{"id":28207,"date":"2016-12-14T18:17:41","date_gmt":"2016-12-14T18:17:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28207"},"modified":"2016-12-14T18:17:41","modified_gmt":"2016-12-14T18:17:41","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-dr-nicolae-bacalbasa-si-dr-gheorghe-bacalbasa-doi-plisnoti-care-au-trecut-prutul-vol-i-ii-tipo-moldova","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/12\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-dr-nicolae-bacalbasa-si-dr-gheorghe-bacalbasa-doi-plisnoti-care-au-trecut-prutul-vol-i-ii-tipo-moldova\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Dr. Nicolae BACALBA\u015eA \u0219i dr.Gheorghe BACALBA\u015eA- Doi plisno\u0163i care au trecut Prutul. Vol. I-II-Tipo Moldova"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u201eEpopeea Genera\u0163iei de sacrificiu s-a \u00eentrupat<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00een monumentul sacru al \u00een\u0103l\u0163\u0103rii Neamului ca <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ax\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii sale mistic-cre\u015ftine.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(GH.C-TIN NISTOROIU)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<\u0162ara asta nu-i de rou\u0103,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0162ara asta nu-i de dar,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel ce ne-a l\u0103sat-o nou\u0103 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0nu ne-a dat-o \u00een zadar!>><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong>(Nicolae Nicoar\u0103-Horia)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Purtarea <\/strong>de grij\u0103 <\/strong>a Bunului Dumnezeu pentru Na\u0163iunea noastr\u0103 multi-milenar\u0103-Zestrea lui Zamolxe, a Sibilelor pelasge \u015fi a Maicii Domnului z\u0103vor\u00e2t\u0103 \u00een scrinul Crucii Biruitorului Hristos, milenar\u0103 ca glorie \u015fi milenar\u0103 ca fr\u00e2ngeri, ne-a d\u0103ruit prin harul doctorilor gemeni (gen\u0103 princiar\u0103), Nicolae <\/strong>\u015fi Gheorghe Bacalba\u015fa<\/strong>, o lucrare de suflet, o sintez\u0103 profund\u0103 \u015fi o diagnoz\u0103 clar\u0103 a evenimentelor interne \u015fi externe, desprins\u0103 din realitatea desf\u0103\u015fur\u0103rii \u015fi derul\u0103rii lor \u015fi nu din analiza programat\u0103 a celor oculta\u0163i care mistific\u0103 adev\u0103rul pentru a putea dezinforma \u015fi manipula peste timp popula\u0163ia care merge la vot, <\/em>vorba celebrului actor na\u0163ionalist Dan Puric<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Bine documenta\u0163i, cu Scenariul<\/strong> asimilat integral, buni regizori, doctorii Bacalba\u015fa<\/strong> distribuie rolurile \u00een teatrul de opera\u0163ii \u00een func\u0163ie de responsabilitatea pe care trebuia s\u0103 \u015fi-o asume fiecare, individ, grupare, na\u0163ie \u00een raport cu rotirea lor istoric\u0103. \u00a0Lucrarea \u00eenfl\u0103c\u0103reaz\u0103 inimile celor ce \u00eenc\u0103 mai s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een con\u015ftiin\u0163ele lor curate \u015fi demne de Dacorom\u00e2ni, asum\u00e2ndu-\u015fi deopotriv\u0103 trecutul, prezentul \u015fi viitorul care, ne sunt h\u0103r\u0103zite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul Proto-Dac este o Urzeal\u0103 sf\u00e2nt\u0103 de har ceresc, glie trac\u0103, profetism pelasg, eroism scitic, jertf\u0103 getic\u0103, mo\u015fie regal\u0103, armonie areal\u0103 sacr\u0103, tr\u0103ire mistic-monahal\u0103, cultur\u0103 monoteist-spiritual\u0103, frumuse\u0163e feciorelnic\u0103 dochian\u0103, mame pilduitoare, preo\u0163i isiha\u015fti, \u0163\u0103rani cucernici \u015fi falnici, poe\u0163i serafici, dasc\u0103li de aur, doctori f\u0103r\u0103 de argint, conduc\u0103tori teocra\u0163i \u00eemplini\u0163i \u00een cnezi \u015fi voievozi \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een vitejie \u015fi nemurire.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong>\u00a0Neamul rom\u00e2nesc cre\u015ftin, fiind sensul eternit\u0103\u0163ii sale dace, coboar\u0103 \u015fi urc\u0103 \u00een ve\u015fnicie. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Se spune c\u0103 Osul domnesc \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 mireasma valah\u0103 \u00een gena mistic\u0103 c\u00e2teva milenii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Gemenii Nicolae <\/strong>\u015fi Gheorghe<\/strong>, scoboar\u0103 dintr-un arbore genealogic impresionant, falnic, deci cu urcu\u015f vertiginos \u00eentru corola spiritualit\u0103\u0163ii Neamului dac, prin cultura lor ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen timpul bol\u015fevicilor peste 100 de membri ai familiei au fost executa\u0163i, Galitzinii supravie\u0163uitori s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat care \u00eencotro pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, ie\u015find din istorie. P\u00e2inea se m\u00een\u00e2nc\u0103 pe r\u00e2nd.<\/em><\/strong> \u00a0<\/em><\/strong>(Nicolae Bacalba\u015fa\/ Gheorghe Bacalba\u015fa, op. cit. p. 136-139)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Basarabia-leag\u0103nul p\u0103rin\u0163ilor care-\u015fi aveau conacul situat pe malul Nistrului <\/strong>la v\u0103rsarea R\u0103utului <\/strong>\u00een <\/strong>acesta, ocup\u0103 un loc drag, trist, de suflet, sensibil \u00een evocarea gemenilor: \u201eSitua\u0163ia geopolitic\u0103 a Rom\u00e2niei a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un blestem \u015fi niciodat\u0103 acest lucru nu s-a v\u0103zut mai bine dec\u00e2t \u00een 1939, cu ocazia \u00eencheierii incredibilului <\/em>(pentru mul\u0163i) pact Ribbentrop-Molotov… Pactul Ribentrop-Molotov a fost de fapt dansul curvelor. A fost urmat de o alt\u0103 curv\u0103s\u0103rie monumental\u0103, procesul de la Nurnberg… Teritoriul Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord cuprindea <\/em>52% popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, <\/em>26% ru\u015fi \u015fi ucraineni, <\/em>8,1% evrei \u015fi <\/em>3,3% germani. Era aceast\u0103 compozi\u0163ie etnic\u0103 un element de vulnerabilitate \u00een raport cu bol\u015fevismul? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 da. Germanii, membrii unei structuri etnice mam\u0103 aliat\u0103 cu bol\u015fevismul, urm\u00e2nd s\u0103 fie repatria\u0163i \u00een Gemania Mare. Nu erau parte a jocului. Slavii erau atra\u015fi pe diverse c\u0103i de bol\u015fevici dar majoritatea erau iner\u0163i. Cei 200. 000 de evrei au constituit o problem\u0103 real\u0103, cunoscut\u0103 \u015fi confirmat\u0103 de desf\u0103\u015furarea evenimentelor istorice. \u00cen raportul serviciului secret din 9 decembrie 1939 se informa c\u0103 <<<\/em>ru\u015fii se preg\u0103tesc s\u0103 invadeze Basarabia \u015fi c\u0103 \u00een urma panicii ce se crease cu aceast\u0103 ocazie \u00een mai multe ora\u015fe din Basarabia, intelectualii \u00een majoritatea evrei, suspecta\u0163i de mult\u0103 vreme pentru sentimentele comuniste, s-au grupat \u00een comitete de ini\u0163iativ\u0103<\/em> (Chi\u015fin\u0103u, Orhei, Tighina, Cetatea Alb\u0103). S-au distribuit \u00een r\u00e2ndul lor o insign\u0103 de metal reprezent\u00e2nd steaua sovietic\u0103 \u00een cinci col\u0163uri care s\u0103 serveasc\u0103 la recunoa\u015fterea \u00eentre ei. Aceast\u0103 insign\u0103 urma s\u0103 fie purtat\u0103 vizibil de membrii batalioanelor de execu\u0163ie \u00eenarmate \u00een perioada evacu\u0103rii trupelor noastre. Serviciul secret sublinia c\u0103 voiajorii comerciali evrei sunt folosi\u0163i pentru \u00eentre\u0163inerea leg\u0103turilor \u00eentre diferite organiza\u0163ii \u015fi pentru trimiterea materialului de propagand\u0103. Aceste forma\u0163iuni urmau s\u0103 fie sprijinite prin lansarea de para\u015futi\u015fti. Preg\u0103tit\u0103 pentru atacarea Europei, URSS \u00eenaintea celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial avea un num\u0103r incredibil de para\u015futi\u015fti, de 250 de ori mai mare dec\u00e2t num\u0103rul para\u015futi\u015ftilor existen\u0163i pe tot teatrul de r\u0103zboi. Para\u015futi\u015ftii urmau s\u0103 \u00eenconjoare unit\u0103\u0163i militare \u015fi s\u0103 organizeze diversiuni \u00een spatele frontului.\u201d<\/em><\/strong> (Ion \u015ei\u015fcanu, Revista de Istorie Militar\u0103 <\/em>4\/ 1991, 17-19)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Para\u015futi\u015ftii militari lansa\u0163i de sovietici au fost un element important \u00een lan\u0163ul de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale ultimatumului din partea bol\u015fevic\u0103 \u00een perioada de retragere a trupelor \u015fi administra\u0163iei noastre. <\/em><<Bande uciga\u015fe de sectan\u0163i sau sanghinari. Nebunia organizat\u0103 \u00eempotriva noastr\u0103 a cuprins t\u00e2rguri, ora\u015fe, sate. Acte de s\u0103lb\u0103ticie, uciderea nevinova\u0163ilor. Valuri de ur\u0103 s-au dezl\u0103n\u0163uit\u00a0 ca sub o comand\u0103 nev\u0103zut\u0103.>> <\/strong>(Nicolae Iorga, De ce at\u00e2ta ur\u0103? Neamul Rom\u00e2nesc, <\/em>6 iulie 1940)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cine crede c\u0103 este rom\u00e2n trebuie neap\u0103rat s\u0103 citeasc\u0103 <<<\/em>S\u0103pt\u0103m\u00e2na ro\u015fie, 28 iunie-3 iulie 1940>> a lui Paul Goma. Sunt unii care nu \u00eel iubesc pe Goma. Cartea lui nu este <\/em>politically correct. Ce \u00eenseamn\u0103 politically correct? S\u0103 apuci rahatul de partea lui curat\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol I, p. 189) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunicul machidon<\/em> \u015fi senator \u00een Partidul Poporului, amic al mare\u015falului Averescu, alt fiu al Basarabiei, despre care Doctorul \u015eerban Milcoveanu (pe care l-am cunoscut personal) zicea c\u0103 este: <<p\u0103m\u00e2ntul cel mai urgisit de pe planet\u0103 \u015fi poporul cel mai torturat din istorie.>>, <\/strong>sau\u00a0 altfel spus c\u0103: \u201eBasarabia s-a purtat cu Rom\u00e2nia ca o femeie care-\u015fi iube\u015fte b\u0103rbatul, chit c\u0103 acesta obi\u015fnuie\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 mai bea \u015fi s\u0103 o ia la b\u0103taie.\u201d<\/em><\/strong> (Nicolae Bacalba\u015fa\/ Gheorghe Bacalba\u015fa, op. cit. p. 12)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O carte, de fapt dou\u0103, dou\u0103 volume,-dar din Darul nesf\u00e2r\u015fit al prietenului meu, Dumitru Ionescu-Bucure\u015fti,<\/strong> fiecare geam\u0103n cu darul s\u0103u regal, de referin\u0163\u0103, de o valoare monumental\u0103 \u00een care se reflect\u0103 plin\u0103 de str\u0103lucire Aura Arm\u00e2nului boier de-apururi, a Dacului aristocrat totdeauna demn, ferm, fidel, prezent, poruncitor \u015fi nemuritor.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0Lucrarea-gemenilor-\u00eentemeietori de destin, Doctori-arm\u00e2ni, urma\u015fi ai nobililor venetici care s-au hr\u0103nit cu mana dintre Nistru \u015fi Prut, impresioneaz\u0103 prin temeiul, unda de umor \u015fi \u00eemprejur\u0103rile luminate de evenimentele cople\u015fitoare ale celui mai dramatic secol al XX-lea, cu \u00eentreaga sa istorie universal\u0103 la fel de zbuciumat\u0103, din care \u0163\u00e2\u015fne\u015fte tragismul nostru na\u0163ional, adus ca pricopseal\u0103 de v\u00e2nz\u0103torii de \u0163ar\u0103 \u00eencuscri\u0163i cu du\u015fmanii str\u0103ini, care l-au programat \u015fi promovat. Autorii lanseaz\u0103 un rechizitoriu dur la adresa acestui popor prea des debusolat, prea lesne am\u0103git, de multe ori \u00eencremenit sau ad\u00e2ncit \u00een letargie, dar scot deasupra \u00a0tuturor \u015fi demnitatea spiritului nostru care \u00eennobileaz\u0103 \u015fi d\u0103inuie\u015fte p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 biruitor.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cele dou\u0103 volume verzi, care \u00eensumeaz\u0103: primul 288 <\/strong>de pagini \u015fi al doilea 351<\/strong>, \u00een total 639 <\/strong>de pagini, nu sunt repartizate pe capitole, ci pe idei<\/strong>, evenimente<\/strong>, atitudini<\/strong>, no\u0163iuni<\/strong>, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri<\/strong>, umor, judec\u0103\u0163i ra\u0163ionale, entit\u0103\u0163i<\/strong>, consecin\u0163e.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un loc central, viu, cald, sf\u00e2nt, de inim\u0103 \u015fi suflet \u00eel ocup\u0103 permanent Basarabia <\/strong>\u015fi mama<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103mo\u015fii <\/strong>\u00ee\u015fi tr\u0103geau seva din Mun\u0163ii Pindului. Pe la sf\u00e2r\u015fitul veacului al XVIII-lea au trecut Dun\u0103rea a\u015fez\u00e2ndu-se \u00een jurul Gala\u0163iului \u015fi al Br\u0103ilei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bona <\/strong>gemenilor, grecoaica-Elena Aristidovna Iconomidis<\/strong>, era considerat\u0103 ca o bunic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunicul <\/strong>dup\u0103 mam\u0103, Alois Iarossevici<\/strong>-membru al Clubului englez din Odessa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunicul <\/strong>dup\u0103 tat\u0103, Dobrovici-Bacalba\u015fa<\/strong>, senator, ucis \u00een 1940 de sovietici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103mo\u015ful mamei-vicontele Charles Sicard-<\/strong>fondatorul cet\u0103\u0163ii Odessa-Palmyra sudului<\/em>. Ecaterina a II-a care, dorea rena\u015fterea Imperiului Bizantin pe ruinele celui Otoman, l-a numit Odessa dup\u0103 celebra cetate thrac\u0103 Odessos<\/strong>. (Notice sur onze anees de la vie de Richelieu a\u2019 Odessa<\/em>)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Jaques Charles Sicard <\/strong>(1774-1830)-fiul vicontelui, c\u0103s\u0103torit cu Laura van Thys (1797-1864), mason, autor de memorii, consul la Livorno (1818-1819), consilier de comer\u0163, mo\u015fier la Vadul lui Vod\u0103, fondator al Societ\u0103\u0163ii de Agricultur\u0103, pre\u015fedintele Clubului De la Redoute.<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Un descendent al familiei vicontelui ajunge premier al Ungariei, fiind asasinat \u00een 1918.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Fiul primului ministru, vicontele Hristofor Sicard-<\/strong>c\u0103s\u0103torit cu Natalia<\/strong> (+1914), fata generalului genist Nicolai Kraff<\/strong> (neam\u0163 rusuficat) constructorul primei c\u0103i ferate ruse. A avut dou\u0103 fete: Olga<\/strong>, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu I. G. Suruceanu<\/strong>-fiul lui Casian Suruceanu, fondatorul m\u0103n\u0103stirii Suruceni<\/strong> (nobili rom\u00e2ni, unul dintre cei mai boga\u0163i proprietari basarabeni), membru activ al Institutului Imperial Arheologic \u015fi membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, <\/strong>\u015fi apoi cu N. Goronovici<\/strong>. Sora <\/strong>ei, Elena <\/strong>a fost mai \u00eent\u00e2i so\u0163ia prin\u0163ului Eugen Golit\u00e2n-Golovkin <\/strong>(+1887) \u015fi dup\u0103 aceea a lui V. V. Ianovski<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Natalia Sicard <\/strong>este proprietara muzeului de la Vadul lui Vod\u0103, iar fiica ei Olga Suruceanu- <\/strong>fondatoarea Muzeului\u00a0 I. C. Suruceanu al Pontului Scitic din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mama arheologului era fiica generalului Constantin Lom\u0103tescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Vicontele Mihail Sicard<\/strong>-fiul lui Hristofor, director de banc\u0103 \u00een Kiev, tat\u0103l celebrului violonist Mihail Sicard.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vicontele Carol Sicard-<\/strong>ajunge cunoscut prin fiica sa care s-a c\u0103s\u0103torit cu prin\u0163ul Mihail Cantacuzino<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unchiul Gheorghe Dobrovici-Bacalba\u015fa <\/strong>a emigrat \u00een Basarabia: \u201eGheorghe Dobrovici Bacalba\u015fa, elev de liceu, avea 17 ani c\u00e2nd a \u00eenceput gol\u0103nia s\u00e2ngeroas\u0103 numit\u0103 revolu\u0163ie bol\u015fevic\u0103. De\u015fi minor, a avut capacitatea de a \u00een\u0163elege fulger\u0103tor c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a manifest\u0103rii r\u0103ului deplin \u015fi s-a sim\u0163it obligat s\u0103 reac\u0163ioneze pe loc oferind ce avea mai scump, via\u0163a. F\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic p\u0103rin\u0163ilor, lu\u00e2nd pu\u015fca de v\u00e2n\u0103toare din cui, a disp\u0103rut. \u00cen marele balamuc al \u00eenfrunt\u0103rilor extrem de crude \u015fi neclare ale acelor ani, a luptat \u00een gherila urban\u0103 cu bol\u015fevicii la Kiev. Se luptau pentru str\u0103zi, se luptau pentru case. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, m\u0103celul se oprea, ambele p\u0103r\u0163i convenind s\u0103-\u015fi culeag\u0103 r\u0103ni\u0163ii. \u00centr-un astfel de armisti\u0163iu, Gheorghe a v\u0103zut capcana \u00eentins\u0103 de unul dintre adversari, un cismar \u015fchiop cu picior de lemn. Ascuns \u00een spatele unei surori medicale \u00een uniform\u0103, tupilat cu \u0163eava armei pe um\u0103rul acesteia, cismarul, nici el rus <\/em>(dintr-o semin\u0163ie ce a sprijinit masiv bol\u015fevismul) spera s\u0103 \u00eempu\u015fte du\u015fmanii revolu\u0163iei. \u015eiretlicul nu a \u0163inut. Gheorghe l-a \u00eempu\u015fcat prin sora medical\u0103. Era complice, era for\u0163at\u0103?\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. p. 162) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Igor<\/strong>-semin\u0163ie normand\u0103, fiul unchiului Gheorghe<\/strong>-eroul adolescent de la Kiev, pl\u0103m\u0103dit dintr-un aluat aristocrat cu ingrediente manciuriene. Bunicul s\u0103u, \u00eenalt ofi\u0163er care controla garnizoanele \u0163ariste \u00eentre care \u015fi Manciuria s-a c\u0103s\u0103torit cu o chinezoaic\u0103. Din acel fruct al dragostei a ie\u015fit Natalia-mama lui Igor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cartea de vizit\u0103 a unchiului Gheorghe: \u201eScund, bun cunosc\u0103tor de arte mar\u0163iale, Gheorghe nu d\u0103dea niciodat\u0103 primul. Dar c\u00e2nd lovea, b\u0103ga \u00een\u00a0 spital… C\u00e2nd ne-am n\u0103scut, \u00a0mama a vrut s\u0103 ne fac\u0103 poze. Aceste poze nu exist\u0103, nu au fost f\u0103cute niciodat\u0103… V\u0103rul meu, concentrat sergent la o unitate din Bucure\u015fti, avea un aparat fotografic. Pe 4 aprilie 1944, dup\u0103 boscorodelile mamei, s\u0103rind masa care era la popota ofi\u0163erilor din Gara de Nord <\/em>(de acolo s-au scos numai cadavre \u00een acea zi), tata s-a dus s\u0103 aduc\u0103 aparatul foto. Alarma aerian\u0103 l-a prins pe strad\u0103 <\/em>(americanii ne ofereau cu simpatie bombele lor, n.a.) N-a<\/em> mai apucat s\u0103 ne fac\u0103 poze, dar a r\u0103mas viu… <\/em>Cadavrele? Sunt cei care au ars de vii \u00een Bombardamentul s\u0103lbatic din 4 aprilie 1944. Etimologic, un holocaust, adic\u0103 ardere total\u0103. Numai c\u0103, vezi, termenul e rezervat, marc\u0103 comercial\u0103 \u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 164-165, 257)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Tat\u0103l-<\/strong>era profesor universitar, devotat muncii sale peste putin\u0163\u0103, vorbea \u015fi scria fluent \u00een multe limbi, dar gra\u0163ie<\/em> prigoanelor era retras, necontrolabil, ca japonezul. <\/strong><\/em>Dup\u0103 discursul din balcon al lui Ceau\u015fescu despre Cehoslovacia \u00een 1968, \u00eennebunise de aburii na\u0163ionalismului \u015fi de dreptul de a da oficial cu copita \u00een sovietici. Ba chiar era dispus s\u0103 se \u00eenroleze la respingerea eventualei invazii. Mama, de\u015fteapt\u0103, lucid\u0103, \u00eel ironiza:<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0-B\u0103i, tu erai la fel de \u00eenc\u00e2ntat \u015fi de Mare\u015fal.<\/em> (ibid. p. 223)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Dup\u0103 o vreme pentru a-\u015fi salva cariera trebuia s\u0103 intre \u00een partid. Consiliu de familie, tratat cu bisturiul f\u0103r\u0103 anestezie. Tot mama a dezlegat i\u0163ele. A privit \u00een globul de cristal al inteligen\u0163ei sale:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u0102\u015ftia te pot beli \u00een dou\u0103 feluri.Unu la m\u00e2n\u0103, c\u0103 min\u0163i partidul. <\/em>Ani de zile tata figura la averea p\u0103rin\u0163ilor cu un num\u0103r de dou\u0103 cifre la hectare. De fapt erau trei, la sute tata \u015ftersese. Era oficial declarat fiu de chiabur, nu de mo\u015fier. Dar \u0102ia \u015ftiau \u015fi tata era aproape sigur c\u0103 \u015ftiau.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Singura ta \u015fans\u0103 este s\u0103 declari acum corect \u015fi s\u0103 spui c\u0103 ai vrut prin fapte s\u0103 demonstrezi ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de construc\u0163ia socialismului. Nu se vor a\u015ftepta s\u0103 ai tupeul acesta. Ei se bazeaz\u0103 c\u0103 te prind c\u0103 min\u0163i Partidul la \u00eencercarea de a intra \u00een r\u00e2ndurile sale. Numai c\u0103 se vor replia \u015fi vor \u00eencerca s\u0103 te striveasc\u0103 cu o chestie jegoas\u0103. Statutul!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vor \u00eencerca s\u0103 demonstreze c\u0103 nu \u00eel \u015ftii \u015fi vor avea motiv formal s\u0103 te resping\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen buc\u0103t\u0103ria de la blocul C 28 \u0162iglina I, cei trei doctori, eu, frate-meu \u015fi mama, cu dezl\u0103n\u0163uirea cruzimii inchizitoriale, \u00een caden\u0163a mitralierei, \u00eel h\u0103r\u0163uiam pe bietul tata cu statutul \u0102lora. L-a \u00eenv\u0103\u0163at tata pe de rost. Tr\u0103gea precum pseudoterori\u015ftii \u00een 1989 <<din toate pozi\u0163iile>><\/em>. (ibid. p.225)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 MAMA<\/strong> gemenilor, Doamna Doctor s-a n\u0103scut la Vadul lui Vod\u0103 \u00een anul intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul de \u00centregire-1916. Unul dintre verii mamei era contele Sergiu Stroganoff.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul Unirii Principatelor Rom\u00e2ne-1859, guvernator al Novorusiei \u015fi Basarabiei era contele Stroganoff.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe vremea aceea s-a constituit o faimoas\u0103 re\u0163ea de falsuri antice: \u201e\u00cen 1870, la Oceakov \u015fi apoi la Odessa, apare o celebr\u0103 \u00eentreprindere de falsuri antice a fra\u0163ilor Gohman <\/em>(\u015eapsel \u015fi Leiba). Ei umplu toat\u0103 Europa cu lespezi de marmur\u0103 antic\u0103, cei drept dar cu inscrip\u0163ii falsificate. Toat\u0103 Europa era pasionat\u0103 de aurul sci\u0163ilor <\/em>(ca \u015fi ast\u0103zi…, n.a.). \u015ei aici banda lui \u015eapsel Gohman rupe pia\u0163a. P\u0103c\u0103lesc p\u00e2n\u0103 \u015fi Luvru ce achizi\u0163ioneaz\u0103, cu o sum\u0103 astronomic\u0103, tiara de aur a lui Saitofarn. Tot ce cump\u0103rai ca aur de la Gohmani era sigur fals, dar perfect falsificat. A luat-o \u015fi Surucean.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit., vol. I, p. 124)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mama era incontestabil capul familiei, impun\u00e2ndu-se prin minte, d\u0103ruire \u015fi capacitate, fiind totodat\u0103 \u015fi curajoas\u0103 din fire, \u00eenfrunt\u00e2nd destinul dur, supravie\u0163uind cu calm deport\u0103rii: \u201eCurajul mamei s-a verificat c\u00e2nd au venit valurile de bolnavi cu febr\u0103 tifoid\u0103, mai apoi cu leptospiroz\u0103 din lag\u0103rele mor\u0163ii din Delt\u0103 \u015fi Insula Mare a Br\u0103ilei. Dac\u0103 erau c\u00e2\u0163iva, tovar\u0103\u015fii i-ar fi l\u0103sat s\u0103 moar\u0103. Dar fiind cu sutele, i-au dus la spital. La spital Securea \u015fi-a ar\u0103tat public r\u00e2njetul mor\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol. II, p.67) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eExist\u0103 clipe care parc\u0103 \u00eencheag\u0103 realitatea \u00eentr-un bloc unic de amintiri colective: … cutremurul din 1977, … debarcarea omului pe Lun\u0103. Pentru mine este 4 aprilie 1944 c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu puteam s\u0103 am amintiri. Eu \u015fi frate-meu aveam cinci zile… Trebuia s\u0103 ne na\u015ftem la Chi\u015fin\u0103u. Se rupsese \u00eens\u0103 frontul, bol\u015fevicii erau pe cale s\u0103 ocupe capitala Basarabiei, informa\u0163ia era secret\u0103, tata a aflat-o \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi mama, doctor la spitalul din Chi\u015fin\u0103u, cu burta la gur\u0103 a venit s\u0103 nasc\u0103 \u00een Bucure\u015fti unde r\u0103zboiul \u00eel aruncase pe taic\u0103-meu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din lac \u00een pu\u0163! Ne-am n\u0103scut pe 29 martie, la dou\u0103 zile de la venirea mamei \u00een Bucure\u015fti la maternitatea Giule\u015fti. Avioanele americane au venit ziua. Urmau liniile ferate, Giule\u015ftii erau l\u00e2ng\u0103 linii \u015fi l\u00e2ng\u0103 Gara de Nord. C\u00e2nd au izbucnit sirenele, majoritatea femeilor \u015fi-au abandonat pruncii. S-au dus f\u0103r\u0103 ei \u00een ad\u0103post. Mama ne-a luat \u00een bra\u0163e pe am\u00e2ndoi. Spitalul a fost lovit de dou\u0103 bombe, au murit c\u00e2teva surori \u015fi un medic secundar… Tat\u0103l-meu, sublocotenent de tancuri, trebuia s\u0103 fie \u00een clipa atacului la o popot\u0103 a ofi\u0163erilor \u00een cl\u0103direa G\u0103rii de Nord. Era un om meticulos, hiperexact, care nu ie\u015fea niciodat\u0103 din schem\u0103. \u00cen acea zi a ie\u015fit, s-a dus la v\u0103ru-meu, sergent \u00eentr-o unitate militar\u0103 din Bucure\u015fti, s\u0103 ia un aparat fotografic, s\u0103 fac\u0103 poze celor doi n\u0103scu\u0163i. N-a ajuns la nepotul s\u0103u. Alarma l-a prins pe drum. S-a culcat \u00eentr-un \u015fan\u0163… Din popota G\u0103rii de Nord s-au scos numai cadavre. Nimeni nu a supravie\u0163uit… C\u00e2\u0163i au murit? Unii zic c\u0103 3.000, al\u0163ii c\u0103 10.000… \u00cen Bucure\u015fti a fost \u00eenfiin\u0163at cu aceast\u0103 ocazie un nou cimitir, <<<\/em><\/strong> 4 aprilie>>. \u00cen parcul Ci\u015fmigiu s-a ridicat cu aceast\u0103 ocazie o statuie pentru bravii aviatori americani care au pisat capitala cu bombe <\/em>(nu \u015ftiu s\u0103 se fi ridicat la Hamburg, Koln, Berlin). Periodic, eroii sunt s\u0103rb\u0103tori\u0163i cu participarea autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne. Exist\u0103 o piatr\u0103 comemorativ\u0103, \u00een chip de gigantic\u0103 carte de granit cu foile l\u0103b\u0103r\u0163ate ca dou\u0103 labii, pentru pilo\u0163i \u015fi \u00een cimitirul eroilor militari din Primul R\u0103zboi Mondial din Sinaia. Nu exist\u0103 nici o cruce pentru mor\u0163ii Bucure\u015ftiului din 4 aprilie… E o calitate sau un defect al neamului? Pentru interceptarea bombardierelor au ac\u0163ionat <\/em>81 de avioane rom\u00e2ne\u015fti de v\u00e2n\u0103toare \u015fi 91 germane. Dar nem\u0163ii s-au dus la Ploie\u015fti <\/em>(Petrolul!) O lupt\u0103<\/em> de dou\u0103 ore. Majoritatea pilo\u0163ilor de v\u00e2n\u0103toare care au supravie\u0163uit au avut apoi, dup\u0103 23 august, dup\u0103 ce au luptat inutil \u00een afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii, de-a face cu Securitatea.\u201d<\/em><\/strong> <\/em>(op. cit. vol. I, p. 259-261, 265) \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>A\u015fadar, zorii na\u015fterii <\/strong>gemenilor basarabeni s-au strecurat printre explozii, schije \u015fi Providen\u0163\u0103. Bacalba\u015fii au avut o copil\u0103rie \u015fi o tinere\u0163e bucucla\u015f\u0103<\/strong>: r\u00e2nd pe r\u00e2nd, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi etalau acas\u0103 oasele rupte…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen ziua na\u015fterii celor doi gemeni, bietul taic\u0103-miu, naiv \u015fi m\u00e2ndru, a declarat: Am dat \u0163\u0103rii doi osta\u015fi.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol.II, p. 348)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 absolvirea celebrului Liceu Mircea cel B\u0103tr\u00e2n <\/em><\/strong>din Constan\u0163a, \u00een 1961, gemenii risc\u00e2nd totul au optat pentru medicin\u0103. Gheorghe \u00ee\u015fi aminte\u015fte: \u201eOricum peste tot trei sferturi din locuri erau deja date, intrau pe baz\u0103 de dosar, omul \u015fi locul, posesorii de origine social\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103… Eu am intrat la Cluj… Am stat \u00een c\u0103minul Victor Babe\u015f… De Pa\u015fte, por\u0163ile c\u0103minului se \u00eencuiau ca s\u0103 nu se duc\u0103 lumea labiseric\u0103. \u0162in minte o \u00cenviere cu por\u0163ile \u00eenchise \u00een care studen\u0163ii, feciori de \u0163\u0103rani din Ardeal care primiser\u0103 de acas\u0103 pachet cu \u0163uic\u0103 \u015fi miel s-au apucat s\u0103 c\u00e2nte doine \u015fi c\u00e2ntece b\u0103tr\u00e2ne\u015fti. Au c\u00e2ntat toat\u0103 noaptea, \u00eencet \u00een surdin\u0103, doar c\u0103 erau sute de glasuri \u015fi li s-au al\u0103turat \u015fi fetele din c\u0103minul de al\u0103turi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Molcom, m\u00e2ng\u00e2ios, dar \u015fi amenin\u0163\u0103tor totodat\u0103 ca o cutremurare a p\u0103m\u00e2ntului. Atunci am \u00een\u0163eles ce poate produce amestecul de na\u0163ionalism nativ al unui copil de la \u0163ar\u0103, credin\u0163a \u015fi opresiunea administrativ\u0103, hai s\u0103-i spunem mai bl\u00e2nd interdic\u0163ie \u015fi m-am luminat, am priceput brusc, instinctiv ce a fost cu Legiunea \u015fi cu C\u0103pitanul.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol.II, p. 154-158)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Interesul pentru Mi\u015fcarea na\u0163ional-cre\u015ftin\u0103 mi l-au trezit trei oameni, doctorul Sergiu Crivda, mentorul meu \u00een anestezie de la Spitalul Panduri din Bucure\u015fti, c\u00e2t timp am fost intern \u015fi medic secundar, colegul Guju Popa, ginecolog la spitalul din Gala\u0163i \u015fi, mai ales, cartea<\/em><\/strong> doctorului \u015eerban Milcoveanu <\/em>(<<Memorii 1929-1989>>, Ed. P\u0103m\u00e2ntul, Bucure\u015fti-2008), un document aproape revelator \u00een via\u0163a mea.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol.I, p.168)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gheorghe <\/strong>\u00ee\u015fi mai aminte\u015fte \u00een epistola c\u0103tre fratele s\u0103u Nicolae<\/strong> episoade chiar dinainte de na\u015ftere: \u201ePe vremea c\u00e2nd noi \u00eenc\u0103 nu ne n\u0103scusem, \u0163ara aceasta a noastr\u0103 nu ducea lips\u0103 nici de legionari, nici de evrei. C\u00e2nd am cresut, c\u00e2nd am deschis ochii, aproape c\u0103 disp\u0103ruser\u0103 \u015fi unii \u015fi al\u0163ii. Pe legionarii pe care nu i-au terminat Carol al II-lea \u015fi Antonescu i-au jughinit comuni\u015ftii. C\u00e2t despre evrei, cu prima ocazia c\u00e2nd li s-a dat drumul, au plecat \u00een noua lor patrie de pe \u0163\u0103rmul de sud al Mediteranei dup\u0103 regula omul \u015fi geamantanul.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 Povestea profesorul Popa, tat\u0103l colegului nostru Guju, care isp\u0103\u015fea pentru credin\u0163ele lui legionare, cum \u00een \u00eenchisoare la orele de reeducare, ofi\u0163erul politic le spunea triumf\u0103tor purt\u0103torilor de zeghe: <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -V-a\u0163i luptat cu evreii, a\u0163i f\u0103cut porc\u0103rii \u015fi n-a\u0163i reu\u015fit s\u0103 realiza\u0163i nimic. Am venit noi, am schimbat condi\u0163iile socio-economice \u015fi au plecat singuri. Vede\u0163i?…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u00eenceput de mileniu m-am dus s\u0103 vizitez \u0163ara sf\u00e2nt\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ORL-i\u015ftii de la Spitalul Panduri. Am v\u0103zut morm\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului, gr\u0103dinile Ghetsimani, Cana Galileei. Ghid era un pensionar evreu, fost inginer, n\u0103scut la Piatra Neam\u0163, Piatra cum spunea el cu alint \u015fi care emigrase la v\u00e2rsta de 12-15 ani. Era un om p\u0103tima\u015f \u015fi cumsecade \u015fi care se sim\u0163ea legat at\u00e2t de noua \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi de locurile de unde plecase \u015fi \u00een care \u00ee\u015fi petrecuse copil\u0103ria… \u00cen 1940, c\u00e2nd s-a pierdut Ardealul, umbla tineretul \u00eencolonat \u00een Piatra \u015fi c\u00e2nta: <\/em><<nu noi suntem tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103…>>. Emotiv \u015fi sentimental ghidul urla cu patos la microfon un c\u00e2ntec pe care \u00eel auzeam prima oar\u0103. Distinsul doctor Miki Dumitriu, decanul de v\u00e2rst\u0103 al ORL-i\u015ftilor care st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 mine pe scaun, m-a apucat brusc de m\u00e2n\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u0102sta-i nebun? C\u00e2nt\u0103 c\u00e2ntece legionare.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bietul inginer era copil c\u00e2nd a auzit, a v\u0103zut, a fost impresionat, a \u00eenregistrat totul, erau vremuri tulburi, se pierduse Ardealul \u015fi tinerii m\u0103r\u015f\u0103luiau prin ora\u015f… La microfon se auzea c\u00e2ntecul legiunii, iar pe fereastra autobuzului se derulau p\u0103m\u00e2nturile Palestinei ro\u015fii, bolov\u0103noase \u015fi ondulate.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. vol. II, p. 276-277)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Inginerul nem\u0163ean-evreu \u00eei sfida deopotriv\u0103 pe wiesel, florian, crin, gerea, scutaru-toate acele flori de mucegai, \u0163\u00e2\u015fnite din r\u0103d\u0103cinile alogene care au \u00eenflorit \u00een revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorba unui contemporan: legionarii n-au fost \u015fi nu sunt victime, ci martiri. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Victimile nu sunt dec\u00e2t c\u0103l\u0103ii. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Studiu de caz: Theodor \u015etef\u0103nescu<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Doru, medic oltean foarte charismatic \u015fi de\u015ftept din M\u0103ce\u015ful de Jos, din sudul Olteniei, \u00eenrudit prin mam\u0103 cu celebra familie Berceanu, care a dat un dramaturg celebru \u015fi academician, altul ministru ajunct la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doru a ajuns medic \u00een satul bunicilor s\u0103i din Oltenia: \u201eAici a dat \u00eentreaga m\u0103sur\u0103 a sim\u0163ului s\u0103u clinic ie\u015fit din comun \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 carismei. Circa sa ajunsese un fel de Maglavit al zonei. Doru era un povestitor des\u0103v\u00e2r\u015fit cu o capacitate de evocare uimitoare.\u201d<\/em><\/strong> (idem, p. 210) Dup\u0103 un stagiu \u00een Capital\u0103 a plecat \u00een excursie. S-a oprit \u00een Fran\u0163a. A cerut azil la poli\u0163ie. Vorbea perfect franceza \u015fi engleza. A fost \u00eentrebat ironic:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Vrei s\u0103 r\u0103m\u00e2i aici? Vrei s\u0103 faci \u015fi copii?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Vezi bine s\u00e2ngele rom\u00e2nesc al lui Dorule\u0163 risca s\u0103 spurce conjugal nobilul s\u00e2nge galic. De c\u00e2te ori ajung la Paris, \u00een metrou, \u00eemi vine s\u0103 izbucnesc \u00een hohote de r\u00e2s. Tot metroul geme de negri \u015fi de arabi. S\u00e2ngele lui Doru nu era bun! \u015ei i-au mai spus francezii c\u0103 va trebui s\u0103 refac\u0103 liceul la ei, s\u0103-l \u00eenve\u0163e pe Boileau \u015fi Corneille. A\u015fa c\u0103 Doru s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece \u00een Germania. A ajuns la Frankfurt. S-a angajat la o clinic\u0103 de izotopi, cu obliga\u0163ia ca \u00een trei luni s\u0103-\u015fi aduc\u0103 diploma de medic… Doru nu a vrut s\u0103 uzeze de numele unchiului s\u0103u hematologul bine cunoscut \u00een toat\u0103 Europa \u015fi cu mul\u0163i prieteni. Avea practica celor 3 ani c\u00e2nd lucrase cu unchiul s\u0103u \u015fi-l \u00eengrijise pe fratele lui Ioan Grigorescu-publicistul \u015fi realizatorul TV al Meridianelor Lumii. <\/em>Dup\u0103 o lun\u0103 neam\u0163ul, profesorul de izotopi l-a invitat la el acas\u0103. La mas\u0103, i-a \u00eenm\u00e2nat un plic cu \u00a0\u00a0\u00a010 000 de m\u0103rci (Mi-i dai dumneata \u00eenapoi c\u00e2nd vei avea<\/em>), i-a spus c\u0103 e onorat s\u0103 lucreze cu Doru \u015fi nu mai este nevoie s\u0103 aduc\u0103 diploma din \u0163ar\u0103. A \u00eenv\u0103\u0163at germana cu copiii sasului-gazd\u0103 \u015fi l-a ajutat pe unul din b\u0103ie\u0163i s\u0103 intre la medicin\u0103. A ref\u0103cut toat\u0103 facultatea de medicin\u0103 la Heidelberg \u015fi a intrat asistent universitar la medicin\u0103. A urmat un Doctorat \u00een medicin\u0103 \u015fi altul \u00een biochimie. Devenit conferen\u0163iar, avea un cabinet cu laborator \u00een centrul ora\u015fului \u015fi era omul care \u00ee\u015fi da avizul \u00een orice transplant f\u0103cut \u00een landul Hessa. Dup\u0103 5 ani a c\u0103p\u0103tat cet\u0103\u0163enie german\u0103. Putea s\u0103 vin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Studen\u0163ii s\u0103i care-l adorau, c\u00e2nd au aflat de vizit\u0103 s-au agitat:<\/p>\n

\u00a0 – \u201eNu v\u0103 duce\u0163i dom\u2019 profesor c\u0103 \u0103ia v\u0103 bag\u0103 \u00een pu\u015fc\u0103rie. <\/em>V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu renun\u0163\u0103 l-au rugat s\u0103 notifice c\u00e2nd se \u00eentoarce.<\/p>\n

\u00a0 – C\u0103 dac\u0103 \u00eent\u00e2rzia\u0163i dou\u0103 zile noi vom \u015fti \u015fi \u00eencepem demonstra\u0163iile de protest \u00een centrul Frankfurtului.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oare c\u00e2\u0163i oameni genereaz\u0103 \u00een mas\u0103 asemenea sentimente spontane tinerei genera\u0163ii? Studen\u0163ii au fost parc\u0103 inspira\u0163i. Orice cet\u0103\u0163ean str\u0103in putea sta la rude de gradul \u00eent\u00e2i sau doi, dar trebuia s\u0103 anun\u0163e \u00een 48 de ore la circa de mili\u0163ie. Doru s-a cazat la m\u0103tu\u015f\u0103-sa, dar nu a anun\u0163at. A \u00eent\u00e2rziat oleac\u0103. A venit \u00een anchet\u0103 un tovar\u0103\u015f locotenent major de mili\u0163ie, Ionescu, chizdos \u015fi plin de el. Doru era \u00eenc\u0103 din Rom\u00e2nia un om t\u0103ios \u015fi cu coada pe sus. S\u0103 fii t\u0103ios cu tov. lent. major c\u00e2nd te cheam\u0103 \u015etef\u0103nescu chiar dac\u0103 e\u015fti cet\u0103\u0163ean german nu \u0163ine. A\u015fa c\u0103 lentul major l-a arestat \u015fi l-a dus la circ\u0103. L-a depus la arest. Numai c\u0103 i s-a dat voie s\u0103 dea un telefon. A dat dou\u0103, unul la omnipotentul s\u0103u unchi \u015fi altul la ambasada german\u0103. Era S\u00e2mb\u0103ta. A doua zi, duminica, a venit val-v\u00e2rtej la circa de mili\u0163ie, reprezentantul de turism al ambasadei germane. Nu se \u015ftia gradul s\u0103u real. Ministerul de Externe fusese deja anun\u0163at. Colonelul \u015fef de circ\u0103 era \u015fi el prezent, alb la fa\u0163\u0103, potopindu-se \u00een scuze. Un cet\u0103\u0163ean german arestat!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doru s-a c\u0103s\u0103torit cu o doctori\u0163\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, care fugise \u00een Germania, fata unui celebru ortoped din Oradea, care i-a n\u0103scut un copil. La c\u00e2\u0163iva ani i s-a descoperit lui Doru cancer la pancreas. (op. cit. vol.II, p. 207 \u015f.u.)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Alt caz interesant: Mircea Cosma<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>F\u0103r\u0103 previziuni, f\u0103r\u0103 expertize, dar \u00een mod a\u015fteptat Imperiul bol\u015fevic care a str\u00e2ns cu brutalitate la pieptu-i de urs, na\u0163ii cre\u015ftine \u015fi musulmane pe care le-a fr\u00e2nt, s-a dezmembrat. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Dintre toate popoarele subjugate, celui basarabean i s-a oferit cea mai crunt\u0103 soart\u0103: \u201eTot ce putea fi nucleu identitar, tot ce ar fi <\/em>putut reprezenta o lumin\u0103 pentru o popula\u0163ie \u00een mare parte primitiv\u0103 a fost anihilat. Ini\u0163ial ucidere, apoi \u00een mare parte deportare. Pe str\u0103zile ora\u015felor basarabene nu prea auzi vorbind rom\u00e2ne\u015fte. Ce a m\u00e2ncat lupul e bun m\u00e2ncat. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum a reac\u0163ionat Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mircea Cosma, specialist \u00een energetic\u0103 de la Ploie\u015fti, a fost chemat, imediat dup\u0103 Revolu\u0163ie, la Bucure\u015fti. \u00cent\u00e2lnirea a avut loc la cel mai \u00eenalt nivel posibil. Voiau s\u0103-l fac\u0103 ministrul Energiei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cosma era un na\u0163ionalist p\u00e2n\u0103 la ultima fibr\u0103 a f\u0103pturii sale. Neamul s\u0103u era din Maramure\u015f. C\u00e2nd au intrat ungurii \u00een zona Ardealului de nord-vest \u00een 1940 au ucis peste o mie de oameni. \u00centre ei \u015fi doisprezece membri ai familiei Cosma. Culmea e c\u0103 tot administra\u0163ia maghiar\u0103 i-a recunoscut titlul de conte pe baza unui hrisov din secolul XIII. Cosma \u00eens\u0103 nu le era recunosc\u0103tor pentru titlu. Tat\u0103l-s\u0103u, sublocotenent \u00een rezerv\u0103, fusese decorat cu <<<\/em>Mihai Viteazul>> \u00een luptele cu sovieticii din Crimeea \u00een 1942. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Cosma a acceptat func\u0163ia de ministru cu condi\u0163ia de a i se r\u0103spunde la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima era dac\u0103 prim-ministrul, primul prim-ministru al Rom\u00e2niei, care cic\u0103 o rupsese cu comunismul, avea vreo pic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A doua \u00eentrebare a fost ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Basarabia. I s-a r\u0103spuns c\u0103 basarabenii sunt ni\u015fte golani. Cosma a tr\u00e2ntit u\u015fa \u015fi nu s-a pretat la jocul puterii.\u201d<\/em> (idem. p. 344)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Cred c\u0103, de departe, cel mai mare noroc \u015fi cel mai important lucru \u00een via\u0163a mea au fost p\u0103rin\u0163ii.<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Expresii, adev\u0103r, durere, haz: <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n