{"id":28266,"date":"2016-12-19T16:44:14","date_gmt":"2016-12-19T16:44:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28266"},"modified":"2016-12-19T16:46:29","modified_gmt":"2016-12-19T16:46:29","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-dacii-stau-cu-pruncul-invitat-la-cina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/12\/19\/gheorghe-constantin-nistoroiu-dacii-stau-cu-pruncul-invitat-la-cina\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cin\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cin\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Albul de nea se scutur\u0103, se las\u0103<\/em><\/p>\n

peste lini\u015ftea paradisului din cas\u0103.<\/em><\/p>\n

Miracolul plute\u015fte \u00eentre \u00een\u0163eles \u015fi ne\u00een\u0163eles,<\/em><\/p>\n

l\u0103s\u00e2ndu-ne de vorb\u0103 cu sinele mai des.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0Rar ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 devenim copii,<\/em><\/p>\n

\u00a0s\u0103 \u0163esem n\u0103zuin\u0163e cu dalbe bucurii.<\/em><\/p>\n

\u00a0Mai ning\u0103 peste noi frumoase amintiri,<\/em><\/p>\n

\u00a0\u0219i leg\u0103n\u0103m tot cerul \u00een bl\u00e2ndele priviri.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0Colindele \u015fi fulgii plutesc \u00eentre strig\u0103ri,<\/em><\/p>\n

\u00a0de sus \u015fi jos se cern sublimele ur\u0103ri.<\/em><\/p>\n

\u00a0Pleoapele se las\u0103 peste ochi, c\u00e2nt\u00e2nd,<\/em><\/p>\n

\u00a0inimi dragi se suie peste ceruri st\u00e2nd.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0Peste tot sunt \u00eengeri, c\u00e2ntec \u015fi lumin\u0103,<\/em><\/p>\n

\u00a0Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cin\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte,<\/em><\/p>\n

\u00a0despre Betleem cu to\u0163i s\u0103 lu\u0103m aminte!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0Suflete \u015fi inimi \u00eenspre azururi zboar\u0103,<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00cengerii se urc\u0103 – Domnul se pogoar\u0103<\/em> !<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Gh.C.N. – Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cin\u0103<\/strong>)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Colindul tradi\u0163ional la noi dovede\u0219te osmoza dintre om-natur\u0103 \u015fi calea lui spre m\u00e2ntuire. Colindul vine \u00a0ca un mesaj al plin\u0103t\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi al rodirii, nelipsind gr\u00e2ul, vinul, busuiocul, m\u0103rul, mirul, florile, sub apoteoza hierofanic\u0103 \u00eentre nostalgia Paradisului \u015fi Gr\u0103dina Raiului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103rul <\/strong>este un simbol al iert\u0103rii depline. Tradi\u0163ia spune c\u0103 \u00een zilele marilor no\u015ftrii sfin\u0163i Andrei <\/strong>\u015fi Nicolae <\/strong>se pune gr\u00e2u<\/strong> la \u00eencol\u0163it, tot un simbol al iert\u0103rii, al \u00eenvierii, al m\u00e2ntuirii, dar \u015fi pentru \u00a0ca viitorul an s\u0103 fie plin de rod. Se mai pun \u015fi crengi de m\u0103r<\/strong> <\/em>sau de liliac<\/strong> \u00een ap\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 \u00eenmugureasc\u0103 sau s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun sau la Anul Nou, c\u00e2nd vor fi folosite ca Sorcove<\/strong>. De fapt, Sf. Ap. ANDREI <\/strong>este Maestrul divin <\/strong>de ceremonii <\/strong>al <\/strong>S\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, binecuv\u00e2nt\u00e2nd anotimpul Alb<\/strong>, prin luna Decembrie: Cap de iarn\u0103<\/em><\/strong>, care-i poart\u0103 astfel protodacul nume: Andrea <\/strong>(Andreas), Indrea<\/strong>, Undrea<\/strong>. Na\u015fterea Domnului-Cr\u0103ciunul urmeaz\u0103 ciclului calendaristic apar\u0163in\u00e2nd dublei naturi: folclorice \u015fi religioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temelia \u015fi St\u00e2lpul nemuririi acestei S\u0103rb\u0103tori divine este ciclic\u0103: Via\u0163a-Moartea-Via\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tocmai de aceea Na\u015fterea M\u00e2ntuitorului Hristos este urmat\u0103 de Jertfa colectiv\u0103, curat\u0103 a miilor de prunci sacrifica\u0163i, completat\u0103 cu jertfa Sf. Prooroc Ioan Botez\u0103torul, a lui Iisus, a diaconului \u015etefan, a Sf. Apostoli \u015fi a ucenicilor acestora, genera\u0163ie dup\u0103 genera\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Persecu\u0163iile cre\u015ftine \u00een primele veacuri de prigoniri zidesc de fapt Biserica lupt\u0103toare a M\u00e2ntuitorului. Istoricul bizantin Nichifor Calist, consemneaz\u0103 prigoana \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Diocle\u0163ian \u015fi Maxen\u0163iu \u015fi jertfa de propor\u0163ii a cre\u015ftinilor din Nicomidia: 20.000 de cre\u015ftini aduna\u0163i s\u0103 cinsteasc\u0103 Ziua Na\u015fterii Domnului au fost ar\u015fi de vii. (Preot prof. dr. Ene Brani\u015fte, Liturgica general\u0103 cu no\u0163iuni de art\u0103 bisericeasc\u0103. <\/em>Bucure\u015fti-1985)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prima atestare despre s\u0103rb\u0103torirea Na\u015fterii Domnului \u00een data de 25 Decembrie <\/strong>la Roma a fost men\u0163ionat\u0103 \u00een secolul IV al Calendarului filocalic. (Clement A. Miles, Christmas in Ritual and Tradition Christian and Pagan by…, <\/em>Detroit-1990)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen r\u0103s\u0103ritul Europei, Cr\u0103ciunul p\u00e2n\u0103 \u00een veacul IV, se celebra odat\u0103 cu Boboteaza-Ar\u0103tarea-Epifania Domnului, pe 6 Ianuarie<\/strong>. \u00cen secolul IV, \u00een R\u0103s\u0103rit, cele dou\u0103 S\u0103rb\u0103tori se separ\u0103 separarea realiz\u00e2ndu-se progresiv: Patriarhia de Antiohia fixeaz\u0103 anul 375<\/strong>, cea de Constantinopol s-a pronun\u0163at prin Sf. Grigorie de Nazianz \u00een 379\/ 380<\/strong>: \u201eAr\u0103tarea lui Dumnezeu sau ziua Na\u015fterii Lui, fiindc\u0103 se spune \u00een dou\u0103 feluri, punindu-se dou\u0103 nume unuia \u015fi aceluia\u015fi lucru. C\u0103ci prin Na\u015ftere s-a ar\u0103tat oamenilor Dumnezeu, care exist\u0103 \u015fi de-a pururi din Cel de-a pururi, mai presus de cauz\u0103 \u015fi de minte […] Ar\u0103tarea lui Dumnezeu, prin aceea c\u0103 s-a ar\u0103tat, iar numele de Na\u015ftere vine de la aceea c\u0103 s-a n\u0103scut.\u201d<\/em> (Sf. Grigorie Teologul, Cuv\u00e2nt\u0103ri la praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti.<\/em> Cuv\u00e2ntarea a XXXVIII-a. Trad. Pr. dr. Gh. Tilea, \u00een Glasul Bisericii-<\/em>Mitropolia Ungro-Vlahiei, Anul XXI, Nr. 1-2, ianuarie-februarie, 1962)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen secolul urm\u0103tor \u015fi Biserica din Alexandria adopt\u0103 data de 25 Decembrie <\/strong>\u00een 432<\/strong>, pentru ca \u00een veacul VII s\u0103 se alinieze \u015fi Biserica din Ierusalim. Doar Biserica armean\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u015fte nedesp\u0103r\u0163it Na\u015fterea \u015fi Boboteaza pe 6 Ianuarie. <\/strong>\u00cen primele veacuri ale Cre\u015ftinismului \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului, la Pa\u015fti \u015fi la Rusalii se botezau catehumenii (cei de religie politeist\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din vremea \u00cemp\u0103ratului Constantin cel Mare, \u00een Bizan\u0163 prin participarea Augustului Suveran la actul liturgic se introduc Ceasurile \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Anul 598 se remarc\u0103 deosebit prin botezarea \u00een Ziua de Cr\u0103ciun a 10.000 de englezi converti\u0163i. (Clement A. Miles, Christmas in Ritual…, op. cit.<\/em>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru germani, Sinodul din Mainz de la 813 hot\u0103r\u0103\u015fte data Cr\u0103ciunului, iar pentru Norvegia pe la jum\u0103tatea secolului X este adoptat de Hakon cel Bun.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 o variant\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 mai veche \u00een care Gazdele \u00eendemnau Colind\u0103torii s\u0103 ureze: \u201eVeni\u0163i voi, junii buni,\/ Veni\u0163i lin, mai c\u0103telin,\/ Ca soarele, prin senin\/ \u015ei s\u0103ri\u0163i \u00een cea gr\u0103din\u0103.\/ C\u0103-n gr\u0103din\u0103-i \u015fi stupin\u0103\/ \u015ei-n stupin\u0103-i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103.\/ Da-n f\u00e2nt\u00e2n\u0103-i ap\u0103 lin\u0103.\/ Ap\u0103-n vedre ve\u0163i lua.\/ Rupe-un fir de trandafir\/ \u015ei-un strop\u015for de busuioc\/ \u015ei-mi veni\u0163i voi, junii buni,\/ Rour\u00e2nd \u015fi pr\u0103ur\u00e2nd\/ Ca vara mai greu plound.\u201d<\/em> (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Cr\u0103ciun \u015fi credin\u0163e poporale. <\/em>Culegere cu adnota\u0163iuni \u015fi glosar de…, Bucure\u015fti-1914);<\/p>\n

<<Voi, patru colind\u0103tori,\/ V\u0103 alege\u0163i doi \u00een voi,\/ Doi din voi, mai tineri,\/ Trece\u0163i, merge\u0163i la gr\u0103din\u0103,\/ La gr\u0103dina Raiului,\/ Rupe\u0163i fir\/ De calofir\/ \u015ei steble de busuioc,\/ Trece\u0163i, merge\u0163i la f\u00e2nt\u00e2n\u0103,\/ La izvorul lui Iordan,\/ Muia\u0163i fir\/ De calofir\/ \u015ei stebla de busuioc\/ \u015e-apoi merge\u0163i colind\u00e2nd,\/ Doi pe urm\u0103 botez\u00e2nd,\/ Stropi\u0163i cas\u0103,\/ Stropi\u0163i mas\u0103,\/ Stropi\u0163i fe\u0163i de coconi cre\u0163i.>><\/em> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare rom\u00e2ne. <\/em>Edi\u0163ie critic\u0103, note, glosar, bibliografie \u015fi indice de George Antofi. Prefa\u0163\u0103 de Ovidiu Papadima, Bucure\u015fti-1982)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profit\u00e2nd de faptul c\u0103 Cre\u015ftinismul era interzis oficial \u015fi pentru a-i reteza din av\u00e2ntul considerabil, \u00eemp\u0103ratul Aurelian, cel ucis de daci la retragea sa <\/em>for\u0163at\u0103, a stabilit cultul mitraic, cultul soarelui: Dies Natalis Solis Invicti, <\/em>ca religie oficial\u0103 a imperiului roman p\u0103g\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De fapt, \u00een primele secole ale Cre\u015ftinismului, Na\u015fterea lui Hristos era cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de Na\u015fterea Soarelui Drept\u0103\u0163ii, <\/em>iar Boboteaza se mai numea \u015fi S\u0103rb\u0103toarea luminilor. <\/em>Prin Edictul de la Mediolanum <\/em>din 313 d. Hr., \u00eemp\u0103ratul dac Constantin cel Mare interzice persecu\u0163iile \u00een imperiu. \u00cen anul 325 s-a desf\u0103\u015furat Sinodul I Ecumenic de la Niceea, iar \u00eentre cei 318 Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i la loc de frunte s-au situat \u015fi Sf. Ierarhi, prieteni \u015fi daci, Nicolae <\/strong>al Mirei Lichiei \u015fi Betranion <\/strong>al Tomisului, unde s-a elaborat prima parte a Constitu\u0163iei Apostolice<\/strong>. <\/em>Pe 11 Mai 330, Marele Constantin inaugureaz\u0103 noua capital\u0103 cre\u015ftin\u0103 a Imperiului care va deveni cre\u015ftin ortodox. \u00cen Betleem s-a construit \u00eentre 330-335 Biserica Na\u015fterii Domnului<\/strong>, iar \u00eentre 330-360 s-a ctitorit cea mai grandioas\u0103 Catedral\u0103 Sf\u00e2nta Sofia<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 343 Wulfila <\/strong>devine prin botez, Apostolul lupilor<\/strong>, al Ge\u0163ilor, respectiv al Go\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot \u00een acea perioad\u0103 \u015fi-au desf\u0103\u015furat via\u0163a, destinul, mesajul, tr\u0103irea \u015fi lucrarea la cea mai \u00eenalt\u0103 plenitudine: jertfa \u015fi \u00eendumnezeirea, Sfin\u0163ii no\u015ftri geto-daci: Vasile cel Mare <\/strong>(c. 327-379), Grigorie de Nyssa <\/strong>(c. 330-395),\u00a0 Grigore de Nazianz <\/strong>( c. 330-390) \u015fi Ioan Gur\u0103 de Aur <\/strong>(c. 350-407), care au contribuit spiritual-evanghelico-hristic la cea mai mare \u00eenflorire a Bisericii Ortodoxe Universale. \u00cemp\u0103ratul Teodosie cel Mare (379-395), tot din spi\u0163a regal\u0103 a dacilor, emite \u00een anul 380, Edictul de la Thessalonic, prin care Cre\u015ftinismul devine oficial unica Religie<\/strong> revelat\u0103 a Imperiului, interzic\u00e2nd cu des\u0103v\u00e2r\u015fire manifestarea cultelor p\u0103g\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un secol mai t\u00e2rziu, respectiv pe 28 August 476<\/strong>, Imperiul Roman de Apus scap\u0103t\u0103 de tot sub iure\u015ful lui Odoacru, c\u0103petenia herulilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Termenul Cr\u0103ciun <\/strong>vine din limba protodac\u0103 (latina vulgata)=creatio<\/strong>, calatio<\/strong>, colind<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel S\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului <\/strong>\u00eencorporeaz\u0103 propriu-zis o constela\u0163ie <\/em><\/strong>de persoane \u015fi de ac\u0163iuni minunate, \u00eentrep\u0103trunse \u00eentr-o bucurie plenar\u0103 a Cerului \u015fi a P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personajul Cr\u0103ciun <\/strong>mai este numit B\u0103tr\u00e2nul<\/em><\/strong>, Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/em><\/strong>, Cel mai de demult<\/em><\/strong>: \u201eMo\u015f Cr\u0103ciun mai mare,\/ C\u0103-i mai de demult\/ \u015ei-i mai priceput.\/ Noi <\/em>(Sfin\u0163ii) ne-am p\u00e2rjelit\/ De l-am sprijinit\/ Sus, la l\u0103ghion,\/ La Sf\u00e2ntul Ion\/ \u015ei i-am d\u0103ruit\/ Cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul,\/ Aur \u015fi argintul\/ \u015ei pe noi der\u00e2ndul.\u201d <\/em>(Preot dr. Ioan Mircea, Dic\u0163ionar al Noului Testament. <\/em>A-Z, Bucure\u015fti-1980). Din structura poetic\u0103 a textului se desprinde calitatea de Fiu dumnezeiesc egal\u0103 cu a Tat\u0103lui, ve\u015fnici dup\u0103 fiin\u0163\u0103 \u015fi slav\u0103 cu Duhul Sf\u00e2nt purces din Tat\u0103l-Cel ce Este!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen seara de Ajun cre\u015ftinii pun \u00een sob\u0103 un butuc mai gros ce arde toat\u0103 noaptea ca o expresie a trecerii luminii din anul cel vechi \u00een Anul Nou, butuc numit: Cr\u0103ciun <\/strong>\u015fi simbolizeaz\u0103 a\u015fezarea Pruncului \u00een pe\u015ftera din Betleem: \u201e\u00centru El este via\u0163\u0103 \u015fi via\u0163a este lumina oamenilor. \u015ei lumina lumineaz\u0103 \u00een \u00eentuneric \u015fi \u00eentunericul nu a cuprins-o\u201d <\/em><\/strong>(Ioan 1, 4-5); \u201e\u015ei \u00een \u0163inutul acela erau p\u0103stori, st\u00e2nd pe c\u00e2mp \u015fi f\u0103c\u00e2nd de straj\u0103 noaptea \u00eemprejurul turmei lor. \u015ei iat\u0103 \u00eengerul Domnului a st\u0103tut l\u00e2ng\u0103 ei \u015fi slava Domnului a str\u0103lucit \u00eemprejurul lor, \u015fi ei s-au \u00eenfrico\u015fat cu fric\u0103 mare. \u015ei \u00eengerul le-a zis: Nu v\u0103 teme\u0163i. C\u0103ci, iat\u0103, v\u0103 binevestesc vou\u0103 bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. C\u0103 vi s-a n\u0103scut azi M\u00eentuitor, Care este Hristos Domnul, \u00een cetatea lui David. \u015ei acesta v\u0103 va fi semnul: Ve\u0163i g\u0103si un prunc \u00eenf\u0103\u015fat, culcat \u00een pe\u015fter\u0103. \u015ei deodat\u0103 s-a v\u0103zut, \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerul, mul\u0163ime de oaste cereasc\u0103, l\u0103ud\u00e2nd pe Dumnezeu \u015fi zic\u00e2nd: Slav\u0103 \u00eentru cei de sus lui Dumnezeu \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt pace, \u00eentre oameni bun\u0103voire!<\/strong>\u201d<\/em> (Luca 2, 8-14)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen diferite variante Colindul \u00eeL prezint\u0103 pe Iisus ca pe-L B\u0103tr\u00e2n<\/em> sau ca pe un \u00cemp\u0103rat \u00eempodobit cu astre, ca semn al slavei \u015fi m\u0103re\u0163iei Sale cosmice: \u201e\u00cen ve\u015fm\u00e2nt mohor\u00e2t,\/ Lung mi-i, largul \u00een p\u0103m\u00e2nt.\/ Pe la poale-i polijit,\/ Pe la margini m\u0103rg\u0103rit,\/ Jur, prejur de m\u00e2necele\/ Lucesc stele m\u0103run\u0163ele;\/ \u00centre doi umeri ai Lui,\/ Lucesc doi luceferi,\/ Dar \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi din dos,\/ Dar din fa\u0163\u0103 ce-mi luciar\u0103?\/ Lucia soare cu c\u0103ldura.\/ Dar din dos ce mai lucia?\/ Lucia luna cu lumina.\u201d<\/em> (Alexiu Viciu, op. cit., p. 36)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Odat\u0103 cu \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea tradi\u0163iei cu Mo\u015f Cr\u0103ciun<\/strong> care, \u00eei dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een popularitate pe Sf\u00e2ntul Andrei <\/strong>\u015fi Mo\u015f Nicolae<\/strong>, a p\u0103truns \u015fi datina \u00eempodobirii Bradului verde<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Bucovina se crede c\u0103 lumea s-a \u00eenr\u0103it \u015fi a uitat de Dumnezeu. Pentru a le \u00eendrepta faptele \u015fi a-L iubi din nou pe Dumnazeu, Mo\u015ful le-a trimis Colindele<\/strong>. C\u00e2nd nu se vor mai auzi Colinde <\/strong>pe p\u0103m\u00e2nt atunci se va sf\u00e2r\u015fi lumea… (Pamfile, 1997, pp. 291).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tradi\u0163ia Colindatului este structurat\u0103 pe mai multe variante:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Colindatul cu Steaua<\/strong>, <\/strong>cea care are 12 col\u0163uri<\/strong>, nu 5 <\/strong>ori 6<\/strong>, \u00eenso\u0163it\u0103 de oameni maturi ce se numesc: crai, colind\u0103tori <\/strong>sau stelari <\/strong>\u015fi umbl\u0103 de la Cr\u0103ciun p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntu Ion <\/strong>(Pamfile, 1997, 345).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Sorcova<\/strong>, be\u0163i\u015for sau r\u0103muric\u0103 \u00eempodobit\u0103 cu flori de h\u00e2rtie colorat\u0103. Grupul de copii ureaz\u0103 \u00een diminea\u0163a zilei de Sf\u00e2ntul Vasile, respectiv Anul Nou mirean.<\/p>\n

\u00a0 -Ceata Iord\u0103nitorilor\/<\/strong> cea a Irozilor<\/strong>, Viflaemul, Vicleimul<\/strong>-teatru de irozi, grup de 9 fl\u0103c\u0103i, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd venirea Magilor dup\u0103 Stea, primirea de c\u0103tre Irod, \u015firetenia tiranului de a afla unde s-a n\u0103scut Pruncul, nu pentru a I-se \u00eenchina, ci pentru a-L ucide (Iuliana B\u0103ncescu, Cultur\u0103 Popular\u0103 \u015fi Misiune Cre\u015ftin\u0103, <\/em>vol. II. Ed. C.N.I. Coresi, Buc., 2013; Pamfile, 1997, p. 364).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ceat\u0103 de ur\u0103tori<\/strong>: copii, tineri, maturi ori b\u0103tr\u00e2ni, \u00eenso\u0163i\u0163i de o traist\u0103, s\u0103cule\u0163 din l\u00e2n\u0103 \u015fi de un b\u0103\u0163 (toiag) cu care se love\u015fte \u00een poart\u0103, \u00een pridvor, \u00een u\u015f\u0103, c\u00e2nt\u00e2nd \u015fi ur\u00e2nd celor din cas\u0103 cele bune, de spor, de s\u0103n\u0103tate, de cununie, de bel\u015fug, de ani mul\u0163i, de darul colinde\u0163elor (mere, nuci, colaci, covrigi, turt\u0103 dulce, eugenie, bani, b\u0103utur\u0103 rece ori fiart\u0103 la cei maturi etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ceat\u0103 <\/strong>\u00eenso\u0163it\u0103 de capr\u0103-turc\u0103, brezaie, cerb, barz\u0103<\/strong>, restul grupului purt\u00e2nd m\u0103\u015fti, ca simboluri rituale. Grupuri de 4-5 b\u0103ie\u0163i de p\u00e2n\u0103 la 19 ani. Capra se joac\u0103 dup\u0103 colindat, urat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Turca-<\/strong>un <\/strong>personaj ur\u00e2t, \u00eembr\u0103cat cu piele de \u0163ap (la ovrei), cu coarne pe cap \u015fi cu pene de coco\u015f \u00een v\u00e2rf, un clopot la spate \u015fi cu o m\u0103ciuc\u0103 mare \u00een m\u00e2n\u0103, <\/strong>\u00eel simbolizeaz\u0103 pe Irod cel r\u0103u, turcul<\/em>, care a ucis miile de pruncii p\u00e2n\u0103 la 2 ani. Cine se \u00eembrac\u0103 \u00een turc\u0103 \u00ee\u015fi pierde n\u0103ravul, nemaiput\u00e2nd merge la biseric\u0103 cca. \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de zile(Fochi, p. 337).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ceat\u0103 <\/strong>cu ursul<\/strong>: ursul, \u0163iganul, boreasa, boierul, <\/strong>jocul ursului-ceata ursarilor, f\u0103r\u0103 m\u0103\u015fti:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Foaie verde lemn uscat,\/ Ia-\u0163i muierea, m\u0103i Ursac,\/ \u015fi \u00eenv\u00e2rte\u015fte-o dup\u0103 plac,\/ Ca s\u0103 plac\u0103 la tot sat.\/\/ Iar acuma noi plec\u0103m,\/S\u0103n\u0103to\u015fi s\u0103 v\u0103 l\u0103s\u0103m,\/ S\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi cu mul\u0163i bani,\/ La Anul \u015fi la Mul\u0163i Ani! <\/em>(culeg\u0103tor, Jeculescu Florin, com. Glodeni-D\u00e2mbovi\u0163a, 2001)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Ceata <\/strong>cu Plugu\u015forul<\/strong>-obicei agrar str\u0103vechi, urare-poem cu zeci, sute de versuri, instrumente muzicale \u00eenso\u0163ite de pocnituri de bici, proorocind recolt\u0103 pogat\u0103 \u00een Anul cel \u00a0Nou.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Noaptea de Anul Nou<\/strong> se deschide Cerul de trei ori, iar sus se vede ca un mare praznic unde Dumnezeu-Sf\u00e2nta Treime st\u0103 la mas\u0103 cu cei dragi: Maica-Fecioar\u0103, Sf. Ioan Botez\u0103torul, Sf. Mc. \u015etefan, Mo\u015f Andrei, Mo\u015f Neculai, Sf. Vasile, Sf. Ioan, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Arh. Mihail \u015fi Gavriil, Maica Parascheva, Teodora, de fapt cu to\u0163i Sfin\u0163ii \u015fi \u00cengerii S\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 vedenie o vede tot omul bun care-l iubeste pe Iisus Hristos \u015fi pe M\u0103icu\u0163a Sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cerul se mai deschide de Boboteaz\u0103 <\/strong>\u015fi de Pa\u015fti<\/strong>. (Niculi\u0163\u0103-Voronca,I, p. 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u00cen unele sate b\u0103n\u0103\u0163ene \u015fi ardelene, ziua de 1 Ianuarie <\/strong>se mai nume\u015fte \u015fi Cr\u0103ciunul Mic<\/em><\/strong>. (I. Ghinoiu, 1997, p. 52)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf. Ioan <\/strong>vede adesea cum se deschide cerul \u015fi pe Dumnezeu \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 tunetul, a\u015fa, ca un bici sau ca o pu\u015fc\u0103 \u00eempodobit\/ \u0103, cu flori. Cu pu\u015fca aceea, Dumnezeu, \u00een tot anul spre Anul Nou<\/strong>, blagoslove\u015fte lumea, \u015fi ce picur\u0103 din pu\u015fc\u0103, aceea avem. Sf. Ioan <\/strong>scrie, noteaz\u0103 \u00een care \u0163ar\u0103 are s\u0103 fie recolte, \u00een care nu, cine se va na\u015fte, cine va muri, ce are s\u0103 se mai \u00eent\u00e2mple (ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu mac…, mac…<\/em><\/strong> pe la Cotroceni…n.a.). (Pamfile, 1997, 62)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Taina Icoanei Botezului Domnului afl\u0103m dou\u0103 mari personaje: pe marele Ioan<\/strong> Botez\u0103torul <\/strong>sl\u0103vit prin dumnazeiasca lui evlavie \u015fi pe St\u0103p\u00e2nul Cosmosului, Cel f\u0103r\u0103 \u00eenceput <\/em>\u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit <\/em>care, a venit la Iordan s\u0103 se boteze \u00een r\u00e2nd cu p\u0103c\u0103to\u015fii \u015fi, plec\u00e2ndu-\u015ei capul sub m\u00e2na lui Ioan, S-a gr\u0103bit a lua botezul. Iar Ioan Botez\u0103torul afl\u00e2ndu-L pe deplin pe Cel pe care \u00cel cunoscuse de la Tat\u0103l \u00eenc\u0103 din p\u00e2ntecele maicii sale, cu fric\u0103 \u015fi cu cutremur mare, cobor\u00e2ndu-\u015fi dreapta lui de pe cap: <\/em><\/strong><<Ce este aceasta, St\u0103p\u00e2ne, a strigat? De ce vrei s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fesc aceast\u0103 minune preasl\u0103vit\u0103? Ce este aceast\u0103 vedere smerit\u0103 \u015fi simpl\u0103 a venirii Tale la Iordan? Mie \u00ce\u0163i pleci capul, Tu Cel ce e\u015fti Cap Bisericii? Mie \u00ce\u0163i pleci capul, Cel ce ai plecat cerurile cu venirea Ta pe p\u0103m\u00e2nt?Mie \u00ce\u0163i pleci capul, Cel ce ai cap pe Dumnezeu? Mie \u00ce\u0163i pleci capul c\u0103ruia heruvimii se \u00eenchin\u0103? Mie \u00ce\u0163i pleci capul pe care \u00cel sl\u0103vesc \u015fi de care se cutremur\u0103 serafimii? Mie \u00ce\u0163i pleci capul, Cel ce pe Adam \u015fi pe Eva, \u00een rai, ca \u00eentr-o c\u0103mar\u0103 de nunt\u0103, i-ai unit \u015fi ai pus prin cuv\u00e2nt pe capetele lor cunun\u0103 \u015fi le-ai dat binecuv\u00e2ntarea na\u015fterii de prunci buni \u015fi le-ai zis lor: Cre\u015fte\u0163i \u015fi v\u0103 \u00eenmul\u0163i\u0163i \u015fi umple\u0163i p\u0103m\u00e2ntul.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0(Sf. Ioan Hrisostom, Cuv\u00e2nt la pr\u0103znuirea Sf. Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul: <<Da, Botez\u0103torule, M\u0103 minunez de a ta evlavie!>><\/strong>,<\/em> \u00een Vestitorul Ortodoxiei<\/em>, 15 Ianuarie 2001, p. 4) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>Atunci c\u00e2nd preotul strig\u0103 chiraleisa!, <\/em><\/strong>toate r\u0103ut\u0103\u0163ile: strigoi, draci, hiene, \u015facali, ciocoi, toate pier \u015fi e anul curat iar p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Andrei. (Ion Creang\u0103, an VII, nr. 2, 1912, p. 54)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Umblatu\u2019 cu Ciurlezu\u2019<\/strong>-obicei cules din satul Mei\u015foare de la poalele Muntelui Leaota-Carpa\u0163ii Meridionali. B\u0103rba\u0163i \u00eembr\u0103ca\u0163i frumos \u00een costume na\u0163ionale, ureaz\u0103 doar la case \u00een care sunt purt\u0103torii numelui sf\u00e2nt Ioan<\/strong>: \u00cen seara de Sf\u00e2nt Ion,\/ toate p\u0103s\u0103rile dorm,\/ numai una n-are somn\/ \u015fi zboar\u0103 din pom \u00een pom\/ \u015fi strig\u0103 Ion, Ion!… <\/strong><\/em>(<\/strong>Iuliana B\u0103ncescu, op. cit.)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Glasul Str\u0103bunilor colind\u0103 \u00een sufletele urma\u015filor ca izvorul vie\u0163ii ce-\u015fi revendic\u0103 identitatea primordial\u0103. Natura binecuv\u00e2ntat\u0103 de Creatorul ei este \u00eenzestrat\u0103 cu tot ce are ea mai sublim \u00eenmugurind elanul vital al misticii cre\u015ftine ce arde \u00een vatra sacr\u0103 a Familiei, care la r\u00e2ndul ei devine Altarul \u00eenfl\u0103c\u0103rat al Bisericii lui Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate se rostesc \u00een plenitudinea numelor lor. Toate sunt \u00eenve\u015fm\u00e2ntate \u00een cuvinte divine brodate din Lumina Logosului Sf\u00e2nt. Toate se mi\u015fc\u0103. Toate se rotesc firesc \u015fi simbolic perpetu\u00eend identitatea lor, perpetu\u00e2nd slujirea lor pentru Omul care le \u00een\u0163elege rostul, pentru Omul care le pre\u0163uie\u015fte, pentru Omul care intr\u0103 \u00een comunicare sau \u00een comuniune cu ele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate elementele din jurul nostru, din spa\u0163iul mirific al Naturii sunt c\u0103ut\u0103ri, sunt afl\u0103ri, sunt g\u0103siri, sunt reg\u0103siri, sunt evenimente, sunt eviden\u0163e, sunt simboluri, sunt figur\u0103ri, sunt reconfigur\u0103ri, sunt s\u0103rb\u0103tori, sunt conserv\u0103ri \u00een patrimoniul nostru sacru-spiritual dacorom\u00e2n, care-i confer\u0103 Omului ales: ruga, libertatea, muzica, frumosul, colindul, c\u00e2ntarea, jocul, umorul, folclorul de a se reg\u0103si \u00een identitatea demnit\u0103\u0163ii sale ca Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul se autodefine\u015fte prin tradi\u0163iile, datinile, obiceiurile ce \u00eenfloresc \u00een faptele de spirit ale vremurilor, ale genera\u0163iilor, a\u015fez\u00e2nd de pe coordonatele ancestrale frumuse\u0163ea Rom\u00e2nului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul la DacoRom\u00e2ni, ca \u015fi \u00een Cer se \u00eentrupeaz\u0103 prin Cuv\u00e2nt, prin graiul dulce, prin limba aleas\u0103, prin care se exprim\u0103 temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea for\u0163ei izb\u0103vitoare \u00een care susur\u0103 izvoarele ob\u00e2r\u015fiei noastre aristocrate.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Folclorul este r\u0103d\u0103cina istoric\u0103 a modelului nostru cultural, unic \u00een lume, prin frumuse\u0163e, prin varietate, prin miracol, prin ne\u00eentrerupta ve\u015fnicie, ce devine o partitur\u0103 spiritual\u0103 prin care se \u00eenal\u0163\u0103 tradi\u0163ionalele valori autohtone \u00een diversitatea lor: un cult particular, regional, na\u0163ional, cu un mod propriu de a g\u00e2ndi, de a cunoa\u015fte, de a \u00een\u0163elege, de a sim\u0163i, de a transmite vibra\u0163ie tuturor, de a te \u00eemplini \u00een tine, de a te d\u0103rui frumos semenilor: \u201e… comori nepre\u0163uite de sim\u0163iri duioase, de idei \u00eenalte, de obiceiuri vechi \u015fi mai ales de frumuse\u0163i originale f\u0103r\u0103 seam\u0103n.\u201d<\/em> (Vasile Alecsandri , Balade. <\/em>Adunate \u015fi \u00eendreptate de…, Partea I, Ia\u015fi, 1852)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Folclorul rom\u00e2nesc a fost permanent sus\u0163inut de autoritatea poporului, a t\u00e2rgului, a cet\u0103\u0163ii boiere\u015fti, a cur\u0163ii cneazo-voievodale, a m\u00e2n\u0103stirilor \u015fi a bisericilor parohiale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna raportul folclorului getodac cu cre\u015ftinismul ortodox s-a \u00eentrep\u0103truns \u00eentru comuniune, \u00eentru \u00een\u0163elegere, \u00eentru \u00eemplinire \u015fi \u00eentru definirea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionaliste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura popular\u0103 este ve\u015fm\u00e2ntul regal al \u00eentregului nostru spa\u0163iu mioritic \u015fi totodat\u0103 Actul de na\u015ftere al spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi Cupola unit\u0103\u0163ii \u015fi diversit\u0103\u0163ii ortodoxe-ca Autoritate a culturii \u015fi civiliza\u0163iei milenare prin care trece axa Miracolului rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucuria Cerului \u015fi-a P\u0103m\u00e2ntului-Cr\u0103ciunul<\/strong>, Puritatea s\u0103rb\u0103torilor pofte\u015fte al\u0103turi de cei de azi sau de cei de m\u00e2ine \u015fi Corola de Lumin\u0103 a Bunilor \u015fi Str\u0103bunilor, a Mo\u015filor \u015fi Str\u0103mo\u015filor, ca o permanent\u0103 Na\u015ftere-rena\u015ftere a Neamului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eStau str\u0103bunii no\u015ftri la ferestre privind colind\u0103torii \u015fi ascult\u00e2nd, cutremura\u0163i, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic \u015fi neajutorat, culcat pe f\u00e2n \u00een st\u00e2na baciului Cr\u0103ciun, binecuv\u00e2nt\u00e2nd cu m\u00e2ini micu\u0163e albastrele galaxii ie\u015fite din g\u00e2ndurile Marelui Creator, Pantocratorul des\u0103v\u00e2r\u015fitelor frumuse\u0163i celeste.\u201d<\/em> (Preot Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cuget\u0103ri morale despre via\u0163a de toate zilele. <\/em>Trinitas, Ia\u015fi-2008, p. 251)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Cerul \u015fi P\u0103m\u00e2ntul se \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, se contopesc \u00eentr-un fior dalb f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Nu mai sunt nop\u0163i. Sunt doar Zile senine. Zile care z\u00e2mbesc. Zile care sur\u00e2d. Zile care c\u00e2nt\u0103.\u00a0 Peste tot se presar\u0103 Petice de cer. \u0162\u0103ranii rom\u00e2ni \u00a0sar cu plugul s\u0103 le are.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din Holda lor, ei vor da tuturor dup\u0103 merit, dup\u0103 credin\u0163\u0103, dup\u0103 dreptate, dup\u0103 Adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0A\u015fa sunt ei z\u0103misli\u0163i: din Dor, din Dar, din Libertate, D\u0103ruind, dob\u00e2ndind Omenie.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Se spune c\u0103 Marama Maicii Domnului e \u0163esut\u0103 din Iia libert\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor, de a-i cumineca pe to\u0163i Rom\u00e2nii, Frumuse\u0163ii Adev\u0103rului absolut-Iisus Hristos, Sublimul Pantocrator.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u015ei se mai spune c\u0103 to\u0163i Magii erau Banii Crai<\/strong>, care \u015fi-au rev\u0103rsau prinosul de Daruri regale Dragului lor \u00cemp\u0103rat.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen toate satele rom\u00e2ne, uli\u0163ele sunt pline de alb, de colinde, de nectarul amintirilor sublime.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Totul pare un gherghef de vis\u0103ri, un \u015ftergar de reg\u0103siri, o alti\u0163\u0103 brodat\u0103 cu multe \u00eempliniri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eL\u00e2ng\u0103 iesle, divina mam\u0103-fecioar\u0103, pe tulpina ei de vis. \u00cengenunche de fericirea de a fi dat p\u0103m\u00e2ntului Logosul divin \u00een trup\u015for de F\u0103t-Frumos. C\u0103tre intrare, lumina\u0163i \u015fi pe din\u0103untru de c\u0103tre luceaf\u0103r, magii c\u0103l\u0103tori revars\u0103 darurile p\u0103m\u00e2ntului la picioarele Pruncului. Luceaf\u0103rul c\u0103l\u0103tor aprinde candela credin\u0163ei deasupra pe\u015fterii din Betleem \u015fi lumineaz\u0103 drumul \u00een spa\u0163iul celor o mie de galaxii.\u201d <\/em>(Preot Dimitrie Bejan, op. cit., ibid.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa cum Bunul Dumnezeu \u0163ese Hlamida din marea Sa bucurie pentru a g\u0103ti p\u0103m\u00e2ntul, preg\u0103tind Corala angelic\u0103 pentru a concerta al\u0103turi de Colind\u0103torii cre\u015ftini, tot astfel cre\u015ftinul cu mic, cu mare \u00ee\u015fi primene\u015fte sufletul pentru a-L \u00eent\u00e2mpina pe M\u00e2ntuitorul lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeul Cerului-Fiul este Cel care ia Trup \u015fi se na\u015fte din Fecioara Maria ca OM absolut al p\u0103m\u00e2ntului. Primii care sunt onora\u0163i de Na\u015fterea cea Sf\u00e2nt\u0103 sunt p\u0103storii \u015fi natura, simplitatea<\/strong> \u015fi frumosul<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 p\u0103stori \u015fi natur\u0103, urmeaz\u0103 Magii, Solii neamurilor, primii care preg\u0103tesc Calea pentru Apostolii Domnului, ce vor deschide poarta omenirii pentru a p\u0103trunde Evanghelia Iubirii-dumnezeie\u015fti a Cre\u015ftinismului ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fa\u0163\u0103 de cele dou\u0103 categorii care au asistat la Na\u015fterea Domnului s-a mai al\u0103turat o grupare aparte, cu un statut al urii, al minciunii, al invidiei, al calomniei, al denigr\u0103rii, al violen\u0163ei, al v\u00e2nz\u0103rii, al tr\u0103d\u0103rii, al crimei: saducheii \u015fi fariseii-mai marii iudeilor al\u0103turi de regalul criminal Irod, c\u0103rora li s-au mai ad\u0103ugat: Irodiada, Salomeea, Iuda \u015fi ceilal\u0163i…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Paradoxal, ca un arc peste timp aceste trei categorii au persistat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noatre:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –natura<\/strong> pe care o \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 Dumnezeu \u015fi p\u0103storii<\/strong> care, sunt substitui\u0163i de \u0163\u0103ranii din popor, simpli, cumin\u0163i, cura\u0163i, frumo\u015fi, cu datina \u00een s\u00e2nge \u015fi cu dragostea de Hristos \u00een suflet;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –magii<\/strong> sunt \u015fi ei \u00eenlocui\u0163i cu oamenii de cultur\u0103 ortodox\u0103, intelectuali, na\u0163ionali\u015ftii-cre\u015ftini;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –saducheii<\/strong>, fariseii<\/strong>, irozii<\/strong>, irodiadele<\/strong>, salomeele<\/strong> \u015fi iudele<\/strong> au r\u0103mas aceea\u015fi: descenden\u0163ii celor de atunci care, de\u015fi \u015fi-au schimbat de-a lungul timpului ve\u015fmintele g\u00e2ndirii: gnostici, eretici, schismatici, sioni\u015fti, sectari, crucia\u0163i, \u00a0talmudi\u015fti, pseudo-filosofi, umani\u015fti, ilumini\u015fti, mafio\u0163i, marxi\u015fti, anarhi\u015fti, nihili\u015fti, neosectari, liberali\u015fti, sociali\u015fti, fasci\u015fti, hitleri\u015fti, comuni\u015fti, ala sodoma <\/em>\u015fi gomora, <\/em>umanitari\u015fti, globali\u015fti, ecumenici\u015fti etc., to\u0163i sunt instructori, pedagogi, mercenari \u015fi c\u0103l\u0103i ai haosului, \u00eenvr\u0103jbirii, violen\u0163ei, violului, dezinform\u0103rii, manipul\u0103rii, denigr\u0103rii, minciunei, urii, prigonirii, persecu\u0163iilor, crimei de stat sau particulare, crimei religioase ori na\u0163ionaliste etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna \u00eens\u0103, M\u0103ria Sa Poporul dacorom\u00e2n a s\u0103l\u0103\u015fuit \u015fi a convie\u0163uit cu alte etnii, dar a domnit suveran \u00een vastul s\u0103u imperiu prin omenia \u015fi cump\u0103tarea sa cre\u015ftin\u0103 caracteristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0Aproape pe toate canalele TV ni se repet\u0103 nou\u0103 rom\u00e2nilor\u00a0 s\u0103 fim mereu genero\u015fi…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omenia la poporul rom\u00e2n este specific\u0103 boieriei sale dacice nemuritoare. Nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 poate fi cineva mai nimerit a vorbi despre boieria poporului rom\u00e2n dec\u00e2t boierul-principe Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Monahul Nicolae Steinhardt se situeaz\u0103 cu mult deasupra cona\u0163ionalului s\u0103u Kant, care r\u0103m\u00e2n\u00e2nd evreu ra\u0163ionalist, nu a spus: C\u00e2t de minunat este Dumnezeu \u015fi Crea\u0163ia Sa!<\/em><\/strong>, <\/em>ci: <<Dou\u0103 lucruri mi-au umplut sufletul de admira\u0163ie: cerul \u00eenstelat \u015fi con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 din mine<\/strong>.>><\/em> (Critica ra\u0163iunii practice, <\/em>trad. D.C. Amz\u0103r \u015fi R. Vi\u015fan. Bucure\u015fti-1934, p. 145) <\/strong><\/p>\n

\u00a0 Astfel, <\/strong>dup\u0103 ce s-a convertit, Monahul Nicolae Steinhardt, \u00ee\u015fi \u00eeng\u0103duia ca pe o \u00eendr\u0103znire s\u0103 se numeasc\u0103 pe jum\u0103tate rom\u00e2n, <\/em>exclam\u00e2nd c\u0103 dou\u0103 lucruri l-au fascinat \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103:,, Boieria lui Hristos <\/strong>\u015fi Boieria poporului rom\u00e2n!,,<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Continu\u00e2nd firul modera\u0163iunii noastre na\u0163ionale, acela\u015fi savant colosal Rom\u00e2n, Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu<\/strong> adaug\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<S\u0103 descrim acuma purtarea aceleia\u015fi generoase opince ardelene fa\u0163\u0103 cu o alt\u0103 specie de ap\u0103s\u0103tori locali, mai fini, mai perfizi, mai periculo\u015fi dec\u00e2t brutalul fiu al lui Attila, anume sa\u015fii. <\/span><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceva mai nainte de anul 1366 o nou\u0103 colonie s\u0103seasc\u0103 veni a se a\u015feza \u00een vecin\u0103tatea satului rom\u00e2nesc S\u00e2n-Petru <\/strong>din circonscrip\u0163iunea ora\u015fului Bistri\u0163a. \u00cencetul cu \u00eencetul, veneticii se apucar\u0103 a uzurpa din teritoriul \u015fi din p\u0103durea rom\u00e2nilor, ceea ce ocazion\u0103 \u00een fine un proces \u00eentre ambele p\u0103r\u0163i denaintea autorit\u0103\u0163ilor din Bistri\u0163a, cari, de\u015fi compuse numai din nem\u0163i, totu\u015fi, \u00eentr-un paroxism de justi\u0163ie, deter\u0103 dreptate satului S\u00e2n-Petru contra preten\u0163iunilor coloniei s\u0103se\u015fti. Astfel, victoria r\u0103mas\u0103 \u00een partea rom\u00e2nilor, care n-ar fi avut alta de f\u0103cut, dup\u0103 cursul ordinar al lucrurilor omene\u015fti, dec\u00e2t a se \u00eentoarce acas\u0103 bucur\u00e2ndu-se de izb\u00e2nd\u0103 \u015fi l\u0103ud\u00e2ndu-se c\u0103 au p\u0103\u0163it-o sa\u015fii. Nu a\u015fa a f\u0103cut bunul popor rom\u00e2nesc din satul S\u00e2n-Petru. Mul\u0163\u0103mi\u0163i de a-\u015fi fi asicurat proprietatea lor cea str\u0103mo\u015feasc\u0103, rom\u00e2nii se \u00eembl\u00e2nzir\u0103 deodat\u0103, le p\u0103ru r\u0103u de nevoia bie\u0163ilor nem\u0163i, \u015fi iat\u0103 c\u0103 b\u0103tr\u00e2nii satului, seniore Blaccorum<\/strong>, abordeaz\u0103 tribunalul cu o naivitate \u00een adev\u0103r patriarcal\u0103 \u015fi declar\u0103 c\u0103 de acum \u00eenainte ei uit\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire cearta lor cu sa\u015fii \u015fi drept dovad\u0103 le acord\u0103 dreptul de a lua din p\u0103durea rom\u00e2nilor toat\u0103 lemn\u0103ria, c\u00e2t\u0103 le va trebui, pentru cl\u0103direa templului \u015fi a celorlalte edificii din noua lor colonie.\u201d <\/em>( cf. Sextil Pu\u015fcariu, Diserta\u0163iunea despre \u00eemp\u0103r\u0163irea Ardealului, <\/em>p. 20)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorba filosofului Bernard Le Bovier de Fontenelle (1657-1757), (cred c\u0103 se referea numai la celebrul rom\u00e2na\u015f n.a.): Este bun acel om care nu \u015ftie a \u00een\u015fela dec\u00e2t numai pe sine \u00eensu\u015fi.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePe la 1529, \u00een epoca ilustrului domn moldovenesc Petru Rare\u015f<\/strong>, sus\u0163inu\u0163i prin \u00eendemnul \u015fi prin ajutoarele acestui mare principe, dinaintea c\u0103ruia tremureau deopotriv\u0103 ungurii, sa\u015fii, polonii \u015fi p\u00e2n\u0103 \u015fi Poarta Otoman\u0103, \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni din Ardeal se constituir\u0103 \u00eentr-un fel de revolt\u0103 permaninte contra maghiarilor \u015fi contra nem\u0163ilor. Petru von Ruppe<\/strong>, stare\u0163ul de atunci al unei monastiri catolice de la Cluj, pl\u00e2ng\u00e2ndu-se de jalnica situa\u0163iune general\u0103 a Transilvaniei \u015fi povestind despre trei irup\u0163iuni succesive ale \u0163\u0103r\u0103nimii rom\u00e2ne \u00een interiorul s\u00e2ntului loca\u015f, adaug\u0103 c\u0103: <<de\u015fi inten\u0163iunea revoltan\u0163ilor era de a face tot r\u0103ul ce le sta \u00een putin\u0163\u0103, totu\u015fi, \u00eembl\u00e2nzi\u0163i prin vorbele bune ale c\u0103lug\u0103rilor, ei s-au retras \u00een lini\u015fte, f\u0103r\u0103 a fi comis cea mai mic\u0103 violin\u0163\u0103.>><\/strong><\/em> (Fabricius, \u00een Archiv des Vereins, <\/em>N.F., t.5, p. 27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIat\u0103 caracterul cel excep\u0163ional, cel propriu, cel f\u0103r\u0103 asemene al rom\u00e2nului. \u00cel vezi cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eentr-un moment de teroare revolu\u0163ionar\u0103, c\u00e2nd \u00eensu\u015fi cerul se pare m\u00e2njit de s\u00e2nge; \u00eel vezi \u00een fa\u0163a unui du\u015fman dezarmat, care cu o zi mai nainte \u00eel tortura cu o voluptate diabolic\u0103, b\u0103t\u00e2ndu-\u015fi joc de durere \u015fi de omenire; \u00eel vezi setos de r\u0103zbunare, orbit de suvenirea trecutului, gata de a \u00eempl\u00e2nta ucig\u0103toarea unealt\u0103 \u00een pieptul vr\u0103jma\u015fului; dar asculta\u0163i… o rug\u0103minte, o vorb\u0103, un cuv\u00e2nt dulce r\u0103sun\u0103 din gura inamicului cel umilit \u015fi \u00eengenuncheat; aceasta ajunge; bra\u0163ul rom\u00e2nului se opre\u015fte, inima-i se moaie, fruntea-i se descre\u0163e\u015fte, el iart\u0103!!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei pe cine oare iart\u0103? Pe vreun cavaler, care s\u0103-i \u0163in\u0103 seam\u0103 de acest act de \u00eenalt\u0103 generozitate? Nu! Rom\u00e2nul iart\u0103 pe acel ungur nedegro\u015fat \u00eenc\u0103 dup\u0103 zeci secli petrecu\u0163i \u00een Europa \u015fi care, chiar \u00een momentul iert\u0103rii, mediteaz\u0103 deja noi chinuri \u015fi mai grozave, imagineaz\u0103 noi lan\u0163uri \u015fi mai grele, inventeaz\u0103 noi biciuri \u015fi mai ferecate, pentru zdrumecarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre! Rom\u00e2nul iart\u0103 pe acel sas care cu o or\u0103 mai t\u00e2rziu va re\u00eencepe cu o nou\u0103 energie vecinicul s\u0103u rol de spion al maghiarului, de calomniator al neamului rom\u00e2nesc, de o lipitoare ce suge at\u00e2t de pe nesim\u0163ite \u00eenc\u00e2t numai gr\u0103simea-i cea at\u00e2rnat\u0103 \u00een jos arat\u0103 c\u0103 a supt \u015fi probeaz\u0103 cum a supt<\/span>!\u00a0 Iat\u0103 pe cine iart\u0103 rom\u00e2nul!\u201d<\/em>(B.P. Ha\u015fdeu, IV. Publicistica politic\u0103…<\/em>op. cit., p.220-221)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De Sus, din Iatacul \u00eenalt de Alcazar \u015fi de undeva din piepturile sidefii din ad\u00e2nc, g\u00e2ndurile suferinzilor din temni\u0163e se topesc \u00een scutecele de nea ori de stele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu e o lume de vis. Sunt Oameni cura\u0163i \u00eengenunchia\u0163i \u015fi purifica\u0163i \u00een ruga lor de foc, sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu sunt Magii-Cr\u0103i\u015fori… Ei au plecat de mult, dar n-au mai ajuns, nici \u00eenc\u0103rca\u0163i cu daruri, nici \u00eenc\u0103rca\u0163i cu chiciur\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de negura str\u0103vezie a zorilor, peste biciuiala Criv\u0103\u0163ului \u00ee\u015fi \u00eenal\u0163\u0103 frun\u0163ile, Crinii aceia pl\u0103p\u00e2nzi \u015fi r\u0103s\u0103ri\u0163i printre miile de z\u0103brele reci \u015fi sinistre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neaua era \u015fi atunci, dar parc\u0103 mai pu\u0163in\u0103. \u00cen locul ur\u0103rilor se auzeu sud\u0103lmile gardienilor \u00eenso\u0163ite de \u0163ip\u0103tul cucuvelelor \u015fi de cronc\u0103nitul corbilor \u00eenfometa\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Colindele se cerneau mai rar. Mai des se cerneau sufletele \u015fi trupurile lor at\u00e2t de chinuite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vie\u0163ile la to\u0163i cei dinl\u0103untru \u015fi la to\u0163i cei de-acas\u0103 le erau furate, le erau interzise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din mantia de argint a Lunii se picurau anii mul\u0163i \u015fi grei de \u00eenchisoare, at\u00e2t de genero\u015fi <\/em>da\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103storii nu mai erau, iar turma sta \u00eencremenit\u0103 \u00een s\u00e2rmele coco\u0163ate pe trei r\u00e2nduri ghimpate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a cre\u015ftin\u0103 mai g\u00e2lg\u00e2ia pe undeva, pe sub pl\u00e2nsul \u00een\u0103bu\u015fit al Gliei \u00eenro\u015fite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sur\u00e2sul \u00eencremenea \u015fi el pr\u0103v\u0103lit peste lan\u0163urile care mu\u015fcau h\u0103mesite din gleznele uscate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deseori rugile \u00eentemni\u0163a\u0163ilor cre\u015ftini erau \u00een\u0103bu\u015fite de z\u0103ng\u0103nitul ateu al c\u0103tu\u015felor reci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iertarea pentru c\u0103l\u0103i se ridica t\u0103m\u00e2ie de pe trupurile fr\u00e2nte ale celor mereu tortura\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lacrimi de foc umezeau duios \u015fi deseori obrazii aprin\u015fi ai Mo\u015fului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fierbin\u0163eala emo\u0163iei ardea sc\u00e2ncetul \u00eenf\u0103\u015fat \u00een lumin\u0103 al Pruncului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2inile Maicii Domnului se fr\u0103m\u00e2ntau neputincioase sub \u015fuvoiul podidirile arz\u00e2nde.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suspinurile Sfin\u0163ilor se posterneau \u00een lic\u0103ririle de jar ale rugilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cerurile \u00eens\u0103, preg\u0103teau \u00een tain\u0103 t\u0103m\u0103duirea p\u0103m\u00e2ntului…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTot mai arde cerul sus-\/ ziurel de ziu\u0103-\/ peste ieslea lui Iisus-\/ ziurel de ziu\u0103-\/\/ Vitleeme, col\u0163 de rai,\/-ziurel de ziu\u0103-\/ \u00eengeri palizi \u00eenc\u0103 ai?\/- ziurel de ziu\u0103-\/\/ Alb \u015fi fraged Vitleem,\/-ziurel de ziu\u0103-\/ \u00een ce vis s\u0103 te mai chem?\/-ziurel de ziu\u0103-\/\/ Steaua sf\u00e2nt\u0103 de Cr\u0103ciun\/ -ziurel de ziu\u0103-\/ din ce praf s-o mai adun?\/-ziurel de ziu\u0103-\/\/ Lacrimi mari pe cer s-aprind,\/ -ziurel de ziu\u0103-\/ prin triste\u0163i de foc colind\/-ziurel de ziu\u0103-\/\/ Pentru-ns\u00e2ngeratul mag\/- ziurel de ziu\u0103-\/ pune, Doamne, spini pe prag\/- ziurel de ziu\u0103-\/\/ \u015fi acoper\u0103 cu lut\/-ziurel de ziu\u0103-\/ Vitleemul meu pierdut\/- ziurel de ziu\u0103-.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Gyr, Ziurel de ziu\u0103<\/em>) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 ,, Sf\u00e2nt\u0103 Maic\u0103, Sf\u00e2nt Copil,\/ dulce Tain\u0103 Sf\u00e2nt\u0103,\/ sufletul plec\u00e2ndu-mi-l,\/ gura mea v\u0103 c\u00e2nt\u0103:\/\/ Fiu Frumos \u015fi Sf\u00e2nt, Maic\u0103 Preacurat\u0103,\/ ceruri \u015fi p\u0103m\u00e2nt\/ pream\u0103resc c\u00e2nt\u00e2nd\/ Taina minunat\u0103.\/\/ \u00cenf\u0103\u015fat \u00een scuteca\u015f\/ de inu\u0163 sub\u0163ire,\/ vine Sf\u00e2ntul Copila\u015f,\/ Miel pentru jertfire.\/\/ \u00cen gr\u0103jdu\u0163 cu mielu\u015fei,\/ p\u0103stora\u015fi de st\u00e2n\u0103\/ dar c\u0103ldu\u0163 I-aduc \u015fi ei,\/ cojocel de l\u00e2n\u0103.\/\/ Dulce Copila\u015f Ceresc\/ \u015fi M\u0103icu\u0163\u0103 bun\u0103,\/ ceruri \u015fi p\u0103m\u00e2nt privesc\/ Taina \u00eempreun\u0103.\/\/ Noi cu \u00eengerii venim\/ \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd osane\/ \u015fi din coruri \u00eempletim\/ dragostei coroane.,, <\/strong>\u00a0(Traian Dorz, Minune \u015fi Tain\u0103-imne, colinde, c\u00e2ntece \u015fi pl\u00e2ngeri cu Maica Domnului.<\/em> Ed. Oastea Domnului<\/em>, Sibiu-2006)<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163iile noastre spirituale pelasgo-traco-geto-dace, precum \u015fi \u00een cele cre\u015ftine dacorom\u00e2ne se confirm\u0103 adev\u0103rul c\u0103 Glia dacorom\u00e2n\u0103 este \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 a Maicii Domnului, respectiv a M\u00e2ntuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultul protodac s-a \u00eempletit cu cultul ortodox al Sfintei Fecioare Maria, care la r\u00e2ndu-i ca Fiic\u0103 Pream\u0103rit\u0103 este \u00een mod expres Protectoarea \u015fi Izb\u0103vitoarea Nemului dac nemuritor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate frumuse\u0163ile Cerurilor, lumea dumnezeiasc\u0103-Sf\u00e2nta Treime, Aleasa Tat\u0103lui, Psaltirea Fiului \u015fi Mireasa Duhului, cu Harul \u015fi Iubirea Lor, cu Lumina \u015fi Pronia Lor, cu Graiul, cu Cuv\u00e2ntul, cu \u00eemplinirea Armoniei Lor divine \u015fi lumea angelic\u0103,\u00a0 cu slujirea \u015fi c\u00e2ntarea, cea mai presus de \u00eenc\u00e2ntare, au adus prinosul dragostei Lor pentru Fiica cea mai frumoas\u0103 a Cosmosului creat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate frumuse\u0163ile P\u0103m\u00e2ntului, de la necuv\u00e2nt\u0103toare la cuv\u00e2nt\u0103toare, de la lucruri la fiin\u0163e, de la toate st\u0103rile fire\u015fti, la toate mi\u015fc\u0103rile mirifice miraculoase, de la flori la miresme, de la adiere la fior, de la f\u00e2lf\u00e2iri \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103ri, de la sur\u00e2s la \u00eenc\u00e2ntare, de la rug\u0103 la \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare, de la Dor la Iubire au pream\u0103rit-o pe cea Aleas\u0103 de Dumnezeu pentru Na\u015fterea Fiului lui Dumnezeu-M\u00e2ntuitorul lumii \u015fi pentru rena\u015fterea\u00a0 spiritual\u0103 \u015fi mistic\u0103 a Omenirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar cel mai mult\u00a0 de pe p\u0103m\u00e2nt au iubit-o \u015fi o iubesc Dacii Ei liberi \u015fi nemuritori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf. Roman Melodul o binecuv\u00e2nt\u0103: \u201eFecioara, ast\u0103zi, pe Cel mai presus de fiin\u0163\u0103 na\u015fte \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, pe\u015ftera, Celui neapropiat aduce: \u00cengerii cu p\u0103storii slavoslovesc \u015fi magii cu steau c\u0103l\u0103toresc. C\u0103 pentru noi S-a n\u0103scut Prunc t\u00e2n\u0103r, Dumnezeu cel mai \u00eenainte de veci.<\/em>\u201d(Minei)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf. Andrei Criteanul o sl\u0103ve\u015fte: ,,Despre Tine, O, Marie, to\u0163i cei insufla\u0163i de Duhul c\u00e2nt\u0103. Nic\u0103ieri nu te po\u0163i uita \u00een Sf. Scriptur\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti vreo trimitere la Fecioara: Bucur\u0103-te, Mijlocitoare a Legii \u015fi a harului, pecete a Vechiului \u015fi Noului Testament, cu adev\u0103rat \u00eemplinitoare a tuturor profe\u0163iilor, a adev\u0103rului Scripturilor insuflate de Dumnezeu, ceea ce e\u015fti carte vie \u015fi preacurat\u0103 a lui Dumnezeu-Cuv\u00e2ntul, \u00een care, f\u0103r\u0103 de glas sau scriere, El se cite\u015fte \u00een fiece zi<\/em>.,, (In Dorm., Omilia a IV-a, \u00een: P.G. 97, 865A)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf. Grigore Palama o pream\u0103re\u015fte: \u201eToat\u0103 Scriptura cea insuflat\u0103 de Dumnezeu\u00a0 a fost scris\u0103 pentru Fecioara, care L-a adus pe lume pe Dumnezeu cel \u00eentrupat<\/em>.\u201d<\/p>\n

Sf. Ioan Damaschinul o supravenereaz\u0103: ,,P\u00e2ntecele sf\u00e2nt a purtat pe Cuv\u00e2ntul cel \u00eenchipuit c\u00e2ndva \u00een rugul ce ardea \u015fi nu se mistuia…Acum Dumnezeu cel curat, ca un prunc sf\u00e2nt, deschiz\u00e2nd p\u00e2ntecele celei curate, Lui\u015fi ca Dumnezeu Se aduce<\/em>.,, (Michael O\u2019 Carroll, C.S. Sp., comp. and ed., Theotokos 3rd ed. Wilmington, DE: Michael Glazier, Inc., 1988, 162)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul Dacorom\u00e2nilor, Mihail Eminescu o ador\u0103: Cr\u0103ias\u0103 aleg\u00e2ndu-te,\/ \u00cengenunchiem rug\u00e2ndu-te,\/ \u00cenal\u0163\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie\/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie;\/ Fii scut de \u00eent\u0103rire\/ \u015ei zid de m\u00e2ntuire, Privirea-\u0163i adorat\u0103\/ Asupr\u0103-ne coboar\u0103,\/ O, Maic\u0103 prea curat\u0103\/ \u015ei pururea Fecioar\u0103, Marie<\/em>! (Irina Nicolaescu\/ Sergiu I. Nicolaescu, Rug\u0103ciunile poe\u0163ilor.Paralela 45)<\/p>\n

,, \u00cen noaptea rece-a pe\u0219terii boltite,\/coconul mic e R\u0103s\u0103rit de Soare.,,\/Sub v\u0103l de raze tainic \u00eempletite\/\u00ce\u0219i mi\u0219c\u0103-ncet m\u00e2nu\u021bele de floare<\/em>.\/\/,,( Monahia Teodosia La\u021bcu – \u021aie, Doamne, \u00ee\u021bi voi c\u00e2nta.- Ed. Doxologia, Ia\u0219i, 2013)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Una dintre pu\u0163inele compozi\u0163ii imnografice anonime din slujba de la Na\u015fterea Domnului este troparul: \u201eNa\u015fterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, r\u0103s\u0103rit-a lumii Lumina cuno\u015ftin\u0163ei; c\u0103 \u00eentru d\u00e2nsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 se \u00eenchine \u0162ie, Soarelui Drept\u0103\u0163ii, \u015fi s\u0103 Te cunoasc\u0103 pe Tine, R\u0103s\u0103ritul cel de Sus, Doamne, slav\u0103 \u0162ie!,,<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0Slav\u0103 Sf\u00e2ntului Prunc \u0219i Fecioarei Mam\u0103 !<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 S\u0103rb\u0103tori cu mari bucurii \u015fi divine emo\u0163ii tuturor prietenilor mei dragi!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru mul\u0163i ani ferici\u0163i \u015fi binecuv\u00e2nta\u0163i!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centru o Dacie a Rom\u00e2nilor Unit\u0103!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

(Brusturi-Neam\u021b -18.12.2016 \u2013 Sf\u00e2ntul Daniil Sihastrul )<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cin\u0103 \u00a0 \u00a0 Albul de nea se scutur\u0103, se las\u0103 peste lini\u015ftea paradisului din [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28266","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28266"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28266\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28269,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28266\/revisions\/28269"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}