{"id":28457,"date":"2017-01-04T08:46:28","date_gmt":"2017-01-04T08:46:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28457"},"modified":"2017-01-04T08:47:39","modified_gmt":"2017-01-04T08:47:39","slug":"vavila-popovici-secretul-succesului-dorinta-binelui-si-vointa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/04\/vavila-popovici-secretul-succesului-dorinta-binelui-si-vointa\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici – Secretul succesului: Dorin\u021ba binelui \u0219i voin\u021ba"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCea mai mare glorie nu o dob\u00e2nde\u0219ti atunci c\u00e2nd nu e\u0219ti dobor\u00e2t niciodat\u0103, ci atunci c\u00e2nd te ridici dup\u0103 ce ai c\u0103zut.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 <\/em>Confucius<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti! S\u0103 vrei s\u0103 treci peste toate greut\u0103\u021bile avute. S\u0103 vrei s\u0103 te salvezi, ca \u0219i cum ai fi \u00een largul unei m\u0103ri, te-ar cuprinde un c\u00e2rcel la picior, ai sim\u021bi c\u0103 nu mai po\u021bi \u00eenota\u2026 Realizezi c\u0103 e\u0219ti departe de mal \u0219i totu\u0219i vrei s\u0103 te salvezi. Realizezi c\u0103 nu ai colac de salvare. Dar \u0219tii c\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi \u00eentoarce trupul, s\u0103 po\u021bi pluti sper\u00e2nd s\u0103-\u021bi treac\u0103 c\u00e2rcelul. Plute\u0219ti \u0219i \u00ee\u021bi mai aminte\u0219ti c\u0103 via\u021ba \u00ee\u021bi este d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencerci s-o tr\u0103ie\u0219ti p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, s\u0103 te salvezi. O fi acesta cap\u0103tul? \u2013 te \u00eentrebi fugitiv. Dar e\u0219ti obligat s\u0103 nu disperi, s\u0103 speri, s\u0103 ai voin\u021ba de a lupta pentru darul pe care l-ai primit. O sc\u00e2nteie de lumin\u0103! Idee! Ideea de voin\u021b\u0103, ea te orienteaz\u0103, ai un scop, con\u0219tientizezi c\u0103 trebuie s\u0103 faci un efort pentru realizarea lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voin\u021ba, aceast\u0103 “putere a sufletului prin care se voie\u0219te<\/em>“, a\u0219a cum este definit\u0103 de c\u0103tre DEX, este una dintre cele mai mari daruri pe care le avem, f\u0103r\u0103 de care nu am fi ceea ce suntem. Voin\u021ba este legat\u0103 de putere, cre\u0219te \u0219i descre\u0219te o dat\u0103 cu ea. De aceea, c\u00e2t suntem tineri, \u00een putere, ac\u021bion\u0103m sub impulsul voin\u021bei. Mai t\u00e2rziu\u2026 e poate cam t\u00e2rziu, dar nu \u00eentru totul t\u00e2rziu.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Omul \u0219i-a pus \u00eentreb\u0103ri din ce \u00een ce mai multe de la apari\u021bia sa, a c\u0103utat r\u0103spunsuri la problemele mari ale vie\u021bii, despre fiin\u021b\u0103, lume, cunoa\u0219tere, mi\u0219care \u0219i om, sensul existen\u021bei umane, la \u00eenceput mai timide, apoi \u0219i-a m\u0103rit sferele, acord\u00e2nd aten\u021bie mai mare acestor \u00eentreb\u0103ri. A ap\u0103rut, \u00een acest mod, filozofia, din mitologie, \u00eentruc\u00e2t oamenii s-au raportat la lume mai \u00eent\u00e2i mitologic apel\u00e2nd la imagini \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fantastice, \u0219i numai apoi filozofic \u2013 la judec\u0103\u021bi \u0219i ra\u021bionamente. Cu timpul au ap\u0103rut diferite sisteme filozofice, dar toate aveau acelea\u0219i \u00eentreb\u0103ri, dar r\u0103spunsuri, din ce \u00een ce mai \u00een\u021belepte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe m\u0103sur\u0103 ce au avansat g\u00e2ndirea \u0219i c\u0103ut\u0103rile, p\u0103trunz\u00e2nd mai ad\u00e2nc \u00een tainele materiei vii \u0219i ale celei moarte, \u00een spa\u021biile nesf\u00e2r\u0219ite ale macrocosmosului ori \u00een cele nu at\u00e2t de sigure, numite de unii \u201ederutante profunzimi\u201d ale microcosmosului, filozofia s-a dovedit a fi necesar\u0103 \u0219tiin\u021bei, respectiv fizicii, biologiei, chimiei, extinz\u00e2ndu-se \u0219i asupra altor \u0219tiin\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate \u00eentreb\u0103rile, de exemplu, ce au ca subiect via\u021ba \u0219i moartea converg c\u0103tre alte \u0219i alte interoga\u021bii, \u0219i nimeni nu este \u00een posesia adev\u0103rului \u00eentreg, chiar dac\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd r\u0103sare c\u00e2te unul care sus\u021bine c\u0103 de\u021bine r\u0103spunsul la una dintre marile \u00eentreb\u0103ri sau chiar r\u0103spunsurile la toate \u00eentreb\u0103rile. Clipa aceea unic\u0103 a ideii sale, r\u0103m\u00e2ne uneori \u00eenscris\u0103 \u00een istorie, dar, de cele mai multe ori doar \u00een amintirea lui, ca un moment personal, o rela\u021bie a sa cu infinitul \u0219i cu divinitatea, c\u0103ci: \u201eCe un secol ne zice ceilal\u021bi o dezic \/ dec\u00e2t un vis sarb\u0103d, mai bine nimic\u201d,<\/em> spune poetul Mihai Eminescu \u00een poezia \u201eMortua est\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Curiozitatea noastr\u0103 \u00eens\u0103 nu are margini \u0219i nu va disp\u0103rea nicic\u00e2nd. Va trebui s\u0103 avem r\u0103bdare p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne vom confrunta singuri cu marele r\u0103spuns \u0219i s\u0103 d\u0103m crezare celor spuse \u00een Biblie: \u201eR\u0103bdarea e road\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt care ar trebui s\u0103 existe \u00een fiecare urma\u0219 al lui Hristos\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe g\u00e2nditorul sco\u021bian David Hume (1711-1776) l-a preocupat\u00a0 voin\u021ba, consider\u00e2nd-o un act al spiritului. A pornit de la valoarea cuno\u0219tin\u021bei omene\u0219ti, toate cuno\u0219tin\u021bele decurg\u00e2nd din impresii \u0219i idei, prin impresii \u00een\u021beleg\u00e2nd percep\u021biile ce se impun spiritului prin for\u021b\u0103, cuprinz\u00e2nd \u0219i senza\u021biile, pasiunile \u0219i emo\u021biile \u201ec\u00e2nd ele apar pentru prima oar\u0103 \u00een suflet\u201d,<\/em> iar prin idei \u2013 \u201eurme palide \u0219i f\u0103r\u0103 relief\u201d<\/em> ce r\u0103m\u00e2n dup\u0103 ce impresiile au disp\u0103rut. Efectul fiind deosebit de cauza care \u00eel determin\u0103, principiul cauzalit\u0103\u021bii nu este un principiu de g\u00e2ndire \u0219i atunci experien\u021ba este cea care ne \u00eenva\u021b\u0103 cum se leag\u0103 fenomenele \u00eentre ele. Iar obi\u0219nuin\u021ba este baza tuturor ra\u021bionamentelor din experien\u021b\u0103. Aceasta, la r\u00e2ndul ei face s\u0103 se nasc\u0103 \u00een suflet o stare pe care o nume\u0219te credin\u021b\u0103 \u2013 din perceperea cauzei se produce efectul. Ca atare, cauzele \u0219i efectele nu pot fi descoperite prin ra\u021biune, ci prin experien\u021b\u0103. Aceste afirma\u021bii le face Hume \u00een lucrarea sa \u201eCercetare asupra intelectului omenesc\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Experien\u021ba e necesar\u0103 pentru a con\u0219tientiza energia voin\u021bei, pentru a ne convinge c\u0103 astfel de efecte extraordinare pot rezulta dintr-un simplu act al voin\u021bei. Chiar \u0219i \u00een cele mai obi\u0219nuite evenimente, energia cauzei este tot at\u00e2t de pu\u021bin inteligibil\u0103 ca \u0219i \u00een cele mai neobi\u0219nuite, \u0219i numai prin experien\u021b\u0103 putem cunoa\u0219te. Tot \u00een lucrarea mai sus men\u021bionat\u0103, Hume afirm\u0103 c\u0103 viziunea noastr\u0103 mintal\u0103 sau concep\u021bia ideilor nu e altceva dec\u00e2t o revela\u021bie pe care ne-o face Creatorul nostru: \u201eDac\u0103 \u00een mod voluntar \u00eendrept\u0103m g\u00e2ndurile noastre la un obiect oarecare \u0219i evoc\u0103m imaginea sa \u00een mintea noastr\u0103, atunci nu voin\u021ba noastr\u0103 e aceea care creeaz\u0103 acea idee, ci creatorul tuturor lucrurilor le descoper\u0103 min\u021bii noastre \u0219i ni le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot el spune c\u0103 oric\u00e2t ne-am am\u0103gi c\u0103 la fiecare pas suntem c\u0103l\u0103uzi\u021bi de un fel de probabilitate \u0219i experien\u021b\u0103, putem fi siguri c\u0103 aceast\u0103 experien\u021b\u0103 imaginar\u0103 n-are valoare dac\u0103 o aplic\u0103m subiectelor care stau complet \u00een afara sferei experien\u021bei, c\u0103 nu se poate vedea nici o for\u021b\u0103 \u00een argumentele pe care se bazeaz\u0103 aceast\u0103 teorie: \u201eE adev\u0103rat c\u0103 nu cunoa\u0219tem felul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 un corp asupra altuia, for\u021ba sau energia lor este \u00een \u00eentregime incomprehensibil\u0103. Dar nu suntem noi oare la fel de ne\u0219tiutori \u00een ce prive\u0219te felul sau for\u021ba prin care un spirit, chiar spiritul suprem, ac\u021bioneaz\u0103 asupra sa \u00eens\u0103\u0219i sau asupra corpului? Noi nu avem \u00een noi \u00een\u0219ine nici un sentiment sau o cuno\u0219tin\u021b\u0103 despre aceast\u0103 putere. Nu avem despre fiin\u021ba suprem\u0103 o alt\u0103 idee dec\u00e2t aceea pe care o afl\u0103m din reflectarea\u00a0 asupra facult\u0103\u021bilor noastre proprii. [\u2026] Oare e mai greu de conceput c\u0103 mi\u0219carea poate na\u0219te din impuls dec\u00e2t c\u0103 poate na\u0219te din voin\u021b\u0103?\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Hume a avut \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii admiratori \u0219i ap\u0103r\u0103tori de un mare prestigiu intelectual, cum a fost filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). \u00cen lucrarea \u201eProlegomene\u201d<\/em>, ilustrul filosof german a recunoscut c\u0103 Hume este adev\u0103ratul precursor al filosofiei critice a cunoa\u0219terii. Dar numai un precursor, s-a gr\u0103bit Kant s\u0103 precizeze, fiindc\u0103 dup\u0103 opinia lui, solu\u021bia pe care Hume o d\u0103 problemei cunoa\u0219terii poart\u0103 \u201esigiliul neputin\u021bei \u0219i al resemn\u0103rii\u201d.<\/em> Kant a apreciat nu doar profunzimea observa\u021biilor analitice ale lui Hume, ci \u0219i calit\u0103\u021bile stilistice ale scrierilor sale. In fine, Kant vorbea despre voin\u021ba bun\u0103, ea fiind bun\u0103 nu numai prin ce produce \u0219i efectueaz\u0103, nu prin potrivirea sa pentru atingerea unui scop oarecare propus, ci numai prin voire, adic\u0103 \u00een sine, \u0219i considerat\u0103 pentru sine, suger\u00e2nd c\u0103 ea trebuie pre\u021buit\u0103 mai mult dec\u00e2t tot ce poate fi realizat prin ea, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd printr-o \u00eempotrivire a sor\u021bii sau printr-o \u00eenzestrare s\u0103rac\u0103 a unei naturi vitrege, acestei voin\u021be i-ar lipsi cu totul putin\u021ba, de a-\u0219i realiza inten\u021bia: \u201eDac\u0103 la cea mai mare st\u0103ruin\u021b\u0103 a sa totu\u0219i ea n-ar putea s\u0103v\u00e2r\u0219i nimic \u0219i ar r\u0103m\u00e2nea numai voin\u021ba bun\u0103, ea ar str\u0103luci pentru sine ca o piatr\u0103 nestemat\u0103 , ca ceva ce-\u0219i are \u00een sine valoarea sa deplin\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 voin\u021ba se poate defini ca un proces psihic apar\u021bin\u00e2nd sferei superioare a fiin\u021bei umane care const\u0103 \u00een ac\u021biuni de focalizare a energiei psihomentale \u0219i nervoase\u00a0pentru a dep\u0103\u0219i obstacolele \u00eent\u00e2lnite \u0219i a realiza planurile stabilite anterior, pentru filozoful german Schopenhauer (1788-1860) considerat filozoful Voin\u021bei, voin\u021ba nu era numai una\u00a0psihologic individual\u0103 ci \u0219i un principiu metafizic universal, a-spa\u021bial, ne-cauzat \u0219i a-temporal. Adev\u0103rata fiin\u021b\u0103 uman\u0103 se identific\u0103 \u00een voin\u021ba care este esen\u021bial\u0103 \u00een cadrul dezvolt\u0103rii personale, ea red\u0103 puterea de a transforma inten\u021bia \u00een ac\u021biune. Voin\u021ba nu poate fi men\u021binut\u0103 \u00een plin\u0103 capacitate la nesf\u00e2r\u0219it fiind de obicei temporar\u0103, dar dac\u0103 exist\u0103 un interes afectiv pentru ac\u021biunea \u00een care este mobilizat\u0103 voin\u021ba, ea poate fi men\u021binut\u0103 un timp mai \u00eendelungat la cote maxime. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Arthur Schopenhauer lumea exterioar\u0103 exist\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care este perceput\u0103 \u0219i prezent\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba omului, deci ca reprezentare, voin\u021ba st\u00e2nd la baza reprezent\u0103rii lumii, av\u00e2nd o puternic\u0103 for\u021b\u0103 lipsit\u0103 de ra\u021biune \u0219i de scop. Voin\u021ba determin\u0103 \u00eentreaga realitate, organic\u0103 sau anorganic\u0103. \u00cencep\u00e2ndu-\u0219i studiul \u00een problema voin\u021bei, afirma c\u0103 \u201edin afar\u0103 nu se poate ajunge niciodat\u0103 la esen\u021ba lucrurilor\u201d,<\/em> c\u0103 \u00een acest caz suntem asem\u0103n\u0103tori cu cineva care se \u00eenv\u00e2rte\u0219te \u00een jurul unui castel, c\u0103ut\u00e2nd zadarnic o intrare \u0219i astfel au f\u0103cut to\u021bi filozofii \u00eenaintea lui. Voin\u021ba ne arat\u0103 mecanismul interior al fiin\u021bei noastre. Actul voin\u021bei implic\u0103 \u0219i mi\u0219carea corpului care nu este altceva dec\u00e2t voin\u021ba obiectivat\u0103. Se mai poate spune c\u0103 mi\u0219carea corpului este cuno\u0219tin\u021ba apriori a corpului, \u0219i corpul este cuno\u0219tin\u021ba posteriori a voin\u021bei. \u201eDeciziunile voin\u021bei asupra viitorului sunt numai deliber\u0103ri ale ra\u021biunii, asupra ceea ce voi voii odat\u0103, nu acte voluntare propriu zise, \u0219i numai executare se pune pecetea de deciziune, care p\u00e2n\u0103 atunci r\u0103m\u00e2ne \u00een stare de proiect schimb\u0103tor \u0219i exist\u0103 numai \u00een ra\u021biune, \u00een abstracto<\/em>\u201d, mai afirm\u0103 <\/em>Schopenhauer.<\/em> Orice influen\u021b\u0103 asupra corpului \u00eensemn\u0103 totodat\u0103 influen\u021barea voin\u021bei, ea se nume\u0219te durere c\u00e2nd este opus\u0103 voin\u021bei, \u0219i pl\u0103cere c\u00e2nd este conform\u0103 voin\u021bei; de\u0219i corpul ne este reprezentarea, el totu\u0219i nu ne este dec\u00e2t voin\u021ba. \u201ePuterea credin\u021bei, a rug\u0103ciunii \u0219i a faptelor bune \u00eent\u0103resc voin\u021ba \u0219i sufletul\u201d<\/em>, afirma Schopenhauer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voin\u021ba este considerat\u0103 pe drept \u201eMarele zid chinezesc al omului\u201d.<\/em> \u00cen afar\u0103 de puterea creatoare a lui Dumnezeu, \u0219i except\u00e2nd for\u021ba p\u0103catului,\u00a0 se pare c\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt nu exist\u0103 o putere mai mare\u00a0 ca aceea a voin\u021bei. Dumnezeu \u00censu\u0219i, st\u0103p\u00e2nul universului,\u00a0 respect\u0103 aceast\u0103 voin\u021b\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd aceasta i se \u00eempotrive\u0219te. Se \u0219tie c\u0103 o cetate, o fort\u0103rea\u021b\u0103, oric\u00e2t ar fi de puternice, se cer p\u0103zite. La fel, voin\u021ba, oric\u00e2t ar fi de puternic\u0103, acest lucru nu e suficient. Ea are nevoie de un \u201e<\/em>paznic\u201d <\/em>care este\u00a0 Con\u0219tiin\u021ba, iar \u201eMarele Zid\u201d exist\u0103 \u00een fiecare dintre noi. Trebuie doar s\u0103 veghem \u0219i s\u0103-l p\u0103zim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se mai spune c\u0103 voin\u021ba este una dintre cele mai puternice \u201earme\u201d pe care le de\u021bine omul; \u00een fa\u021ba ei p\u0103le\u0219te nu numai talentul, dar \u0219i geniul. De ce? Pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 ea nimic nu este posibil \u0219i cu ea aproape nimic nu este imposibil. Thomas Edison spusese un mare adev\u0103r: \u201eGeniul este 99% transpira\u021bie\u2026\u201d<\/em> adic\u0103 voin\u021ba sufletului care pune \u00een mi\u0219care puterea trupului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd voin\u021ba se dezl\u0103n\u021buie, limitele umane intr\u0103 \u00een umbr\u0103, pier. Omul sfideaz\u0103 atunci \u201edestinul\u201d, nu mai spune c\u0103 a\u0219a i-a fost scris, ci c\u0103 \u00eei este dat s\u0103 lupte, s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 puterea voin\u021bei. Via\u021ba \u00eei va r\u0103spl\u0103ti efortul, mai devreme sau mai t\u00e2rziu \u0219i chiar dac\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla a\u0219a, va pleca din aceast\u0103 lume \u00eemp\u0103cat cu sine \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este clar c\u0103 unii dintre noi am primit mai mult, iar al\u021bii mai pu\u021bin, dar nu asta face s\u0103 consider\u0103m via\u021ba nedreapt\u0103. Doar dac\u0103 ignor\u0103m factorul voin\u021bei care depinde numai \u0219i numai de noi. Dac\u0103 voim, d\u0103m celui mai pu\u021bin \u00eenzestrat \u2013 sfaturi, iar el va avea voin\u021ba de a le primi \u0219i fructifica. Voin\u021ba echilibreaz\u0103, oferind o \u0219ans\u0103 \u0219i celui care este lipsit de atu-urile altora. Voin\u021ba deschide u\u0219i \u0219i celui \u201es\u0103rac cu duhul\u201d, \u00eei ajut\u0103 \u0219i pe cei \u201emediocri\u201d s\u0103 se realizeze, \u00eei d\u0103 o p\u00e2ine \u0219i celui s\u0103rac\u2026 Totul st\u0103 \u00een voin\u021ba noastr\u0103 de a face un c\u00e2t de c\u00e2t echilibru, cu puterea voin\u021bei, \u00een lumea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voin\u021ba este for\u021ba care \u00eenvinge, dar nu \u0219i imposibilul, dup\u0103 cum sunt tenta\u021bi s\u0103 afirme unii. Putem avea mai mult, putem face bine, putem fi ferici\u021bi \u00een cele mai multe clipe ale vie\u021bii dar, pentru aceasta trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 cerem (\u201eCere\u021bi \u0219i vi se va da; c\u0103uta\u021bi \u0219i ve\u021bi afla; bate\u021bi \u0219i vi se va deschide\u201d<\/em> Matei cap.7; 7); s\u0103 \u0219tim cum \u0219i ce cerem, s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 poate exista o limit\u0103 a noastr\u0103, (\u201eNu to\u021bi putem de toate\u201d,<\/em> spus-a marele poet latin \u2013 Vergilius). \u0218i s\u0103 ne consol\u0103m \u00een acele clipe cu cuvintele: \u201eNu putem direc\u021biona v\u00e2ntul, dar putem ajusta p\u00e2nzele\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel putem avea mult din ceea ce voim, trebuie doar s\u0103 \u0219tim clar ce voim, pe l\u00e2ng\u0103 voin\u021b\u0103 s\u0103 avem pasiune, perseveren\u021b\u0103, credin\u021b\u0103, aceasta \u00eensemn\u00e2nd putere. C\u00e2t timp r\u0103ul este v\u0103zut \u0219i sim\u021bit, va trebui luptat \u00eempotriva lui, cu ra\u021biune, voin\u021b\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0 Secretul oric\u0103rui succes exterior este dorin\u021ba binelui \u0219i voin\u021ba, altfel, totul se d\u0103r\u00e2m\u0103 ca un castel f\u0103cut din nisip.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCea mai mare glorie nu o dob\u00e2nde\u0219ti atunci c\u00e2nd nu e\u0219ti dobor\u00e2t niciodat\u0103, ci atunci c\u00e2nd te ridici dup\u0103 ce [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28457","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28457","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28457"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28457\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28460,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28457\/revisions\/28460"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28457"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28457"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28457"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}