{"id":28254,"date":"2016-12-19T08:50:57","date_gmt":"2016-12-19T08:50:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28254"},"modified":"2016-12-19T08:50:57","modified_gmt":"2016-12-19T08:50:57","slug":"cezarina-adamescu-poemele-surghiunului-sufletesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/12\/19\/cezarina-adamescu-poemele-surghiunului-sufletesc\/","title":{"rendered":"Cezarina Adamescu: Poemele surghiunului sufletesc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Virgil Ciuc\u0103<\/strong><\/p>\n

Aduce\u0163i Basarabia acas\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

Funda\u0163ia-Editura Scrisul Rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n

Craiova, 2016<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scriitor rom\u00e2n din Diaspora american\u0103, Virgil Ciuc\u0103 s-a impus \u00een literatur\u0103 prin spiritul s\u0103u combatant, prin lupta neobosit\u0103 cu sine \u015fi cu ceilal\u0163i. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbur\u0103, con\u015ftientizeaz\u0103, scoate din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni, aten\u0163ioneaz\u0103, amenin\u0163\u0103, \u00eendeamn\u0103, este asurzitoare ca un tunet, f\u0103c\u00e2ndu-se astfel auzit\u0103. Nu mi-a fost dat s\u0103 citesc un poet mai vehement dec\u00e2t Virgil Ciuc\u0103, trimis s\u0103 vesteasc\u0103 pr\u0103bu\u015firea unei lumi \u00een declin, a unui \u201eveac ipocrit\u201d. El are curajul unui proroc veterotestamentar, profer\u00e2nd anateme \u00eempotriva nedrept\u0103\u0163ilor sociale. Glasul s\u0103u de stentor se aude \u015fi de peste ocean, c\u0103tre rom\u00e2nii de pretutindeni, chem\u00e2ndu-i, c\u00e2nd la judecat\u0103, c\u00e2nd cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, la ap\u0103rarea fruntariilor.<\/p>\n

\n

\u00cen cele \u015fase volume anterioare ale sale, intitulate semnificativ: \u201eBlestem str\u0103bun\u201d, Editura SemnE, 2007; \u201eVersete dumnezeie\u015fti\u201d, Editura SemnE, 2008; \u201ePierdut \u00een lume\u201d, aceea\u015fi editur\u0103 2010; \u201eChemarea la judecat\u0103\u201d, Editura SemnE, 2012; \u201eCondamnarea\u201d, Editura SemnE, 2013; \u201eExecu\u0163ia\u201d, Editura SemnE, 2014, glasul s\u0103u tun\u0103tor, \u00eendeamn\u0103 la trezire, la ac\u0163iune, la lupt\u0103, la scuturarea de prejudec\u0103\u0163ile veacului, la c\u0103utarea adev\u0103rului \u015fi a drept\u0103\u0163ii sociale. Pare c\u0103 nimic \u015fi nimeni nu-l poate opri s\u0103-\u015fi declame nemul\u0163umirile.<\/p>\n

\n

Un destin singular, scufundat \u00eentr-un destin colectiv.<\/strong><\/p>\n

\n

Imaginea acestui poet nonconformist este dubl\u0103, ca \u00eentr-o oglind\u0103 cu dou\u0103 fe\u0163e, aceea a unui om drept, corect, demn, care caut\u0103 adev\u0103rul, demasc\u0103 minciuna \u015fi corup\u0163ia \u015fi lupt\u0103 \u00eempotriva lor \u015fi imaginea unui autor care se folose\u015fte de cuv\u00e2nt, de acest mod de exprimare liric\u0103, pentru a-\u015fi rev\u0103rsa sentimentele potrivnice \u015fi a-\u015fi demasca du\u015fmanii.<\/p>\n

Poetul, adeseori \u00eentocme\u015fte rechizitorii cu \u00eentreb\u0103ri retorice, adresate puternicilor zilei, nu las\u0103 nimic neanalizat, nepurificat.<\/p>\n

\n

Tilul c\u0103r\u0163ii este revelator pentru dorin\u0163a de Unire a rom\u00e2nilor sub vechile ei grani\u0163e: \u201eAduce\u0163i Basarabia acas\u0103\u201d. De asemenea \u015fi desenul de pe copert\u0103 \u2013 harta Rom\u00e2niei Mari, este un conving\u0103tor \u00eendemn la Unirea tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\n

Cartea este dedicat\u0103 \u201eGenera\u0163iei care va avea curajul \u015fi dorin\u0163a de a se sacrifica pentru re\u00eentregirea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a neamului rom\u00e2nesc\u201d, o dedica\u0163ie impersonal\u0103 care se adreseaz\u0103 celor din viitor. \u015ei aici trebuie specificat c\u0103 autorul consider\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, genera\u0163iile nu s-au \u00eenvrednicit de acest m\u0103re\u0163 gest patriotic.<\/p>\n

\n

Poezia care deschide volumul nu putea fi alta dec\u00e2t cea care d\u0103 titlul c\u0103r\u0163ii. Stilul interactiv al poetului \u00eel apropie de cei c\u0103rora li se adreseaz\u0103 direct, \u00een cuvinte emo\u0163ionante, de trezire a con\u015ftiin\u0163ei rom\u00e2nilor. Motiva\u0163ia poetului este c\u0103 Basarabia \u201eeste plai cu suflet rom\u00e2nesc\u201d. Iat\u0103: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar \u015fi cu oameni frumo\u015fi suflete\u015fte. Dar \u015fi pentru c\u0103 Basarabia este \u201eP\u0103m\u00e2nt str\u0103bun din zestrea dacilor\u201d. \u00cen acela\u015fi ton este scris\u0103 \u015fi poezia \u201eLa mul\u0163i ani, Limb\u0103 Rom\u00e2n\u0103!\u201d Aici \u0163ara este numit\u0103 \u201eMam\u0103 Rom\u00e2nia\u201d \u015fi z\u00e2n\u0103 iar poporul este \u201eBravul meu popor!\u201d Cuvinte dure, vehemente folose\u015fte poetul \u00eempotriva v\u00e2nz\u0103torilor de neam asupra c\u0103rora el invoc\u0103 blestemul. Cele mai frecvente cuvinte sunt: ciocoiul, \u201etiranii\/ crescu\u0163i \u00een ritul dr\u0103cesc\u201d; clanul grotesc, ipocri\u0163i, \u201e\u015farlatanii tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103\u201d, \u201ecriminale eresuri\u201d \u2013 dar \u015fi \u201eavalan\u015f\u0103 de himere\u201d \u015fi \u201einefabile chem\u0103ri\u201d. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ace\u015ftia, poetul se exprim\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103: \u201eMul\u0163i critic\u0103m pe strad\u0103 \u015fi pe \u201epost\u201d\/ Pe \u015farlatanii tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103\/Dar \u00eei vot\u0103m t\u0103cu\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 rost\/ Pe veneticii impu\u015fi din afar\u0103…\u201d (Lament\u0103ri).<\/p>\n

\n

I-at\u00e2ta obid\u0103, at\u00e2ta revolt\u0103 \u00een glasul poetului protestatar! Dar pu\u0163ini mai sunt poe\u0163ii din ziua de azi care au curajul acesta de a striga adev\u0103rul. \u00cempotriva tuturor acestora poetul este necru\u0163\u0103tor \u015fi merge p\u00e2n\u0103 la m\u0103suri extreme: \u201e\u0162ara n-are ap\u0103rare\/ Grani\u0163ele sunt burete\/ Armatele mercenare\/ Se desfat\u0103-n cabarete\/\/ Sperjuri, ho\u0163i \u015fi farisei\/ De popor \u015fi-au b\u0103tut joc\/ Cum suntem n\u0103scu\u0163i din zei\/ Pentru Zeus le d\u0103m foc\u201d (Pentru Zeus). \u015ei totu\u015fi \u00een aceast\u0103 lume plin\u0103 de cei de mai sus, poetul \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte nostalgiile fire\u015fti legate de trecerea timpului \u015fi mai mult, recheam\u0103 poezia: \u201eNu-i prea t\u00e2rziu s\u0103-\u0163i retr\u0103ie\u015fti trecutul\/ Nu-i prea t\u00e2rziu s\u0103 re-nviezi pl\u0103ceri\/ Poate cur\u00e2nd vei reg\u0103si s\u0103rutul\/ Pierdut pe un peron de nic\u0103ieri\/\/ Nu c\u0103uta fantome \u00een oglind\u0103\/ Nici amintiri din vremuri de co\u015fmar\/ Las\u0103 senza\u0163ii care te colind\u0103\/ S-adauge sur\u00e2sului nectar\/\/ Alearg\u0103 s\u0103 vezi codri de aram\u0103\/ Pe dealuri de iubire \u015fi de dor\/ Ascult\u0103-\u0163i sim\u0163urile care cheam\u0103\/ S\u0103 reaprinzi t\u0103ciunii de amor\/\/ Chiar de-i s\u0103di fire de fericire\/ Fie \u00een piatr\u0103 sau p\u0103m\u00e2nt arid\/ Vei intui \u2013 cuprins\u0103 de uimire\/ C\u0103 dragostea nu-i sentiment sordid\/\/ Nu contempla fantome \u00een oglind\u0103\/ Prive\u015fte-n zbor de pas\u0103re m\u0103iastr\u0103\/ Las\u0103 iubitul t\u0103u s\u0103 te surprind\u0103\/ Cu serenadele de la fereastr\u0103\u201d (Nu-i prea t\u00e2rziu). De aici rezult\u0103 c\u0103 pentru poet, dragostea e un sentiment sacru \u015fi nu-\u015fi permite s\u0103 glumeasc\u0103 pe seama ei.<\/p>\n

\n

\u0162ara e \u201ep\u0103m\u00e2ntescul rai\u201d populat de iubire, tandre\u0163e, dorin\u0163e, fericire, cu totul altceva dec\u00e2t impreca\u0163iile din unele poezii: \u201eDe admirat tr\u0103irea \u00een iubire\/ Prin sufletele care-o definesc\/ Od\u0103 de slav\u0103 \u00eentru fericire\/ Chem\u0103rii din destinul omenesc\/\/ Dorin\u0163ele se mistuie-mpreun\u0103\/ E\u015farfele de raze de pe plai\/ Vor \u00eempleti tr\u0103irilor cunun\u0103\/ S\u0103 pream\u0103reasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntescul rai\/\/ Sublima d\u0103ruire cu tandre\u0163e\/ Reverbereaz\u0103-n clipocit de r\u00e2u\/ Luceferii dau stelelor bine\u0163e\/ C\u00e2nd sunt culese spicele de gr\u00e2u\/\/ De amirat iubirea f\u0103r\u0103 stavili\/ Pe un p\u0103m\u00e2nt pierdut \u00een infinit\/ De admirat g\u00e2ndirea f\u0103r\u0103 pravili\/ Ce-nfrunt\u0103 secolul dezl\u0103n\u0163uit\u201d. (De admirat).<\/p>\n

\n

\u00cen viziunea lui Virgil Ciuc\u0103, lumea este iadul, care \u201ese hr\u0103ne\u015fte cu toteme\u201d, condus\u0103 de \u201eimbecilii generali\u201d \u015fi de \u015farlatani care \u201eAu v\u00e2ndut brazde de ogor\u201d, pe c\u00e2t\u0103 vreme \u201eDestinele nu sf\u00e2r\u015fesc singulare,\/ C\u0103ci au ecou \u00een h\u0103u de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri\/ C\u00e2t soarele pe ceruri mai r\u0103sare\/ Ne am\u0103gim cu false dezmierd\u0103ri.\u201d (N-am s\u0103 rechem). G\u00e2ndurile sunt \u201ecu blesteme\u201d \u015fi \u201eGreu vor str\u0103jui oftatul\/ Adunate-n anateme\/ Ne hr\u0103nesc apostolatul\u201d (De-ai s\u0103-mi furi) \u2013 spune poetul silit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een aceast\u0103 lume plin\u0103 de contradic\u0163ii, invadat\u0103 de \u201estr\u0103ine hoarde\u201d, \u00een care \u201edin ad\u00e2ncuri ne p\u00e2ndesc rechinii\u201d \u015fi care produce \u00een om, confuzie, team\u0103, anxietate, \u201eC\u00e2nd Terra-i controlat\u0103 de sminti\u0163i\u201d (De v\u0103 juca\u0163i). \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, \u201ePopoarele de bog\u0103\u0163ii furate\u201d \u2013 \u201eAcuz\u0103 prin blestem apoteotic\/ Guvernele de crime vinovate\u201d (Daciei nepieritoare). Poetul \u00eei incrimineaz\u0103 pe acei a c\u0103ror credin\u0163\u0103 e \u201edoar praf \u015fi vorbe goale\u201d (Unui confrate). De asemenea, el este necru\u0163\u0103tor cu acei care se complac \u00een rug\u0103 de\u015fi continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 p\u0103cate, \u00eenchin\u00e2ndu-se la sfin\u0163i, \u00een timp ce au uitat \u201ede glie \u015fi p\u0103rin\u0163i\u201d, \u201eCu g\u00e2ndul la pomeni \u015fi decora\u0163ii\u201d. Aceasta este o credin\u0163\u0103 fariseic\u0103 \u015fi nu folose\u015fte la nimic. (Unui confrate).<\/p>\n

\n

C\u00e2nd ostenit de-at\u00e2ta r\u0103zvr\u0103tire, poetul caut\u0103 o zare de lumin\u0103, el face apel la \u201eAp\u0103r\u0103torii de cetate\u201d \u2013 s\u0103 salveze ce a mai r\u0103mas \u015fi s\u0103 nu se lase umili\u0163i \u015fi \u00eengenunchea\u0163i de puteri str\u0103ine. \u00cen aceast\u0103 poezie glasul poetului este m\u00e2hnit peste m\u0103sur\u0103: \u201eCu teorii despre democra\u0163ie\/ Ne-au fost impuse legi umilitoare\/ \u00cengenunchea\u0163i sub jug \u015fi silnicie\/ Ne-au sufocat ginte minoritare\/\/ Sec\u0103tuit\u0103 \u0163ara se destram\u0103\/ Finan\u0163ele-s pe m\u00e2n\u0103 de borfa\u015fi\/ Pre\u015fedin\u0163ia \u2013 permanent\u0103 dram\u0103\/ Senatul \u0163\u0103rii \u2013 pentru arenda\u015fi\/\/ Se construiesc secrete catacombe\/ Atac\u0103 corbii cerul Rom\u00e2niei\/ \u015ei cronc\u0103nesc ca \u0162ara s\u0103 sucombe\/ Pl\u0103tim cu via\u0163a drumul s\u0103r\u0103ciei\/\/ Ne \u00eenjosesc minorit\u0103\u0163i p\u0103g\u00e2ne\/ Modific\u00e2nd versete din scriptur\u0103\/ Ne-au interzis \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d\/ Tehno-guvernul e o agentur\u0103\/\/ (*)\/\/ La asfin\u0163it c\u00e2nd ceasul mor\u0163ii bate\/ Pornesc torentele din v\u00e2rf de munte\/ \u015ei str\u00e2ng Ap\u0103r\u0103torii de Cetate\/ S\u0103 lupte cu puterile oculte\u201d. Aceasta este o poezie concludent\u0103, emblematic\u0103 pentru pozi\u0163ia de patriot a poetului \u015fi este scris\u0103 recent, din Bucure\u015fti, \u00een 3 iunie 2016.<\/p>\n

\n

Poemul demonstreaz\u0103 c\u0103 Virgil Ciuc\u0103, de\u015fi locuie\u015fte \u00een str\u0103in\u0103tate, nu e str\u0103in de nici un eveniment petrecut \u00een \u0163ar\u0103, spre deosebire de unii care pleac\u0103 \u015fi nici nu se mai uit\u0103 \u00een urm\u0103. Iat\u0103 dovada, \u00een viziunea poetului Virgil Ciuc\u0103, a acelora care uit\u0103 de unde au plecat: \u201eA\u0163i dat cu pietre \u015fi cu vorbe grele\/ De-a\u0163i zguduit infernul din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni\/ A\u0163i tulburat \u015fi apele din stele\/ \u015ei-a\u0163i otr\u0103vit izvoare din f\u00e2nt\u00e2ni\/\/ V\u0103 \u00eenchina\u0163i, o, ce nes\u0103buin\u0163\u0103!\/ La venetici \u015fi tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103\/ V-a\u0163i dep\u0103rtat de glie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103\/ \u015ei-a\u0163i p\u00e2ng\u0103rit speran\u0163a milenar\u0103\/\/ Omagia\u0163i filozofii nebune\/ Amanet\u00e2nd schelete din morminte\/ Nesocoti\u0163i preceptele str\u0103bune\/ Nep\u0103s\u0103tori la port \u015fi jur\u0103minte -\/\/ Zadarnic invoca\u0163i divinitatea\/ Nu mai doini\u0163i de dor printre str\u0103ini\/ A\u0163i obosit s\u0103 proteja\u0163i dreptatea\/ \u015ei nu mai vre\u0163i s\u0103 v\u0103 numi\u0163i rom\u00e2ni!\/\/ A\u0163i dat cu pietre \u015fi cu vorbe grele\/ De-a\u0163i tulburat \u015fi apele-nghe\u0163ate\/ \u00cemp\u0103una\u0163i cu titluri de lichele\/ A\u0163i tr\u0103dat \u0163ar\u0103, grai \u015fi libertate!\u201d (A\u0163i dat cu pietre). O dovad\u0103 a acestui fapt remarcabil este c\u0103 Virgil Ciuc\u0103 scrie cuv\u00e2ntul \u0163ar\u0103, totdeauna cu majuscul\u0103, numind-o Mam\u0103, z\u00e2n\u0103 \u015fi Cetate, Neamul str\u0103bun c\u0103ruia i se \u00eenchin\u0103, g\u0103sindu-le acestora, atributele cele mai frumoase \u015fi emo\u0163ionante.<\/p>\n

\n

Dovad\u0103 c\u0103 spune adev\u0103rul \u015fi c\u0103 acest adev\u0103r \u00eel doare nespus, este faptul c\u0103 autorul nu se fere\u015fte, nu \u00eei este fric\u0103 de nimeni, demasc\u0103 r\u0103ul de la r\u0103d\u0103cin\u0103 la v\u00e2rf \u015fi nu iart\u0103 pe cei ce aduc prejudicii de orice fel, \u0163\u0103rii \u015fi neamului s\u0103u. Din aceast\u0103 pricin\u0103, poetul este un incomod, ca \u015fi profe\u0163ii veterotestamentari, care adeseori erau pedepsi\u0163i \u015fi chiar omor\u00e2\u0163i pentru ceea ce proroceau \u015fi pentru c\u0103 strigau adev\u0103rul \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi regelui \u015fi conduc\u0103torilor acelor neamuri. S\u0103 ne g\u00e2ndim numai la Isaia, la Zaharia, la Osea, Amos, dar \u015fi la Ioan Botez\u0103torul care st\u0103 la crucea celor dou\u0103 Testamente \u015fi care, pentru curajul s\u0103u de a striga lumii adev\u0103rul despre Irod, a fost decapitat, la cererea Irodiadei.<\/p>\n

\n

Ceea ce se remarc\u0103 la acest autor este o bun\u0103 cunoa\u015ftere a istoriei, a culturii \u015fi civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, adus\u0103 la zi, de\u015fi autorul locuie\u015fte departe de \u0163ar\u0103 de c\u00e2teva zeci de ani. Patriotismul s\u0103u pentru neamul rom\u00e2nesc \u015fi pentru limba matern\u0103, este destul de pregnant, de vreme ce \u00eel doare orice lucru care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici. Autorul n-a pierdut leg\u0103tura cu \u0163ara, el revine \u00een fiecare an, se informeaz\u0103 cu tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi nu-i este indiferent\u0103 nici o mi\u015fcare petrecut\u0103 aici. Din acest punct de vedere, versurile lui sunt un fel de seismograf, \u00eenregistr\u00e2nd mi\u015fc\u0103rile telurice ale politicii, economiei, culturii, problemelor sociale. Rom\u00e2nul Virgil Ciuc\u0103, nu numai c\u0103 st\u0103 de veghe la fruntarii, dar se implic\u0103 afectiv \u015fi efectiv \u00een tot ce se nume\u015fte \u0163ar\u0103 \u015fi neam.<\/p>\n

\n

E adev\u0103rat c\u0103 mul\u0163i nemul\u0163umi\u0163i sunt \u00een \u0163ar\u0103 dar foarte pu\u0163ini au curajul de a striga adev\u0103rul, a\u015fa cum o face Virgil Ciuc\u0103. Acest lucru i-a atras, nu o dat\u0103 consecin\u0163e \u015fi necazuri. Dar, fiind o fire revolu\u0163ionar\u0103, n-a pregetat s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 punctul de vedere \u00een fa\u0163a lumii. De aceea spune cu n\u0103duf: \u201e\u00cen neagra adversitate\/ \u00cenfrunt capete de hidr\u0103\u201d. (G\u00e2nd de prim\u0103var\u0103). De multe ori, poetul \u00ee\u015fi acord\u0103 un r\u0103gaz din revolta de care este cuprins \u015fi atunci e n\u0103p\u0103dit de suave flori, de nescrise vise, de ape imaginare, buchete de narcise, \u0163\u0103rmuri primitoare, de imagini tandre, ireale, armate de ondine, de cr\u00e2ngurile milenare unde se adap\u0103 \u201ecaii poeziei\u201d. Toate acestea chemate de nic\u0103ieri, \u00een poezia \u201eSuave flori\u201d.<\/p>\n

\n

Pentru Virgil Ciuc\u0103, acesta e un \u201eveac aberant\u201d unde \u201e\u00cencerci tem\u0103tor s\u0103 tr\u0103ie\u015fti\/\u015ei-aduni amintiri de prin oaze\/ Cl\u0103dindu-\u0163i castele cere\u015fti\u201d (M\u0103 mir). Dac\u0103 ai r\u0103bdarea \u015fi bun\u0103voin\u0163a s\u0103 cite\u015fti p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dincolo de revolta \u015fi m\u00e2nia sf\u00e2nt\u0103 care-l cuprind pe poet de c\u00e2te ori vorbe\u015fte despre cei care fac r\u0103u \u0163\u0103rii \u015fi neamului s\u0103u, descoperi un om romantic, vis\u0103tor, nostalgic, sensibil, iubitor de frumos \u015fi dedicat cu totul Poeziei pe care o sluje\u015fte cu credin\u0163\u0103. Un om pe care, p\u00e2n\u0103 \u015fi vorbele-l dor, \u015fi \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte \u201ecastele cere\u015fti\u201d (M\u0103 mir).<\/p>\n

\n

Iat\u0103 \u015fi Crezul poetic al autorului: \u201eNu m-am rugat, nici n-am cer\u015fit credin\u0163ei\/ Respectul \u00eel s\u0103desc, nu \u00eel impun\/ Nu m\u0103 aplec sub jugul umilin\u0163ei\/ Eu m\u0103 \u00eenchin doar Neamului str\u0103bun\/\/ Nu am visat la r\u00e2uri de lumin\u0103\/ De raza lor se irose\u015fte-n van\/ M-am ridicat \u00eencr\u00e2ncenat din tin\u0103\/ De-am fost lovit de Marele Divan\/\/ Am \u00eenfruntat \u015fi bezna, \u015fi teroarea\/ Speran\u0163e am avut numai \u00een Eu\/ Am refuzat uitarea \u015fi iertarea\/ Ordin de front proscrisului ateu\/\/ Singur\u0103tatea mi-a r\u0103mas pustie\/ C\u00e2nd uneori t\u0103cerile vibrau\/ Vedeam \u00een neguri via\u0163a cum \u00eenvie\/ \u015ei tr\u00e2mbi\u0163ele mor\u0163ii cum mureau\/\/ Eu urm\u0103ream comete c\u0103l\u0103toare\/ \u015ei-n universuri stele sc\u00e2nteiau\/ Din haos se n\u0103scuse un alt soare\/ C\u00e2nd f\u0103r\u0103 margini jubilau\u201d (Neamului str\u0103bun). Fior \u015fi reverb sim\u0163i c\u00e2nd vorbe\u015fti despre \u0163ar\u0103 \u015fi neam, dar \u015fi c\u00e2nd cite\u015fti versuri care \u00ee\u0163i spintec\u0103 sufletul de dor \u015fi de jind.<\/p>\n

\n

Adeseori, poetul strecoar\u0103 medita\u0163ii filozofice de tip aforistic, care pot fi \u00eensu\u015fite ca atare. Ex. \u201eUn popor are renume c\u00e2nd respect\u0103 \u00een\u0163elep\u0163ii\u201d; \u015f.a. Nu o dat\u0103, autorul invoc\u0103 \u201eZiua Judec\u0103\u0163ii\u201d pentru acei tr\u0103d\u0103tori \u015fi jefuitori de \u0163ar\u0103: \u201eNu le pas\u0103 dac\u0103 \u0163ara a ajuns o colonie\/ Pentru ei \u201epatria-mam\u0103\u201d e o vorb\u0103 pe h\u00e2rtie\/ S-au \u00eemp\u0103unat cu titluri, fac avere prin tr\u0103dare\/ Viitorul le rezerv\u0103 ani \u00een ocnele de sare\/\/ (…)\/\/ Vine ziua judec\u0103\u0163ii \u015fi-i vom condamna la moarte -\/ Ne-au v\u00e2ndut f\u0103r\u0103 ru\u015fine impostorii f\u0103r\u0103 carte\u201d (Judecata scurtei ve\u015fnicii).<\/p>\n

\n

Spirit combativ, nelini\u015ftit \u015fi vehement, Virgil Ciuc\u0103 nu se dezice \u00een poemele sale, ci \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 adev\u0103rul \u00een oglinda sufletului s\u0103u, ceea ce face s\u0103 fie uneori contestat de confra\u0163ii contemporani. Dar, poe\u0163ii bl\u00e2nzi nu prea au loc \u00eentr-o lume tulburat\u0103 \u015fi r\u0103sturnat\u0103. \u00cen spirit minulescian, poezia \u201eEcou roman\u0163ei \u201eC\u0103tre nime\u201d \u2013 autorul \u00ee\u015fi declin\u0103 personalitatea \u00eentr-un vers: \u201eDar eu r\u0103m\u00e2n soldat pe bastioane\u201ddelimit\u00e2ndu-\u015fi Crezul artistic: \u201eNu deslu\u015fesc cum de plutesc fantasme\/ Cum nici de-i vis ori doar ignor realul\/ Nu am crezut \u015fi nici nu cred \u00een basme\/ De\u015fi-i cu fiere, \u00eemi golesc paharul!\u201d<\/p>\n

\n

\u015ei \u00een poezia \u201ePic\u0103turi de via\u0163\u0103\u201d autorul \u00ee\u015fi manifest\u0103 aderarea la crezul unionist \u015fi spiritul militant care \u00eel anim\u0103 \u00een vers: \u201ePic\u0103turi din apa vie\/ Inima unui torent\/ Vis\u0103m Marea Rom\u00e2nie\/ Pe str\u0103vechiul continent\/\/ Pic\u0103turi de ap\u0103 vie\/ Suntem fluviu \u00een prezent\/ Iar Unita Rom\u00e2nie\/ Ni-i supremul argument\/\/ \u00cempotriva iob\u0103giei\/ Lupt\u0103m f\u0103r\u0103 armanent\/ \u00centregirea Rom\u00e2niei\/ N-o cer\u015fim \u00een Occident\/\/ Suntem picurii de ploaie\/ Aduna\u0163i pentru Unire\/ Cum vrem pace, nu r\u0103zboaie\/ Cerem \u0163\u0103rii re-ntregire\u201d \u2013 Ideea care str\u0103bate acest poem-manifest este transformarea acestor pic\u0103turi \u00eentr-un ocean: \u201eSuntem picurii de via\u0163\u0103\/ Preludiu de uragan\/ Alung\u00e2nd norii de cea\u0163\u0103\/ Vom redeveni ocean\u201d (Pic\u0103turi de via\u0163\u0103).<\/p>\n

\n

\u015ei nu o dat\u0103, \u00een ton autoironic, autorul persifleaz\u0103 moartea, lu\u00e2ndu-se la tr\u00e2nt\u0103 cu ea: \u201eNu a\u015ftept c\u0103derea nop\u0163ii\/ C\u00e2nd bat cliopotele-n dung\u0103\/ \u00cemi urmez c\u0103rarea sor\u0163ii\/ R\u0103bd\u0103tor, c\u0103ci via\u0163a-i lung\u0103\/\/ Salv\u00e2nd moartea de la moarte\/ La r\u0103scruce de milenii\/ Geamurile vieii sparte\/ M-au ferit s\u0103 am vedenii\/\/ Salut, onorat\u0103 moarte\/ Mergi ferice, s\u0103n\u0103toas\u0103\/ Eu mai am de scris o carte\/ P\u00e2n\u0103 s\u0103-\u0163i slujesc la coas\u0103.\/\/ Salve, onorat\u0103 moarte\/ C\u00e2nd popoarele se-nfrunt\u0103\/ Pentru bruma de dreptate\/ Eu sunt preg\u0103tit de lupt\u0103!\u201d(Salut, onorat\u0103 moarte!)<\/p>\n

\n

Autorul, cu alte cuvinte, se \u00eemprietene\u015fte cu moartea, o onoreaz\u0103, o respect\u0103, \u00een mod paradoxal, chiar o salveaz\u0103 de la moarte \u015fi-i promite, c\u0103 dac\u0103 o s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare o s\u0103-i slujeasc\u0103 \u015fi la coas\u0103. \u00cen acela\u015fi timp \u00eei declar\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 c\u0103 e preg\u0103tit de lupt\u0103 \u015fi nu se las\u0103 u\u015for \u00eenfr\u00e2nt. E o lupt\u0103, \u00een viziunea autorului, fair-play, sportiv\u0103, de pe pozi\u0163ii egale. Ridicarea omului \u00een rang de demnitate, de adversar al mor\u0163ii, este notabil\u0103. Ideea care str\u0103bate acest poem este c\u0103 Poezia, crea\u0163ia transcende p\u00e2n\u0103 \u015fi moartea. Un gest patriotic al unui rom\u00e2n plecat de zeci de ani \u00een str\u0103in\u0103tate: el revine ori de c\u00e2te ori simte c\u0103 \u0163ara \u00eei cere ajutorul, revine \u015fi lupt\u0103 cu toate for\u0163ele, pe baricade s\u0103-\u015fi apere Cetatea: \u201eMul\u0163i cred c\u0103-i absurditate\/ S\u0103 revii c\u00e2nd arde glia\/ Ap\u0103r\u0103tori de cetate\/ Ca osta\u015f de Rom\u00e2nia\/\/ Revin, onorat\u0103 \u0163ar\u0103\/ F\u0103r\u0103 pic de ezitare\/ Am tr\u0103it prea mult afar\u0103\/ Sunt s\u0103tul de deportare\u201d. \u00cen aceast\u0103 poezie r\u0103zbate spiritul de lupt\u0103tor al poetului.<\/p>\n

\n

Ca o caracteristic\u0103 a poetului Virgil Ciuc\u0103 este u\u015furin\u0163a \u00een versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rim\u0103 \u00eencruci\u015fat\u0103, mijloace artistice obi\u015fnuite: metafor\u0103, epitet, compara\u0163ie, personificare, autorul st\u0103p\u00e2nind foarte bine regulile de teorie a versifica\u0163iei. Poemele au \u00een general 5-6 strofe. Eufonia este f\u0103r\u0103 cusur. Drumul vie\u0163ii sale, parcurs p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, poate fi rezumat astfel: \u201eAm \u00eenotat \u00een ape de oceane\/ Ce se lovesc de \u0163\u0103rmuri f\u0103r\u0103 nume\/ Cet\u0103\u0163i la malurile riverane\/ Le deslu\u015fesc din apele \u00een spume\/\/ Lovit ades de nemiloase valuri\/ Am reu\u015fit s\u0103 scap de uragane\/ \u00cen nop\u0163i senine meditez pe maluri\/ C\u00e2nd \u00ee\u0163i compun poemele profane\u201d (Spre astre).<\/p>\n

\n

Elementul politic, \u00een special cel istoric, este predominant.Totodat\u0103, autorul se consider\u0103 \u201ecavaler din veacul efemer\u201d, \u00een poemul: \u201eHohotul t\u0103cerii\u201d: \u201eT\u0103cerile ce-ades m\u0103 \u00eenconjoar\u0103\/ Cu a\u015ftept\u0103ri ce nu primesc r\u0103spuns\/ \u00cemi sparg timpanele! Raza solar\u0103\/ A-ncremenit \u00een spa\u0163iul nep\u0103truns\/\/ (…)\/\/ La poarta unei inimi z\u0103brelite\/ Eu, cavaler din veacul efemer,\/ \u0162inteam s\u0103ge\u0163i din g\u00e2nduri n\u0103lucite\/ \u00cenchise \u00een poemul mesager\u201d. Emo\u0163ionant\u0103 este \u015fi poezia \u201eDor de emigrant\u201d \u00een care, cu o sinceritate dezarmant\u0103, autorul \u00ee\u015fi a\u015fterne g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele fa\u0163\u0103 de \u0163ara de unde a plecat. Poezia este scris\u0103 \u00een ritm de doin\u0103 de alean. Remarcabil\u0103 ideea: \u201eDoru-i rupt din demnitate\/ Dor pentru eternitate\u201d (Dor de emigrant).<\/p>\n

\n

Comparativ \u00eens\u0103 cu volumele precedente, \u00een acest cel mai recent volum al s\u0103u, tonul lui Virgil Ciuc\u0103 este mai bl\u00e2nd, mai plin de \u00een\u0163elegere \u015fi \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, mai nostalgic \u015fi cu mult mai \u00een\u0163elept. Ceea ce nu poate fi dec\u00e2t salutar. Altfel, a\u015fa cum spune Virgil Ciuc\u0103, \u201ePav\u00e2ndu-\u015fi calea c\u0103tre r\u0103stignire\/ \u00cen vremuri m\u0103cinate de orgolii,\/ Cu strig\u0103te-n de\u015fert, f\u0103r\u0103 oprire,\/ Pe drumuri str\u0103juite de magnolii\u201d (Percep\u0163ie). Ceea ce e remarcabil la acest autor este atitudinea hot\u0103r\u00e2t\u0103, voin\u0163a de a nu abdica de la principiile sale, spiritul justi\u0163iar, caracterul ferm \u015fi o anume directe\u0163e \u00een exprimare. El nu se teme s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume, oric\u00e2te consecin\u0163e ar presupune aceasta. Aceste calit\u0103\u0163i sunt preferabile \u00een poezie, dec\u00e2t ambiguit\u0103\u0163ile \u015fi b\u00e2jb\u00e2ielile unor confra\u0163i de condei care caut\u0103 \u015fi nu \u015ftiu ce vor, \u00eemprumut\u0103 stiluri care nu le sunt proprii \u015fi nu iau poezia \u00een serios, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fac\u0103 orice creator, ca mesager al Cet\u0103\u0163ii, ca trimis s\u0103 strige adev\u0103rul.<\/p>\n

\n

\u00cen toate poemele respir\u0103 un sentiment patriotic eminent \u015fi crud: \u201eAm revenit din dep\u0103rt\u0103ri bizare -\/ Te-am reg\u0103sit frumoas\u0103, dar m\u00e2hnit\u0103\/ Cum soarele doar din \u201eApus\u201d r\u0103sare\/ Tu ai ajuns o biat\u0103 urgisit\u0103\/\/ Prive\u015fti t\u0103cut\u0103 la migra\u0163ii sumbre\/ Str\u0103jerii t\u0103i au adormit \u00een front\/ Pe cerul t\u0103u au n\u0103v\u0103lit din umbre\/ Armatele unui imperiu tont\/\/ Am revenit s\u0103 mai ascult o dat\u0103\/ Legendele despre vitejii daci\/ Acum avem o jalnic\u0103 armat\u0103\/ Care-a tr\u0103dat \u015fi \u0163ar\u0103 \u015fi c\u00e2rmaci\/\/ Am revenit din lunga pribegie\/ Sper\u00e2nd s-apuc \u015fi ziua Re-ntregirii\/ Dac\u2019adopt\u0103m \u015fi crez \u015fi strategie\/ S\u0103 fim prin veacuri fii ai nemuririi\u201d (Am revenit).<\/p>\n

\n

\u00centr-o \u00eencercare reu\u015fit\u0103 de sonet, poetul \u00ee\u015fi exprim\u0103 c\u0103ut\u0103rile de-o via\u0163\u0103: \u201eAm c\u0103utat cu mult\u0103 pietate\/ Cuvinte de amor \u015fi voluptate\/ Am \u00eendr\u0103znit \u015fi \u0163i-am trimis legate\/ Poemele pe foi catifelate\/\/ Am c\u0103utat prin versurile nude\/ Cetatea unde g\u00e2ndul te ascunde\/ Vroiam s-ascul\u0163i poeme s\u0103-\u0163i aline\/ T\u0103cerile c\u00e2nd n-ai zilele senine\/\/ Am c\u0103utat s\u0103 aflu de-o cetate\/ Cu u\u015fi \u015fi por\u0163i \u00eenchise cu l\u0103cate\/ Unde te \u0163ine Z\u00e2na s\u0103 mai scrii\/ Pove\u015fti cu fe\u0163i frumo\u015fi penru copii\/\/ Te-am c\u0103utat din zori la asfin\u0163it\/ Te-am c\u0103utat, dar nu te-am mai g\u0103sit…\u201d (Am c\u0103utat). Cel mai ades, \u00een poezia lui Virgil Ciuc\u0103, r\u0103zbate cuv\u00e2ntul Dor, aproape \u00een fiecare poem. Dorul \u015fi nostalgia \u00eentoarcerii \u00eel definesc pe deplin pe acest autor \u00een deplina putere a crea\u0163iei, care a r\u0103mas demn \u015fi vertical, \u00een pofida tuturor \u00eencerc\u0103rilor vie\u0163ii.<\/p>\n

———————————<\/strong><\/p>\n

Cezarina ADAMESCU<\/strong><\/p>\n

13 Undrea, 2016<\/strong><\/p>\n

Gala\u0163i\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil Ciuc\u0103 Aduce\u0163i Basarabia acas\u0103 Funda\u0163ia-Editura Scrisul Rom\u00e2nesc Craiova, 2016     Scriitor rom\u00e2n din Diaspora american\u0103, Virgil Ciuc\u0103 s-a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28254","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28254","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28254"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28257,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28254\/revisions\/28257"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}