{"id":28571,"date":"2017-01-14T10:27:42","date_gmt":"2017-01-14T10:27:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28571"},"modified":"2017-01-14T10:29:31","modified_gmt":"2017-01-14T10:29:31","slug":"vavila-popovici-167-de-ani-de-la-nasterea-poetului-nostru-national","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/14\/vavila-popovici-167-de-ani-de-la-nasterea-poetului-nostru-national\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: 167 DE ANI DE LA NA\u0218TEREA POETULUI NOSTRU NA\u021aIONAL"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSuntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u0219i cerem egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire a na\u021biunii noastre.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 M. Eminescu<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 15 ianuarie este ziua de na\u0219tere a marelui poet care a bucurat na\u021bia noastr\u0103 cu doar 39 ani de via\u021b\u0103, dar cu o imens\u0103 activitate literar\u0103. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost d\u0103ruite Academiei Rom\u00e2ne de Titu Maiorescu \u00een 1902.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0A fost poet, prozator \u0219i jurnalist, cea mai important\u0103 voce poetic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Ion Caraion scria: \u201eEminescu este imponderabil \u0219i muzic\u0103\u201d.<\/em> Ion Luca Caragiale spunea c\u0103 \u201eavea un temperament de o excesiv\u0103 inegalitate, oscil\u00e2nd \u00eentre atitudini introvertite \u0219i extravertite: c\u00e2nd vesel, c\u00e2nd trist; c\u00e2nd comunicativ, c\u00e2nd ursuz; c\u00e2nd bl\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd aspru; mul\u021bumindu-se uneori cu mai nimica \u0219i nemul\u021bumit alteori de toate… Ciudat\u0103 amestec\u0103tur\u0103! \u2013 fericit\u0103 pentru artist, nefericit\u0103 pentru om!\u201d<\/em> Titu Maiorescu i-a promovat imaginea unui \u201evis\u0103tor cu o extraordinar\u0103 inteligen\u021b\u0103, ajutat\u0103 de o foarte bun\u0103 memorie\u201d.<\/em> Constantin Noica \u00eel considera etalonul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti spun\u00e2nd c\u0103 \u201eArborii nu cresc p\u00e2n\u0103 \u00een cer. Nici noi nu putem cre\u0219te dincolo de m\u0103sura noastr\u0103. \u0218i m\u0103sura noastr\u0103 este Eminescu. Dac\u0103 nu ne vom hr\u0103ni cu Eminescu, vom r\u0103m\u00e2ne \u00een cultur\u0103 mai departe \u00eenfometa\u021bi.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1850, la Boto\u0219ani \u0219i a decedat la 15 iunie 1889 la Bucure\u0219ti. A fost al \u0219aptelea dintre cei unsprezece copii ai c\u0103minarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni din nordul Moldovei, cobor\u00e2nd (pe linie patern\u0103) din Transilvania, de unde familia a emigrat \u00een Bucovina, din cauza exploat\u0103rii iob\u0103ge\u0219ti \u0219i a persecu\u021biilor religioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A urmat \u0219coala primar\u0103 la Cern\u0103u\u021bi, primele dou\u0103 clase probabil \u00eentr-un pension particular. Apoi a fost \u00eenscris la liceul german din Cern\u0103u\u021bi, singura institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt liceal la acea dat\u0103 \u00een Bucovina anexat\u0103 de Imperiul Habsburgic. C\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u021bat catedra de limba rom\u00e2n\u0103, ea a fost ocupat\u0103 de profesorul Aron Pumnul \u2013 c\u0103rturarul ardelean care a f\u0103cut parte din conducerea Revolu\u021biei Rom\u00e2ne de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revolu\u021biei lui Avram Iancu \u0219i care s-a refugiat \u00een final la Cern\u0103u\u021bi. La moartea acestuia, Eminescu a publicat poemul, \u201eLa moartea lui Aron Pumnul\u201d,<\/em><\/strong> semnat Mihail Eminoviciu; avea 16 ani. Debutul a fost \u00een revista \u201eFamilia\u201d din Pesta, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Iosif Vulcan (jurist \u0219i scriitor din Ardeal), cu poezia \u201eDe-a\u0219 avea<\/em>\u201d<\/strong>. Iosif Vulcan l-a convins s\u0103-\u0219i schimbe numele \u00een Eminescu, adoptat mai t\u00e2rziu \u0219i de al\u021bi membri ai familiei sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre 16-19 ani a c\u0103l\u0103torit din Cern\u0103u\u021bi la Blaj, Sibiu, Giurgiu, oprindu-se la Bucure\u0219ti, lu\u00e2nd astfel contact cu realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din diverse locuri. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-a angajat ca sufleor \u0219i copist la teatru, unde l-a cunoscut pe Ion Luca Caragiale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre 19-22 ani a fost student la Viena, la Facultatea de Filozofie \u0219i Drept, ca \u201eauditor extraordinar\u201d. A audiat cursuri ale diferitelor facult\u0103\u021bi, a frecventat cu mult interes biblioteca Universit\u0103\u021bii, av\u00e2nd o sete nepotolit\u0103 de lectur\u0103. \u00cen acest ora\u0219 s-a \u00eemprietenit cu Ioan Slavici \u0219i a cunoscut-o pe Veronica Micle. S-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 \u0219i s-a \u00eenscris la Universitatea din Berlin (22-24 ani). \u00cen acea perioad\u0103 a avut o bogat\u0103 coresponden\u021b\u0103 cu Titu Maiorescu care, \u00eei propunea s\u0103-\u0219i ob\u021bin\u0103 de urgen\u021b\u0103 doctoratul \u00een filozofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Ia\u0219i. Junimea i-a acordat o burs\u0103 cu condi\u021bia s\u0103-\u0219i ia doctoratul \u00een filozofie. A urmat cu regularitate dou\u0103 semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a \u00eenceput s\u0103 sufere de o inflama\u021bie a \u00eencheieturii piciorului; s-au \u00eemboln\u0103vit \u0219i trei dintre fra\u021bii s\u0103i; invoca totodat\u0103 lipsuri materiale. S-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103. La acei 24 ani a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Ia\u0219i. Trei ani, cei mai frumo\u0219i ani ai vie\u021bii lui a fost bibliotecar, revizor \u0219colar, redactor la \u201eCurierul de Ia\u0219i\u201d. A f\u0103cut ordine \u00een Bibliotec\u0103 \u0219i a \u00eembog\u0103\u021bit-o cu manuscrise \u0219i c\u0103r\u021bi vechi rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a fost bun prieten cu Ion Creang\u0103, pe care l-a \u00eendemnat s\u0103 scrie, l-a introdus la \u201eJunimea\u201d, asocia\u021bie cultural\u0103 \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Ia\u0219i \u0219i a fost mereu \u00een prezen\u021ba muzei sale \u2013 Veronica Micle, scriind multe poezii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La v\u00e2rsta de 27 ani i s-a propus postul de redactor, apoi redactor \u0219ef la ziarul \u201eTimpul\u201d din Bucure\u0219ti. Dup\u0103 6 ani, \u00een 1883, s-a \u00eemboln\u0103vit. \u00cen mod brutal, \u00een iunie 1883, munca sa a fost \u00eentrerupt\u0103 fiind introdus cu for\u021ba \u00een sanatoriul doctorului \u0218u\u021bu. A plecat la tratament la Viena, \u00een Italia, a revenit la Bucure\u0219ti, a plecat la Ia\u0219i, la b\u0103i l\u00e2ng\u0103 Odessa, a revenit \u00een \u021bar\u0103 lucr\u00e2nd la Bibliotec\u0103 c\u00e2tva timp. S-a re\u00eemboln\u0103vit, s-a internat la ospiciul de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b. \u00cen decembrie 1888 a plecat la Boto\u0219ani, unde a fost \u00eengrijit de sora sa Henrieta. Acolo a fost vizitat de Veronica, de unde au plecat am\u00e2ndoi la Bucure\u0219ti. S-a bucurat de o scurt\u0103 activitate ziaristic\u0103 \u0219i \u00een februarie 1889 s-a \u00eemboln\u0103vit din nou \u0219i a fost internat la Bucure\u0219ti. \u00cen data de 15 iunie 1889, \u00een jurul orei 4 diminea\u021ba, a murit \u00een sanatoriul \u201eCaritatea\u201d al doctorului \u0218u\u021bu, iar \u00een 17 iunie Eminescu a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la umbra unui tei din cimitirul Bellu, \u00een Bucure\u0219ti. Un cor a interpretat litania \u201eMai am un singur dor\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorbind despre poezia de dragoste a lui Eminescu, trebuie s\u0103 \u00eencepem cu copil\u0103ria pe care a petrecut-o la Boto\u0219ani \u0219i Ipote\u0219ti, \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i prin \u00eemprejurimi, \u00eentr-o total\u0103 libertate prin frumoasele p\u0103duri ale Bucovinei, numele de \u201eBucovina\u201d provenind din cuv\u00e2ntul slav pentru fag (\u201ebuk\u201d), astfel termenul se poate traduce prin \u201e\u021aara fagilor\u201d. Nostalgia copil\u0103riei este evocat\u0103 \u00een poezia de mai t\u00e2rziu \u201eO, r\u0103m\u00e2i\u201d<\/strong> scris\u0103 \u00een 1979, \u00een care poetul aude glasul p\u0103durii care-i \u0219opte\u0219te: \u201eO, r\u0103m\u00e2i, r\u0103m\u00e2i la mine,\/ Te iubesc at\u00e2t de mult!\/ Ale tale doruri toate\/ numai eu \u0219tiu s\u0103 le-ascult.\/ \u00a0\u00cen al umbrei \u00eentuneric\/ te asem\u0103n unui prin\u021b. Ce se uit- ad\u00e2nc \u00een ape\/ cu ochi negri \u0219i cumin\u021bi\/ \u0218i prin vuietul de valuri,\/ Prin mi\u0219carea naltei ierbi,\/ Eu te fac s-auzi \u00een tain\u0103\/ Mersul c\u00e2rdului de cerbi…\u201d<\/em> Copil\u0103ria s-a pierdut undeva \u00een cea\u021b\u0103 \u0219i poetul constat\u0103 cu durere: \u201eAst\u0103zi chiar de m-a\u0219 \u00eentoarce\/ a-n\u021belege n-o mai pot\u2026\/ Unde e\u0219ti copil\u0103rie,\/ cu p\u0103durea ta cu tot?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2mplarea care i-a marcat ciclul poeziilor de dragoste a fost \u00eent\u00e2lnirea cu Veronica Micle, \u00eent\u00e2lnire pasional\u0103 dintre doi poe\u021bi; unul dintre ei trebuia s\u0103 str\u0103luceasc\u0103! Iubirea pentru femeie \u0219i natur\u0103, \u00een poezia lui Eminescu, lumineaz\u0103 \u0219i tulbur\u0103 totodat\u0103, cele dou\u0103 sentimente \u00eensum\u00e2ndu-se ajung s\u0103 aib\u0103 o energie cosmic\u0103 care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pare s\u0103 scape de sub imperiul voin\u021bei, plec\u00e2nd \u00eentr-o sfer\u0103 nelumeasc\u0103 \u0219i determin\u00e2nd un destin tragic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u00eenceputurile vie\u021bii dragostea lui este senin\u0103, frumoas\u0103, \u00eemplinit\u0103 cel mai adesea \u00eentr-un cadru feeric al naturii, ca \u00een poeziile \u201eDorin\u021ba\u201d, \u201eAt\u00e2t de fraged\u0103\u201d, \u201eFream\u0103t de codru\u201d, \u201eSomnoroase p\u0103s\u0103rele\u201d, \u201eLa mijloc de codru des\u201d<\/strong> \u0219i altele. Plenitudinea sentimentului iubirii este redat\u0103 \u00eens\u0103, \u00een poeziile \u201eLacul\u201d<\/strong>: \u201eLacul codrilor albastru\/ Nuferi galbeni \u00eel \u00eencarc\u0103;\/ Tres\u0103rind \u00een cercuri albe\/ El cutremur\u0103 o barc\u0103.\/ \u0218i eu trec de-a lung de maluri,\/ Parc-ascult \u0219i parc-a\u0219tept\/ Ea din trestii s\u0103 r\u0103sar\u0103\/ \u0218i s\u0103-mi cad\u0103 lin pe piept\u2026\u201d \u0219i \u00een poezia \u201eLas\u0103-\u021bi lumea\u201d, \u00een care natura se \u00eensufle\u021be\u0219te al\u0103turi de cei doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi (dragoste \u00een mijlocul naturii\u2026 minunat!): \u201eLas\u0103-\u021bi lumea ta uitat\u0103,\/ Mi te d\u0103 cu totul mie,\/ De \u021bi-ai da via\u021ba toat\u0103,\/ Nime-n lume nu ne \u0219tie.\/ Vin\u2019 cu mine, r\u0103t\u0103ce\u0219te\/ Pe c\u0103r\u0103ri cu cotituri,\/ Unde noaptea se treze\u0219te\/ Glasul vechilor p\u0103duri.\/ Printre crengi sc\u00e2nteie stele,\/ Farmec d\u00e2nd c\u0103r\u0103rii str\u00e2mte,\/ \u0218i afar\u0103 doar de ele\/ Nime-n lume nu ne simte.\/ P\u0103rul t\u0103u \u021bi se desprinde\/ \u0218i frumos \u021bi se mai \u0219ede,\/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,\/ Nime-n lume nu ne vede.\/ T\u00e2nguiosul bucium sun\u0103,\/ L-ascult\u0103m cu-at\u00e2ta drag,\/ Pe c\u00e2nd iese dulcea luna\/ Dintr-o rari\u0219te de fag.\/ \u00cei r\u0103spunde codrul verde\/ Fermecat \u015fi dureros,\/ Iar\u0103 sufletu-mi se pierde\/ Dup\u0103 chipul t\u0103u frumos [\u2026] \u00cen\u0103l\u021bimile albastre\/ Pleac\u0103 zarea lor pe dealuri,\/ Ar\u0103t\u00e2nd privirii noastre\/ Stele-n ceruri, stele-n valuri.\/ E-un miros de tei \u00een cr\u00e2nguri.\/ Dulce-i umbra de r\u0103chi\u021bi\/ \u0218i suntem at\u00e2t de singuri!\/ \u0218i at\u00e2t de ferici\u021bi!\/ Numai luna printre cea\u021b\u0103\/ Vars\u0103 apelor v\u0103paie,\/ \u0218i te afl\u0103 str\u00e2ns\u0103-n bra\u021be\/ Dulce dragoste b\u0103laie.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu, dezam\u0103git de loviturile vie\u021bii, de lipsa de \u00een\u021belegere a contemporanilor s\u0103i, str\u00e2mtorat din punct de vedere material, con\u0219tient de societatea nedreapt\u0103 \u00een care tr\u0103ia, Eminescu creeaz\u0103 poezii profunde, din ce \u00een ce mai triste \u0219i pline de renun\u021b\u0103ri. Codrul nu mai are bog\u0103\u021bia frunzi\u0219ului verde, culoarea, lumina, aerul pur din prima parte a tinere\u021bii, este v\u0103zut \u00een alte culori, cineva parc\u0103 stinge \u00eencet lumina, culorile devin din ce \u00een ce mai pale, poetul \u00eencepe s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 amorul \u00een poezia \u201eCe e amorul\u201d<\/strong>: \u201eCe e amorul? E un lung prilej pentru durere\/, C\u0103ci mii de lacrimi nu-i ajung\/ \u0218i tot mai multe cere.\/ De-un semn \u00een treac\u0103t de la ea\/ El sufletul \u021bi-l leag\u0103,\/ \u00cenc\u00e2t s\u0103 n-o mai po\u021bi uita\/ Via\u021ba ta \u00eentreag\u0103.[\u2026] Dispar \u0219i ceruri \u0219i p\u0103m\u00e2nt\/ \u0218i pieptul t\u0103u se bate,\/ \u0218i totu- at\u00e2rn\u0103 de-un cuv\u00e2nt\/ \u0218optit pe jum\u0103tate.\/ Te urm\u0103re\u0219te s\u0103pt\u0103m\u00e2ni\/ Un pas f\u0103cut alene,\/ O dulce str\u00e2ngere de m\u00e2ini,\/ Un tremurat de gene\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul simte c\u0103 iubirea pentru fiin\u021ba drag\u0103 pleac\u0103, neput\u00e2nd fi \u00eenlocuit\u0103 cu alta \u0219i regretul este redat cu sf\u00e2\u0219ierea fiin\u021bei, \u00een poezia \u201eS-a dus amorul\u2026\u201d<\/strong>:\u00a0 \u201eS-a dus amorul, un amic\/ Supus am\u00e2ndurora,\/ Deci c\u00e2nturilor mele zic\/ Adio tuturora\/ Uitarea le \u00eenchide- n scrin\/ Cu m\u00e2na ei cea rece,\/ \u0218i nici pe buze nu-mi mai vin,\/ \u0218i nici prin g\u00e2nd mi-or trece.\/ At\u00e2ta murmur de izvor,\/ At\u00e2t senin de stele,\/ \u0218i un at\u00e2t de trist amor\/ Am \u00eengropat \u00een ele!\/ Din ce noian \u00eendep\u0103rtat\/ Au r\u0103s\u0103rit \u00een mine!\/ Cu c\u00e2te lacrimi le-am udat,\/ Iubito, pentru tine!\/ Cum str\u0103b\u0103teau at\u00e2t de greu\/ Din jalea mea ad\u00e2nc\u0103,\/ \u0218i c\u00e2t de mult \u00eemi pare r\u0103u\/ C\u0103 nu mai suf\u0103r \u00eenc\u0103! […] \u0218i poate c\u0103 nici este loc pe-o lume de mizerii\/ pentr-un at\u00e2t de sf\u00e2nt noroc\/ str\u0103b\u0103t\u0103tor durerii.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul devine dezam\u0103git \u0219i acest sentiment \u2013 dezam\u0103girea \u2013 a dat limbii rom\u00e2ne\u0219ti o capodoper\u0103 \u2013 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d<\/strong>, poezie \u00een care e mistuit de iubire, gata s\u0103-i jertfeasc\u0103 iubitei nemurirea, dar, \u00een cele din urm\u0103 renun\u021b\u0103, aleg\u00e2nd izolarea: \u201eTr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00e2mt\/ Norocul v\u0103 petrece,\/ Ci eu \u00een lumea mea m\u0103 simt\/ Nemuritor \u0219i rece\u201d<\/em>, versurile suger\u00e2nd destinul omului de geniu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Gr\u0103dina Copou din Ia\u0219i se afl\u0103 Teiul lui Eminescu, numit \u0219i \u201eCopacul \u00eendr\u0103gosti\u021bilor\u201d, l\u00e2ng\u0103 el fiind scrise, pe o plac\u0103, versurile de mai sus. Marele poet a c\u0103utat adesea inspira\u021bia la umbra ramurilor acestui tei, b\u0103tr\u00e2n de aproape 250 de ani. Sub crengile teiului au avut loc discu\u021bii \u00eentre marele poet \u0219i prietenul s\u0103u Ion Creang\u0103. Tot aici Mihai Eminescu o aducea pe iubita sa Veronica Micle, fiin\u021ba care a influen\u021bat puternic opera poetului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a scris \u0219i Rug\u0103ciuni \u00eenchinate Fecioarei Maria. Amintim Rug\u0103ciunea<\/strong>: \u201eCr\u0103ias\u0103 aleg\u00e2ndu-te\/ \u00cengenunchem rug\u00e2ndu-te,\/ \u00cenal\u021b\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie\/\u00a0 Din\u00a0 valul ce ne b\u00e2ntuie,\/ Fii scut de \u00eent\u0103rire\/ \u0218i zid de m\u00e2ntuire,\/ Privirea-\u021bi adorat\u0103\/ asupr\u0103-ne coboar\u0103,\/ O, maic\u0103 prea curat\u0103\/ \u0218i pururea fecioar\u0103\/ Marie!\u201d<\/em> Se spune c\u0103 Eminescu a adus rug\u0103ciunea \u00een \u00eenchisorile comuniste, deoarece de\u021binu\u021bii politici recitau aceast\u0103 Rug\u0103ciune, pun\u00e2nd accentul pe versurile: \u201e\u00cenal\u021b\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie \/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie”.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a consemnat c\u0103 Eminescu a fost una dintre \u201epersonalit\u0103\u021bile hibride, filozof-poet\u201d. Opera sa poetic\u0103 a fost influen\u021bat\u0103 de marile sisteme filozofice ale epocii sale, de filozofia antic\u0103, dar \u0219i de g\u00e2ndirea romantic\u0103 a lui Arthur Schopenhauer, precum \u0219i de filosofia lui Immanuel Kant (Eminescu a lucrat totu\u0219i o vreme la traducerea \u201eCriticii ra\u021biunii pure\u201d, la \u00eendemnul lui Titu Maiorescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 amintim filosofia din poezia \u201eLa steaua\u201d<\/strong>, care trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o metafor\u0103 a c\u0103l\u0103toriei luminii. Viteza luminii era deja calculat\u0103 cu aproxima\u021bie \u00eenainte de 1889, prima determinare experimental\u0103 a vitezei luminii din sec. XVII dator\u00e2ndu-se unui astronom danez care a stabilit la acel moment valoarea constantei c de 213 000 km\/s. Eminescu era la curent cu datele \u0219tiin\u021bifice \u0219i filozofice. Ulterior, Einstein care avea v\u00e2rsta de zece ani la moartea lui Eminescu, \u00een 1905 a demonstrat c\u0103 cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km\/s); a explicat de asemenea c\u0103 lumina Soarelui ajunge pe suprafa\u021ba planetei noastre \u00een aprox. 8 minute, iar lumina reflectat\u0103 de Lun\u0103 \u00een aproximativ 30 de secunde. \u00cen aceea\u0219i teorie spune c\u0103 dac\u0103 lumina Soarelui ar disp\u0103rea brusc, noi abia peste 8 minute am observa \u00eentunericul, deci anumite stele de pe cer care se afl\u0103 la distan\u021be foarte mari, de milioane de ani lumin\u0103, de\u0219i ele ar putea s\u0103 fie de mult stinse, noi \u00eenc\u0103 le putem percepem lumina. Frumuse\u021bea este \u0219i a ultimei strofe a poeziei, \u00een care Eminescu a proiectat superb imaginea \u00een spa\u021biul iubirii, al dorului. De fapt, Einstein a expus \u00eentr-un limbaj de fizic\u0103, iar Eminescu \u00eentr-un limbaj poetic. Am\u00e2ndoi geniali!<\/p>\n

\u201eLa steaua care-a r\u0103s\u0103rit\/ E-o cale-at\u00e2t de lung\u0103,\/ C\u0103 mii de ani i-au trebuit\/ Luminii s\u0103 ne-ajung\u0103.\/ Poate de mult s-a stins \u00een drum\/ \u00cen dep\u0103rt\u0103ri albastre,\/ Iar raza ei abia acum\/ Luci vederii noastre.\/ Icoana stelei ce-a murit\/ \u00cencet pe cer se suie;\/ Era pe c\u00e2nd nu s-a z\u0103rit,\/ Azi o vedem \u0219i nu e.\/ Tot astfel c\u00e2nd al nostru dor\/ Pieri \u00een noapte-ad\u00e2nc\u0103,\/ Lumina stinsului amor\/ Ne urm\u0103re\u0219te \u00eenc\u0103..\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a dus o imens\u0103 activitate jurnalistic\u0103. Articolele pe care le scria constituiau o educa\u021bie politic\u0103 pentru cititori, prin analiza profund\u0103 asupra situa\u021biei \u00een care se afla \u021bara. La17 ani c\u00e2nd a scris poezia \u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie\u201d<\/strong>: \u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u021aara mea de glorii, \u021bara mea de dor?\/ Bra\u021bele nervoase, arma de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u021bi mare, mare viitor!\u201d<\/em> \u0219i \u00een continuare pe vremea c\u00e2nd avea puternice sentimente patriotice \u00een dezacord cu linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar \u0219i \u00eempotriva lui Maiorescu, a scris multe poezii. Astfel concep\u021bia sa despre lume \u0219i via\u021b\u0103, protestul s\u0103u \u00eempotriva falselor idealuri \u0219i valori, revolta lui fa\u021b\u0103 de viciile incurabile care ur\u00e2\u021beau societatea \u00een care \u00ee\u0219i ducea traiul, s-au reg\u0103sit \u00een cele cinci scrisori eminesciene, scrise \u00een perioada lui de maturitate deplin\u0103 artistic\u0103. Exemplific numai un fragment din \u201eScrisoarea a treia\u201d<\/strong>, tema poemului fiind demascarea falsului patriotism al contemporanilor \u00een contrast cu vitejia osta\u0219ilor din istoria trecutului \u021b\u0103rii, mai precis \u2013 figura domnitorului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, conduc\u0103torul al c\u0103rui unic \u021bel era slujirea patriei, tabloul \u00eent\u00e2lnirii dintre domnitor \u0219i Baiazid \u2013 conduc\u0103torul o\u0219tii otomane \u2013 , \u00een care se remarc\u0103 ospitalitatea, \u00een\u021belepciunea \u0219i spiritul pa\u0219nic al lui Mircea, fa\u021b\u0103 de trufia lui Baiazid: \u201e La un semn deschis\u0103-i calea \u0219i s-apropie de cort\/ Un b\u0103tr\u00een at\u00e2t de simplu, dup\u0103 vorb\u0103, dup\u0103 port.\/ – Tu e\u0219ti Mircea? – Da-mp\u0103rate !\/ – Am venit s\u0103 mi te-nchini,\/ De nu, schimb a ta coroan\u0103 \u00eentr-o ramur\u0103 de spini.\/ – Orice g\u00eend ai \u00eemp\u0103rate, \u0219i oricum vei fi sosit\/ C\u00eet s\u00eentem \u00eenc\u0103 pe pace, eu \u00ee\u021bi zic: Bine-ai venit!\/ Despre partea \u00eenchin\u0103rii \u00eens\u0103, doamne, s\u0103 ne ier\u021bi;\/ Dar acu vei vrea cu oaste \u0219i r\u0103zboi ca s\u0103 ne cer\u021bi,\/ Ori vei vrea s\u0103 faci \u00eentoars\u0103 de pe-acuma a ta cale,\/ S\u0103 ne dai un semn \u0219i nou\u0103 din mila m\u0103riei-tale…\/ De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris \u0219i pentru noi,\/ Bucuro\u0219i le-om duce toate, de e pace de-i r\u0103zboi. [\u2026] \u0218i de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?\/ \u0218i purtat de biruin\u021b\u0103, s\u0103 m\u0103-mpiedic de-un mo\u0219neag?\/ – De-un mo\u0219neag, da, \u00eemp\u0103rate, c\u0103ci mo\u0219neagul ce prive\u0219ti\/ Nu e om de r\u00e2nd, el este domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.\/ Eu nu \u021bi-a\u0219 dori vreodat\u0103 s\u0103 ajungi s\u0103 ne cuno\u0219ti,\/ Nici ca Dun\u0103rea s\u0103-nece spumeg\u00e2nd a tale o\u0219ti…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a fost un militant activ pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal \u0219i pentru unitatea na\u021bional\u0103. El critica aspru Parlamentul pentru \u00eenstr\u0103inarea Basarabiei, era intransigent at\u00e2t fa\u021b\u0103 de politica de opresiune \u021barist\u0103 c\u00e2t \u0219i fa\u021b\u0103 de cea a Imperiului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare<\/em>, o Rom\u00e2nie Mare<\/em>. Cu ocazia S\u0103rb\u0103torii de la Ia\u0219i, de la \u00eenceputul lunii iunie 1883, c\u00e2nd s-a dezvelit statuia lui \u0218tefan cel Mare, Eminescu a citit la \u201eJunimea\u201d poemul s\u0103u \u201eDoina\u201d<\/strong>, care a iritat Puterile Centrale: \u201eDe la Nistru p\u00e2n\u2019la Tisa\/ Tot Rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a\/ C\u0103 nu mai poate str\u0103bate\/ De-at\u00e2ta str\u0103in\u0103tate.\/ Din Hotin \u0219i p\u00e2n\u2019 la Mare\/ Vin Muscalii de-a c\u0103lare,\/ De la Mare la Hotin\/ Mereu calea ne-o a\u021bin\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ani \u00eentregi de cercetare \u0219i verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, ast\u0103zi \u00een via\u021b\u0103 \u2013 profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu \u2013 a \u00eencercat s\u0103 deslu\u0219easc\u0103 misterul bolii \u0219i mor\u021bii poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, scriind cartea \u201eBoala \u0219i moartea lui Eminescu\u201d. \u00cen rezumat, scriitorul leag\u0103 soarta lui Eminescu de implicarea acestuia \u00een sus\u021binerea Ardealului, deoarece Eminescu s-a pronun\u021bat pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Dovede\u0219te c\u0103 Eminescu era incomod \u0219i trebuia executat\u0103 comanda trasat\u0103 de la Viena: \u201e\u0218i mai potoli\u021bi-l pe Eminescu!\u201d. Era mesajul pe care francmasonul P. P. Carp \u00eel transmitea de la Viena mentorului Junimii \u2013 francmasonului \u0219i parlamentarului Titu Maiorescu. Comanda a fost executat\u0103 \u00eentocmai de cei din \u021bar\u0103, pe 23 iunie 1883. Eminescu care era marcat de o mare suferin\u021b\u0103 pe fond psihic, o psihoz\u0103 maniaco- depresiv\u0103, a fost internat for\u021bat, i s-a pus diagnosticul de alcoolism \u0219i sifilis care le putea permite administrarea unui tratament cu mercur, pentru distrugerea lui fizic\u0103. Cei care au regizat totul, porneau de la convingerea c\u0103 odat\u0103 ce Eminescu va fi internat cu acte \u00een regul\u0103, va intra \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 drept nebun \u0219i nimic din ceea ce a scris sau va mai \u00eencerca s\u0103 scrie, nu va fi luat \u00een considerare. Eminescu a fost declarat nebun \u0219i internat la psihiatrie, \u00een clinica francmasonului \u2013 dr. \u0218u\u021bu, \u00eentr-un moment \u00een care guvernul Rom\u00e2niei urm\u0103rea s\u0103 \u00eencheie un pact umilitor cu Tripla Alian\u021b\u0103 (Austro-Ungaria, Germania \u0219i Italia), prin care renun\u021ba la preten\u021biile asupra Ardealului \u0219i se angaja s\u0103 \u00eei anihileze pe to\u021bi cei cataloga\u021bi drept \u201ena\u021bionali\u0219ti\u201d. Pactul a fost \u00eencheiat \u00een secret \u00een acel an 1883.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timp ce era spitalizat la clinica doctorului Alexandru \u0218u\u021bu, Eminescu a fost lovit inten\u021bionat de un alt pacient cu o c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een cap, lovitura provoc\u00e2ndu-i moartea. \u00cen argumentarea sa, eminescologul Nicolae Georgescu se sprijin\u0103 pe declara\u021bia unui frizer, martor ocular al episodului. Se \u0219tia despre m\u0103rturia acelui frizer, ea fusese publicat\u0103 \u00een ziarul \u201eUniversul\u201d, \u00een 1926, dar a fost ignorat\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul ne mai aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 Vlahu\u021b\u0103 l-a vizitat la spital \u00een ultimele zile ale vie\u021bii poetului \u0219i a redat versurile re\u021binute pe care Eminescu le-a citit \u00een prezen\u021ba lui: \u201eAt\u00e2ta foc, at\u00e2ta aur\/ \u0218i-at\u00e2tea lucruri sfinte\/ Peste \u00eentunericul vie\u021bii\/ Ai rev\u0103rsat, P\u0103rinte!\u201d<\/em> Apoi, spunea Vlahu\u021b\u0103, a l\u0103sat t\u0103cut privirea \u00een p\u0103m\u00e2nt\u2026 Dup\u0103 c\u00e2teva minute de t\u0103cere \u0219i-a \u00eempreunat m\u00e2inile, \u0219i ridic\u00e2ndu-\u0219i ochii \u00een sus, a oftat din ad\u00e2nc \u0219i a repetat rar, cu un glas nespus de sf\u00e2\u0219ietor: \u201eOf, Doamne, Doamne!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O, Doamne, Doamne, zic, d\u0103-ne puterea s\u0103-l \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103-l iubim pe Eminescu al nostru!<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSuntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u0219i cerem egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire a na\u021biunii noastre.\u201d \u00a0\u2013 M. Eminescu \u00a0\u00a0 15 ianuarie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28571"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28574,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28571\/revisions\/28574"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}