{"id":28166,"date":"2016-12-13T07:56:57","date_gmt":"2016-12-13T07:56:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28166"},"modified":"2016-12-13T07:58:27","modified_gmt":"2016-12-13T07:58:27","slug":"geo-stroie-fundatia-academia-dacoromana-%e2%80%93-de-la-vis-la-realitate-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/12\/13\/geo-stroie-fundatia-academia-dacoromana-%e2%80%93-de-la-vis-la-realitate-1\/","title":{"rendered":"Geo Stroie: Funda\u021bia Academia DacoRom\u00e2n\u0103 \u2013 De la vis la realitate (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>ARGUMENTUM<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Fiecare lucru are o ra\u0163iune de a fi, de a avea un sens, un scop, o utilitate, un rezultat, o finalitate.<\/p>\n

Cartea arat\u0103 aventura unei idei ini\u0163iale din care au izvor\u00eet alte idei\u00a0 care au alimentat, la r\u00eendul lor, alte idei care, puse \u00een practic\u0103, au dus la apari\u0163ia unor realit\u0103\u0163i noi \u00een via\u0163a contemporan\u0103 dacorom\u00e2neasc\u0103. Ea marcheaz\u0103 drumul parcurs de o idee, de la un vis, de la un ideal, la o realitate palpabil\u0103 care produce o nou\u0103 realitate din care se nasc alte vise \u015fi tot a\u015fa mai departe, noi realit\u0103\u0163i. Un filosof hulit azi, spunea c\u0103 unii nu au f\u0103cut altceva dec\u00eet s\u0103 interpreteze lumea, important \u00eens\u0103 este de a o schimba\u2026 Desigur, nu se poate schimba lumea toat\u0103 deodat\u0103, ci par\u0163ial, pas cu pas, bucat\u0103 cu bucat\u0103\u2026 pu\u0163in c\u00eete pu\u0163in\u2026<\/p>\n

Ea este o prob\u0103 de genez\u0103 \u015fi ac\u0163iune, un mod de a fi al unui om, nici mai de\u015ftept, nici mai prost, nici mai frumos, nici mai ur\u00eet, nici mai bogat, nici mai s\u0103rac dec\u00eet un om de r\u00eend, oarecare. Poate doar unul mai gr\u0103bit, mai hot\u0103r\u00eet s\u0103 lase urme \u00een localitatea natal\u0103, pentru neamul lui \u015fi \u00een lume. Poate doar unul mai curios dec\u00eet al\u0163ii, mai mirat \u015fi mai decis s\u0103 se mire mai departe, din curiozitate nestins\u0103.<\/p>\n

Ea este mersul unei idei \u00een ac\u0163iune, un \u00eendemn c\u0103tre fiecare om care devine liber s\u0103 aspire la cunoa\u015ftere de sine permanent\u0103, la nemurirea spiritului s\u0103u \u00een neuitare, la \u00een\u0163elegerea unei datorii asumate, ca un act de cultur\u0103 la care se oblig\u0103 singur, liber \u015fi nesilit de nimeni, cu jur\u0103m\u00eent fa\u0163\u0103 de sine \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Nu este u\u015for s\u0103 \u00ee\u0163i dedici via\u0163a unei idei. Trebuie s\u0103 decizi asupra multor sacrificii pe care le \u00eendepline\u015fti mereu, asupra unor lucruri la care renun\u0163i pentru totdeauna \u015fi pe care nu le vei mai putea face niciodat\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Nu po\u0163i face totul, po\u0163i \u00eemplini numai unele lucruri sau doar pe unul singur. Nu trebuie s\u0103 ne epuiz\u0103m, s\u0103 ne risipim \u00een toate. C\u00eend decizi, selectezi ce vei face din mai multe variante alternative, una \u015fi bine, definitiv. A\u015fa vei \u015fti \u015fi ce nu vei mai face, poate, niciodat\u0103. \u015ei chiar de la \u00eenceput, unii, deseori dintre rude apropiate (copii, so\u0163ie, p\u0103rin\u0163i, fra\u0163i, surori, nepo\u0163i, nepoate) pot suferi, ini\u0163ial, pentru c\u0103 nu to\u0163i vor crede c\u0103 vei reu\u015fi. Concentrarea pe ideal are \u015fi unele consecin\u0163e nu tocmai convenabile pentru ceilal\u0163i, oarecum, oarec\u00eet, oriunde. Sunt \u015fi vor fi, cel pu\u0163in, unii \u2013 nu to\u0163i, neglija\u0163i, uita\u0163i, sacrifica\u0163i par\u0163ial, ini\u0163ial, tangen\u0163ial\u2026 trecu\u0163i \u00een planul secund\u2026 o vreme mai \u00eendelungat\u0103 sau mai scurt\u0103. Riscul asumat de auto\u00eenstr\u0103inare cost\u0103 de la \u00eenceput, cu speran\u0163a c\u0103 peste timp vei fi \u00een\u0163eles, pre\u0163uit, iertat \u015fi c\u0103 se vor bucura sincer de reu\u015fit\u0103 \u015fi de beneficiile fire\u015fti ale unei victorii din neam \u00een neam. Dar po\u0163i \u015fi s\u0103 pierzi totul, degeaba, iremediabil.<\/p>\n

Omul are capacitatea de a se dedica unei singure cauze, uneori dou\u0103, rar maxim c\u00eete s\u0103 le numeri pe degete. Noi, oamenii de r\u00eend, nu ne putem l\u0103uda c\u0103 ne dedic\u0103m prea mult unor idei, dar e deajuns c\u0103 ne dedic\u0103m uneia, mai p\u0103m\u00eente\u015fti, pentru a o duce p\u00een\u0103 la cap\u0103t, definitiv.<\/p>\n

Uneori, fiecare facem un leg\u0103m\u00eent cu noi \u00een\u015fine pentru a duce la cap\u0103t ceva. A\u015fa s-a \u00eent\u00eemplat cu mine \u00eenc\u0103 din \u00een anii copil\u0103riei. Nu pot s\u0103 \u00eemi dau seama c\u00eend s-a n\u0103scut limpede ideea c\u0103 trebuie s\u0103 las urme, o urm\u0103 cel pu\u0163in \u00een via\u0163\u0103, fiindc\u0103 suntem trec\u0103tori.<\/p>\n

Atunci c\u00eend am devenit con\u015ftient de ceea ce sunt \u015fi pot deveni, deja eram, instinctual, pornit spre afirmarea mea ca om.<\/p>\n

Undeva, c\u00eendva, pe c\u00eend eram prichindel, apoi prin primii ani de \u015fcoal\u0103, \u0163in minte c\u0103 eram \u00eentrebat de rudele apropiate ce vreau s\u0103 fiu. Eu r\u0103spundeam oarece. \u0162in minte c\u0103 mi se spunea c\u0103 am \u0163inere de minte \u015fi p\u0103reau mira\u0163i de acest lucru c\u00eend \u00eemi testau memoria. \u015ei eram m\u00eendru c\u0103 se mirau de mine, sincer! De atunci am fost stimulat, \u00eendemnat permanent s\u0103 m\u0103 g\u00eendesc la devenire, pentru a deveni primul, cum \u00eemi doream, un om \u00eemplinit. A\u015f putea spune c\u0103 am devenit ceea ce am vrut \u015fi am \u00eenvins \u00eentotdeauna \u00een tot ceea ce mi-am propus. Tr\u0103iesc prin Ialomi\u0163a – \u0162ara lui Zamolse pe B\u0103r\u0103gan \u2013 \u0162ara lui Dromigetul (Dromichete). E\u015fecurile au fost temporare, desigur au mai fost \u015fi vor mai fi, dar, r\u0103bdarea \u015fi \u00een\u0163elepciunea m-au ajutat s\u0103 trec peste ele \u015fi s\u0103 \u00eemi refac obiectivele-\u0163int\u0103. S\u00eent sau nu \u00eemplinit, nu pot r\u0103spunde \u00eenc\u0103. Dar, toate adunate, \u00een ansamblu, acum la v\u00eersta p\u0103rului alb, ar putea deveni un r\u0103spuns \u00een acest proiect, vis, ideal \u00een desf\u0103\u015furare de a fi primul.<\/p>\n

A\u015fa s-au n\u0103scut devizele mele:<\/p>\n

-\u201dPrimul \u00een timp!\u201dA fi pentru a \u015fti, a \u015fti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni ferici\u0163i!\u201d<\/p>\n

-\u201dSpre viitorul DacoRom\u00e2niei!\u201d<\/p>\n

-\u201d\u00centru eternizarea valorilor temporale dacorom\u00e2ne\u015fti de la Hestia \u015fi Zamolse pe Terra, \u00eentr-o lume comterrist\u0103, a fiec\u0103ruia \u015fi a tuturora!\u201c<\/p>\n

Restitui pe axa timpului universul zamolsian al cunoa\u015fterii \u00een timp, a\u015fa cum \u00eel \u015ftiu, \u00eel simt, \u00een creez, \u00eel urmez!<\/p>\n

I.\u00a0 \u00ceNTREB\u0102RI:<\/strong><\/p>\n

1.DE CE FUNDA\u0162IE?<\/em><\/p>\n

Aveam nevoie de o institu\u0163ie care s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei existen\u0163e permanente, ne\u00eentrerupte, care s\u0103 mearg\u0103 \u015fi dincolo de via\u0163a mea, de crea\u0163ia mea, de aspira\u0163iile mele, ca o prelungire a felului meu de a fi, a modului meu de a vedea lumea. Funda\u0163ia reprezint\u0103 pentru mine acea institu\u0163ie care se na\u015fte prin punerea deoparte, \u00een via\u0163\u0103 fiind, prin dreptul mo\u015ftenire, a unei p\u0103r\u0163i din mine \u00eensumi, din realiz\u0103rile mele, din g\u00eendurile mele, la dispozi\u0163ia altora, permanent, gratuit, sigur \u015fi pe \u00een\u0163eles, \u00een folosul unei colectivit\u0103\u0163i de oameni uni\u0163i prin aspira\u0163ii \u015fi idealuri comune.<\/p>\n

Este, dac\u0103 vre\u0163i, un dar de suflet, un nou-n\u0103scut, un copil de suflet, pentru mine \u015fi ceilal\u0163i din jurul meu, indiferent c\u0103 mi-au fost copii, rude, inamici, prieteni, vecini, cons\u0103teni, colegi, amici sau simpatizan\u0163i, du\u015fmani sau adversari, interesa\u0163i sau indiferen\u0163i.<\/p>\n

Este un mod de a s\u0103di, de a cre\u015fte ceva spiritual \u00een timpul vie\u0163ii pentru vremurile ce vor urma dup\u0103 mine. O vreme, concomitent cu mine, apoi ca o parte din mine, independent\u0103, \u015fi, \u00een fine, ca o parte care r\u0103m\u00eene pentru totdeauna, dincolo de existen\u0163a mea, \u00een lume, pentru lume. Tot astfel este un efect al luptei cu timpul care curge implacabil, ireparabil.<\/p>\n

Studiind istoria timpului, \u00een general, strategia \u015fi arta militar\u0103, apoi dreptul, \u00een special, am g\u0103sit aceast\u0103 form\u0103 ideal\u0103 prin care am instituit prin testament din via\u0163\u0103 ca o institu\u0163ie cu personalitate juridic\u0103, de drept privat, recunoscut\u0103 de stat ca av\u00eend un patrimoniu (o zestre), un scop licit \u00een slujba unei idei, a unei ra\u0163iuni, pentru un ideal, cu o structur\u0103 de autoconducere perpetu\u0103, simpl\u0103 \u015fi flexibil\u0103, din resurse proprii, independente.<\/p>\n

Am creat un fel de copil al legii mele din sufletul meu, n\u0103scut din capul meu \u015fi din inima mea, pentru cei de azi \u015fi pentru cei ce vor veni dup\u0103 mine, m\u00eeine. Astfel a luat fiin\u0163\u0103, ini\u0163ial, \u00een g\u00eend conceptul pentru r\u0103spunsul ce r\u0103m\u00eene dup\u0103 mine. El a fost conturat ca vis la 9 mai 1985. Apoi s-a obiectivat \u00een\u00a0 Funda\u0163ia Tempus Rom\u00e2nia \u00een Traian – Ialomi\u0163a, \u00een C\u0103minul cultural din (satul – pe atunci, acum comun\u0103) Traian, ca prim\u0103 etap\u0103 a punerii \u00een ac\u0163iune a unui vis. O zi de 23 noiembrie 1991, \u00een C\u0103minul cultural al satului, \u00eenainte de 1 Decembrie, Ziua na\u0163ional\u0103 a DacoRom\u00e2niei, acolo unde copil fiind, am recitat primele poezii, am primit primele \u00eencuraj\u0103ri, premii la serb\u0103ri \u015fcolare pe scen\u0103, am v\u0103zut primele filme (primul a fost \u201dCiulinii B\u0103r\u0103ganului\u201d), spectacole, alte ac\u0163iuni de interes s\u0103tesc \u2013 am fost la nun\u0163i, baluri etc. \u0162in minte cl\u0103direa aceea de la primele c\u0103r\u0103mizi zidite, am fost acolo, casa culturii s-a zidit sub ochii mei\u2026<\/p>\n

A fost ceva din l\u0103untrul meu, ceva ce vine, de la p\u0103rin\u0163ii din p\u0103rin\u0163i, cum zicea poetul, din p\u0103rin\u0163ii p\u0103rin\u0163ilor\u2026 Un imbold, pentru c\u0103 nu mi-a cerut nimeni, nici nu mi-a sugerat cineva s\u0103 fac a\u015fa ceva. Cum zice \u0163\u0103ranul ialomi\u0163ean, a fost ceva din capul meu\u2026 M\u0103 mai \u00eentreb \u015fi acum, oare, c\u00eend mi-a r\u0103s\u0103rit ideea asta \u00een cap? Ea a devenit st\u0103p\u00eena mea, ca o lumin\u0103 de departe, ori ca un blestem, un virus, ori ceva str\u0103in de mine luat de prin c\u0103r\u0163i, biblioteci ori evenimente culturale de prin \u0163ar\u0103, care trebuia sau trebuiau \u2013 dac\u0103 sunt \u015fi una \u015fi alta, s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 \u00een zbaterea mea de at\u00eetea zeci de ani\u2026<\/p>\n

A fost obsesia timpului, a vremurilor \u00eenvolburate din anii 60 -70 -80-90. Ini\u0163ial, am dorit un fel de reuniune periodic\u0103 a con\u0163\u0103ranilor mei, a fiilor satului, apoi, din funda\u0163ie s\u0103teasc\u0103 am ridicat programul spre un orizont jude\u0163ean, al \u0163inutului de la izvoarele Ialomi\u0163ei la Dun\u0103re \u015fi Mo\u015fti\u015ftea, apoi unul na\u0163ional \u015fi, \u00een fine, al dacorom\u00e2nit\u0103\u0163ii de aici dintre grani\u0163ele politice actuale \u015fi, \u00een fine, cu voca\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a \u00eentregii dacorom\u00e2nit\u0103\u0163i pentru c\u0103 acolo unde este limba dacorom\u00e2n\u0103, acolo este DacoRom\u00e2nia. Totu\u015fi, ea p\u0103streaz\u0103 \u015fi va p\u0103stra r\u0103d\u0103cinile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u00een Traian. Avem nevoie fiecare s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o societate a unor oameni cultiva\u0163i, cinsti\u0163i, \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi drep\u0163i, \u00een care esen\u0163a uman\u0103 s\u0103 se poat\u0103 manifesta liber, creator, inteligent \u015fi pa\u015fnic, o oaz\u0103 de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163iei aleas\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103. \u015ei dac\u0103 ea nu este \u00een mod natural, trebuie s\u0103 o cultiv\u0103m s\u0103 fie \u015fi s\u0103 creasc\u0103 cel pu\u0163in \u00een jurul nostru. Sau acolo unde vrem s\u0103 tr\u0103im.<\/p>\n

2.DE CE ACADEMIE?<\/em><\/p>\n

Pentru a-i asigura combustia intern\u0103, era nevoie de cercetare perpetu\u0103. Un ceva simplu care s\u0103 atrag\u0103 permanent ca un magnet curiozitatea fireasc\u0103 de la copilul de \u015fcoal\u0103 p\u00een\u0103 la fruntea academic\u0103 \u015fi s\u0103-i ofere hrana spiritual\u0103, existen\u0163a prin sine, ca o cauz\u0103 proprie, vie, ca o constant\u0103 a timpului. \u00centotdeauna am g\u00eendit c\u0103 ideile sunt la ele acas\u0103 \u00eentr-o academie. Pentru ca ele s\u0103 d\u0103inuie, trebuie s\u0103 aib\u0103 valoare, iar ideile trebuie \u00eentoarse pe toate fe\u0163ele, c\u00eent\u0103rite, privite din toate unghiurile posibile, mai ales din perspectiva viitorului, dar \u00een mod categoric al prezentului. Conceptele sunt astfel clarificate, limpezite \u015fi colorate dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea vremurilor pe care le tr\u0103im \u015fi, mai ales, a aspira\u0163iilor la care n\u0103zuim spre eternitate \u00eentr-un cadru organizat, natural, domestic, haiducesc, dar \u015fi retras, departe de lumea dezl\u0103n\u0163uit\u0103.<\/p>\n

\u015ei astfel a venit vremea \u00een care se pot dezbate problemele mari ale noastre \u015fi ale celorlal\u0163i \u00eentr-un cadru adecvat, dup\u0103 un protocol de \u015fedin\u0163\u0103 special, propriu, cu o tematic\u0103 dinainte stabilit\u0103, \u00een func\u0163ie de interesul concret \u015fi problematicile care ard, cu spirit critic, cu participarea unor persoane, grupuri, comunit\u0103\u0163i, tematici de pe agenda na\u0163iunii noastre sau ale \u00eentregii comunit\u0103\u0163i de na\u0163iuni libere, \u00een cadrul unor abord\u0103ri interdisciplinare, calme, a\u015fezate, cu idei limpezi.<\/p>\n

Academia, \u00een accep\u0163iunea clasic\u0103, este o societate cultural\u0103, organizat\u0103 cu scopul de a promova cunoa\u015fterea, creativitatea, arta, \u015ftiin\u0163a, tehnica, literatura, poezia, muzica, alte activit\u0103\u0163i culturale, spirituale ori intelectuale. Termenul vine de la gr\u0103dinile lui Akademos, un cr\u00eeng de m\u0103slini din afara cet\u0103\u0163ii antice Atena, locul celebrei \u015fcoli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV \u00ee.Chr. Chiar am fost \u00een Grecia, acolo, pe acel loc, s\u0103 v\u0103 cu ochii mei orizontul acela, s\u0103 inspir aerul vechi \u00een care au vibrat cuvintele \u015fi ra\u0163iunea celor vesti\u0163i. Tot a\u015fa, mai \u00eent\u00eei, am fost \u015fi la Helis – cetatea lui Dromi – getul, Dromichete de pe Ialomi\u0163a – prima universitate european\u0103, chiar \u015fi din lume \u2013 dup\u0103 unii, Aula Zamolsian\u0103 a ge\u0163ilor, Andronicon, fondat\u0103 cu multe milenii \u00eenainte de Academia de la Atena). Termenul a reap\u0103rut \u00een Italia \u00een secolul XV cu scopul de a oferi instruc\u0163ie, de a genera ocazii pentru expozi\u0163ii \u015fi \u00een care creatorii vremii, expuneau pentru membrii creatori sau studen\u0163ii lor, ori reprezentan\u0163ii societ\u0103\u0163ii. Aproape toate \u0163\u0103rile au azi cel pu\u0163in o academie sus\u0163inut\u0103 de stat sau una asociat\u0103 statului respectiv, ori mai multe. Sunt, azi, sate europene care au o academie. Adev\u0103rul este c\u0103 prima academie a lumii a fost creat\u0103 de Zamolse \u00een Dacia, vezi Andronicon – Aula zamolsian\u0103, \u015fcolile de pe Ialomi\u0163a (Balaciu) \u015fi din Carpa\u0163i la care anticii, inclusiv elini-greci, al\u0163i vecini, veneau s\u0103 se instruiasc\u0103, din vechime, \u00een faima vremurilor. Am avansat ipoteza c\u0103 Zamolse, fiind zeului cunoa\u015fterii, ar fi existat \u00eenainte de potop, dup\u0103 Hestia, \u00een orizontul anilor\u00a0\u00a0 12 000 dup\u0103 Zamolse (d.Zm.), 10 000 \u00eenainte de Christos (\u00ee.Chr.). A\u015fadar, \u00eenainte de marele Pitagora care propaga zamolsianismul, cu mult \u00eenainte, \u015fi de Socrate atenianul, \u015fi de urma\u015fii \u00een spirit ai lui, Platon, Aristotel etc. Am ales termenul de academie \u015fi nu Androniconul pentru c\u0103 a fost consacrat european \u015fi universal, Androniconul va fi redescoperit ulterior \u015fi va ob\u0163ine \u00eent\u00eeietatea corect\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputuri, pe la 387 \u00eenainte de Christos, c\u00eend termenul denumea locul \u015fi ac\u0163iunile din gr\u0103dinile lui Akademos, de l\u00eeng\u0103 Atena, acolo, se afla doar un parc. Platon a fondat o asocia\u0163ie \u00een care tinerii dornici de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 puteau dezbate liber diverse teme de istorie \u015fi filosofie. Unii profesori, speciali\u015fti, predau tinerilor \u2013 copii ai unor oameni de seam\u0103 ai cet\u0103\u0163ii, lec\u0163ii de retoric\u0103 \u015fi de \u015ftiin\u0163e exacte. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul, la \u00eenceput, a fost particular, apoi a devenit \u015fi o obliga\u0163ie asumat\u0103 de cetate pentru locuitorii frunta\u015fi ai acesteia, astfel c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu educa\u0163ia, a devenit o misiune a cet\u0103\u0163ii pentru a cre\u015fte \u015fi a avea, prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent public, cet\u0103\u0163enii pe care \u015fi-i dorea \u00een viitor cetatea. Dup\u0103 secolul XV, un grup de umani\u015fti italieni au redefinit termenul academie drept institu\u0163ie \u00een care se reuneau umani\u015ftii pentru a discuta \u015fi a face un schimb de p\u0103reri referitoare la via\u0163a cultural\u0103 a epocii, mersul \u00eenainte al culturii \u00een lume. \u00cen vremea lui Constantin Br\u00eencoveanu, la 1694, \u00een Bucure\u015fti exista Academia Domneasc\u0103 \u2013 ca o rena\u015ftere a Aulei Zamolsiene, \u015fi la Ia\u015fi a existat Academia Mih\u0103ilean\u0103. Ulterior, a devenit o modalitate, loc, punct \u00een care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regul\u0103, sculptor, pictor, \u00een care discipolii trebuiau s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 toate cuno\u015ftin\u0163ele, lu\u00eend drept model pe maestru. \u00cen secolul urm\u0103tor, Europa, \u00eendeosebi Fran\u0163a, a cunoscut fenomenul \u015fcolilor academice din care au crescut mari poe\u0163i, arti\u015fti, pictori, sculptori \u015fi muzicieni, \u00een general, arti\u015fti de mare clas\u0103 \u015fi cu voca\u0163ie european\u0103 \u015fi universal\u0103. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita institu\u0163ie Academia Regal\u0103 de Pictur\u0103 \u015fi Sculptur\u0103 \u00een secolul XVIII. Academia Regal\u0103 Britanic\u0103 a fost fondat\u0103 la Londra \u00een 1768. Ulterior, termenul de Academie a denumit o institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent superior \u00een care accesul era permis doar studen\u0163ilor eminen\u0163i care doreau s\u0103 se specializeze \u00een diverse domenii artistice sau \u015ftiin\u0163ifice, tehnice, militare, culturale, \u00een general.<\/p>\n

Academia DacoRom\u00e2n\u0103 este o organiza\u0163ie nonguvernamental\u0103, cu profil de cercetare fundamental\u0103, \u00een principal, a problematicii tempologiei – ca \u015ftiin\u0163\u0103 a timpului \u2013 filosofiei, con\u015ftiin\u0163ei temporale, a dacorom\u00e2nisticii – ca \u015ftiin\u0163\u0103 despre con\u015ftiin\u0163a na\u0163iunii dacorom\u00e2ne, a ac\u0163iunilor \u015fi inac\u0163iunilor acesteia de la \u00eenceputurile ei p\u00een\u0103 \u00een viitorii posibili \u015fi dezirabili, a comterristicii – ca \u015ftiin\u0163\u0103 a problemelor globale (interna\u0163ionale) percepute din perspectiva dacorom\u00e2nisticii, a istoriei, a \u015ftiin\u0163ei conducerii-managementului, a dreptului, a sociologiei, \u015ftiin\u0163elor sociale \u00een general, a economiei, a tehnicii, a strategiei \u015fi artei militare, a lingvisticii \u015fi educa\u0163iei permanente. \u00cen baza ideii din 9 mai 1985, ca un ecou \u00een timp al cunoa\u015fterii zamolsiene, de la prima ob\u015fte care a creat o na\u0163iune ancestral\u0103, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 23.11.1991, dosar 751\/PJ\/1991 la judec\u0103toria sect. 1, Bucure\u015fti, pe timp nelimitat, ca societate independent\u0103, neguvernamental\u0103, non profit, la adunarea membrilor fondatori de la C\u0103minul cultural din localitatea Traian-Ialomi\u0163a, cu denumirea FUNDA\u0162IA TEMPUS \u015fi a ac\u0163ionat pentru \u00eendeplinirea programului propriu. Prin modific\u0103ri succesive ale Statutului \u015fi Programului \u015fi absorb\u0163ia, la 9 mai 2008, a ACADEMIEI DACOROM\u00c2NE (A.D.R. – fostul Institut Na\u0163ional pentru Rom\u00e2nitate \u015fi Rom\u00e2nistic\u0103 – INPROROM, fondat la 1 Decembrie 1990 la sediul Vetrei Rom\u00e2ne\u015fti din Bucure\u015fti, provenind dintr-un grup-aparte al \u201dAlma Mater\u201d \u2013 societatea universitarilor cu sediu \u00een Bucure\u015fti, ca urma\u015f al Societ\u0103\u0163ii cultural-\u015ftiin\u0163ifice \u201dRena\u015fterea Daciei\u201d fondat\u0103 la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza \u015fi a Cercului de studii \u201dDeceneu\u201d din anii 60-70, apoi transformat, \u00een fine, \u00een Academia DacoRom\u00e2n\u0103 la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o funda\u0163ie s\u0103teasc\u0103, una cu voca\u0163ie na\u0163ional\u0103, european\u0103 \u015fi chiar global\u0103, r\u0103m\u00een\u00eend cu r\u0103d\u0103cinile la Traian-Ialomi\u0163a, al\u0103turi de membrii fondatori din Rom\u00e2nia \u015fi activ\u00eend prin membrii s\u0103i – oameni de valoare pe mai multe continente.<\/p>\n

ACADEMIA DACOROM\u00c2N\u0102 (A.D.R.) este principala parte component\u0103 autonom\u0103 a Funda\u0163iei A.D.R.\u201dT.D.C.\u201d Este, totodat\u0103, continuatoarea \u015fi legatara unic\u0103 a Institutului Na\u0163ional pentru Rom\u00e2nitate \u015fi Rom\u00e2nistic\u0103 (INPROROM). \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca \u015fi Funda\u0163ia de care apar\u0163ine (\u015fi in care este anvelopat\u0103 prin unificare pentru a fi protejat\u0103 de interdic\u0163ii absurde) este o institu\u0163ie independent\u0103 de stat sau de partide politice, non-profit, de interes public na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, de cercetare \u00een domeniile fundamentale ale \u015ftiin\u0163ei, culturii, artei \u015fi tehnicii, independent\u0103 \u00een ac\u0163iunile ei \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Funda\u0163ia ADR\u201dT.D.C.\u201d (fost\u0103 Tempus, Traian – Rom\u00e2nia). A.D.R. se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au con\u015ftiin\u0163\u0103 de dacorom\u00e2ni \u015fi care militeaz\u0103 pentru eternizarea valorilor temporale dacorom\u00e2ne\u015fti zamolsiene pe Terra noastr\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

Are trei sec\u0163ii: Tempus, DacoRom\u00e2nia \u015fi ComTerra, fiecare cuprinz\u00eend c\u00eete 7 centre de cercetare fundamental\u0103, 21, \u00een total).<\/p>\n

Scopul fundamental al A.D.R. este cunoa\u015fterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, ap\u0103rarea \u015fi eternizarea valorilor temporale dacorom\u00e2ne\u015fti de pretutindeni, pe Terra noastr\u0103 comun\u0103. Creat\u0103 din nevoia unor clarific\u0103ri privind problematica omului, a timpului, privind geneza, identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103, dacorom\u00e2nistica, privind stimularea creativit\u0103\u0163ii, cercetarea, ap\u0103rarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ii omului, privind problemele conducerii \u015fi ale dreptului \u00eentr-o lume global\u0103, a cunoa\u015fterii \u015fi ac\u0163iunii \u00een general, A.D.R. \u00ee\u015fi propune s\u0103 colaboreze cu persoane fizice \u015fi juridice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate care au preocup\u0103ri comune, pentru conceperea \u015fi realizarea de proiecte interdisciplinare de interes na\u0163ional, european \u015fi interna\u0163ional.<\/p>\n

Obiectivul strategic al A.D.R. este preg\u0103tirea spiritual\u0103 a rena\u015fterii pentru re\u00eentregirea na\u0163iunii dacorom\u00e2ne de pretutindeni \u00een contextul valorilor umane temporale, europene \u015fi universale. \u00cen acest sens, A.D.R. colaboreaz\u0103 cu academii, institu\u0163ii de stat \u015fi private de cercetare, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, religioase, cu Partidul Rom\u00e2niei Europene \u2013 P.R.E. (care va deveni Partidul Dacilor Liberi \u2013D.L. ori acesta va fi un partid nou, de sine st\u0103t\u0103tor, cu care \u00eempreun\u0103 ar lupta pentru o DacoRom\u00e2nie liber\u0103 \u00eentr-o Europ\u0103 liber\u0103). Pe primul, P.R.E., l-a \u00eenfiin\u0163at, din propria ini\u0163iativ\u0103 a membrilor fondatori, Senatul Academiei DacoRom\u00e2ne, tot a\u015fa cum a \u00eenfiin\u0163at \u015fi alte organiza\u0163ii \u015fi institu\u0163ii cultural-\u015ftiin\u0163ifice din Rom\u00e2nia \u015fi vecin\u0103t\u0103\u0163ile sale, oriunde tr\u0103iesc dacorom\u00e2ni. Pe al doilea partid l-a ini\u0163iat \u015fi fondat, fiind \u00eenc\u0103 \u00een curs de structurare temeinic\u0103, a\u015fezat\u0103.<\/p>\n

Funda\u0163ia este una militant\u0103, are ca temei at\u00eet adev\u0103rul, c\u00eet \u015fi ac\u0163iunea eficace \u015fi militeaz\u0103 pentru stimularea acestora \u00een cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00een creativitate, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent, \u00een educa\u0163ie permanent\u0103, \u00een promovarea \u015fi ap\u0103rarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ii omului \u015fi ale na\u0163iunii dacorom\u00e2ne pe Terra noastr\u0103 comun\u0103. A.D.R. contribuie, independent de stat, la \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor dacorom\u00e2nilor din \u0163ar\u0103 cu dacorom\u00e2nii din afara frontierelor \u0163\u0103rii \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 pretutindeni pentru p\u0103strarea, dezvoltarea \u015fi exprimarea identit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne\u015fti sub aspect etnic, cultural, lingvistic \u015fi religios, cu respectarea legisla\u0163iei statului ai c\u0103rui cet\u0103\u0163eni sunt ei \u00een momentul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

Ca institu\u0163ie autonom\u0103 \u00een cadrul Funda\u0163iei Academia DacoRom\u00e2n\u0103 \u201dTempus DacoRom\u00e2nia ComTerra\u201d, \u00een care problemele de \u015ftiin\u0163a conducerii, de drept, filosofia, istoria, lingvistica, artele, tehnica, creativitatea, \u00een general, sunt la ele acas\u0103, A.D.R. desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iuni publice prin manifest\u0103ri s\u0103pt\u0103m\u00eenale, joia dup\u0103 amiaza (de regul\u0103, dup\u0103 orele 16) \u00een locuri prestabilite. Aceasta prive\u015fte \u015fi latura universitar\u0103, prin sesiuni de comunic\u0103ri \u015fi dezbateri privind cursurile de tempologie, dacorom\u00e2nistic\u0103, comterristic\u0103, \u015ftiin\u0163a conducerii, conform Planului anual din Programul Funda\u0163iei TDC.<\/p>\n

Recent, Funda\u0163ia Academia DacoRom\u00e2n\u0103 a reactivat Societatea Carpa\u0163ii, bine cunoscut\u0103 \u00een vremea genera\u0163iei lui Mihai Eminescu. Ea \u00ee\u015fi propunea, \u00een secret (azi, discret) rena\u015fterea Daciei Mari. De regul\u0103, activeaz\u0103 \u00een fiecare joi a sapt\u0103m\u00eenii. \u00cen prima joi a fiec\u0103rei luni, \u00eentre orele 16-18: 1 or\u0103 predare – prezentare a temei de cercetare fundamental\u0103, 1 or\u0103 dezbateri de tempologie-istorie-filosofie, creativitate, \u015ftiin\u0163a conducerii-management, dacorom\u00e2nistic\u0103-sociologie \u015fi drept, educa\u0163ie permanent\u0103. \u00cen a doua joi, Laboratorul de crea\u0163ie Hasdeu T.D.C. \u2013 crea\u0163ii originale, lans\u0103ri de carte, filme, \u00eent\u00eelniri cu scriitori, arti\u015fti plastici, oameni de cultur\u0103, compozitori, regizori, actori, critici etc. \u00cen penultima joi, probleme comterriste (globale, ale Terrei comune), numite \u015fi probleme interna\u0163ionale. Iar \u00een ultima joi, probleme na\u0163ionale \u2013 cele mai grave. \u00cen joia din lunile cu cinci joi, \u015fedin\u0163e care privesc solu\u0163ionarea problemelor de managemant cultural intern \u015fi extern.<\/p>\n

Nu este o academie \u00een sens clasic, \u00eenc\u0103, dar tinde de peste un sfert de secol s\u0103 devin\u0103 o academie modern\u0103, fiind sus\u0163inut\u0103 financiar de editura cu acela\u015fi nume, care lucreaz\u0103 \u00een cheie zamolsian\u0103. Este o continuatoare a curentelor daciste, clasice, din cultura rom\u00e2n\u0103 (N. Densu\u015fianu, B.P. Hasdeu, M. Eminescu \u015fi al\u0163ii, respectiv din 1 oct. 1949 a Societ\u0103\u0163ii cultural \u015ftiin\u0163ifice Rena\u015fterea Daciei, a cercului Deceneu etc, al\u0103turi de alte c\u00eeteva zeci, poate sute, de organiza\u0163ii din \u0163ara \u015fi din str\u0103in\u0103tate. Dar, mai \u00eent\u00eei de toate, se m\u00eendre\u015fte a fi urma\u015f\u0103 a \u015fcolii zamolsiene denumite Aula zamolsian\u0103 \u2013 Andronicon – prima universitate popular\u0103 din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercet\u0103tor istoric Dumitru B\u0103la\u015fa), cu studen\u0163i care se reuneau la umbra unor copaci b\u0103tr\u00eeni \u00een jurul \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor vremii, precum \u015fi a Academiei Domne\u015fti de Bucure\u015fti, 1694.<\/p>\n

Desigur c\u0103 le suntem datori Hestiei \u2013 care a predat Legile Belagine lui Zamolse \u00eenainte cu 10 000 de Christos, lui Pitagora, Socrate, Platon \u015fi Aristotel, dar mai presus de toate \u015fi de to\u0163i, toat\u0103 istoria \u00eei este datoare lui Zamolse pentru c\u0103 el a creat aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 a nemuritorilor \u00een DACOROM\u00c2NIA, reu\u015find o unificare spiritual\u0103 a dacorom\u00e2nit\u0103\u0163ii cu 10 000 \u00eenainte de Christos, mai \u00eenainte de marile catastrofe din anii 7 500 \u00ee.Chr., preg\u0103tind spiritual (re)unificarea politico-militar\u0103 na\u0163iunii dacorom\u00e2ne sub sceptrul marelui rege Burebista.<\/p>\n

Revenind \u00een vremurile noastre, trebuie s\u0103 afirm, f\u0103r\u0103 modestie, c\u0103 ideea de Academie DacoRom\u00e2n\u0103 \u00een structura actual\u0103 a fost a mea, \u00een spiritul vechilor tradi\u0163ii, astfel c\u0103 primii fondatori am fost Geo Stroe, George Ursa, Augustin Deac \u2013 al doilea om care a aderat \u00eentru totul la idee, Constantin Mocanu, Dumitru B\u0103l\u0103ie\u0163, Ion Cristescu, Mihail M. P\u00eerlog, Ion Stepanescu, Ion \u015eu\u0163a, Paul Laz\u0103r Tonciulescu, Gh.D. Iscru, Nica Leon etc. A se vedea lista acelor fondatori care nu mai sunt printre noi, anexat\u0103 prezentei lucr\u0103ri.<\/p>\n

Primul om care a v\u0103zut primul statut al Academiei redactat de subsemnatul \u015fi recunoscut \u00een instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 a fost preotul D. B\u0103la\u015fa, la prima mea \u00eent\u00eelnire emo\u0163ionant\u0103, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, cu p\u0103rintele \u00een Rm. V\u00eelcea. A fost prilejuit\u0103 de o activitate cultural\u0103, c\u00eend a devenit totodat\u0103, accept\u00eend cu bucurie, \u015fi primul pre\u015fedinte de onoare al Academiei DacoRom\u00e2ne.<\/p>\n

Pre\u015fedintele de onoare \u00een eternitate al Academiei DacoRom\u00e2ne este marele Nicolae Densu\u015fianu, iar primul Testament Zamolsian, Biblia membrilor A.D.R. este lucrarea sa monumental\u0103, DACIA PREISTORIC\u0102.<\/p>\n

\u00cen fiecare an, \u00een ultima joi a lunii noiembrie are loc sesiunea anual\u0103 de comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi dezbateri publice a FADRTDC dedicat\u0103 Zilei na\u0163ionale a tuturor dacorom\u00e2nilor, 1 Decembrie. \u00cen luna iunie, \u00een a treia joi are loc, de drept, \u015fedin\u0163a conducerii FADRTDC pentru ajustarea PROTEMDACOM-12 050 \u015fi Planului Academiei DacoRom\u00e2ne pe anul \u00een curs. Pentru compara\u0163ie, reamintesc faptul c\u0103 azi, Academia Francez\u0103 este Academie literar\u0103 francez\u0103, \u00eentemeiat\u0103 \u00een 1634 de cardinalul Richelieu, pentru p\u0103strarea standardelor estetice literare \u015fi stabilirea limbii franceze. Uneori, s-a str\u0103duit, \u00een mod aproape absurd, s\u0103 purifice limba francez\u0103 de \u00eemprumuturile str\u0103ine. Num\u0103rul membrilor este limitat la 40. Academia Regal\u0103 de Arte este Academia na\u0163ional\u0103 britanic\u0103 de arte, fondat\u0103 \u00een 1768 de c\u0103tre George III. Num\u0103rul este limitat la 40, iar numele membrilor sunt urmate de ini\u0163ialele R.A. (royal academician). Academia Rom\u00e2n\u0103 este cea mai important\u0103 institu\u0163ie de cultur\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1866, sub denumirea de Societatea Literar\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Primul pre\u015fedinte al ei a fost I. Heliade R\u0103dulescu. Scopul ei era elaborarea \u015fi publicarea dic\u0163ionarului, gramaticii \u015fi regulilor ortografice ale limbii rom\u00e2ne moderne. Cei 181 de membri \u2013 titulari, coresponden\u0163i sau de onoare \u2013 aleg \u00een r\u00eendurile lor \u015fi personalit\u0103\u0163i din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Academia DacoRom\u00e2n\u0103 \u2013 institu\u0163ie autonom\u0103 \u00een cadrul Funda\u0163iei ADR\u201dTDC\u201d fiind liber\u0103, se subordoneaz\u0103 idealurilor na\u0163iunii dacorom\u00e2ne \u015fi nu statului, fie el \u015fi rom\u00e2nesc, atunci c\u00eend mai este\u2026 prin urmare, seva ei vine din istoria \u2013 chiar preistoria DacoRom\u00e2niei \u015fi din setea trecutului, \u00een general, \u015fi mai ales din inteligen\u0163a prezentului cu perspectiva viitorului rena\u015fterii dacorom\u00e2ne\u015fti\u2026<\/p>\n

Are numai 100 membri titulari, un num\u0103r nelimitat de membrii fondatori, de onoare, coresponden\u0163i \u015fi asocia\u0163i. Pentru continuitate, am creat o pepinier\u0103 \u00een localitatea natal\u0103, o \u201dminicademie\u201d a premian\u0163ilor din Liceul tehnologic Traian: ACADEMIA ZAMOLSIAN\u0102 \u201dPRIMII \u00ceN TIMP\u201d \u2013 AZPIT, chiar la Traian, \u00een sediul Funda\u0163iei. Poate participa orice premiant din \u0163ar\u0103 \u015fi din comunit\u0103\u0163ile noastre de pretutindeni. Este o continuare, dup\u0103 anul 2013 a anilor de cursurilor bilunare \u2013 Primii \u00een timp, din 2007, \u00een cadrul Festivalului Timpului, TEMPUSFEST, cu unele intermiten\u0163e pe timp de iarn\u0103, compact\u0103ri experimentale reluate pentru vreo 7 promo\u0163ii de premian\u0163i, pe clase. Desigur, a acestea au fost invita\u0163i \u015fi \u015fcolarii mai r\u0103s\u0103ri\u0163i, acordul scris al p\u0103rin\u0163ilor lor. Micii academicieni de azi, autonumi\u0163i cercet\u0103tori tempusieni ai lui Zamolse au \u00eenainta\u015fi vreo 25 de premian\u0163i Tempus \u2013 Primii \u00een timp care sunt, \u00ee\u015fi exercit\u0103 profesiile alese, ca oameni liberi, ori mai sunt studen\u0163i, liceeni, unii chiar \u00een comun\u0103\u2026 \u015fi sunt dovada propriei lor curiozit\u0103\u0163i \u015fi deveniri, ai setei proprii de cunoa\u015ftere, ai luptei de a reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103, de a fi ferici\u0163i c\u0103 sunt primii la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 la \u015fcoal\u0103, \u00een via\u0163\u0103, \u00een profesie. Totodat\u0103 \u2013 prin spiritul lor activ, \u00eentreprinz\u0103tor, cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi reccomand\u0103rilor primite \u00ee\u015fi vor croi singuri drumul \u00een via\u0163a c\u0103tre profesia pe care o doresc, orient\u00eendu-se de mici c\u0103tre locul de munc\u0103 preferat conform principiului \u201domul potrivit la locul potrivit\u201d.<\/p>\n

Via\u0163a \u00eentru zamolsianism, ca dacorom\u00e2n, este etern\u0103, pentru c\u0103 eternitatea s-a n\u0103scut, este valoarea zamolsian\u0103 vie, omul este academicianul celor v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute – simbolul \u00een\u0163elepciunii a tot \u015fi a tuturor celor care s-au aflat, se afl\u0103 \u015fi se vor afla \u00een DacoRom\u00e2nia de la \u00eenceputuri p\u00een\u0103 \u00een viitorii previzibili \u015fi dezirabili spre orizonturile lumii.<\/p>\n

La 21 iunie 2016 am s\u0103rb\u0103torit, \u00eempreun\u0103 cu ei, trei ani de la fondarea acestei miniacademii, pe baza unui program \u00eentocmit \u015fi \u00eemplinit de ei, pentru ei, urmare a celor 10 ani de cursuri Primii \u00een timp la sediul privat definitiv al AZPIT \u00een Clubul Tempus \u015fi \u00een Aula Zamolsian\u0103, \u00een sediul cultural din centrul comunei. Iar, conform tradi\u0163iei,\u00a0 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00eena a doua din septembrie 2016, edi\u0163ia a XVI-a Festivalului Timpului \u2013 TEMPUSFEST. \u00cen proiect, pe plan\u015fet\u0103, se afl\u0103 un sediu nou, conturat \u00een forma unui om r\u0103stignit orizontal, pe Terra cu bra\u0163ele \u015fi picioarele ancorate \u00eentr-un cerc cu o circumferin\u0163\u0103 segmentat\u0103 reprezent\u00eend infinitul, privind cerul \u00eenstelat ca fiu al Cerului pe Terra. \u00cen capul acestuia se afl\u0103 un \u201dT\u201d semnul timpului \u2013 Tempus nemuritor \u2013 g\u00eendul nemuritor al lui Zamolse.<\/p>\n

—————————————<\/p>\n

STROE, Geo, FUNDA\u0162IA ACADEMIA DACOROM\u00c2N\u0102, \u201dTempus DacoRom\u00e2nia ComTerra\u201d de la vis la realitate<\/em>, Editura DacoRom\u00e2n\u0103 T.D.C., 2016, Bucure\u015fti, 101 pagini<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ARGUMENTUM   Fiecare lucru are o ra\u0163iune de a fi, de a avea un sens, un scop, o utilitate, un [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28166"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28171,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28166\/revisions\/28171"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}