le privea \u00een gr\u0103dina maharajei Holkar, \u00een Indore. Timpul trece \u015fi ai f\u0103cut corp comun cu iarba elefantin\u0103. La balcon, doamna s-o fi uit\u00e2nd \u00een alt\u0103 parte, se petrec scene de blow-up, \u00een dodii, \u00een bananieri. Ce scrii cum ar ofensa India, nici vorb\u0103, nici adulter, \u201edodia mea\u201d, a lui Br\u00e2ncu\u015fi, tradus(\u0103) cu \u201emon jeu\u201d. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd s\u0103 prind dodia, am r\u0103mas cu m\u00e2inile goale, nu \u015fi Ioan Ladea, care, de la 3000 metri altitudine \u00een Quito, n-avea loc de dodii \u015fi le retrimitea la mine, ca \u015fi cum aveam cresc\u0103torie ori mausoleu Pe cine s\u0103 intereseze? Vechimea vechimii, venitoarea viitorimii. Dai de dodie scapi de timp. Bine c\u0103 m\u0103 \u00eentrebi de ce nu m\u0103 apuc de aforisme.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Distrug\u0103torii) Batjocorirea Rom\u00e2niei e o meserie bine pl\u0103tit\u0103, chiar dac\u0103 nu prea aplaudat\u0103 de rom\u00e2ni. Distrug\u0103torii se specializeaz\u0103 \u00een p\u0103strarea propriilor avantaje \u00een detrimentul celorlal\u0163i, piar\u0103 cu to\u0163ii. Ei patroneaz\u0103 hlizi\u0163i involu\u0163ia statuat\u0103 cu veracitatea ascuns\u0103 a securismelor, starea pe loc spre a nu mai avea nici un haz \u00een deja fugitul p\u0103m\u00e2nt de sub picioare, gura \u00eenchis\u0103 de sistem \u015fi ineligibilit\u0103\u0163i, c\u0103 tot votul se aranjeaz\u0103 \u00een ce reflex se politizeaz\u0103. Spune-mi cine te-a distrus… Nici n-o fi \u015ftiind. Tocmai, ca \u015fi cum i-ai fost destinat. \u015ei cine distruge Rom\u00e2nia?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Alegere) N-ai de unde alege, dintre micile tale \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de o via\u0163\u0103, dac\u0103 tot se r\u0103stoarn\u0103 m\u0103surariul lui Eminescu, ai crezut c-ai f\u0103cut bine \u015fi e invers, po\u0163i fi condamnat pentru credin\u0163a \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een cre\u015ftin\u0103tate, \u00een p\u0103rin\u0163i, \u00een oameni \u015fi alte animale. P\u0103cat de Dumnezeu. Om fi \u015fi chiar \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, ne confund\u0103m via\u0163a cu moartea \u015fi zicem aoleu ce ploaie vine de la Cluj, ce efect de ser\u0103. Ca \u015fi cum n-am fi de pe lumea asta. Nici meteori, nici fulgi. Ca s\u0103 ne fie de bine punem punct. M\u00e2inile sus, ba \u00eenc\u0103, nici genele nu ni se mai ridic\u0103. Derut\u0103 trist\u0103 fie, om uita \u015fi n-om mai vedea, c\u0103 jigni\u0163i ne p\u0103rem. Dramele se prea \u00eenmul\u0163esc \u015fi ne \u00eemproa\u015fc\u0103 prin media. Exclusivismul ve\u015ftilor proaste ne-a chincit suflete\u015fte mai de tot, exhaustiv. Cine scap\u0103 s\u0103 fie s\u0103n\u0103tos \u015fi pentru noi. Ori cu cine vorbe\u015fti de la tv \u00ee\u0163i spune. Nu mai avem de tr\u0103it, nu parlament, nu pre\u015fedin\u0163ie. Sau distrac\u0163ia, sc\u0103p\u00e2ndu-ne, e di granda? M-au luat ziarele, gura, pe dinainte. Nemaiav\u00e2nd nimic de spus, parodiem detesta\u0163ia general argotic\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(America) Nu mi-o fi ajuns India, am zis, dintr-o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia, e bine s\u0103 mergi \u00een \u0163\u0103ri mari, s\u0103 vezi \u00eentruc\u00e2t ai \u015fanse, din neglijabilitate, s\u0103 crezi c\u0103 exi\u015fti ca neam. Repede \u00een America, Rusia, China, Mexic, Republica Sud-African\u0103, Europa \u2013 Fran\u0163a, Germania, Anglia, Scandinavia. Politicienii no\u015ftri \u015fi sar tot la compara\u0163ii m\u0103re\u0163e. Mie mi-a p\u0103rut bine c\u00e2nd am auzit la tv congresmani americani cert\u00e2nduse pe deconturiloe lor de deplasare, dac\u0103 la case at\u00e2t de mari, cum nu \u015fi la noi. Noi nu suntem chiar a\u015fa termina\u0163i cum suntem f\u0103cu\u0163i s\u0103 credem c\u0103 suntem. Tinerii ne vor scoate sigur iar la vedere \u015fi nu numai prin defecte, ca smei degenera\u0163i, vampirici, dar \u00eentr-o realitate veche \u015fi nou\u0103 cu imnuri \u015fi manele. Uit c\u0103 am fost \u00een \u0163\u0103ri mari ca indianist, nu conta c\u0103 rom\u00e2n. Totu\u015fi, am deschis \u00een biblioteca pedagogic\u0103 o bibliotec\u0103 indian\u0103 \u015fi, dup\u0103 ani, un American corner, ca un fel de pedagogie indo-american\u0103, cea mai veche cultur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cea mai nou\u0103. S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 fie de bun augur. Subiectul \u00eel discut \u015fi de team\u0103 c\u0103 zisele despre literatur\u0103 etc. n-ar interesa. Dar \u015fi America \u00een ce fel, c\u00e2t de diferit, intereseaz\u0103 pe rom\u00e2ni? Poate \u00een provincie. Am fost refuzat de to\u0163i bibliotecarii c\u00e2nd am invitat cine vrea s\u0103 se ocupe de col\u0163ul american. Parc\u0103 era Col\u0163 Alb ori chiar Moby Dick. Cum c\u0103 te amprenteaz\u0103. Hi, opt \u015fi-un cal c\u0103 departe e America. Iau eu programele, am bravat \u00een fa\u0163a ambasadorului Taubman. Mai vedem, mai auzim.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Biserica) Armata nu mai e obligatorie, dar biserica? S\u0103 mearg\u0103 nemairecruta\u0163ii la \u00eenchinare? Deniile oricum sunt populate de elevi. Unii-l b\u00e2rfesc ca de comunism pe p\u0103rintele Gala Galaction, cu bust la Ierusalim, dar printre cele mai frumoase monumente pe care le-am v\u0103zut este manuscrisul s\u0103u rom\u00e2nesc al Bibliei, pe foaie in folio, cu literele drepte rotunde, ca alafabetul tamil pe coaj\u0103 de palmier. Gheorghe, astfel botezat de mine, fiul mezin, al treilea, al surorii mele Noana, s-a f\u0103cut preot\u00a0 <\/span>de \u0163ar\u0103, acum e la Marcea. Vin femei \u015fi din alte sate s\u0103-l aud\u0103 cum c\u00e2nt\u0103 de frumos. Babele \u0163in steagul, mai r\u0103sar \u015fi tineri. C\u00e2nd \u00eenc\u0103 era la seminar, cred, mi-a luat, la un tribunal, \u015fi numele de familie: c\u00e2nd eu n-o s\u0103 mai fiu \u00een putere o s\u0103 zic\u0103 lumea c\u0103 e\u015fti eu. Ce trufie, cine din ce sat vine s\u0103 asculte dodiile mele? \u00cens\u0103 m\u0103 refeream la altceva, \u00eei doream, prin har, prin sine, s\u0103 ajung\u0103 unde \u015fi eu mi-oi fi propus, c\u00e2t de c\u00e2t, spontan, purtat, la hazard, s\u0103 se maturizeze \u015fi s\u0103-mi r\u0103zbune eventuala ratare. Brevetarea metodei de a avea un preot \u00een familie, din vremea comunismului \u00eenc\u0103, fie c\u0103 pierde teren, mie \u00eemi face cu ochiul, pomenit fiind la toate slujbele, iar cine mi-o fi aprinz\u00e2nd lum\u00e2nare la mor\u0163i nemaiav\u00e2nd chiar at\u00e2ta spor. Eu am aprins lum\u00e2n\u0103ri \u015fi pentru Homer. P\u0103cat sau nu, \u00een catedrale, sub Dom, am scris poezii \u015fi dodii pe post de rug\u0103ciuni, epice poate, pe subiecte ad-hoc, \u00een context omenesc-divin. Mai aud orga, isonul ortodox. <\/span><\/p>\n

I-am spus mitroplitului Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u00cenalt Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103, \u00een vitrina de jos sunt dou\u0103 c\u0103r\u0163i cu raiul pe copert\u0103 \u015fi trei cu iadul, una a In\u0103l\u0163imii Voastre, Trei ore \u00een iad, <\/em>a r\u00e2s. \u00ce.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a fost de acord c\u0103 oaspetele Sin\u0163iei Sale, Gaston Mialaret, trec\u00e2ndu-\u015fi \u00een CV doctoratul honoris causa al Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara, va face vizibil numele Rom\u00e2niei. M-am bucurat s\u0103 aduc \u00cePS Bartolomeu Valeriu Anania vestea c\u0103 \u015etefan Baciu nu s-a incinerat, ci e \u00eengropat \u00een cimitirul chinezesc, Makiki, din Honolulu,\u00a0 <\/span>l\u00e2ng\u0103 so\u0163ia sa Mira. Iar decanul meu, c\u00e2nd am venit la \u201eValahia\u201d, a fost \u00cePS Nifon Mih\u0103i\u0163\u0103. \u00cei povestesc din acestea \u015fi nepotului meu omonim, preotul \u00eemplinit din Marcea.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Biografii) Nu se mai poart\u0103 biografiile. \u015ei semin\u0163iile, la Herodot, sunt greu reperabile, dar in\u015fii din \u0163\u0103ri n\u0103imite (\u015fi din afar\u0103 \u015fi de mah\u0103rii l\u0103untrici)? Totu\u015fi, la noi, nu e jude\u0163 s\u0103 nu-\u015fi aib\u0103 monografia, personalit\u0103\u0163ile, cele mai minu\u0163ioase \u00een Transilvania. Pare o \u00eencercare de comunicare cu viitorul, c\u00e2t timp prezentul scap\u0103 realizabilit\u0103\u0163ii at\u00e2tor vie\u0163i consemnabile. Ce s\u0103 re\u0163ii despre cine, tot comuni\u015ftii se biografiaz\u0103 direct sau indirect, \u00eenlocuitorii lor sunt \u015fi mai autobiografici \u00een detrimentul localnicilor speria\u0163i dac\u0103 nu corup\u0163i. Scriitorii de teapa mea, cantitativi ori \u00een dodii \u2013 noroc cu India, \u00een ce m\u0103 prive\u015fte, nu prind, se vede, firul propriei existen\u0163e, jen\u00e2ndu-se dac\u0103 nu de na\u015ftere, de grija \u00eenmotm\u00e2nt\u0103rii dup\u0103 toat\u0103 uitarea pe viu. M\u0103 b\u0103tea g\u00e2ndul unui testament chiar cu ocazia asta. C\u00e2nd n-am nimic? Grosul caietelor e inedit, pe cine ar interesa (fiic\u0103-mea n-a fost \u00eenc\u0103 de acord s\u0103 \u00eencerc s\u0103 le ofer c\u00e2ndva Bibliotecii Jude\u0163ene din V\u00e2lcea, poate spre uzul vreunui student, c\u00e2t autorit\u0103\u0163ile m-au f\u0103cut \u015fi cet\u0103\u0163ean de onoare al R\u00e2mnicului)? Caiete \u00een locul biografiei c\u0103l\u0103toare.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

(Recuno\u015ftin\u0163\u0103) Ca s\u0103 par serios, m\u0103car \u00een propriii ochi, dup\u0103 ce doi-trei ani f\u0103cusem caz pe la congrese antropologice de frumuse\u0163ea popoarelor, vezi frumuse\u0163ea rom\u00e2neasc\u0103, am schimbat-o pe recuno\u015ftin\u0163\u0103\/abhijnana (\u00een sanscrit\u0103, la Kalidasa, Abhijnana Shakuntalam<\/em>)\/anagnorisis (Aristotel)\/reconaissance (Paul Ricoeur). Am \u015fi scos cartea Literary Anthropology<\/em> la editura Bibliotheca. Destui i-au repro\u015fat lui Ricoeur prietenia, p\u00e2n\u0103 la moarte, cu Eliade. A face din Eliade un bau-bau, a-i nega opera pentru c\u00e2teva articole de tinere\u0163e, a-i derecunoa\u015fte \u015fi prietenii de talie mondial\u0103, ce teroare. De francofonie, \u00een 2006, am fost \u015fi eu invitat la Timi\u015foara, am zis de Ricoeour, eu am auzit, mai \u015fi eram singurul rom\u00e2n printre vorbitori, la sec\u0163ia respectiv\u0103 (le francais langue d\u2019innovation), am dat-o pe Rom\u00e2nia (acela\u015fi rezultat, moderatoarea a zis totu\u015fi: superbe). Cine s\u0103 recunoasc\u0103 Rom\u00e2nia, c\u00e2nd aceea\u015fi lupt\u0103 o dau m\u0103rimile, franceza, spaniola contra englezei. Noi cum ne recunoa\u015ftem? Toate relele \u00een curul patapievician. Blestemul de unde vine c\u0103 ne-a aflat. \u201e\u015ei ce b\u0103iat frumos erai\u201d<\/span><\/p>\n

(\u00cemp\u0103care) Shanti-Shalom-Pace. Vreo rug\u0103ciune s-o mai articula \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Ne vom \u00eemp\u0103ca cu soarta, facem \u015fi noi ce face toat\u0103 lumea, \u00eeng\u0103ima cumnatul meu Petric\u0103 de intrarea \u00een UE. A\u015fa \u015fi noi. Abia am uitat ruse\u015fte, ne place c\u0103p\u015fune\u015fte. Vom muri \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, scriitori de etichete, recunosc\u0103tori patriei interzise. \u00cennegrite cuvinte la un vesel indianist. Dracul e at\u00e2t de negru.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n<\/div>\n


<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

COSMOLOGIA EMINESCIAN\u0102<\/span><\/p>\n

\u00ceNTRE VEDA \u015eI EDDA<\/span><\/p>\n

Exemplificare<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>Prezent\u0103m unele considera\u0163ii cosmologice proprii, \u201epostbibliogarfice\u201d. Ar fi vorba de ceea ce am numit \u2013 chiar \u00een titlul unei c\u0103r\u0163i – \u201eIndo-eminescologie\u201d,\u00a0 <\/span>\u00een care cosmologia vedic\u0103 \u015fi cea eminescian\u0103 s-au \u201erecitat\u201d de c\u0103tre traduc\u0103tori \u015fi \u201ecredincio\u015fi\u201d. Traduc\u00e2nd recent din Edde, ca pentru a autentifica seria romanesc\u0103 Ibsenienii<\/em>, geneza din Voluspo<\/em> am v\u0103zut-o sincronizat\u0103 celei din Vede \u015fi din Eminescu. S\u0103 exemplific\u0103m din laborator.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\"\"<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

Mihai Eminescu<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>LUCEAF\u0102RUL<\/span><\/p>\n

…………………………..
\nPorni luceaf\u0103rul. Cre\u015fteau
\n\u00cen cer a lui aripe,
\n\u015ei c\u0103i de mii de ani treceau
\n\u00cen tot at\u00e2tea clipe.<\/span><\/p>\n

Un cer de stele dedesubt,
\nDeasupra-i cer de stele –
\nP\u0103rea un fulger ne’ntrerupt
\nR\u0103t\u0103citor prin ele.<\/p>\n

\u015ei din a chaosului v\u0103i,
\nJur \u00eemprejur de sine,
\nVedea, ca-n ziua cea dent\u00e2i,
\nCum izvorau lumine;<\/p>\n

Cum izvor\u00e2nd \u00eel \u00eenconjor
\nCa ni\u015fte m\u0103ri, de-a-notul…
\nEl zboar\u0103, g\u00e2nd purtat de dor,
\nP\u00e2n’ piere totul, totul;<\/p>\n

C\u0103ci unde-ajunge nu-i hotar,
\nNici ochi spre a cunoa\u015fte,
\n\u015ei vremea-ncearc\u0103 \u00een zadar
\nDin goluri a se na\u015fte.<\/p>\n

Nu e nimic \u015fi totu\u015fi e
\nO sete care-l soarbe,
\nE un ad\u00e2nc asemene
\nUit\u0103rii celei oarbe.<\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

SCRISOAREA I\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n

Pe c\u00eend luna str\u0103luce\u015fte peste-a tomurilor bracuri,<\/span><\/p>\n

\u00centr-o clip\u0103-l poart\u0103 g\u00eendul \u00eend\u0103r\u0103t cu mii de veacuri,<\/span><\/p>\n

La-nceput, pe c\u00eend fiin\u0163\u0103 nu era, nici nefiin\u0163\u0103,<\/span><\/p>\n

Pe c\u00eend totul era lips\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103,<\/span><\/p>\n

C\u00eend nu s-ascundea nimica, de\u015fi tot era ascuns…<\/span><\/p>\n

C\u00eend p\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel nep\u0103truns.<\/span><\/p>\n

Fu pr\u0103pastie? genune? Fu noian \u00eentins de ap\u0103?<\/span><\/p>\n

N-a fost lume priceput\u0103 \u015fi nici minte s-o priceap\u0103,<\/span><\/p>\n

C\u0103ci era un \u00eentuneric ca o mare f\u0103r-o raz\u0103,<\/span><\/p>\n

Dar nici de v\u0103zut nu fuse \u015fi nici ochi care s-o vaz\u0103.<\/span><\/p>\n

Umbra celor nef\u0103cute nu-ncepuse-a se desface,<\/span><\/p>\n

\u015ei \u00een sine \u00eemp\u0103cat\u0103 st\u0103p\u00eenea eterna pace!…<\/span><\/p>\n

Dar deodat-un punct se mi\u015fc\u0103… cel \u00eent\u00eei \u015fi singur. Iat\u0103-l<\/span><\/p>\n

Cum din chaos face mum\u0103, iar\u0103 el devine Tat\u0103l…<\/span><\/p>\n

Punctu-acela de mi\u015fcare, mult mai slab ca boaba spumii,<\/span><\/p>\n

E st\u0103p\u00eenul f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii…<\/span><\/p>\n

De-atunci negura etern\u0103 se desface \u00een f\u0103\u015fii,<\/span><\/p>\n

De atunci r\u0103sare lumea, lun\u0103, soare \u015fi stihii…<\/span><\/p>\n

De atunci \u015fi p\u00een\u0103 ast\u0103zi colonii de lumi pierdute<\/span><\/p>\n

Vin din sure v\u0103i de chaos pe c\u0103r\u0103ri necunoscute<\/span><\/p>\n

\u015ei \u00een roiuri luminoase izvor\u00eend din infinit,<\/span><\/p>\n

Sunt atrase \u00een via\u0163\u0103 de un dor nem\u0103rginit.<\/span><\/p>\n

………………………………………………………….<\/span><\/p>\n

\u00cen prezent cuget\u0103torul nu-\u015fi opre\u015fte a sa minte,<\/span><\/p>\n

Ci-ntr-o clip\u0103 g\u00eendu-l duce mii de veacuri \u00eenainte;<\/span><\/p>\n

Soarele, ce azi e m\u00eendru, el \u00eel vede trist \u015fi ro\u015f<\/span><\/p>\n

Cum se-nchide ca o ran\u0103 printre nori \u00eentuneco\u015fi,<\/span><\/p>\n

Cum plane\u0163ii to\u0163i \u00eenghea\u0163\u0103 \u015fi s-azv\u00eerl rebeli prin spa\u0163<\/span><\/p>\n

Ei, din fr\u00eenele luminii \u015fi a soarelui sc\u0103pa\u0163i;<\/span><\/p>\n

Iar catapeteasma lumii \u00een ad\u00eenc s-au \u00eennegrit,<\/span><\/p>\n

Ca \u015fi frunzele de toamn\u0103 toate stelele-au pierit;<\/span><\/p>\n

Timpul mort \u015fi-ntinde trupul \u015fi devine vecinicie,<\/span><\/p>\n

C\u0103ci nimic nu se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een \u00eentinderea pustie,<\/span><\/p>\n

\u015ei \u00een noaptea nefiin\u0163ii totul cade, totul tace,<\/span><\/p>\n

C\u0103ci \u00een sine \u00eemp\u0103cat\u0103 re\u00eencep-eterna pace…<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>RUG\u0102CIUNEA UNUI DAC<\/span><\/p>\n

Pe c\u00eend nu era moarte, nimic nemuritor,<\/span><\/p>\n

Nici s\u00eemburul luminii de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103tor,<\/span><\/p>\n

Nu era azi, nici m\u00eene, nici ieri, nici totdeuna,<\/span><\/p>\n

C\u0103ci unul erau toate \u015fi totul era una;<\/span><\/p>\n

Pe c\u00eend p\u0103m\u00eentul, ceriul, v\u0103zduhul, lumea toat\u0103<\/span><\/p>\n

Erau din r\u00eendul celor ce n-au fost niciodat\u0103 –<\/span><\/p>\n

Pe-atunci erai Tu singur, \u00eenc\u00eet m\u0103-ntreb \u00een sine-mi:<\/span><\/p>\n

Au cine-i zeul c\u0103rui plec\u0103m a noastre inimi?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

El singur zeu st\u0103tut-au nainte de-a fi zeii<\/span><\/p>\n

\u015ei din noian de ape puteri au dat sc\u00eenteii,<\/span><\/p>\n

El zeilor d\u0103 suflet \u015fi lumii fericire,<\/span><\/p>\n

El este-al omenirii izvor de m\u00eentuire:<\/span><\/p>\n

Sus inimile voastre! C\u00eentare aduce\u0163i-i,<\/span><\/p>\n

El este moartea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierea vie\u0163ii!<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

STRIGOII<\/span><\/p>\n

……………………………………………………<\/span><\/p>\n

– Din inim\u0103-i p\u0103m\u00eentul la mor\u0163i s\u0103 deie via\u0163\u0103, –<\/span><\/p>\n

\u00cen ochii-i s\u0103 se scurg\u0103 sc\u00eentei din steaua lin\u0103,<\/span><\/p>\n

A p\u0103rului lucire s-o deie luna plin\u0103,<\/span><\/p>\n

Iar duh d\u0103-i tu, Zamolxe, s\u0103m\u00een\u0163\u0103 de lumin\u0103,<\/span><\/p>\n

Din duhul gurii tale ce arde \u015fi \u00eenghea\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Stihii a lumei patru, supuse lui Arald,<\/span><\/p>\n

Str\u0103bate\u0163i voi p\u0103m\u00eentul \u015fi a lui m\u0103runtaie,<\/span><\/p>\n

Face\u0163i din piatr\u0103 aur \u015fi din \u00eenghe\u0163 v\u0103paie,<\/span><\/p>\n

S\u0103-nchege apa-n s\u00eenge, din pietre foc s\u0103 saie,<\/span><\/p>\n

Dar inima-i fecioar\u0103 hr\u0103ni\u0163i cu s\u00eenge cald.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

MEMENTO MORI<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

……………………………. <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>
\nDe-ar fi aruncat \u00een haos arfa-i de c\u00e2nt\u0103ri \u00eemflat\u0103,
\nToat\u0103 lumea dup\u0103 d\u00e2nsa, de-al ei sunet at\u00e2rnat\u0103,
\nAr fi curs \u00een v\u0103i eterne, lin \u015fi-ncet ar fi c\u0103zut…
\nCaravane de sori regii, c\u00e2rduri lungi de blonde lune
\n\u015ei popoarele de stele, universu-n rug\u0103ciune,
\n\u00cen migra\u0163ie etern\u0103 de demult s-ar fi pierdut.
\n\u015ei \u00een urm\u0103-le-o vecie din n\u0103l\u0163imi abia-v\u0103zute
\n\u015ei din sure v\u0103i de haos colonii de lumi pierdute
\nAr fi izvor\u00e2t \u00een r\u00e2uri \u00eentr-un spa\u0163 despopulat;
\nDar \u015fi ele-atrase tainic ca de-o magic\u0103 durere
\nCu-a lor roiuri luminoase dup-o lume \u00een c\u0103dere
\nS-ar fi dus. Nimic \u00een urm\u0103 \u00ac nici un atom luminat.
\nDar el o zv\u00e2rli \u00een mare… \u015ei d-eterna-i murmuire
\nO urm\u0103 ademenit\u0103 toat-a Greciei g\u00e2ndire,
\n\u00cempl\u00e2nd halele oceanici cu c\u00e2nt\u0103rile-i de amar.
\nDe-atunci marea-nfiorat\u0103 de sublima ei durere,
\n\u00cen imagini de talazuri, c\u00e2nt-a Greciei c\u0103dere
\n\u015ei cu-albastrele ei bra\u0163e \u0163\u0103rmii-i m\u00e2ng\u00e2ie-n z\u0103dar…
\nDar mai \u015ftii?… N-auzim noaptea armonia din pleiade?
\n\u015etim de nu tr\u0103im pe-o lume, ce pe nesim\u0163ite cade?
\nOceanele-nfinirei o c\u00e2ntare-mi par c-ascult.
\nNu sim\u0163im lumea p\u0103truns\u0103 de-o durere lung\u0103, van\u0103?
\nPoate-urmeaz\u0103-a arfe’-antice suspinare-aerian\u0103,
\nPoate c\u0103 \u00een v\u0103i de haos ne-am pierdut demult… demult<\/span><\/p>\n

…………………………………………………………………………<\/span><\/p>\n

\u015ei c\u00e2nd steaua se \u00eenal\u0163\u0103 de pe fruntea lui de rege,
\nNordu-atunci cu visuri m\u00e2ndre noaptea lung\u0103 \u015fi-o petrece.
\nDe pe st\u00e2nca-n care tron\u0103, el picioare de granit
\nLe \u00eentinde-n fundul m\u0103rii cel amar \u015fi f\u0103r\u0103 fine.
\nP\u0103ru-i alb flutur\u0103-n v\u00e2nturi, stuf de raze lungi, senine,
\nUmerii, dealuri de neau\u0103 se \u00eenal\u0163\u0103-n infinit.
\n\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>ODIN \u015eI POETUL<\/span><\/p>\n

…………………………<\/span><\/p>\n

Cine-ar fi \u015ftiut<\/span><\/p>\n

C\u0103-n fundul m\u0103rii tu tr\u0103ie\u015fti, copil\u0103,<\/span><\/p>\n

Ca un m\u0103rg\u0103ritar, topit din visul<\/span><\/p>\n

M\u0103rii \u00eentregi,<\/span><\/p>\n

\u015ei nu te temi c\u0103 aurul din plete-\u0163i<\/span><\/p>\n

Se va topi \u00een stele \u2013 \u015fi c\u0103 p\u0103ru-\u0163i<\/span><\/p>\n

Amestecat cu ele-ar str\u0103luci<\/span><\/p>\n

\u00cen noaptea-albastr\u0103 a acestei lumi;<\/span><\/p>\n

\u015ei nu te temi c\u0103 glasul t\u0103u<\/span><\/p>\n

Va-ndulci vecinicia cea amar\u0103<\/span><\/p>\n

A m\u0103rii!<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

ARCHAEUS<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u2026\u00cen fiece om se-ncearc\u0103 spiritul Universului, se opinte\u015fte din nou, r\u0103sare ca o nou\u0103 raz\u0103 din aceea\u015fi ap\u0103, oarecum un nou asalt spre ceruri. Dar r\u0103m\u00e2ne-n drum, drept c\u0103 \u00een mod foarte deosebit ici ca rege, colo ca cer\u015fetor. Dar ce-i \u015fi ajut\u0103 coaja cariului care-a-ncremenit \u00een lemnul vie\u0163ii? Asaltul e tinere\u0163ea, r\u0103m\u00e2nerea-n drum \u2015 decep\u0163iunea, rec\u0103derea animalului p\u0103\u0163it \u2015 b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea \u015fi moartea. Oamenii sunt probleme ce \u015fi le pune spiritul universului, vie\u0163ile lor \u2015 \u00eencerc\u0103ri de dezlegare. Chinul \u00eendelungat, vecinica goan\u0103 dup\u0103 ceva necunoscut nu seam\u0103n\u0103 cu aviditatea de a afla r\u0103spunsul unei \u00eentreb\u0103ri curioase ?\u00a0 <\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

S\u0102RMANUL DIONIS<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

…C\u00e2\u0163i oameni sunt \u00eentr-un singur om? Tot at\u00e2\u0163ia c\u00e2te stele sunt cuprinse \u00eentr-o pic\u0103tur\u0103 de rou\u0103 sub cerul cel limpede al nop\u0163ii. \u015ei dac-ai m\u0103ri acea pic\u0103tur\u0103, s\u0103 te po\u0163i uita \u00een ad\u00e2ncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare \u2015 o lume, fiecare cu \u0163\u0103ri \u015fi popoare, fiecare cu istoria evilor ei scris\u0103 pe ea \u2015 un univers \u00eentr-o pic\u0103tur\u0103 trec\u0103toare. Ce ad\u00e2nc e evreul acesta” ! \u2015 g\u00e2ndi el \u00een sine despre dasc\u0103lul Ruben.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/p>\n

Fragmentarium,<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>\u00een M. Eminescu, Opere, XV, EAR, 1993…Dumnezeu e un atom, un punct matematic, punctul comun unde se lovesc toate puterile p\u0103m\u00e2ntului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmic\u0103 (p.27)… Crucea bizantin\u0103 e ca un fulg de z\u0103pad\u0103, mic reprezentant al universului(338)… Dumnezeul p\u0103cii \u015fi al luminii!!<\/em> \/ Acel Michel Angelo al universului, care nu domul sf\u00e2ntului Petru = bolta cerului a \u00eencordat-o puternic deasupra noastr\u0103, numit\u0103 foarte semnificativ t\u0103rie<\/em> (347)… Sf\u00e2r\u015fitul lumii dup\u0103 legendele s\u00e2rbe\u015fti. C\u00e2nd va \u00eenceta patnum potestas<\/em> (idee tracic\u0103) (348)… Rigveda, X. 121…<\/em>wer ist der Gott dem wir das Opfer bringen? (701)… Die AmerikanischeDichtung… <\/em>Als Kamadewa kam (704)…<\/span><\/p>\n

Cosmologia<\/span><\/p>\n

eminescian\u0103 \u00een rela\u0163ie cu Vedele, \u00een special Rig Veda, \u015fi Eddele, \u00een cheia Voluspo, ne-a \u00eensufle\u0163it, mul\u0163i ani, \u00een India (vide Apokalipsa indian\u0103, 9 vol.; Indoeminescology;\u00a0 <\/span>The Buddha \u2013 letters from the buddhahood to Eminescu etc).iar recent \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului lui Ibsen (Ibsenienii, 6 vol.). De la vedicul Hiranyagarbha (titlu preluat \u015fi de Baronzi) la Cosmologia Generalis al lui Christian Wolff (1783) \u015fi Luceaf\u0103rul lui Eminescu (1883), prin (ne)devenirea bhava-vibhava sau nonuniversomorfism \u015fi fiin\u0163e noncosmomorfice, printre modelele cosmologice\u00a0 <\/span>adoptive (Ioana Em. Petrescu) rezonan\u0163a arhetipal\u0103 ne-a acordat rigvedic primordial cu Scrisoarea I, oarecum aparte de marea \u00eentunecat\u0103 egiptean\u0103, haosul-ou chinezesc, Tiamat t\u0103iat\u0103 \u00een cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt (Medeea \u015fi-a t\u0103iat-tomi fratele doar \u00een buc\u0103\u0163i). Theo-cosmologie, transcosmologie (cosmologie de viziuni cosmologice), cosmologie personal\u0103, Weltinsenraum (Rilke), www.histoire-christ-gnose.org:\u201dMikhai Eminescu (1850-1889) \u2013 Poete et philosophe roumain pour qui c\u2019est l\u2019Ormouzd qui est le Dieu bon\u201d (a ne mul\u0163umi \u015fi \u2013numai \u2013 cu at\u00e2t fa\u0163\u0103 de t\u0103ierea-tomi a lui Eminescu, deodat\u0103 frate de cruce cu Tiamat – \u00een anii \u201950, din nou \u00een anii \u201990, nu doar \u00een \u0163ar\u0103). Altfel, internetul titreaz\u0103, la hazard, un cosmofolclor, chaosmos, cosmopezie rom\u00e2neasc\u0103 recent\u0103 sub Perseide via Luceaf\u0103rul, spre o cosmoeminescologie<\/span><\/p>\n

(Antropo)izvorul Eminescu pl\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi dacic na\u015fterea (Apele pl\u00e2ng, clar izvor\u00e2nd \u00een f\u00e2nt\u00e2ne) se resanscritizeaz\u0103 ubicuu prin traduc\u0103toare, Amita \u00een Bucure\u015fti\/Calcutta, Urmila \u00een Delhi<\/span><\/p>\n

Mure\u015fan Eminescu, fic\u0163iune critic\u0103<\/span><\/p>\n

… venise un t\u00e2n\u0103r \u00een so\u0163ietatea noastr\u0103, mi s-a p\u0103rut potrivit \u015fi pentru pendada teorilor, cu un devotament pentru mine, nu \u015fi pentru voi, are oasele mai de diamantini fractali \u015fi vocea de cu-a \u00eengerilor viersuire, ne auzim \u015fi noi, nume dic\u0163ii, tragedie, o plimbare de gr\u0103din\u0103 \u015fi poate nu schimb\u0103m o vorb\u0103 \u00een de to\u0163i cum ne r\u0103sun\u0103 cinstea a-i c\u0103uta pe-un t\u00e2n\u0103r \u015fi teorii tuturor universurilor fractalizate-n vreme s\u0103 le semnaliz\u0103m o invita\u0163ie \u015fi ei s\u0103 re\u00eenv\u00e2rt\u0103 bolta-s\u0103m\u00e2n\u0163a-haosul, ne mai aerisim, sacr\u0103m fiind sacra\u0163i de sus \u00een jos, aristocratic, \u00een nume andreian.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Vinod Seth<\/span><\/p>\n

EMINESCU, A FOLKLORE<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

They call Eminescu a poet, a gem<\/span><\/p>\n

I always called him a diamond<\/span><\/p>\n

I called him folk-lore<\/span><\/p>\n

He, whom we call Eminescu<\/span><\/p>\n

Hardly separated from the air anywhere<\/span><\/p>\n

A poet called him a tree, an echo <\/span><\/p>\n

But he a is as clear as stones in the brook<\/span><\/p>\n

Is a smoothened dazzling diamond<\/span><\/p>\n

Never from mountain poetry is torn<\/span><\/p>\n

Eyes of his Brancusi bird<\/span><\/p>\n

Fly high to sit by his bust<\/span><\/p>\n

Ion M\u00e2ndrescu, the artist of skill<\/span><\/p>\n

Takes away poetry from his crust<\/span><\/p>\n

And hangs on him the diamond bullets<\/span><\/p>\n

To let him be the martyr in revolution<\/span><\/p>\n

Poet he was, but poets don\u2019t die<\/span><\/p>\n

Eminescu was the folklore of revolutions<\/span><\/p>\n

He hung poetry like muslin cloths<\/span><\/p>\n

On his face a smile in store<\/span><\/p>\n

Folklore made Eminescu and Eminescu made flolklore<\/span><\/p>\n

A Hindi, Sanskrit base as before<\/span><\/p>\n

Eminescu took a round of whole this globe<\/span><\/p>\n

Poetry beheads him, gives him folklore<\/span><\/p>\n

Eminescu sings an epic tune to us<\/span><\/p>\n

Eminescu we hear on telecom<\/span><\/p>\n

Then we ask him May we come in?<\/span><\/p>\n

Eminescu says Yes, if you glass cut the rocks<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen Chandogya Upanishad,<\/span><\/p>\n

prin\u015fi de moarte \u00een jertfe, zeii sau smuls din riturile rik, saman, yajur \u015fi s-au \u00eentors \u00eentru sunetul mistic aum… udgitha este aum…soarele e ca udgitha…p\u0103m\u00e2ntul este rik \u015fi focul este saman…spa\u0163iul este rik aerul este saman… cerul este rik soarele saman… albul lustru al soarelui este rik sama este \u00eentunericul prea negrul shyamasundara… rik este temeiul vorbirii \u015fi sama este temeiul sufl\u0103rii… rik este temeiul ochiului sama este sufletul atman… rik este temeiul urechii \u015fi sama este al min\u0163ii… <\/span><\/p>\n

\u00cenceputul rigvedic<\/span><\/p>\n

al Scrisorii I de Mihai Eminescu s-a (re)tradus \u00een sanscrit\u0103, dar \u015fi \u00een alte limbi indiene: nasad asinno sad asit tad anim (Rig Veda 10.129)… Da war nicht Sein, nicht Nichtsein (Max Muller)…La-nceput pe c\u00e2nd fiin\u0163\u0103 nu era nici nefiin\u0163\u0103 (Eminescu)… adau sampurnasunye na hi kimapi yada sattvamasinna casi (sanskrit\u0103, Rasik Vihari Joshi)… Pranihina, sattarahita, ajiva,\/Samkalpavyatirikla, dhyanatita. (hindi, Usha Choudhuri)… Tyare natun ko Sat, na asat (gujarati, Mahendra Dave)… Jadon thakian nal main\u00a0 <\/span>(punjabi, Gurbhagat Singh)… Adiylekku nissunyata nannile (malayalam, O.M. Anujan)… Mudhan Mudhalil, Onrumatra verumaiyil \/ Oruiyire, oru porulo, jivano illaatha nilaiyil (tamil, P. Balasubramanian).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Kalidasa<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>MEGHADUTA\/NORUL VESTITOR<\/span><\/p>\n

……………………………………………………………..<\/span><\/p>\n

fum ap\u0103 raz\u0103 \u00een \u00eempreunare ce altceva e un nor<\/span><\/p>\n

vezi vestitorul cuvine-se a fi \u00een toate min\u0163ile<\/span><\/p>\n

uit\u00e2nde acestea jalnicul yaksha \u0163ine norul de vorb\u0103<\/span><\/p>\n

kama orbindu-l nu vede ce e viu \u015fi ce nu e nici mort<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

sal\u0163i dintre faste neguri de hula maghonei serv augur<\/span><\/p>\n

chipuri \u0163i-nchipui dup\u0103 placul \u015fi kama inimii tale<\/span><\/p>\n

soarta zv\u00e2rlindu-m\u0103 \u00een dep\u0103rtare de draga-mi \u0163ie m\u0103 plec<\/span><\/p>\n

\u0163ie nor harnic har rev\u0103rs\u00e2ndu-mi peste nimicnicie<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

nour cum coperi sufletu-n doruri du-mi dor de suflet pe sus<\/span><\/p>\n

domn dhanapati m\u0103 \u00eenstr\u0103in\u0103 strig\u0103-mi dragei r\u0103spunsul<\/span><\/p>\n

du-te ca v\u00e2ntul \u00een alba alaka palatul aurului<\/span><\/p>\n

hara-n gr\u0103din\u0103 de m\u00e2n\u0103 luna-\u0163i toarn\u0103 aur pe cre\u015ftet<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Shankaracharya<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>SUNDARYALAHARI\/FRUMOASA UNDUIRE<\/span><\/p>\n

…………………………………………………………………<\/span><\/p>\n

Shiva Shakti una de nu-s cu puterea cel augural<\/span><\/p>\n

Nu poate z\u0103misli nici m\u0103car s\u0103 se urneasc\u0103 din loc nu poate<\/span><\/p>\n

\u015ei cum f\u0103r\u0103 virtute ar \u00eendr\u0103zni cineva s\u0103 \u0163i se prosterneze \u00een rug\u0103<\/span><\/p>\n

Tu venerat\u0103 de zeit\u0103\u0163ile facerii distrugerii \u015fi proteguirii<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Dintr-un fir de praf de la picioarele tale f\u0103c\u0103torul<\/span><\/p>\n

Creeaz\u0103 lumi \u00eentr-una proteguitorul le poart\u0103 cu o<\/span><\/p>\n

Mie de capete distrug\u0103torul le preface \u00een scrum<\/span><\/p>\n

Spre a \u00eemplini ritul ungerii trupului s\u0103u cu cenu\u015f\u0103<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Jayadeva<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>GITAGOVINDA\/C\u00c2NTECUL V\u0102CARULUI<\/span><\/p>\n

………………………………………………………………..<\/span><\/p>\n

sri jayadeva poetul v\u0103 d\u0103ruie m\u0103iastr\u0103<\/span><\/p>\n

bun\u0103vestire bucur\u00e2ndu-v\u0103 vie\u0163ile<\/span><\/p>\n

keshava \u00eentrupat \u00een zece trupuri salve domn lumii hare<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

vdele ai liberat geea o ai purtat globul l-ai str\u0103mutat<\/span><\/p>\n

pe demon l\u2019ai tocat pe bali l-ai \u00een\u015felat kshatriya ai dezarmat<\/span><\/p>\n

pe paulastya l-ai biruit plugul l-ai ocolit bl\u00e2nde\u0163e ai r\u0103sp\u00e2ndit<\/span><\/p>\n

hoarde ai pecetluit m\u0103rire \u0163ie krishna-n zece trupuri creat<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/strong><\/p>\n

Snorri Sturluson<\/span><\/p>\n

EDDA<\/span><\/p>\n

Voluspo<\/span><\/p>\n

Profe\u0163ia b\u0103tr\u00e2nei \u00een\u0163elepte<\/span><\/em><\/p>\n

…………………………………<\/span><\/p>\n

Auzi-m\u0103 dintre sfintele\u00a0 <\/span>neamuri<\/span><\/p>\n

Ale fiilor lui Heimdall \u015fi mari \u015fi mici;<\/span><\/p>\n

Rogu-te, xOthin, tat\u0103 Val-d-uci\u015filor,<\/span><\/p>\n

Ascult\u0103-mi b\u0103smuirea celor vechi.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cemi mai aduc aminte uria\u015fii<\/span><\/p>\n

Hr\u0103nindu-m\u0103 \u00een zilele tot duse;<\/span><\/p>\n

\u015etiu nou\u0103 lumi, nou\u0103 \u00een arborele<\/span><\/p>\n

Tare de r\u0103d\u0103cini pe sub lut.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Demultul era c\u00e2nd Ymir tr\u0103ia;<\/span><\/p>\n

Nici m\u0103ri nici reci unde, nisip nu era;<\/span><\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntul nu era, nu cerul deasupra,<\/span><\/p>\n

Ci genunea Ginnunga, iarb\u0103 neunde.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Fiii lui Bur urcar\u0103 \u015fesul t\u0103r\u00e2m,<\/span><\/p>\n

Acolo fort\u0103rea\u0163a Mithgart n\u0103l\u0163ar\u0103;<\/span><\/p>\n

Soarele sudic pietrele \u00eenc\u0103lzi<\/span><\/p>\n

\u015ei glia o \u00eenverzi, o \u00eenierbi.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Soarele, sor\u0103 lunii, din miaz\u0103zi<\/span><\/p>\n

M\u00e2na dreapt\u0103 l\u0103s\u0103 pe osia cerului;<\/span><\/p>\n

Nu \u015ftia casa unde-i va fi, <\/span><\/p>\n

Luna firea nu \u015fi-o cuno\u015ftea,<\/span><\/p>\n

Stelele\u00a0 <\/span>locul nu \u015fi-l aflaser\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Atunci se a\u015fezar\u0103 zeii la sfat<\/span><\/p>\n

Dumnezeiesc \u00een jil\u0163urile lor;<\/span><\/p>\n

Botezar\u0103 amiaza, amurgul,<\/span><\/p>\n

Diminea\u0163a \u015fi luna cea sc\u0103z\u00e2nd,<\/span><\/p>\n

Noaptea \u015fi seara, anii de num\u0103rat.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

La Ithavoll venir\u0103 tarii zei<\/span><\/p>\n

Cl\u0103dir\u0103 nalte-altare, temple,<\/span><\/p>\n

Croir\u0103 foale, ar\u0103mi forjar\u0103,<\/span><\/p>\n

M\u015feterir\u0103 scripe\u0163i, scule fasonar\u0103.<\/span><\/p>\n

……………………………………………………<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Acum v\u0103d p\u0103m\u00e2ntul din nou<\/span><\/p>\n

Cre\u015fte verde tot din unde iar; <\/span><\/p>\n

Cascade cad \u015fi vultur zboar\u0103<\/span><\/p>\n

\u015ei prinde pe\u015fte pe sub st\u00e2nci.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Zeii din Ithavoll se str\u00e2ng preun\u0103,<\/span><\/p>\n

Vorbesc de \u00eencercuitorul terrei,<\/span><\/p>\n

\u00cen minte cheam\u0103\u00a0 <\/span>trecutul m\u0103re\u0163,<\/span><\/p>\n

Vechi rune-ale Domnului Zeilor.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen rar\u0103 frumuse\u0163e iar\u0103<\/span><\/p>\n

Table de aur se nal\u0163\u0103 din iarb\u0103,<\/span><\/p>\n

Ce zeii le-avur\u0103 \u00een zile duse,<\/span><\/p>\n

……………………….<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Nesem\u0103nate c\u00e2mpuri dau rod copt,<\/span><\/p>\n

De bine-s boli, iar Baldr se \u00eentoarce; <\/span><\/p>\n

Baldr \u015fi Hoth \u00een al lui Hropt dom-lupt\u2019,<\/span><\/p>\n

\u015ei tarii zei:vre\u0163i s\u0103 afla\u0163i mai mult?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Ca soarele mai drag v\u0103d domul<\/span><\/p>\n

Cu aur coperit, pe Gimle st\u00e2nd;<\/span><\/p>\n

Domnii drept\u0103\u0163ii locuiasc\u0103-l<\/span><\/p>\n

\u015ei fericire-n veci s\u0103 aib\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Suie s\u0103 \u0163in\u0103 \u00eentreaga putere<\/span><\/p>\n

Atotputernic domn st\u0103p\u00e2n a toate<\/span><\/p>\n

………………………………….<\/span><\/p>\n

………………………………….<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Din jos balaur negru se ive\u015fte,<\/span><\/p>\n

Nithogg zbur\u00e2nd din Nithafjoll;<\/span><\/p>\n

Trupuri de oameni duce pe aripi<\/span><\/p>\n

\u015earpele: dar acum \u015fi eu apun.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Mihai Eminescu<\/span><\/p>\n

LUCEAF\u0102RUL\/DIVYAGRAHA<\/span><\/p>\n

\u00cen sanscrit\u0103 de Urmila Rani Trikha<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u015eukr\u0103gr\u0103h\u0103 urr\u0103iati<\/span><\/p>\n

Vi\u015fal\u0103p\u0103k\u015fabhiam svarg\u0103m<\/span><\/p>\n

\u0102n\u0103nt\u0103vaiumargen\u0103<\/span><\/p>\n

Gachhanvrih\u0103dakar\u0103h\u0103 s\u0103n<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Aka\u015f\u0103n\u0103k\u015f\u0103trah\u0103 t\u0103si\u0103<\/span><\/p>\n

Up\u0103ri nak\u015f\u0103trah\u0103 nicaihi<\/span><\/p>\n

Aka\u015f\u0103hin\u0103jiotihi<\/span><\/p>\n

Te\u015f\u0103m m\u0103dhie vic\u0103r\u0103ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u0102s\u0103top\u0103tiakaiam s\u0103h\u0103<\/span><\/p>\n

G\u0103cch\u0103n pa\u015fiati p\u0103ritah\u0103<\/span><\/p>\n

Iug\u0103prath\u0103m\u0103div\u0103se<\/span><\/p>\n

Iv\u0103 jiotimudrikam c\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Udg\u0103m\u0103sthanat jai\u0103te<\/span><\/p>\n

Pr\u0103tarit\u0103h\u0103 pr\u0103s\u0103r\u0103ti<\/span><\/p>\n

Pr\u0103l\u0103i\u0103tarang\u0103m\u0103dhie<\/span><\/p>\n

Kam\u0103bh\u0103ven\u0103 preritah\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Sim\u0103vinin\u0103prade\u015f\u0103h\u0103<\/span><\/p>\n

Netrabhaiam n\u0103 dr\u015fiate<\/span><\/p>\n

Udbh\u0103vitum vice\u015ft\u0103te<\/span><\/p>\n

I\u0103tr\u0103 kalo s\u0103tacc\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span>George Anca<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  R\u0103spunsuri \/George Anca \u00a0 De via\u0163\u0103 (\u00eent\u00e2i am scris-zis de vi\u0163\u0103, cine \u015ftie, \u0103\u015ftia de la \u0163ar\u0103…). Zisa copil\u0103rie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-27948","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27948","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27948"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27948\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27951,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27948\/revisions\/27951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}