{"id":28304,"date":"2016-12-21T16:16:42","date_gmt":"2016-12-21T16:16:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28304"},"modified":"2016-12-21T16:55:29","modified_gmt":"2016-12-21T16:55:29","slug":"pr-stavr-radu-botis-nasterea-si-copilaria-lui-iisus-hristos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/12\/21\/pr-stavr-radu-botis-nasterea-si-copilaria-lui-iisus-hristos\/","title":{"rendered":"Pr.stavr.Radu Boti\u0219: Na\u015fterea \u015fi copil\u0103ria lui Iisus Hristos"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>Na\u015fterea \u015fi copil\u0103ria lui Iisus Hristos<\/strong><\/span><\/p>\n

Ca Om adev\u0103rat, Iisus a avut o biografie. Dar cum evangheli\u015ftii nu \u00eencearc\u0103 nicidecum s\u0103 fac\u0103 vreo separa\u0163ie \u00eentre Iisus \u015fi Hristos, \u00eentre Om \u015fi Dumnezeu, ei se arat\u0103 doar foarte pu\u0163in preocupa\u0163i de ideea stabilirii unei cronologii precise a vie\u0163ii Fiului lui Dumnezeu \u00eentrupat.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, dac\u0103 data mor\u0163ii pe Cruce a Domnului poate fi stabilit\u0103 cu destul\u0103 exactitate, 7 aprilie (14 nisan, dup\u0103 calendarul iudaic), anul 30 al erei cre\u015ftine, nu se poate spune acela\u015fi lucru \u015fi despre data na\u015fterii Sale, \u00een privin\u0163a c\u0103reia aproxima\u0163ia este cel pu\u0163in 3 ani 1<\/sup><\/a>6<\/sup>.<\/p>\n

Nepotrivirea provine dintr-o eroare s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de c\u0103lug\u0103rul de origine dobrogean\u0103 Dionisie, numit \u201ecel Mic\u201d, atunci c\u00e2nd, \u00een anul 531, a calculat era cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

15 <\/sup>Armand Puig, op. cit<\/em>., p. 144.<\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

16 <\/sup>Vasile Mihoc; Daniel Mihoc; Ioan Mihoc, op. cit.<\/em>, p. 104.<\/p>\n<\/div>\n

<\/a>Crez\u00e2nd c\u0103 M\u00e2ntuitorul a tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt numai 30 de ani, Dionisie a fixat \u00eenceputul erei cre\u015ftine la anul 754 de la \u00eentemeierea Romei, dar \u00eens\u0103 Domnul a tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt mai mult de 30 de ani.<\/p>\n

Cele doua mari \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een jurul c\u0103rora se afl\u0103 cheia de bolt\u0103 a credin\u0163ei cre\u015ftine sunt: c\u0103derea \u00een p\u0103cat \u015fi r\u0103scump\u0103rarea. Tain\u0103 a fost \u00eenceputul lucrurilor la facerea lumii, tain\u0103 a fost \u015fi r\u0103scump\u0103rarea, ea f\u0103c\u00e2ndu-se prin \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria la \u201eplinirea vremii\u201d. Prorocii au vorbit despre ea \u015fi spusele lor s-au \u00eemplinit \u00eentocmai, toate. Ele au p\u0103strat credin\u0163a \u00eentr-un singur Dumnezeu, fiind adev\u0103ratele fulgere ale adev\u0103rului \u015fi lumin\u00e2nd calea spre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia harului. R\u0103scump\u0103rarea a fost determinat\u0103 \u00een timp \u015fi spa\u0163iu \u015fi ar\u0103tat\u0103 prin anumite semne prin a fi recunoscut\u0103 de to\u0163i 1<\/sup><\/a>7<\/sup>.<\/p>\n

Proorocirile <\/strong>Vechiului A\u015fez\u0103m\u00e2nt deveneau,<\/strong> <\/strong>r\u00e2nd pe r\u00e2nd, adev\u0103r \u015fi certitudine. <\/strong>Timpul \u015fi locul <\/strong>na\u015fterii M\u00e2ntuitorului f\u0103g\u0103duit erau cele de care vorbiser\u0103 proorocii iar am\u0103nuntele privind via\u0163a, moartea \u015fi \u00eenvierea lui Iisus se vor \u00eemplini \u00eentocmai. Dumnezeiasca solie a arhanghelului Gavril \u00eensp\u0103im\u00e2ntase pe Fecioara Maria care s-a cutremurat \u015fi, smerit\u0103, a acceptat taina, cu adev\u0103rat mare pentru \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate 1<\/sup><\/a>8<\/sup>.<\/p>\n

M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos S-a n\u0103scut, \u00een istorie, la plinirea vremii (Galateni 4,4), din dragostea lui Dumnezeu Tat\u0103l (Ioan 3, 16) din nevoia de m\u00e2ntuire a omului (Romani 5,8-16) \u015fi pentru ca lumea care prin p\u0103cat pierduse comuniunea primordial\u0103 cu Dumnezeu, s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103, ridicat\u0103 din c\u0103dere, a\u015fezat\u0103 din nou \u00een via\u0163a<\/p>\n

 <\/p>\n

17 <\/sup>Emanuel Cop\u0103ceanu, op. cit<\/em>., p. 3.<\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

18 <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 4. <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

<\/a>haric\u0103, \u00een care omul s\u0103 fie \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103, \u015fi un dialog ne\u00eencetat cu Dumnezeu (Romani 5,18; I Corinteni 15, 22).<\/p>\n

 <\/p>\n

Din Sfintele Evanghelii cunoa\u015ftem c\u0103 <\/strong>M\u00e2ntuitorul S-<\/strong>a n\u0103scut \u00een timpul regelui Irod cel<\/strong> Mare (Matei 2, 1; Luca 1, 5), \u00een cel de-al 23-lea an al <\/strong>domniei \u00eemp\u0103rat<\/strong>ului roman Octavianus Augustus<\/strong> Caius Iulius Caesar, \u00een al 749<\/strong>-lea an de la \u00eentemeierea<\/strong> Romei, cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte de anul \u00eent\u00e2i al erei noastre, er\u0103 pe care toate popoarele civilizate o socotesc din ziua \u00een care El S<\/strong>–<\/strong>a n\u0103scut <\/strong>\u00a0<\/strong>1<\/sup><\/strong><\/a>9<\/sup><\/strong>,<\/strong> <\/strong>pe vremea<\/strong> <\/strong>c\u00e2nd Palestina e<\/strong>ra o provincie roman\u0103, iar Quirinius<\/strong> oc\u00e2rmuia Siria (Luca 2, 1-<\/strong>2), Palestina apar\u0163inea,<\/strong> <\/strong>conform \u00eemp\u0103r\u0163irii teritorial<\/strong>-administrative, de<\/strong> <\/strong>Imperiul Roman.<\/strong><\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii S\u0103i dup\u0103 trup, au fost Iosif \u015fi Maria. Iosif, de loc din Nazaretul Galileii (Ioan 1, 45), fiu natural al lui Iacov (Matei 1, 16), din neamul lui David (Luca 2, 4), era de meserie t\u00e2mplar. Maria, mama Lui, dup\u0103 tradi\u0163ie s-a n\u0103scut din p\u0103rin\u0163ii Ioachim \u015fi Ana \u015fi a fost unicul lor copil,la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. De mic\u0103 \u00eenchinat\u0103 Domnului, a fost l\u0103sat\u0103 la templu, de la v\u00e2rsta de trei ani. Dup\u0103 p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, ea provenea din neamul \u00cemp\u0103r\u0103tesc a lui David 2<\/sup><\/a>0<\/sup>.<\/p>\n

Dup\u0103 Sf\u00e2nta Evanghelie de la Luca (2, 1-2), M\u00e2ntuitorul lumii S-a n\u0103scut pe timpul efectu\u0103rii \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103 a unui recens\u0103m\u00e2nt, poruncit de Cezarul Augustus \u015fi coordonat de Quirinius oc\u00e2rmuitorul Siriei, de care \u0163inea \u015fi regatul lui Irod. Sf\u00e2ntul Luca precizeaz\u0103 c\u0103 acest<\/p>\n

19<\/sup> Ernest Renat, Via\u0163a lui Iisus<\/em>, p. 6, citat din \u015etefan Pomian, \u00centemeietori de religii<\/em>, Baia Mare, Editura Umbria, 1999, p. <\/em>86.<\/p>\n

20<\/sup> \u015etefan Pomian, op. cit<\/em>., p. 87.<\/p>\n

<\/a>recens\u0103m\u00e2nt a fost mijlocul de care s-a servit Providen\u0163a pentru a-i aduce pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria \u015fi pe dreptul<\/p>\n

Iosif din Nazaret la Betleem, unde, potrivit proorociei lui<\/p>\n

Miheea 5, 1, trebuia s\u0103 se nasc\u0103 Hristos.<\/p>\n

Acest recens\u0103m\u00e2nt al Imperiului s-a f\u0103cut, desigur, \u00een vederea unei juste repartiz\u0103ri a impozitelor. Desigur c\u0103 acest recens\u0103m\u00e2nt nu s- a putut realiza deodat\u0103 \u00een toate provinciile Imperiului. F\u0103c\u00e2nd cunoscut\u0103 porunca st\u0103p\u00e2nului de la Roma, Irod, a cerut la r\u00e2ndul s\u0103u, ca supu\u015fi s\u0103i s\u0103 se \u00eenscrie, fiecare \u00een ora\u015ful de ob\u00e2r\u015fie de unde provenea. Referitor la acest fapt Sf\u00e2ntul Evanghelist<\/p>\n

Luca afirm\u0103: \u201e<\/strong>\u015ei s<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>a suit \u015fi Iosif din Galileea, din cetatea<\/em><\/strong> Nazaret \u00een Iudeea \u00een cetatea lui David, care se nume\u015fte Betleem pentru c\u0103 el era din casa \u015fi semin\u0163ia lui David.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 se \u00eenscrie \u00eempreun\u0103 cu Maria cea logodit\u0103 cu el, care era \u00eens\u0103rcinat\u0103<\/em><\/strong>\u201d<\/strong> <\/em><\/strong>(Luca 2, 4-5).<\/p>\n

\u00cemplinind porunca, Iosif a luat \u015fi pe Maria, logodnica lui, c\u0103ci \u015fi ea era din neamul lui David. De la Nazaret la Betleem este o cale de aproape o sut\u0103 cincizeci de kilometri 2<\/sup><\/a>1<\/sup>. C\u00e2nd au ajuns ei in Betleem, un or\u0103\u015fel nu prea mare, era plin de oaspe\u0163i, cet\u0103\u0163eni din Palestina imperiului roman, chema\u0163i de aceea\u015fi porunc\u0103. Cei care au venit \u00eens\u0103 mai devreme, au g\u0103sit ad\u0103post. C\u00e2nd Iosif \u015fi Maria au ajuns la Betleem nu au mai g\u0103sit nici un loc \u015fi a\u015fa ceva, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 s-a petrecut \u015fi cu al\u0163ii. Atunci c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi ei l\u0103ca\u015f s\u0103 \u00eennopteze, au g\u0103sit un staul de vite, \u00een jurul c\u0103ruia erau ni\u015fte p\u0103stori 2<\/sup><\/a>2<\/sup>.<\/p>\n

Staulul se g\u0103sea \u00een partea cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 a ora\u015fului. Din ieslea staulului au f\u0103cut un pat pentru t\u00e2n\u0103ra<\/p>\n

21 <\/sup>Emanuel Cop\u0103ceanu, op. cit<\/em>., p. 4.<\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

22 <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 5. <\/em><\/p>\n

<\/a>Maria. \u201eIar pe c\u00e2nd erau ei acolo s-au \u00eemplinit zilele ca<\/em><\/strong> ea s\u0103 nasc\u0103. \u015ei a n\u0103scut pe Fiul s\u0103u Cel Unul N\u0103scut \u015fi <\/em><\/strong>L-<\/em><\/strong>a \u00eenf\u0103\u015fat \u015fi L<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>a culcat \u00een iesle, c\u0103ci nu era loc pentru<\/em><\/strong> <\/em><\/strong>ei \u00een casa de oaspe\u0163i<\/em><\/strong>\u201d<\/strong> <\/em><\/strong>(Luca 2, 6 -7). Iar \u00eengerul <\/em><\/strong>Domnului, de fa\u0163\u0103 \u015fi el, a gr\u0103it: \u201e<\/strong>Nu v\u0103 teme\u0163i: c\u0103ci iat\u0103<\/em><\/strong> v\u0103 binevestesc vou\u0103 bucurie mare care va fi p<\/em><\/strong>entru tot<\/em><\/strong> poporul. C\u0103ci vi s<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>a n\u0103scut azi M\u00e2ntuitor, Care este Hristos Domnul, \u00een cetatea lui David<\/em><\/strong>\u201d<\/strong> <\/em><\/strong>(Luca 2, 10-11).<\/p>\n

Apoi, s-a v\u0103zut o mul\u0163ime de oaste cereasc\u0103, \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerul, l\u0103ud\u00e2nd pe Dumnezeu \u015fi zic\u00e2nd:<\/p>\n

\u201e<\/strong>Slav\u0103 \u00eentru cei de sus lui Dumnezeu \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt pace,<\/em><\/strong> <\/strong>\u00eentre oameni bun\u0103voire ! <\/em><\/strong>(Luca 2, 14).<\/p>\n

Cuprin\u015fi de spaim\u0103, dar \u015fi de m\u0103re\u0163ia aceasta cu totul neobi\u015fnuit\u0103 la na\u015fterea unei f\u0103pturi, p\u0103storii au \u00eengenuncheat \u015fi \u015fi-au plecat capetele \u00een fa\u0163a Celui Nou N\u0103scut. Na\u015fterea aceasta, cu semnele ei, cu totul neobi\u015fnuite, avea s\u0103 tulbure cu totul ne\u00een\u0163elesele or\u00e2nduirii ale firii noastre. Steaua aceea, care o vor c\u0103uta credincio\u015fii tuturor veacurilor, a ap\u0103rut pe cer nu ca un fenomen obi\u015fnuit, ci ca un semn spre care lumea timpului privea cu nedumerire, dar \u015fi cu n\u0103dejde. Ea a r\u0103mas \u00een istoria lumii, iar cei trei magi nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103-i prelungeasc\u0103 fiin\u0163a peste veac. \u00a023<\/sup><\/a> \u00centre magi \u015fi stea, e greu s\u0103 se mai fac\u0103 deosebire, ci ei vor r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic \u00eempreun\u0103. \u015ei vor r\u0103m\u00e2ne a\u015fa p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor, m\u0103rturii ve\u015fnice ale Na\u015fterii lui Iisus Hristos.<\/p>\n

C\u0103l\u0103uzi\u0163i de stea, magii, de pe l\u00e2ng\u0103 \u0163\u0103rmurile M\u0103rii Caspice, au plecat \u00een c\u0103utarea ei \u015fi au sf\u00e2r\u015fit prin a se \u00eenchina \u015fi ei \u00een fa\u0163a Noului N\u0103scut, aduc\u00e2ndu-i daruri de<\/p>\n

23<\/sup> Ibidem<\/em>, p. 7.<\/p>\n

<\/a>seam\u0103, \u201edaruri \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti\u201d, cum spune evanghelistul. I-au adus aur, smirn\u0103 \u015fi t\u0103m\u00e2ie 2<\/sup><\/a>4<\/sup>.<\/p>\n

Ghicitori \u00een stele \u015fi \u00eencrez\u0103tori prin \u00een\u0163elepciunea omeneasc\u0103, magii s-au \u00eenchinat \u00een fa\u0163a Pruncului din staulul Betleemului, dorind parc\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103, oric\u00e2t de mare ar fi \u00een\u0163elepciunea noastr\u0103, ea nu va putea nicic\u00e2nd dep\u0103\u015fi \u00een\u0163elepciunea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura pe care Noul N\u0103scut o aducea 2<\/sup><\/a>5<\/sup>.<\/p>\n

Iisus Hristos S-a \u00eentrupat \u015fi S -a n\u0103scut din Fecioara Maria, nu dup\u0103 ordinea firii, ci mai presus de fire.<\/p>\n

Conceperea s-a f\u0103cut prin lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, iar prin na\u015ftere nu s-a stricat fecioria Maicii Domnului.<\/p>\n

N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu a fost fecioar\u0103 \u00eenainte de na\u015ftere \u015fi a r\u0103mas fecioar\u0103 \u015fi \u00een timpul na\u015fterii \u015fi dup\u0103 na\u015ftere, pentru totdeauna.<\/p>\n

Despre fecioria Mariei p\u00e2n\u0103 la concep\u0163ie, \u00een timpul acesteia \u015fi la na\u015ftere, m\u0103rturisesc locul de la Isaia 7, 14:<\/p>\n

\u201e<\/strong>Iat\u0103 Fecioara va lua \u00een p\u00e2ntece \u015fi va na\u015fte Fiu, care se<\/em><\/strong> <\/strong>va numi Emanel (Dumnezeu este cu noi)\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie m\u0103rturise\u015fte acela\u015fi adev\u0103r prin vechile simboluri de credin\u0163\u0103, cum este cel din Constitu\u0163iile Apostolice, capitolul 41: \u201eCred \u015fi m\u0103 botez \u00een Domnul Iisus Hristos\u2026 Care, plinindu-se timpul\u2026 S-a \u00eentrupat \u015fi S-a n\u0103scut din Maria, Fecioara cea curat\u0103\u201d. Tot a\u015fa \u00een simbolul niceo-constantinopolitan: \u201e\u2026 S-a \u00eentrupat de la Duhul Sf\u00e2nt \u015fi din Fecioara Maria \u015fi S-a f\u0103cut om\u201d 2<\/sup><\/a>6<\/sup>.<\/p>\n

24<\/sup>Vasile Mihoc; Daniel Mihoc; Ioan Mihoc, op. cit<\/em>., p. 104.<\/p>\n

25\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/sup>Dimitri Merejkovski, Iisus necunoscut<\/em>, Ia\u015fi, Editura Antheros, 1999, p. 110.<\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

26 <\/sup>N. Chi\u0163escu; Isidor Todoran; I. Petreu\u0163\u0103, op. cit.<\/em>, p.19.<\/p>\n

<\/a>\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii despre pururea fecioria N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu a fost accentuat\u0103 \u015fi ap\u0103rat\u0103 \u00eendeosebi \u00eempotriva unor eretici, ca Eunomie, unor apolinari\u015fti, Elvidie, pe urmele c\u0103rora p\u0103\u015fesc ra\u0163ionali\u015fti moderni.<\/p>\n

Obiec\u0163iunile aduse \u00eempotriva pururea fecioriei N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu, anume c\u0103 Scriptura aminte\u015fte de fra\u0163ii Domnului (Matei 3, 46-48) sau locul de la Matei 1, 25: \u201en-a cunoscut-<\/em><\/strong>o pe ea p\u00e2n\u0103 ce n<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>a n\u0103scut pe Fiul<\/em><\/strong> ei cel dint\u00e2i n\u0103scut <\/em><\/strong>\u201d, <\/em><\/strong>precum \u015fi numirea de femeie, dat\u0103 <\/em><\/strong>Mariei n-au nici un temei. C\u0103ci fra\u0163ii Domnului sun rude apropiate ale lui Iisus, dup\u0103 Iosif sau dup\u0103 Maria, \u00een\u0163eles cu care termenul de \u201efrate\u201d se ia adesea \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 (Facere 12, 5; 13, 8; 29, 8). Expresia \u201ep\u00e2n\u0103 ce\u201d, \u00een \u00eentrebuin\u0163area comun\u0103, nu indic\u0103 dec\u00e2t un anumit termen f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 nimic despre ceea ce urmeaz\u0103 sau nedetermin\u00e2nd nimic \u00een privin\u0163a celor ce urmeaz\u0103 dup\u0103 el, ca \u00een Psalmul 109, 1; 122, 2; Facere 28, 15; Regi 15,<\/p>\n

35. 27<\/sup><\/a> Iar numirea de \u201efemeie\u201d nu este \u00eempotriva pururea fecioriei, deoarece prin aceast\u0103 numire nu se indic\u0103 dec\u00e2t genul \u015fi v\u00e2rsta, nu \u015fi vreo alt\u0103 calitate.<\/p>\n

Adev\u0103rul despre pururi fecioria Maicii Domnului se impune plec\u00e2nd de la persoana lui Iisus, a dreptului Iosif \u015fi a Fecioarei Maria. Nu se poate cugeta c\u0103 Iisus \u015fi-ar fi ales ca mam\u0103 pe cineva care, dup\u0103 ce L-a n\u0103scut \u00een chip supranatural, nu s -ar fi p\u0103strat curat\u0103, este cu neputin\u0163\u0103, apoi, ca un b\u0103rbat drept ca Iosif, dup\u0103 ce a fost martor al fecioriei Mariei \u015fi al na\u015fterii supranaturale a M\u00e2ntuitorului, s\u0103 nu fi p\u0103strat cu sfin\u0163enie fecioria Maicii Domnului. Iar din partea N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu,<\/p>\n

27<\/sup> Armand Puig, op. cit.<\/em>, p. 165.<\/p>\n

<\/a>pururea fecioria rezult\u0103 cu necesitate din situa\u0163ia ei cu totul excep\u0163ional\u0103 \u015fi anume aceea de imposibilitate a fi admis leg\u0103tura cu b\u0103rbat, ea care a n\u0103scut pe Dumnezeu \u015fi care a cunoscut minunea din experien\u0163a celor care au urmat.<\/p>\n

\u00cen noaptea na\u015fterii Domnului, firea \u00eentreag\u0103, <\/strong>s-<\/strong>a cutremurat de m\u0103re\u0163ia Betleemului, toat\u0103<\/strong> <\/strong>f\u0103ptura s<\/strong>–<\/strong>a plecat smerit\u0103 \u00een fa\u0163a celui mai s\u0103rac leag\u0103n din l<\/strong>ume \u00een care s-<\/strong>a n\u0103scut Copilul Sf\u00e2nt, Fiul lui Dumnezeu<\/strong> <\/strong>2<\/sup><\/strong><\/a>8<\/sup><\/strong>.<\/strong><\/p>\n

Numai regele Iudeii nu s-a bucurat \u00een aceast\u0103 noapte, fiind plin de ur\u0103 se temea pentru Noul N\u0103scut, pe care nici nu-l v\u0103zuse, se temea de semnul ceresc. Atunci i-a chemat pe magi \u00een ascuns \u015fi a aflat de la ei \u00een ce vreme s-a ar\u0103tat steaua. \u201e<\/strong>\u015ei trimi\u0163\u00e2ndu<\/em><\/strong>-i la<\/em><\/strong> Betleem, le<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>a zis: Merge\u0163i \u015fi cerceta\u0163i cu de<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>am\u0103nuntul despre Prunc \u015fi dac\u0103 \u00cel ve\u0163i afla, vesti\u0163i<\/em><\/strong>– mi<\/em><\/strong> \u015fi mie, ca, venind \u015fi eu, s\u0103 m\u0103 \u00eenchin Lui <\/em><\/strong>\u201d<\/strong> <\/em><\/strong>(Matei 2, <\/em><\/strong>7- 8). Apoi magii au plecat \u015fi steaua pe care o v\u0103zuser\u0103 la r\u0103s\u0103rit mergea \u00eenaintea lor p\u00e2n\u0103 s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.<\/p>\n

\u00cens\u0103 m\u00e2na lui Dumnezeu veghea asupra Pruncului a c\u0103rui via\u0163\u0103 era \u00een primejdie \u015fi un \u00eenger, ar\u0103t\u00e2ndu -se magilor, \u00eei sf\u0103tui s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 p e la curtea lui Irod \u015fi ascult\u00e2nd ei s-au \u00eentors \u00een \u0163ara lor, lu\u00e2nd alt\u0103 cale 2<\/sup><\/a>9<\/sup>.<\/p>\n

O astfel de porunc\u0103 a primit \u015fi b\u0103tr\u00e2nul Iosif, c\u0103ruia \u00eengerul Domnului i-a poruncit: \u201e<\/strong> Scoal\u0103, ia<\/em><\/strong> pruncul \u015fi pe mama Lui \u015fi fugi \u00een Egipt \u015fi stai acolo<\/em><\/strong><\/p>\n

28 <\/sup>Calamus Modareli, op. cit.,<\/em> p. 56.<\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

29 <\/sup>Ibidem<\/em>, p. 58. <\/em><\/p>\n

<\/a>p\u00e2n\u0103 ce \u00ee\u0163i voi spune eu, c\u0103ci Irod va s\u0103 caute pruncul ca s\u0103<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>L ucid\u0103<\/em><\/strong>\u201d<\/strong> <\/em><\/strong>(Matei 2, 13).<\/p>\n

Dup\u0103 opt zile de la na\u015ftere, Noul N\u0103scut, a primit dup\u0103 datina iudaic\u0103, t\u0103ierea \u00eemprejur, pun\u00e2ndu-I-se numele de Iisus care \u00eenseamn\u0103 M\u00e2ntuitor. \u015ei dup\u0103 ce au s\u0103v\u00e2r\u015fit toate s-au \u00eentors \u00een Galileea, \u00een ora\u015ful lor, Nazaret, \u201e …<\/strong>iar copilul cre\u015ftea \u015fi se \u00eent\u0103rea cu<\/em><\/strong> duhul, umpl\u00e2ndu<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>se de \u00een\u0163elepciune, \u015fi harul lui<\/em><\/strong> Dumnezeu era peste El<\/em><\/strong>\u201d <\/em><\/strong>(Luca 2, 52).<\/p>\n

M\u00e2ntuitorul nu a ap\u0103rut pe lume ca o fiin\u0163\u0103 care \u00eenainte de aceea n-a existat \u00een nici un fel. Existen\u0163a Lui nu a pornit s\u0103 se formeze \u00een totalitatea ei din cuprinsul acestei lumi. El exista mai dinainte ca subiect, a\u015fadar ca ini\u0163iativ\u0103 pentru o noua form\u0103 de existen\u0163\u0103. Prin acest fapt \u015fi, \u00een deosebi prin acela c\u0103 subiectul mai \u00eenainte existent e dumnezeiesc, El nu s -a putut supune unei ini\u0163iative omene\u015fti \u00een privin\u0163a venirii Sale pe lume \u00eembr\u0103cat \u00een natur\u0103 omeneasc\u0103. Fiul a venit \u00een lume de bun\u0103 voie, deci ca subiect divin, nu for\u0163at de o putere din lume \u00a03<\/sup><\/a>0<\/sup>.<\/p>\n

Na\u015fterea supranatural\u0103 nu e dec\u00e2t expresia faptului c\u0103 cel ce a ini\u0163iat conceperea \u00een Fecioara Maria este \u00eensu\u015fi Logosul, care s-a \u015fi conceput ca om. El e factorul activ \u015fi pasiv totodat\u0103 al conceperii \u015fi na\u015fterii Sale.<\/p>\n

La na\u015fterea lui Iisus ca om s -a produs o noua interven\u0163ie a lui Dumnezeu. Numai a\u015fa putea fi scoas\u0103 natura uman\u0103 din cercul vicios \u015fi tragic al p\u0103catului \u015fi mor\u0163ii. Dac\u0103 aceast\u0103 interven\u0163ie nu efectueaz\u0103 o noua<\/p>\n

30<\/sup> Dumitru St\u0103niloae, Iisus<\/em> Hristos sau restaurarea omului<\/em>, Craiova, Editura Omniscop, 1993, p. 158.<\/p>\n

<\/a>crea\u0163iune din nimic a naturii umane a lui Iisus, ci \u00eei da originea dintr-o Fecioar\u0103, este pentru c\u0103 omenitatea lui Iisus Hristos trebuie s\u0103 fie o parte din omenitatea de ob\u015fte, pe care avea misiunea s\u0103 o m\u00e2ntuiasc\u0103. Dumnezeu n-a urm\u0103rit distrugerea naturii umane \u00eentemeiat\u0103 \u00een Adam, ci refacerea ei \u00a03<\/sup><\/a>1<\/sup>.<\/p>\n

Iisus \u015fi- a petrecut primii doi ani \u015fi jum\u0103tate \u00een Egipt, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 nici un temei despre via\u0163a lui Isus din aceast\u0103 perioad\u0103. De la \u00eentoarcerea din Egipt \u015fi p\u00e2n\u0103 la botez, Iisus a crescut \u00een Nazaret, ajut\u00e2ndu- l pe Iosif la lucrul s\u0103u. O seam\u0103 de scrieri apocrife au \u00eencercat s\u0103 \u0163eas\u0103 un adev\u0103rat miracol acestei vie\u0163i necunoscute, dar Biserica cre\u015ftin\u0103 nu le – a acceptat. Singurul am\u0103nunt mai concret despre anii petrecu\u0163i de Iisus \u00een Nazaret a fost p\u0103strat de c\u0103tre evanghelistul Luca. Este vorba de acel episod c\u00e2nd Iisus avea doisprezece ani. Acest episod reliefeaz\u0103 de pe acum chemarea Lui ca \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor al noului A\u015fez\u0103m\u00e2nt. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, am\u0103nuntul i-a fost dat de Fecioara Maria 3<\/sup><\/a>2<\/sup>.<\/p>\n

Au mai scris \u015fi al\u0163ii despre aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 necunoscut\u0103, dar merit\u0103 crezare. Aceasta reiese din faptul c\u0103 Sfintele Evanghelii nu cuprind via\u0163a unui om, ci \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Lui, legea Lui, care constituie A\u015fez\u0103m\u00e2ntul Bisericii cre\u015ftine. Evangheli\u015ftii nu scriu via\u0163a lui Iisus, ci \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui, Evanghelia Lui.<\/p>\n

Tot din episodul evanghelistului Luca, mai reiese un adev\u0103r: \u201eIar Copilu<\/em><\/strong>l cre\u015ftea \u015fi Se \u00eent\u0103rea<\/em><\/strong> cu duhul, umpl\u00e2ndu<\/em><\/strong>–<\/em><\/strong>se de \u00een\u0163elepciune, \u015fi harul lui<\/em><\/strong> Dumnezeu era asupra Lui<\/em><\/strong>.\u201d <\/em><\/strong>(Luca 2, 40)<\/p>\n

31 <\/sup>Ibidem, <\/em>p. 161. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/sup><\/p>\n

32 <\/sup>Armand Puig, op. cit.,<\/em> p. 185.<\/p>\n

______<\/p>\n

Pr.stavr.Radu Boti\u0219<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Na\u015fterea \u015fi copil\u0103ria lui Iisus Hristos Ca Om adev\u0103rat, Iisus a avut o biografie. Dar cum evangheli\u015ftii nu \u00eencearc\u0103 nicidecum [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28304","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28304"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28304\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28307,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28304\/revisions\/28307"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28304"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28304"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}