{"id":28503,"date":"2017-01-10T07:41:51","date_gmt":"2017-01-10T07:41:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28503"},"modified":"2017-01-10T08:42:06","modified_gmt":"2017-01-10T08:42:06","slug":"%e2%80%9eacolo-unde-este-inima-ta-acolo-e-si-casa-ta%e2%80%9d-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/10\/%e2%80%9eacolo-unde-este-inima-ta-acolo-e-si-casa-ta%e2%80%9d-2\/","title":{"rendered":"\u201eAcolo unde este inima ta, acolo e \u0219i casa ta!\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Putem spune despre Octavian Curpa\u0219<\/strong>, autorul volumului EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u0219optisti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i Statele Unite, volum aparut la Editura Anthem, Arizona, 2011, c\u0103 face parte din suita intelectualilor rom\u00e2ni ce au reu\u0219it departe de \u021bar\u0103.<\/p>\n

Destinul celor pleca\u021bi, de multe ori complicat de evenimente \u0219i motiva\u021bii necunoscute nou\u0103, las\u0103 amprenta locului. Asa cum ar spune \u0219i M. Eliade \u201edestinul este acea parte din Timp \u00een care Istoria \u00ee\u0219i imprim\u0103 voin\u021ba ei asupra noastr\u0103.<\/em>\u201c<\/p>\n

Fiecare dintre cei dezr\u0103d\u0103cina\u021bi au odiseea lor, autorul \u00eensu\u0219i declar\u00e2ndu-se un Ulise, ce reu\u0219e\u0219te prin inteligen\u021b\u0103 \u0219i perseveren\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i ating\u0103 scopurile. A\u0219 putea spune c\u0103, inima lui Octavian Curpa\u0219<\/strong> bate ritmat pe sunet de doin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Arizona, unde acesta s-a stabilit, al\u0103turi de fiin\u021bele cele mai dragi\u2026<\/p>\n

Dar dorul de casa, locurile copil\u0103riei \u00eel urm\u0103resc incon\u0219tient, las\u00e2nd prin paginile volumului nostalgia rom\u00e2nului pribeag. Nu a\u0219 spune \u201eexilat\u201d\u2026<\/p>\n

\u201eDumnezeu este un vecin fa\u021b\u0103 de exilul eului nostru, care ne face s\u0103 ne c\u0103utam pe alte tar\u00e2muri \u0219i s\u0103 nu fim niciodat\u0103 \u00een apropierea noast\u0103, prin soarta inaccesibil\u0103 nou\u0103<\/em>\u201d, afirma Emil Cioran.<\/p>\n

O carte document a\u0219 spune, prin aceast\u0103 incursiune istoric\u0103 a diasporei rom\u00e2ne\u0219ti de la mijlocul secolului trecut. Dorin\u021ba de libertate \u0219i de a-\u0219i \u00eemplini visurile i-a determinat pe cei pleca\u021bi s\u0103-\u0219i priveasc\u0103 viitorul \u00een credin\u0103 \u0219i adev\u0103r, a\u0219a cum spunea \u0219i Mircea Eliade c\u0103, \u201ca fi liber \u00eenseamn\u0103 \u00eenainte de toate, a fi responsabil fa\u021b\u0103 de tine \u00eensu\u021bi<\/em>.\u201d<\/p>\n

Fiecare erou al c\u0103r\u021bii este desenat pe o harta planetar-sufleteasc\u0103 de c\u0103tre autor cu profesionalism \u0219i o tandre\u021be remarcabil\u0103. Demnitatea rom\u00e2neasc\u0103 str\u0103bate fiecare pagin\u0103\u2026 S\u0103 fie dorin\u021ba scriitorului de a ne mai reda din demnitatea stirbit\u0103 de vremi?<\/p>\n

,,De ce \u00eei este omului de ast\u0103zi foame? De iubire \u0219i de sens<\/em>.\u201d ( Nicolae Steinhardt)<\/p>\n

Aceast\u0103 \u201cfoame\u201d o reg\u0103sim \u00een volumul lui Octavian Curpa\u0219<\/strong>. O via\u021b\u0103 de c\u0103ut\u0103ri, dorin\u021ba de izb\u00e2nd\u0103 !<\/p>\n

Personajele sale autentice au prins \u0219i mai mult\u0103 via\u021b\u0103 prin subtilitatea autorului. Felul \u00een care \u00eel descrie autorul pe Dumitru Sinu este foarte bine ancorat \u00een volum, vorbind de cei 63 de ani de exil. Ace\u0219ti ani ,,\u00eenseamn\u0103 mult pentru un emigrant: \u00eenv\u0103t\u0103minte trase din propriile \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u021b\u0103, evaluarea fiec\u0103rui individ cu mare aten\u021bie \u0219i selectarea adev\u0103ra\u021bilor prieteni, \u00eenseamna s\u0103 \u0219tii, s\u0103 vrei \u0219i s\u0103 po\u021bi s\u0103 \u00eentinzi o m\u00e2na de ajutor atunci c\u00e2nd cel de l\u00e2nga tine are nevoie \u0219i asta pentru a putea primi la r\u00e2ndul t\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu stii ce-\u021bi aduce ziua de m\u00e2ine. Dumitru Sinu a reu\u0219it s\u0103 se-ncadreze \u00een rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a c\u0103lit \u0219i l-a \u00eent\u0103rit \u0219i \u00een care a reu\u0219it s\u0103 se \u00eenconjoare de foarte mul\u021bi oameni care \u0219i-au dob\u00e2ndit \u00een fa\u021ba sa, statutul de PRIETEN. Daca ar fi s\u0103 polemiz\u0103m pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini \u00eentregi pentru a-l creiona \u0219i a-i eviden\u021bia toate caracteristicile, implica\u021biile, avantajele \u0219i uneori, dezavantajele, a\u0219a c\u0103 las la latitudinea fiec\u0103ruia dintre dumneavoastr\u0103 alegerea prototipului uman care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 toate cerin\u021bele pentru a-l ridica la rangul de prieten<\/em>.\u201c<\/p>\n

Fiecare personaj are povestea sa captivant\u0103, autorul fac\u00e2nd adesea trecerea prin momentele esen\u021bial-umane: na\u0219terea, \u0219coala, prima dragoste, c\u0103s\u0103toria, familia, prietenii, urme ad\u00e2ncite \u00een timp \u0219i spa\u021biu.<\/p>\n

Cuvintele noastre \u201creprezint\u0103 o introducere la dor<\/em>\u201d, considera Constantin Noica \u0219i adesea ilustrul g\u00e2nditor se \u00eentreaba daca nu s-ar putea fundamenta \u201co filozofie a dorului drept una a rom\u00e2nescului<\/em>.\u201d<\/p>\n

Prin acest dar, f\u0103cut nou\u0103, rom\u00e2nilor de-acas\u0103 \u0219i nu numai, Octavian D. Curpa\u0219 <\/strong>ne poarta \u00eentr-o noua lume, unde \u201climba<\/em>\u201d \u0219i-a g\u0103sit locul dup\u0103 cum afirma Heidegger: \u201cLimba este deopotriva loc de adapost al Fiin\u021bei \u0219i loca\u0219 al esen\u021bei omului<\/em>\u201d. (\u201cScrisoare despre umanism\u201d)<\/p>\n

Folosind stilul s\u0103u remarcabil de jurnalist \u0219i fin psiholog, \u00eembin\u00e2nd \u00een nuan\u021be vii destinele prietenilor s\u0103i, uneori contopindu-se prin afect, leg\u0103nat de propriile sale amintiri, nu pot s\u0103 nu remarc rom\u00e2nismul ad\u00e2ncit ca \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2na cu \u201cap\u0103 vie\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u201cLimba este \u00eens\u0103\u0219i floarea sufletului etnic al rom\u00e2nimii\u2026\u201cDin mii si mii de vorbe consista-a noastr\u0103 lume\u201d\u2026 \u201cNu noi suntem stap\u00e2nii limbii, ci limba e stap\u00e2na noastr\u0103\u2026 Limba \u0219i legile ei dezvolt\u0103 cugetarea\u201d. (M. Eminescu)<\/p>\n

Octavian D. Curpa\u0219<\/strong> prin EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u0219opti\u0219ti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i Statele Unite, o nou\u0103 viziune socio-psihologic\u0103 din perspectiva istoric\u0103 asupra diasporei, poate sa fie o carte de referin\u021b\u0103 pentru noi to\u021bi.<\/p>\n

\u201c\u00cemprejurarile sunt mai \u00eentotdeauna grele. \u0218i fiecare ob\u021bine ce vrea, dar ceea ce vrea cu adev\u0103rat, nu ceea ce spune c\u0103 i-ar pl\u0103cea s\u0103 aib\u0103; ceea ce se ob\u021bine prin neprecupe\u021bit sacrificiu, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd lenea, nest\u0103ruind asupra scrupulelor. \u00cemprejurarile nu pot fi scuza dec\u00e2t pentru rata\u021bi; \u0219i rata\u021bii pe plan social sau duhovnicesc sunt cei care s-au dat batu\u021bi, n-au avut mesaj sau nu le-a fost destul de scump<\/em>.\u201c Nicolae Steinhardt<\/p>\n

Octavian Curpas<\/strong> a reu\u0219it! \u0218i nu este singurul! \u00cencetul cu \u00eencetul, ne vom rec\u00e2\u0219tiga m\u00e2ndria de rom\u00e2n, (hulita azi de unii), prin cei de l\u00e2nga noi, care ne dau lec\u021bii de rom\u00e2nism, de demnitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n

EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u0219opti\u0219ti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada \u0219i Statele Unite, o carte document ce merit\u0103 citit\u0103\u2026<\/p>\n

Mariana Gurza
\nTimi\u0219oara<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Putem spune despre Octavian Curpa\u0219, autorul volumului EXILUL ROM\u00c2NESC LA MIJLOC DE SECOL XX \u2013 \u201ePa\u0219optisti\u201d rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, Canada [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28503"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28506,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28503\/revisions\/28506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}