{"id":28563,"date":"2017-01-14T08:26:03","date_gmt":"2017-01-14T08:26:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28563"},"modified":"2017-01-14T20:45:40","modified_gmt":"2017-01-14T20:45:40","slug":"baronul-iosif-fay-declaratia-de-adeziune-a-secuilor-la-unirea-cu-romania-%e2%80%93-document-%e2%80%9euitat%e2%80%9d-de-secui-dar-si-de-istoria-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/14\/baronul-iosif-fay-declaratia-de-adeziune-a-secuilor-la-unirea-cu-romania-%e2%80%93-document-%e2%80%9euitat%e2%80%9d-de-secui-dar-si-de-istoria-romaneasca\/","title":{"rendered":"Baronul Iosif Fay: Declara\u021bia de adeziune a secuilor la Unirea cu Rom\u00e2nia \u2013 Document \u201euitat\u201d de secui dar \u0219i de istoria rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Consemnat\u0103 \u00een documentele ungure\u015fti \u00eenc\u0103 la 1128, familia Fay a dat, de-a lungul secolelor, vesti\u0163i militari, ambasadori (la \u00eenalta Poart\u0103 \u015fi la Vene\u0163ia), guvernatori, scriitori, pictori, muzicieni etc, precum Fay Andras (1786-l864), \u015etefan Fay, clasic al literaturii maghiare \u015fi ilustrul Joseph (Iosif) Fay fiul lui \u015etefan Fay, asupra c\u0103ruia vom st\u0103rui \u00een r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

Joseph (Iosif) Fay este autorul \u201eDeclara\u0163iei\u201d de adeziune a secuilor la Unirea cu Rom\u00e2nia din Parlamentul Rom\u00e2niei din 1918. Discursul sau a emo\u0163ionat o \u0163ar\u0103 \u00eentreag\u0103 la acea vreme. De altfel \u015fi celelalte discursuri au fost elogiate de marele istoric rom\u00e2n N. Iorga.<\/p>\n

Declara\u0163ia prin care se exprima adeziunea secuilor la Unirea cu Rom\u00e2nia a fost expus\u0103 \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei Mari \u00een februarie 1919. Documentul este considerat unul excep\u0163ional, dar ignorat de istorici, scrie Nicu NEAG \u00eentr-un amplu \u015fi documentat material istoric publicat pe adevarul.ro<\/a>, alba. comisarul.ro<\/a>, historia.ro<\/a> \u015fi preluat de romaniabreakingnews.ro<\/a><\/p>\n

Joseph (Iosif) Fay a fost doctor \u00een drept interna\u0163ional, specialist \u00een istorie \u015fi poliglot, a ajuns deputat al secuilor \u00een primul parlament al Rom\u00e2niei Mari (\u201e), prieten politic cu Octavian \u015fi Eugen Goga, Oct. C. Tasl\u0103uanu s.a., a devenind ulterior ambasadorul Rom\u00e2niei la Tokio \u015fi Bruxelles. So\u0163ia acestuia cobora din spi\u0163a lui Ioan Kemeny, general \u015fi principe al Transilvaniei (1660-l662). Este \u015fi autorul unor Memorii faimoase (publicate \u00een 1856 de Academia Ungar\u0103), o excep\u0163ional\u0103 cronic\u0103 a Transilvaniei pentru o perioad\u0103 de treizeci de ani. Tradi\u0163ia s-a continuat prin c\u0103s\u0103toria lui \u015etefan Fay (fiul) cu Voica Bogdan, descendent\u0103 mai multor familii domnitoare din Moldova \u2013 Bogdan, Cantemir, Sturz\u0103 \u2013 \u015fi str\u0103nepoat\u0103 a lui Grigore Ghika, ultimul domn al Moldovei.<\/p>\n

Din discursul deputatului secui Joseph (Iosif) Fay r\u0103zbate idea c\u0103 secuii au \u00een\u0163eles comandamentele politice generate de Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, la 1 Decembrie 1918. Mai mult , parlamentarul promite c\u0103 secuimea va deveni un factor important \u00een consolidarea \u015fi dezvoltarea Rom\u00e2niei Mari. Prezent\u0103m mai jos, declara\u0163ia deputatului secui, reprodus\u0103 \u00een \u201eDezbaterile Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor nr. 41\/1919-1920\u201c:<\/p>\n

\u201eDlor, \u00eenainte de toate v\u0103 rog s\u0103 ierta\u0163i gre\u015felile cuv\u00e2nt\u0103rii mele, deoarece \u00een rom\u00e2ne\u015fte numai de c\u00e2teva luni vorbesc. Anume vreau s\u0103 vorbesc ceva despre poporul secuilor.Vreau s\u0103 v\u0103 atrag aten\u0163ia asupra acestui popor de omenire s\u00e2rguincios. Av\u00e2nd n\u0103dejde ca interesele sale vitale vor fi ocrotite \u00een marginile noului stat, secuii au primit cu lini\u015fte \u015fi cu \u00eencredere unirea cu Rom\u00e2nia\u201d.<\/em><\/strong> (Aplauze prelungite).<\/p>\n

\u201ePartea ce mai mare a vie\u0163ii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar\u201c Cum c\u0103 a\u015fa este, aceasta o dovede\u015fte scurt faptul de parlamentarii maghiari din \u0163inutul Parlament al Rom\u00e2niei Mare au ie\u015fit aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie din s\u00e2nul acestui popor. Nu t\u0103g\u0103duiesc c\u0103 au fost \u015fi poate s\u00e2nt \u015fi de aceia care accentu\u00e2nd lozinci de agitare au voit sa tulbure lini\u015ftea \u00een\u0163eleapt\u0103 a secuimii, prin lipsa de con\u015ftiin\u0163e \u015fi cu u\u015furin\u0163\u0103.Dar, domnilor deputa\u0163i, ace\u015ftia nu au nici o \u00eensemn\u0103tate serioas\u0103. Procedeele acestea, drept vorbind, nici nu se pot numi agitati\u0163uni. Deoarece agita\u0163ie nu este. Este \u00eens\u0103\u00a0 o frazeologie n\u0103b\u0103d\u0103ioas\u0103 cu care conduc\u0103torii care \u00ee\u015fi au pierdut o\u015ftirile mai \u00eencearc\u0103 apusa lor putere \u015fi fac pe dispera\u0163ii politicii. Ace\u015fti domni se pot agita. Poate se pot chiar \u00eennebuni unii pe al\u0163ii, dar nu nebunesc pe cumintele nostru popor secuiesc, muncitor. Poporul acesta \u015ftie s\u0103 cump\u0103neasc\u0103\u00a0 greutatea stringent\u0103 a schimb\u0103rilor universal istorice \u015fi a evolu\u0163iunii, precum se vede \u015fi din faptul c\u0103 mica noast\u0103 na\u0163iune, \u00eenconjurat\u0103 de popoare str\u0103ine, nu s-a putut p\u0103stra dec\u00e2t f\u0103c\u00e2nd numai politica real\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Domnilor deputa\u0163i, de multe secole \u2013 1500 (sic) de ani \u2013 secuimea tr\u0103ie\u015fte str\u00e2ns\u0103 \u00eentr-un col\u0163 \u00een mun\u0163ii Ardealului. \u00cen acest enorm timp partea cea mai mare a vie\u0163ii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar. (Aplauze prelungite.) Via\u0163a tradi\u0163ional\u0103 separat\u0103 a acestui popor a c\u0103zut jertfa tendin\u0163elor maghiare de unificare \u015foviniste, aproape tot a\u015fa ca \u015fi existen\u0163a altor popoare vechi, locuitoare pe teritoriul statului ungar\u201d.<\/em><\/strong> (Aplauze umanime, strig\u0103ri de bravo.)<\/p>\n

\u201eC\u00e2t\u00a0 de dezvoltat\u0103 a fost con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei separate a secuilor fat\u0103 de orice alt popor \u015fi chiar \u015fi fat\u0103 de fratele s\u0103u maghiar este destul s\u0103 o dovedesc cu indica\u0163ia declarantului fapt istoric c\u0103 o\u015ftirile secuie\u015fti au luptat pe la 1600 la Unirea cu o\u015ftirile lui Mihai Viteazul. (Aplauze furtunoase. Strig\u0103ri de bravo). Domnii mei, dac\u0103 a\u015fa a fost \u00een evul mediu, c\u00e2nd de fapt pia\u0163a na\u0163ional\u0103 a secuimii exista \u015fi c\u00e2nd deosebirile de interese o puteau duce pe astfel de acute loviri, cu at\u00e2t mai mult s-au dezvoltat aceste deosebiri \u00een evul nou, d\u00e2ndu-\u015fi cele mai mici urme de viata secuiasc\u0103 separat\u0103 au fost \u015fterse.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2t\u00a0 de dezvoltat\u0103 a fost con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei separate a secuilor fat\u0103 de orice alt popor \u015fi chiar \u015fi fat\u0103 de fratele s\u0103u maghiar este destul s\u0103 o dovedesc cu indica\u0163ia declarantului fapt istoric c\u0103 o\u015ftirile secuie\u015fti au luptat pe la 1600 la Unirea cu o\u015ftirile lui Mihai Viteazul. (Aplauze furtunoase. Strig\u0103ri de bravo). Domnii mei, dac\u0103 a\u015fa a fost \u00een evul mediu, c\u00e2nd de fapt pia\u0163a na\u0163ional\u0103 a secuimii exista \u015fi c\u00e2nd deosebirile de interese o puteau duce pe astfel de acute loviri, cu at\u00e2t mai mult s-au dezvoltat aceste deosebiri \u00een evul nou, d\u00e2ndu-\u015fi cele mai mici urme de viata secuiasc\u0103 separat\u0103 au fost \u015fterse.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul Rom\u00e2niei Mari<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Chiar \u015fi \u00een timpul cel mai din urm\u0103, guvernele ungare nu au recunoscut importan\u0163a secuimii ungure\u015fti, \u00eentr-at\u00e2ta chiar, din Ungaria, puternic dezvoltat\u0103 de la 1867 \u00eencoace, a\u015fa zic\u00e2nd numai aceast\u0103 regiune a r\u0103mas nedezvoltat\u0103, neglijat\u0103, f\u0103r\u0103 o re\u0163ea de diferite de oarecare valoare \u015fi f\u0103r\u0103 institu\u0163ii culturale, la \u00een\u0103l\u0163imea nivelului modern, a\u015fa ca func\u0163ionarii maghiari trimi\u015fi \u00een teritoriul secuiesc considerau numirile \u00een acest teritoriu ca o dizgra\u0163ie, a\u015f putea zice ca o deporta\u0163ie\u201d. <\/em><\/strong><\/p>\n

(Aplauze)<\/p>\n

\u201eDomnilor deputa\u0163i prin hot\u0103r\u00e2rea Conferin\u0163ei de Pace, Rom\u00e2nia a devenit st\u0103p\u00e2na \u0163\u0103rii secuilor \u015fi prin aceasta \u00eendreptarea neglijen\u0163elor a trecut ca o problem\u0103 asupra guvernului rom\u00e2n. Limitele unei cuv\u00e2nt\u0103ri parlamentare ar fi \u00eenguste ca sa \u00een\u015fir\u0103m\u00a0 toate c\u00e2te ar fi de\u00a0 f\u0103cut, dar a c\u0103ror realizare cu considera\u0163ie \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 mult ar contribui \u015fi la buna stare a secuimii si la \u00eenflorirea ei, dar \u015fi la ridicarea culturii \u015fi cinstei statului.\u201d<\/em><\/strong> (Aplauze)<\/p>\n

\u201eDintre problemele care a\u015fteapt\u0103 solu\u0163ii le vom pomeni numai (pe) c\u00e2teva din cele mai \u00eensemnate. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i ar fi nevoia de construire a re\u0163elei de cai ferate, care sa aib\u0103 ca rezultat leg\u0103tura secuimii cu porturile marii. (Aplauze prelungite.)<\/em><\/strong><\/p>\n

Leg\u0103tura aceasta ar fi cu at\u00e2t mai \u00eensemnat\u0103 cu c\u00e2t este sigur ca \u015fi p\u00e2n\u0103 aci interesele vitale ale secuilor tindeau spre sud (aplauze) \u015fi ca ei, fiind un popor par excellence comercial, trecur\u0103 pe drumuri muntoase, grele de umblat, trecur\u0103 cu carele lor \u015fi Carpa\u0163ii ca s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 trebuin\u0163ele lor.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

D-lor deputa\u0163i, tot at\u00e2t de \u00eensemnat a\u015f socoti \u015fi sprijinirea eficace din partea statului, a bisericilor \u015fi a \u015fcolilor, deoarece din cauza neglij\u0103rii seculare de care am vorbit, secuii nu sunt \u00een stare sa-\u015fi sus\u0163in\u0103 institutele de cultura cu succes, \u015fi numai din propria putere. De m\u00e2na \u00eent\u00e2i ar fi \u015fi chestiunea func\u0163ion\u0103rimii secuie\u015fti. \u00centr-o na\u0163ie at\u00e2t de omogen\u0103 ca cea secuiasc\u0103, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 afirm c\u0103 ar fi \u00een interesul cel mai \u00eenalt al statului s\u0103 existe o \u00eentocmire care \u015fi \u00een administra\u0163ie \u015fi \u00een justi\u0163ie ar fi favorabil\u0103 existen\u0163ei \u00een mas\u0103 a elementului secuiesc, s\u00e2rguincios \u015fi politice\u015fte element de \u00eencredere.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cens\u0103 dac\u0103 sus\u0163in\u00e2nd unitatea statului rom\u00e2n, poporul secuiesc \u015fi-ar putea conduce afacerile sale cu o astfel de solu\u0163iune a chestiunii, nu ar duce la iredentism, ci din contr\u0103 la \u00eencopcierea trainic\u0103 a mai bunei \u00een\u0163elegeri, care ar lipi pe secui de statul c\u0103ruia ar avea sa-i mul\u0163umeasc\u0103 rena\u015fterea vie\u0163ii sale tradi\u0163ionale\u201d. <\/em><\/strong>(Aplauze)<\/p>\n

\u201eCa cet\u0103\u0163ean credincios al statului rom\u00e2n \u015fi ca secui care \u00eemi iubesc neamul, am venit \u00een acest loc, nevoind s\u0103 \u0163in seama de acea teroare nest\u0103p\u00e2nit\u0103 a societ\u0103\u0163ii cu care r\u0103posa\u0163ii conduc\u0103tori au voit s\u0103 sileasc\u0103 pe secui s\u0103 se bat\u0103 cu mori de v\u00e2nt\u201d.<\/em><\/strong> <\/strong>(Aplauze)<\/p>\n

\u201eNoi am adus cu noi \u00eencredere \u015fi ca r\u0103spuns cerem tot \u00eencredere\u201d.<\/em><\/strong> (Aplauze)<\/p>\n

\u201eD-lor deputa\u0163i, p\u0103rerile dv. nu trebuie sa le \u00eentemeia\u0163i pe aparen\u0163\u0103, trebuie s\u0103 vede\u0163i, s\u0103 cunoa\u015fte\u0163i poporul secuiesc, muncitor, cu suflet cinstit, de aceea zic: ajuta\u0163i-ne ca armele agitatorilor s\u0103 le lu\u0103m prin aceea c\u00e2nd nu ve\u0163i privi la noi ca \u00eenving\u0103torul la \u00eenvins, ci c\u0103 v\u0103 ve\u0163i \u00eentoarce ca prieten la prieten (aplauze prelungite) la acest popor de secui care mult a suferit \u015fi care este vrednic de o soart\u0103 mai bun\u0103. F\u0103c\u00e2ndu-se astfel, eu sunt convins c\u0103 \u00een scurt timp poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul Rom\u00e2niei Mari.<\/em><\/strong> (Aplauze prelungite \u015fi \u00eendelung repetate)<\/p>\n

\u201eSecuii \u00een cea mai mare parte sunt vechi fra\u0163i ai no\u015ftri rom\u00e2ni\u201c<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 declara\u0163ia deputatului secui, a luat cuv\u00e2ntul Nicolae Iorga.<\/p>\n

\u201eDomnilor, mul\u0163umesc \u00een numele dumneavoastr\u0103 domnului deputat baron FAY pentru cuvintele spuse \u00een numele secuilor, care \u015fi al\u0103turi de \u015etefan cel Mare au luptat la Podul \u00cenalt \u00een 1475 pentru ap\u0103rarea Moldovei \u015fi a rom\u00e2nismului, \u015fi care \u00een cea mai mare parte sunt vechi fra\u0163i ai no\u015ftri rom\u00e2ni care \u015fi-au pierdut limba lor. \u00cei mul\u0163umesc pentru \u00eencrederea ce o pune \u00een statul rom\u00e2n, care va \u015fti s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 aceast\u0103 \u00eencredere\u201d.<\/em><\/p>\n

Istoricul Ion Coja sus\u0163ine c\u0103 Declara\u0163ia deputatului de Odorhei, Joseph Fay, citit\u0103 \u00een primul Parlament al Rom\u00e2niei Mari, este un document excep\u0163ional, dar ignorat sau ocultat de istorici. At\u00e2t de cei rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi de cei maghiari. Coja apreciaz\u0103 c\u0103 pentru ultimii este de \u00een\u0163eles, dar pentru primii nu.<\/p>\n

\u201eAr fi de recomandat ca acest text s\u0103 apar\u0103 \u015fi \u00een manualul de Istorie a secuilor, dac\u0103 acest manual este scris cu un minim de respect pentru Adev\u0103r\u201d, sus\u0163ine istoricul.<\/p>\n

Adeziunea secuilor\u00a0 la o convie\u0163uire demn\u0103 \u015fi pa\u015fnic\u0103 \u00een cadrul statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de prof. univ. dr. Ioan Bojan.<\/p>\n

O pozi\u0163ie de sine st\u0103t\u0103toare, favorabil\u0103 Unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, au adoptat \u015fi secuii. La \u00eenceputul anului 1920, baronul Joseph Fay, deputat din partea secuilor, a f\u0103cut urm\u0103toarea declara\u0163ie \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei:<\/p>\n

\u00abSecuii, av\u00eend n\u0103dejde c\u0103 interesele lor viitoare vor fi ocrotite \u00een s\u00eenul noului stat, au primit cu \u00eencredere \u015fi lini\u015fte Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia\u00bb\u201c<\/p>\n

Despre Joseph Istvan Fay vorbe\u015fte, \u00eentr-un interviu publicat \u00een Ziarul Financiar, \u015fi nepotul acestuia scriitorul \u015etefan Fay:<\/p>\n

\u201eBunicul meu dup\u0103 Tata, Iosif de Fay, s-a nascut \u00een Transilvania \u015fi s-a c\u0103s\u0103torit cu Gabriela Kemeny, descendent\u0103 din Ioan Kemeny. A fost mai int\u00e2i Capitan de Fagaras, apoi Principe al Transilvaniei. Ioan Kemeny se tragea din familia Micula de pe Somes cu numele maghiarizat in Kemeny. Iosif de Fay, la indemnul insistent al lui lui Octavian si Eugen Goga, al lui Octavian T\u0103zl\u0103uanu si al altor mari patrio\u0163i rom\u00e2ni, a fost deputatul secuimii din Odorhei \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, iar discursul sau \u00een rom\u00e2n\u0103 pe care abia o \u00eenv\u0103\u0163ase pentru acea ocazie, pe 19 februarie 1920, nu numai c\u0103 a fost ova\u0163ionat, dar \u015fi remarcat de Nicolae Iorga, pe atunci pre\u015fedintele Parlamentului. Regele Ferdinand i-a propus bunicului meu intrarea \u00een diploma\u0163ie. A fost numit responsabilul Lega\u0163iei Rom\u00e2ne de la Tokyo \u015fi, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 alte 13 limbi \u015fi japoneza, a fost ales de ansamblul Corpului Diplomatic din Japonia s\u0103 \u0163in\u0103 discursul la aniversarea Mikado-ului. Apoi a ajuns prim-secretar de ambasad\u0103 la Bruxelles unde se pare ca a fost asasinat. \u00cen orice caz, a fost g\u0103sit f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103, \u00een condi\u0163ii neelucidate. Pentru meritele sale, a fost decorat cu Coroana Rom\u00e2niei, Steaua Rom\u00e2niei \u015fi Ordinul Soarelui R\u0103sare al Japoniei\u201d.<\/em><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.cuvantul-liber.ro\/news\/93650\/61\/Baronul-Iosif-Fay-Declara-ia-de-adeziune-a-secuilor-la-Unirea-cu-Romania<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Documentul este considerat unul excep\u021bional, dar ignorat de istorici, scrie\u00a0Nicu NEAG \u00eentr-un amplu \u0219i documentat material istoric publicat pe\u00a0adevarul.ro<\/a>,\u00a0alba.comisarul.ro<\/a>,\u00a0historia.ro<\/a>\u00a0\u0219i preluat de romaniabreakingnews.ro<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Consemnat\u0103 \u00een documentele ungure\u015fti \u00eenc\u0103 la 1128, familia Fay a dat, de-a lungul secolelor, vesti\u0163i militari, ambasadori (la \u00eenalta Poart\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-28563","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28563"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28563\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28566,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28563\/revisions\/28566"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}