{"id":28621,"date":"2017-01-15T10:05:25","date_gmt":"2017-01-15T10:05:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28621"},"modified":"2017-01-15T10:07:12","modified_gmt":"2017-01-15T10:07:12","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-vi-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/15\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-vi-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Profetismul lui Mihai Eminescu (partea a VI-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dumnezeu h\u0103r\u0103ze\u015fte atunci Elita Spiritual-Cre\u015ftin\u0103-Creatoare, care-l poate reintegra pe cel pierdut sie\u015fi, familiei, ren\u0103sc\u00e2nd societatea, comunitatea, na\u0163ia, statul cre\u015ftin.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La \u00eenceput este Cuv\u00e2ntul \u015fi <\/em><\/strong><\/p>\n

Cuv\u00e2ntul este la Dumnezeu \u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n

Dumnezeu este Cuv\u00e2ntul… <\/em><\/strong><\/p>\n

Toate prin El s-au f\u0103cut; \u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n

f\u0103r\u0103 El nimic nu s-a f\u0103cut din ce s-a f\u0103cut!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0(Ioan 1, 1)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Traducerea sanscristo-pelasg\u0103 \u00a0corect\u0103 consider c\u0103 este La \u00eenceput este Cuv\u00e2ntul…<\/em><\/strong> deoarece pune Darul S\u0103u, Crea\u0163ia, dar \u015fi natura Sa, divino-uman\u0103 \u00een slujba Omului, ren\u0103sc\u00e2ndu-l, \u00eendrum\u00e2ndu-l, ajut\u00e2ndu-l, c\u0103l\u0103uzindu-l, ap\u0103r\u00e2ndu-l, tocmai pentru ca ontologia umanului s\u0103 devin\u0103 prin crea\u0163ie \u00eencoronarea \u00eentregii Sale Crea\u0163ii: \u201eOmenitatea Sa,<\/em><\/strong> <\/em>spune marele ierarh, eruditul teolog basarabean Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, are de dou\u0103 ori calitatea de a transforma organic firea omeneasc\u0103. Odat\u0103 pentru c\u0103 e sfin\u0163it\u0103 \u00een unire, \u00een aceea\u015fi persoan\u0103, cu natura dumnezeiasc\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, prin suferin\u0163\u0103 \u015fi jertf\u0103 pentru noi. Slujirea lui Iisus Hristos, Dumnezeu \u015fi om, este astfel dubl\u0103: El este \u00een mod nedesp\u0103r\u0163it Dumnezeu \u00een slujirea oamenilor \u015fi Omul \u00een slujirea oamenilor (…). \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 se poate face afirma\u0163ia c\u0103 Dumnezeu, Care sluje\u015fte omul, se sluje\u015fte pe Sine, iar slujindu-Se pe Sine, El nu se mic\u015foreaz\u0103.\u201d<\/strong><\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Biserica slujitoare \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie \u015fi \u00een Teologia contemporan\u0103. <\/em>Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucure\u015fti-1972, p. 40)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare, dac\u0103 Logosul-Dumnezeu \u00centrupat <\/strong>slujind omului se sluje\u015fte pe Sine, atunci categoric prin firea naturii sale cu chip dumnezeiesc, Omul slujind pe Dumnezeu se sluje\u015fte pe sine slujind \u00een acela\u015fi timp Neamul prin care vine la via\u0163\u0103 \u015fi trebuie s\u0103-i continue destinul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deci, via\u0163a cre\u015ftinului nu este altceva dec\u00e2t slujire, slujire \u015fi slujire.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0O \u00eentreit\u0103 slujire haric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 atitudine, acest dar, acest postulat, acest imperativ, trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 fiec\u0103rui om, dar \u00een mod expres cre\u015ftinului ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i cre\u015ftinii ortodoc\u015fi din toate vremurile trebuie s\u0103-L cunoasc\u0103 integral pe M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos, pentru ca s\u0103-L slujeasc\u0103 integral \u015fi s\u0103-l ad\u00e2nceasc\u0103 fiecare \u00een sinele tr\u0103irii sale fire\u015fti, formatoare, misionare, duhovnice\u015fti, voca\u0163ionale, sofianice \u015fi filocalice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar, cum cre\u015ftinul iese din sfera Cet\u0103\u0163ii cre\u015ftinismului comunitar, din nobila \u015fi frumoasa Cetate Apostolic\u0103 ce a st\u00e2rnit invidia multora, din universul comuniunii hristice deci, el se pierde \u00een neantul nimicurilor sale cotidiene de t\u00e2rg…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Dumnezeu h\u0103r\u0103ze\u015fte atunci Elita Spiritual-Cre\u015ftin\u0103-Creatoare, care-l poate reintegra pe cel pierdut sie\u015fi, familiei, ren\u0103sc\u00e2nd societatea, comunitatea, na\u0163ia, statul cre\u015ftin.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFaptul c\u0103 modelul suprem al slujirii cre\u015ftine este Dumnezeu \u00censu\u015fi \u00eenomenit \u00een Persoana M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, <\/em>arat\u0103 Mihail Diaconescu, l-a impresionat profund \u015fi l-a preocupat activ pe Mihai Eminescu. Educa\u0163ia sa cre\u015ftin\u0103 deplin\u0103, realizat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 mamei sale, \u015fi \u00eendeosebi convingerea c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este institu\u0163ia noastr\u0103 spiritual\u0103 fundamental\u0103, <<mama neamului rom\u00e2nesc>><\/strong> cum spune el, l-au ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 infinita valoare \u015fi sublimul slujirii cre\u015ftine \u00een ordinea moral\u0103, practic\u0103, spiritual\u0103 \u015fi istoric\u0103 a lumii \u00eentregi. Iisus S-a jertfit din iubire fa\u0163\u0103 de oameni, slujind oamenii, iubindu-i, restaur\u00e2ndu-i \u00een demnitatea lor originar\u0103. Slujirea \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Hristos, arat\u0103 Eminescu, a devenit astfel un mod al perfec\u0163iunii umane.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<Sunt aproape dou\u0103 mii de ani, <\/strong>scrie el \u00eentr-un articol din Timpul<\/strong>, de c\u00e2nd Iisus a ridicat popoarele lumii din \u00eentuneric, a\u015fez\u00e2ndu-le pe principiul iubirii aproapelui, dou\u0103 mii de ani de c\u00e2nd via\u0163a Fiului lui Dumnezeu este cartea dup\u0103 care progreseaz\u0103 omenirea.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Budha, via\u0163a lui Socrate, ideile lui Confucius, de\u015fi asem\u0103n\u0103toare cu ale cre\u015ftinismului, n-au at\u00e2ta influen\u0163\u0103 asupra omului ca Evanghelia. Din ce pricin\u0103? Pentru c\u0103 inima lui Hristos a fost str\u0103puns\u0103 de cele mai mari dureri, nu pentru El, ci pentru binele \u015fi izb\u0103virea altora. \u015ei un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, \u00eens\u0103 le-ar fi \u00eendurat cu m\u00e2ndrie \u015fi dispre\u0163 pentru semenii lui. \u015ei Socrate a b\u0103ut paharul cu otrav\u0103; dar l-a b\u0103ut cu nep\u0103sarea caracteristic\u0103 lumii antichit\u0103\u0163ii. Pe c\u00e2nd am\u0103r\u0103ciunea lui Iisus ne impresioneaz\u0103 profund, afl\u00e2nd c\u0103, \u00een clipa suprem\u0103, Acesta S-a rugat P\u0103rintelui S\u0103u pentru iertarea prigonitorilor. De atunci a se jertfi din iubire fa\u0163\u0103 de semeni a r\u0103mas cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de des\u0103v\u00e2r\u015fire a existen\u0163ei umane (…)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este naiv\u0103 credin\u0163a c\u0103 prin precepte morale sau prin \u015ftiin\u0163\u0103, omul se face bun. El trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eenaintea sa un chip de perfec\u0163iune dup\u0103 care s\u0103-\u015fi modeleze caracterul \u015fi faptele. Precum arta modern\u0103 \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 rena\u015fterea sa modelelor din antichitate, astfel des\u0103v\u00e2r\u015firea lumii se datore\u015fte chipului moral al lui Iisus Hristos.\u201d<\/em><\/strong> (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei. II. Ipostazele artei. <\/em>Ed. Doxologia, Ia\u015fi-2009, p. 153; Apud <\/em>Pr. Dr. \u015et. Slevoac\u0103, Eminescu \u00een fa\u0163a Patimilor Domnului<\/em>, \u00een Telegraful Rom\u00e2n, <\/em>Sibiu, An. 141, Nr. 17-18, 1 mai 1994, pp. 1 \u015fi 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong>, prin profetismul s\u0103u eminamente cre\u015ftin dezvolt\u0103 o concep\u0163ie cu caracter testamentar ce cuprinde o sintez\u0103 ampl\u0103 asupra viziunii cosmosului, precum \u015fi a destinului ortodox al neamului nostru. Eminescu<\/strong> iese din timpul conservatorismului \u00eencet\u0103\u0163enit \u00een soarta apocaliptic\u0103 a istoriei, cu o atitudine nou\u0103, profetic\u0103, pun\u00e2ndu-\u015fi toat\u0103 fiin\u0163a, tot crezul, tot spiritul s\u0103u genial, jertfa sa chiar, \u00een vederea urnirii vremii unui nou profetism cre\u015ftin, care s\u0103 reangajeze cre\u015ftinul \u015fi Neamul \u00eentr-o nou\u0103 re\u00eencre\u015ftinare, spre un cre\u015ftinism integral<\/em><\/strong>, <\/em><\/strong>cum a spus alt mare profet-mistic Ioan Ianolide<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preocuparea fundamental\u0103 a lui Mihail Eminescu<\/strong> privind latura sa profetic\u0103 este scoaterea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, respectiv a poporului cre\u015ftin din apatia smereniei des\u0103v\u00e2r\u015fite<\/em>, a preatoleran\u0163ei \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite <\/em>care, ne-a amputat spiritul dacic eroic prin multele caren\u0163e \u015fi desele dezert\u0103ri permi\u0163\u00e2nd for\u0163elor r\u0103ului ateist s\u0103 ia o mare amploare \u00een istorie, <\/em>\u015fi \u00eenregimentarea ei\/ lui, \u00eentr-un ev dominant de autentic\u0103 tr\u0103ire hristic\u0103 \u00eentrupat\u0103 pe cunoa\u015fterea complet\u0103, clar\u0103 \u015fi corect\u0103 privind raportul dintre Iisus Hristos \u015fi istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se pot redescoperi lucruri noi din cele vechi sau de demult uitate de oameni, de cre\u015ftini.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu Hristos trebuie s\u0103 se redescopere \u00een cre\u015ftini, \u00een fiecare \u00een parte, \u00een fiecare cale \u015fi voie a fiec\u0103ruia, ci cre\u015ftinii, fiecare \u00een parte, trebuie s\u0103 se descopere sau s\u0103 se redescopere \u00een Hristos: \u201eOamenii L-au redus pe Hristos la anumite caractere: teologii tinz\u00e2nd spre dogme \u015fi abstrac\u0163iuni; misticii lans\u00e2ndu-se \u00een experien\u0163e duhovnice\u015fti de \u00eendumnezeire; morali\u015ftii f\u0103c\u00e2nd din moral\u0103 centrul preocup\u0103rilor lor; filosofii, sociologii, arti\u015ftii, muzicienii, politicienii \u015fi chiar economi\u015ftii descoperind \u00een Iisus partea ce corespundea obiectivelor ce \u015fi le propuseser\u0103… Lumea are nevoie de un Arhetip universal valabil, care s\u0103 fie viu \u015fi evident pentru toate categoriile de oameni \u015fi \u00eendeosebi pentru spiritele de elit\u0103 \u015fi cu for\u0163\u0103 creatoare.<\/span> Deci \u015fi teologul \u015fi laicul \u015fi artistul \u015fi omul de \u015ftiin\u0163\u0103, \u015fi politicianul \u015fi economistul trebuie s\u0103 aib\u0103 imaginea integral\u0103 a Celui ce este Hristos, Logosul \u00eentrupat \u00een istorie, chiar dac\u0103 fiecare dintre ei, conform darului ce-l are, ad\u00e2nce\u015fte \u015fi se dedic\u0103 unei anume \u00een\u0163elegeri a lui Hristos.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, De\u0163inutul profet. <\/em>Ed. Bonifaciu, Bucure\u015fti-2009, p. 159) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de seva ei dumnezeiasc\u0103, credin\u0163a <\/strong>cre\u015fte \u015fi se \u00eempline\u015fte prin oameni, pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een istorie, chiar dac\u0103 are o exhatologie transcendent\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rolul Cre\u015ftinismului ortodox, scopul, sensul, \u00eendrumarea sa trebuie s\u0103 lucreze \u00een vederea apropierii fenomenului social-politic deci, s\u0103 formeze \u015fi istoric Calea care duce la Hristos: \u201eIstoria este teatrul \u00een care se joac\u0103 m\u00e2ntuirea lumii, lucrare universal\u0103 \u015fi permanent\u0103 care angajeaz\u0103 toate aspectele vie\u0163ii umane pe calea m\u00e2ntuirii, \u00eenc\u00e2t sufletele, \u015fi fiin\u0163ele \u015fi or\u00e2nduirile sociale s\u0103 creasc\u0103 \u00een des\u0103v\u00e2r\u015fire, conform harului \u015fi voii lui Dumnezeu, iar aceasta nu la modul gratuit, ci \u00een confruntarea cu puterile \u00eentunericului, f\u0103c\u00e2nd lumea vrednic\u0103 de a-L primi pe Hristos. Nu este verosimil\u0103 \u015fi nici conving\u0103toare o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu care ar lucra numai asupra con\u015ftiin\u0163elor, dar ar fi indiferent\u0103 la or\u00e2nduirile politico-sociale ori la fenomenele cultural-\u015ftiin\u0163ifice ale omenirii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103catul este individual, comunitar \u015fi politic, de aceea \u015fi pedepsele sunt personale, comunitare \u015fi politice.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, op. cit.) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de Cre\u015ftinismul S\u0103u, prin Sf\u00e2nta Sa \u00centrupare, M\u00e2ntuitorul \u015fi-a asumat istoria omenirii de p\u00e2n\u0103 la El, instituindu-i o nou\u0103 slujire, slujire prin har, slujirea jertfelnic-hristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Recuper\u00e2nd Iubirii Sale pe to\u0163i cre\u015ftinii care-L m\u0103rturisesc prin cuv\u00e2nt, fapt\u0103, jertf\u0103 \u015fi dragoste, Iisus Hristos \u00eei face p\u0103rt\u0103\u015fire Sie\u015fi-Trupului S\u0103u care este Biserica cea Una-Sf\u00e2nt\u0103-Dreapt\u0103 \u015fi Apostoleasc\u0103. Tradi\u0163ia Sf\u00e2nt\u0103 ne aminte\u015fte permanent c\u0103 numai Biserica Ortodox\u0103 este Hristofor\u0103 \u015fi prin ea M\u00e2ntuitorul Hristos continu\u0103 ne\u00eentrerupt slujirea Sa \u00een lume, chem\u00e2nd ne\u00eencetat lumea, Omul la slujirea Cuv\u00e2ntului dumnezeiesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noua slujire hristic\u0103 a Logosului ne d\u0103 o nou\u0103 dimensiune, o nou\u0103 atitudine, o nou\u0103 valoare a Dragostei care, se reveleaz\u0103 ca Iubire esen\u0163ial\u0103, prioritar\u0103, universal-obligatorie \u015fi ve\u015fnic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primind lumina Logosului dumnezeiesc, cuvintele g\u00e2nduri ori graiurile rostite de cre\u015ftinul ortodox cult (iluminat), creator, trebuie s\u0103 capete un caracter sacerdotal al esteticii, o calitate sacramental\u0103 a semanticii, o semnifica\u0163ie liturgic\u0103 a hermeneuticii, o armonie cosmic\u0103 perfect\u0103: \u201eF\u0103uritor de armonii perfecte, lir\u0103 ce str\u0103luce\u015fte printre stelele patriei, Eminescu e, pentru noi, mai mult dec\u00e2t un vates <\/strong><\/em>(profet<\/strong>), un poet cu religioase func\u0163ii, un profet al poporului s\u0103u. Ca Solon, ca Empedocle \u015fi ca Numa, el este un legislator al patriei, un om a c\u0103rui oper\u0103 exprim\u0103 legea, rela\u0163ia mistic\u0103 dintre noi \u015fi lumea nebuloas\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor, poporul de mani <\/strong><\/em>(sufletele mor\u0163ilor, ale str\u0103mo\u015filor, onorate ca zei protectori ai familiei), de lari <\/em><\/strong>(divinit\u0103\u0163i protectoare ale c\u0103minului), cari sunt pollodiul, m\u0103rturisirea \u00een ceruri a existen\u0163ei noastre pe p\u0103m\u00e2nt. Ei sunt patria, cu toate misterioasele ei valen\u0163e, sunt istoria cu multa ei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, sunt depozitul milenar, orb, de reflexe, de implica\u0163ii necesare, de formule ale acestui p\u0103m\u00e2nt. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu r\u0103sfr\u00e2nge fiin\u0163a lor difuz\u0103. Fream\u0103tul lor surd \u00eel recunoa\u015fte, \u00eel simte \u00een sine\u015fi. El a rostit implacabila lor prezen\u0163\u0103, a spus leg\u0103tura lor cu fiin\u0163a-i care se exalt\u0103: \u201eC\u0103ci te iubeam cu ochi p\u0103g\u00e2ni\/ \u015ei plini de suferin\u0163i,\/ Ce mi-i l\u0103sar\u0103 din b\u0103tr\u00e2ni,\/ P\u0103rin\u0163ii din p\u0103rin\u0163i.\u201d<\/strong><\/em> (Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poet, profet, legislator, ca Solon, ca Numa, ca Empedocle, el a rostit, \u00een caden\u0163ele sale, faptele eponime ale poporului s\u0103u, oracolul destinelor sale. El este acela a c\u0103rui carte chivernise\u015fte rela\u0163iile dintre noi \u015fi str\u0103lume, dintre rom\u00e2ni \u015fi energiile care zac \u00een corpul diafan al patriei.\u201d<\/em> (Dan Botta, Theogonia Eminescian\u0103 <\/em>\u00een Limite \u015fi Alte Eseuri.<\/em> Ed. Crater, Bucure\u015fti-1996, p. 185)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin marii poe\u0163i cre\u015ftini<\/strong>: V. Alecsandri, G. Co\u015fbuc, M. Eminescu, O. Goga, N. Crainic, A. Cotru\u015f, A. Ciurunga, <\/strong>V. <\/strong>Mateia\u015f, <\/em>V. Maxim, Ioan Alexandru, P. Baciu, D. Andronescu, Maica Teodosia, Damian Eugenia Indreica, Traian Dorz, Sergiu Grosu, Ion Omescu, I. Zean\u0103, Ion Caraion, C. A. Dragodan, Ion Golea, S. A. Mandinescu, V. Voiculescu, V. Militaru, Gh. St\u0103nescu, I. Barbu etc., prin marii filosofi cre\u015ftini<\/strong>: Ha\u015fdeu, Nae Ionescu, \u0162u\u0163ea, Vulc\u0103nescu, C. Noica, L. Blaga, E. Bernea, V. B\u0103ncil\u0103, V. Lovinescu, Ilariu Dobridor, George Popescu Glogoveanu \u015f.a., prim marii teologi-m\u0103rturisitori<\/strong>: A. \u015eaguna, Vaarlam, Dosoftei, Grosu, Mih\u0103lcescu, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Sofian Boghiu, Gh. Calciu-Dumitreasa, N. M\u0103ndi\u0163\u0103, D. Bejan, Daniil Tudor, A. Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Th. M. Popescu, C. Galeriu, V. Gafencu, Ianolide, Justin P\u00e2rvu, Nil Doroban\u0163u, Iosif Trifa, Ioanichie B\u0103lan, Rafail Noica, Mihail Diaconescu etc., prin marii esei\u015fti cre\u015ftini<\/strong>: Dan Botta, Artur Silvestri, Alexandru Mironescu, Teofil P\u0103r\u0103ianu, Aspasia O\u0163el-Petrescu, Danion Vasile, Dan Ciachir, Dan Puric \u015fi prin mul\u0163i al\u0163i mari creatori-arti\u015fti s-a \u00eencrustat de-a pururi \u00een splendoarea eticit\u0103\u0163ii noastre dacice frumuse\u0163ea divin\u0103 a nobilului suflet rom\u00e2nesc. \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 cre\u015ftinul autentic trebuie s\u0103 fie un diacon al Cuv\u00e2ntului, atunci poetul cre\u015ftin este un sacerdot mistic, un profet al Logosului, iar preotul trebuie s\u0103 devin\u0103 un poet al slujirii hristice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen g\u00e2ndirea cre\u015ftin ortodox\u0103 a Rom\u00e2nului cult, iluminat, teofor, hristofor, exist\u0103 o rela\u0163ie divin\u0103 \u00eentre voca\u0163ia geniului creativ \u015fi imperativul sacru al jertfei sublime, a slujirii lui Dumnezeu \u015fi a Neamului, slujire de care se bucur\u0103 \u015fi alte popoare ce nu pot urca p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful \u00een\u0103l\u0163imii misiunii voca\u0163ionale dacice: mistico-hristico-evanghelico-filocalico-sofianic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu orice na\u0163ie, nu ori ce neam sunt h\u0103r\u0103zite s\u0103 urce acest sui\u015f celest \u00een Sinele duhovnicesc fiindc\u0103 nu au \u00een gena spiritual\u0103, \u00een pl\u0103mada religioas\u0103 Dorul dup\u0103 Dumnezeu \u00eentru bucuria sacrificiului suprem cum \u00eel posed\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 dacorom\u00e2nii de-a lungul mileniilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Slujirea cre\u015ftin ortodox\u0103 a Cuv\u00e2ntului dumnezeiesc devine astfel o porunc\u0103 a Dragostei c\u0103p\u0103t\u00e2nd un sens artistic armonios pentru o comuniune deplin\u0103 a ilumin\u0103rii con\u015ftiin\u0163elor morale \u00een universul Neamului \u015fi al plenitudinii Crea\u0163iei divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crea\u0163ia cre\u015ftin-ortodox\u0103 asemeni Crea\u0163iei dumnezeie\u015fti \u00een S\u00e2nul poporului, respectiv al Neamului trebuie s\u0103 aib\u0103 un caracter permanent de slujire cultural-spiritual-religios-mistic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Arta scrisului frumos, profund, elevat, erudit, adev\u0103rat, implic\u0103 manifestarea cea mai fireasc\u0103 a vie\u0163ii cre\u015ftine, sensul misionar al Ortodoxiei, care modific\u0103 dinamismul omenirii \u00een componenta ei fundamental\u0103 de a \u00eenseta dup\u0103 Lumina \u015fi Harul Logosului, f\u0103c\u00e2nd-o esen\u0163ial\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revelatoare pentru crea\u0163ia Profetului Mihail Eminescu<\/strong> este slujirea sa \u00eentru Adev\u0103r, \u00eentru Frumosul \u00een care ne descoperim Noi rom\u00e2nii caracterul integral al existen\u0163ei noastre cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Varietatea slujirii sale filosofic-cre\u015ftine ca poet-geniu, ca mali\u0163ios-jurnalist, dar mai cu seam\u0103, ca profet cre\u015ftin confirm\u0103 devotamentul, autoritatea \u015fi fidelitatea sa \u00een apostolatul s\u0103u cult de a cere imperios valah \u015fi divin unitatea Neamului s\u0103u \u015fi al nostru, urm\u00e2nd arhetipul Crea\u0163iei ca Oper\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, fundamental\u0103 \u015fi absolut\u0103 a Dumnezeului Treimic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen abordarea problematicii politicianiste, marele jurnalist Eminescu<\/strong> nu folose\u015fte un ton violent, care s\u0103 supere democra\u0163ia \u015fi alcolicii ei, ci cuvinte ascu\u0163ite, pe m\u0103sura slujba\u015filor str\u0103inilor \u015fi loru\u015fi, precum \u0163eapa-sceptrul drept\u0103\u0163ii Marelui Vlad \u0162epe\u015f-Voievodul s\u0103u favorit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul \u00ee\u015fi asum\u0103 la Cauza divin\u0103 voin\u0163a sa peste care las\u0103 s\u0103 r\u0103sar\u0103 Harul Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Poetul, Pedagogul, Artistul, Profetul, Filosoful, Duhovnicul, Eroul, Martirul, Sf\u00e2ntul la dimensiunea lor sacr\u0103 men\u0163in viu chipul nemuritor al lui Dumnezeu \u00een Icoana Omului cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Imboldul vorbirii despre Mihail Eminescu<\/strong> s-a aprins din cutezan\u0163a iubirii mele, a dorului meu permanent pentru El, percep\u00e2ndu-l ca pe marele Profet al Neamului dacorom\u00e2n, la care am ad\u0103ugat \u015fi cele dou\u0103 \u00eendemnuri ale marelui filosof-genial Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong>: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ec\u0103 despre Eminecu se poate vorbi la infinit; c\u0103 exist\u0103, \u00een orice problem\u0103, puncte de vedere noi \u015fi metode noi din cari pot fi tratate.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu se poate vorbi despre Mihail Eminescu dec\u00e2t literar, dec\u00e2t poetic, dec\u00e2t filosofic, dec\u00e2t artistic, dec\u00e2t \u015ftiin\u0163ific, dec\u00e2t liturgic, dec\u00e2t mistic, dec\u00e2t rom\u00e2ne\u015fte, dec\u00e2t cre\u015ftine\u015fte!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceilal\u0163i nu exist\u0103 \u015fi dac\u0103 totu\u015fi latr\u0103, se asmut \u00eentre ei scheun\u00e2nd jig\u0103ri\u0163i pe ici, pe colo…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVorbind despre Eminescu vorbim, de fapt, despre noi; fiindc\u0103 el a intrat \u00een \u00eens\u0103\u015fi \u0163es\u0103tura fiin\u0163ei noastre, a\u015fa cum a intrat \u00een sufletul p\u0103m\u00e2ntului acestuia.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e foarte greu s\u0103 analizezi pe Eminescu; tocmai fiindc\u0103 \u00eenseamn\u0103 a vorbi despre tine \u015fi aceasta e cea mai grea dintre toate analizele. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu se cere tr\u0103it, deci, nu analizat; \u0163\u0103ranul tr\u0103ie\u015fte natura, obiceiurile, aerul, religia, dar nici nu e con\u015ftient de ele, nici nu \u00een\u0163elege m\u0103car problema de analiz\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cam a\u015fa suntem \u015fi noi \u00een raport cu Eminescu; cele mai grele analizele sunt autoanalizele; iar dintre ele, acelea ce se refer\u0103 la o stare sufleteasc\u0103 colectiv\u0103; dar a\u015fa e Eminescu…, dar Eminescu a devenit o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de psihologie colectiv\u0103 a noastr\u0103.\u201d<\/em><\/strong>(Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere, <\/em>vol. II. Muzeul Br\u0103ilei. Editura Istros. Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne-2004, p. 304)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103ut\u00e2nd m\u0103sura lucrurilor care \u00eel fac pe Mihail Eminescu<\/strong> o Scar\u0103 spiritual\u0103 c\u0103tre Cerul divin \u015fi c\u0103tre cerul Daciei Mari, marele br\u0103ilean Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong> \u00eei a\u015feaz\u0103 primele treapte:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Eminescu e un romantic.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adic\u0103, sentimentele profunde-corola adolescen\u0163ei cuprins\u0103 \u00eentr-un v\u00e2rtej al unei \u00eenchipuiri bogate, resfirate \u00eentr-o cultur\u0103 profund\u0103 ce se poate distila \u00eentr-o sub\u0163irime a spiritului cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un alt mare poet, Nichita St\u0103nescu (nu exist\u0103 mare poet care, s\u0103 nu-l iubeasc\u0103 pe Luceaf\u0103r, n.a.), fiu al \u0162\u0103rii Miraculoase numit\u0103 Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em>, se \u00eentreba, \u00eentreb\u00e2ndu-ne de-altfel:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM-am \u00eentrebat adeseori de ce p\u00een\u0103 acum poezia lui Eminescu ne apare mai proasp\u0103t\u0103 \u015fi mai t\u00een\u0103r\u0103 dec\u00e2t cel mai proasp\u0103t vers al celui mai t\u00een\u0103r poet.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acest sens, cuv\u00eentul geniu nu acoper\u0103 fenomenul real;-de\u015fi aceast\u0103 no\u0163iune este inventat\u0103 de romantici \u015fi, cu prec\u0103dere, lor li se potrive\u015fte. \u00cen cazul poeziei rom\u00e2ne, aceasta mai de grab\u0103 se substituie cu no\u0163iunea de Eminescu \u015fi cu nobilul epitet de eminescian, epitet ce semnific\u0103 o nuan\u0163\u0103 superioar\u0103 a calit\u0103\u0163ii versului…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a lui Eminescu o \u015ftim \u015fi majoritar o \u015fi \u00een\u0163elegem aproape \u00een tot am\u0103nuntul ei ginga\u015f, tensionat, vizionar, tragic \u015fi fericit, melancolic \u015fi de bl\u00eend\u0103 veselie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163a lui e permanent real\u0103 \u00een imagina\u0163ia noastr\u0103… E vorba de… dragostea de vers de Eminescu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A spune c\u0103 sentimentul poetului se identific\u0103 cu sentimentul fericit al oricui, e \u015fi nu e adev\u0103rat. A zice c\u0103 versul lui exprim\u0103 chintesen\u0163a g\u00eendirii poetice, exprimat\u0103 \u00een natura lucrurilor \u0163\u0103rii, este \u015fi nu este adev\u0103rat…Ne e clar \u00eens\u0103 c\u0103 scrisul a fost modul lui de a exista, c\u0103 versul a fost modul \u015fi ac\u0163iunea lui.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru cine a scris Eminescu?, ca s\u0103 r\u0103spundem la aceast\u0103 \u00eentrebare n-avem dec\u00eet s\u0103-i \u00eentreb\u0103m pe cititorii lui de ce \u00eel citesc. C\u00eete r\u0103spunsuri vom afla de la ei, tot at\u00eetea adev\u0103ruri vom afla despre opera lui Eminescu, cea plin\u0103 de adev\u0103ruri dintre care multe, dac\u0103 nu majoritatea, deocamdat\u0103 ne sunt acoperite, ele fiind predestinate genera\u0163iilor viitoare, ca o rezerv\u0103 na\u0163ional\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103, pentru cei care urmeaz\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 miraculoas\u0103, numit\u0103 Limba Rom\u00e2n\u0103<\/strong>.\u201d<\/em> (Nechita St\u0103nescu, Respir\u0103ri. <\/em>Ed. Sport-Turism, Bucure\u015fti-1982, p. 10-12)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Romantismul place oamenilor \u00een general.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Romantismul \u0163ine de o heraldic\u0103 aristocrat\u0103 asociat\u0103 cu noble\u0163ea naturii unde va prefigura armonia dintre real \u015fi vis (frumuse\u0163ea realului), care \u00eencinse la flac\u0103ra geniului \u00eentrupeaz\u0103 personalitatea \u00eentr-un prototip.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -De ce este Eminescu romantic?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vitalitatea poetului, \u00een\u0163elepciunea g\u00e2ndirii, b\u0103rb\u0103\u0163ia ost\u0103\u015feasc\u0103 \u00eentru adev\u0103r, frumuse\u0163ea sa fizico-spiritual\u0103 nimbat\u0103 cu nebunia mistic\u0103 a profetului, deci toate elementele necesare pentru a fi iubit \u015fi pentru a iubi, declan\u015fau \u00een el fioruri, pasiuni, dorin\u0163e, n\u0103zuin\u0163e, credin\u0163e, fulger\u0103ri, azururi serafice at\u00e2t \u00een plan personal c\u00e2t \u015fi social, moral, religios, cultic, politic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Romantismul s\u0103u are un caracter atipic, eminescian.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Extraordinara putere de sentiment \u015fi \u00eenchipuire, p\u00e2n\u0103 la vraj\u0103 \u015fi halucina\u0163ie; e sugestionant \u015fi antrenant. De aici rezult\u0103 sinceritatea operei lui Eminescu, aceast\u0103 calitate primordial\u0103 a operei de art\u0103-fire\u015fte, e vorba de sinceritatea estetic\u0103, nu \u015ftiin\u0163ific\u0103, adic\u0103 fr\u0103gezimea \u015fi intensitatea con\u0163inutului.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romantismul lui Eminescu e melancolic, pesimist. Nu orice romantism e pesimist, cum crede Nae Ionescu; e \u015fi un romantism optimist, fie practic, fie filosofic <\/em>(Hugo, Fichte, Hegel). Melancolia sinelui s\u0103u \u00ee\u015fi tr\u0103gea seva din melancolia celorlal\u0163i: bucuria pentru bucuria celorlal\u0163i \u015fi suferin\u0163a pentru suferin\u0163a celorlal\u0163i.<\/p>\n

\u00a0 <\/em>Sinele geniului care-\u015fi trage seva din sinele Neamului devine la r\u00e2ndul s\u0103u sinele colectiv al comunit\u0103\u0163ii \u015fi al universalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romantismul lui Eminescu e cosmic-filosofic-Luceaf\u0103rul<\/strong>, S\u0103rmanul Dionis<\/strong>… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen<\/em> S\u0103rmanul Dionis<\/em><\/strong>, arat\u0103 fostul meu coleg profesorul-scriitor Nicolae Tudor, filosofia se \u00eembin\u0103 cu literatura, prima devenind pretext pentru cea de-a doua. Anii studiilor la Viena, pentru Eminescu au deschis perspective uria\u015fe, prin filosofie, ce vor defini universul operei sale.\u201d <\/em>(Nicolae Tudor, Iubirea, Un Nimb Primit Prea T\u00e2rziu. <\/em>Ed. Arefean\u0103, Bucure\u015fti-2005, p. 55)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<Presupun\u00eend lumea redus\u0103 la un bob de rou\u0103 \u015fi raporturile de timp, la o pic\u0103tur\u0103 de vreme, <\/em>analizeaz\u0103 Noica, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, \u015fi \u00een aceste clipite oamenii ar lucra tot at\u00eeta \u015fi ar cugeta tot at\u00eeta ca \u00een evii no\u015ftri-evii lor pentru ei ar fi tot at\u00eet de lungi, ca pentru ai no\u015ftri. \u00cen ce nefinire <\/strong>microscopic\u0103 s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercet\u0103tori, \u00een ce infinire <\/strong>de timp clipa de bucurie-\u015fi toate acestea, toate, ar fi-tot astfeliu, ca \u015fi azi.>><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u201eR\u00e2ndurile acestea s\u00eent din S\u0103rmanul Dionis… Izbitoare este expresia. De ce spune Eminescu o dat\u0103 \u201enefinire\u201d <\/strong>\u015fi alt\u0103 dat\u0103 \u201einfinire\u201d<\/strong>, subliniate aici \u00een text?, zice Noica. \u015ei, de altfel, ce nevoie \u00eel face s\u0103 nu foloseasc\u0103 expresiile obi\u015fnuite, infinit \u015fi infinitate, pe care el \u00eensu\u015fi le pune alt\u0103 dat\u0103 \u00een joc? C\u0103ci el va spune, \u00eendat\u0103 apoi:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <<Trecut \u015fi viitor e \u00een sufletul meu, ca p\u0103durea \u00eentr-un s\u00eembure de ghind\u0103, \u015fi infinitul asemene, ca reflectarea cerului \u00eenstelat \u00eentr-un strop de rou\u0103.>><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei mai jos:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDac-a\u015f putea \u015fi eu s\u0103 m\u0103 pierd \u00een infinitatea sufletului meu…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Cu alte cuvinte, ar\u0103t eu, ar \u00eensemna: Dac\u0103 a\u015f putea s\u0103 m\u0103 adaug nemuririi sufletului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Av\u00eend deci la \u00eendem\u00een\u0103: infinit, infinitate \u015fi, de bun\u0103 seam\u0103, nem\u0103rginire<\/em>, continu\u0103 Noica, Eminescu simte nevoia s\u0103 creeze doi termeni noi, ba \u00eenc\u0103 s\u0103-i pun\u0103 \u00een joc \u015fi s\u0103-i opun\u0103 \u00een aceea\u015fi fraz\u0103. De ce? R\u0103spunsul ni se pare simplu: pentru c\u0103 \u015ftie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 filosofic \u015fi pentru c\u0103 \u015ftie s\u0103 vorbeasc\u0103 rom\u00e2ne\u015fte<\/em>.\u201d (Constantin Noica, Introducere la Miracolul Eminescian.<\/em> Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-1992, p. 305)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eu a\u015f privi mult mai profund, mai integral expresia Luceaf\u0103rului \u015fi desigur interpretarea eminentului g\u00e2nditor Constantin Noica.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai \u00eent\u00e2i: Trecut \u015fi viitor e \u00een sufletul meu…<\/em>: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Eminescu nu se refer\u0103 exclusiv la sinele s\u0103u c\u0103ci, atunci pur \u015fi simplu s-ar afla \u00eentr-o continu\u0103 nefinire… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Trecutul \u015fi viitorul din sufletul s\u0103u sunt de fapt asumarea Str\u0103mo\u015feasc\u0103, Sinele Neamului cu Tradi\u0163ia lui cre\u015ftin\u0103, cu datin\u0103 str\u0103bun\u0103 milenar\u0103, cu tot Pantheonul culturii \u015fi virtu\u0163iilor ortodoxe care s-au definit prin demnitate, omenie, jertf\u0103 sf\u00e2nt\u0103, adev\u0103r, credin\u0163\u0103 \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asum\u00e2ndu-se spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi religiozit\u0103\u0163ii Neamului, evident c\u0103 se asum\u0103 \u015fi sie\u015fi \u00eentru geniul creativ de infinire<\/em><\/strong>…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetismul s\u0103u cre\u015ftin care se afl\u0103 \u00eentr-un raport de finire <\/strong>cu Dumnezeu, cu Neamul, cu poporul, deci \u015fi cu sine, tr\u0103ie\u015fte existen\u0163ial \u00een infinire<\/strong> cu Dumnezeu, cu neamul, cu sine\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u0103ruindu-se Neamului-Biseric\u0103 se dob\u00e2nde\u015fte pe sine ca m\u0103rturisitor al Culturii Duhului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea lui Eminescu nu e metafizic\u0103, e o \u00eentrupare cre\u015ftin\u0103 filosofico-teologic\u0103. Lirismul s\u0103u este metafizic ca expresie, dar g\u00e2ndirea, mugurul din ea \u00eenflore\u015fte filosofic-cre\u015ftin \u00eentr-o corol\u0103 teologic ortodox\u0103: \u201eDumnezeul geniul m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Expresia se poate t\u00e2lcui \u015fi astfel: Atotcreatorul-Dumnezeul Crea\u0163iei m-a chemat din popor, iar prin Cuv\u00e2ntul dumnezeiesc-Logosul, m-a ales \u00eentru actul crea\u0163iei, pentru a \u00eempr\u0103\u015ftia cu lumina geniului-artistic h\u0103r\u0103zit, amarul, prigonirile, persecu\u0163iile, \u00eentunericul, c\u0103derile, fr\u00e2ngerile din marea de amar-<\/em>istoria milenar\u0103 a marelui nostru Neam dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 El nu se folose\u015fte de cuv\u00e2nt pentru fastul estetic ori pentru semantica lui, ci pentru spiritul religios-ortodox al cuv\u00e2ntului, duhul lui, exegeza hermeneutic\u0103, mireasma suav\u0103 a sublimului purt\u0103tor de lumin\u0103 haric\u0103, de preaplin ca dar al crea\u0163iei artistice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul dac se \u00eembrac\u0103 literar cu Iia \u0163esut\u0103 a literelor rom\u00e2ne\u015fti, brodate pe alti\u0163a metafizic\u0103 a cugetului peste care se r\u0103sfr\u00e2nge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00censum\u00e2ndu-se Neamului s\u0103u cre\u015ftin, Bisericii str\u0103bune ortodoxe deci, prime\u015fte lumina Logosului prin chemarea la actul creativ, iar prin darurile, energiile necreate ale Duhului Sf\u00e2nt este ales \u00een finire<\/strong> sinergic\u0103 \u00een conlucrare cu harul la actul profetic, ca Sol divin de asumare a Neamului \u00eentru \u00eendumnezeire lui, \u00eentru comuniunea cu Dumnezeu, \u00eentru infinire<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu este ceea ce gr\u0103ia Marele filosof cre\u015ftin Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong>: m\u0103re\u0163ie cosmic\u0103<\/em><\/strong>, nu \u00eens\u0103 \u00een sens metaforic, ci de atribut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu e, deci, m\u0103re\u0163ie cosmic\u0103; astfel, el are datele pentru a da fenomenul estetic al sublimului.<\/em> \u00cen toate manifest\u0103rile sale Profetul tr\u0103ie\u015fte intensitatea cea mai profund\u0103, a\u015fez\u00e2ndu-se, \u00eemp\u0103m\u00e2ntenindu-se cosmic am spune, \u00eentre adev\u0103rul revelat, realitatea socio-politic\u0103 a istoriei \u015fi crea\u0163ia sa sublim\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romantismul lui Eminescu e de factur\u0103 aristocratic\u0103 eman\u00e2nd o fin\u0103 psihologie etnic\u0103-fiindc\u0103 \u015fi \u00een psihologia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, continu\u0103 B\u0103ncil\u0103, e melancolie <\/em>(melancolia rasei noastre), oarece romantism, epicism, lirism mai mult: \u00een Eminescu sunt numai duse la o mare poten\u0163\u0103; apoi fiindc\u0103 oricum ar fi Eminescu, el e integrat suflete\u015fte rom\u00e2nilor de azi, a\u015fa de intim \u015fi necesar, \u00eenc\u00e2t nu ne mai concepem f\u0103r\u0103 el.<\/em><\/p>\n

\u00a0 <\/em>\u00a0Sunt mari poe\u0163i care c\u00e2nt\u0103 natura, descifreaz\u0103 simbolismul mitologiei, relev\u0103 dreptatea, adev\u0103rul, surprind libertatea, armonia cosmic\u0103, eroismul, \u00een\u0163elepciunea popular\u0103, focul mistic, diversitatea Crea\u0163iei divine. Pe Eminescu \u00eel intereseaz\u0103 \u00een mod expres a\u015fezarea Neamului s\u0103u ca primordialitate, ca Matca-Mum\u0103 a omenirii etc.<\/p>\n

\u00a0 \u201e Eminescu, \u00een ceea ce are el mai de pre\u0163, <\/strong><\/em>arat\u0103 un al mare poet genial, Ioan Alexandru, \u00eencearc\u0103 s\u0103 intre \u00een dialog cu Persoana vie, omul ca fiin\u0163\u0103 ce \u00eencoroneaz\u0103 zidirea, iar el, b\u0103rbat fiind, \u015ftie c\u0103 omul, pe m\u0103sura lui este Femeia, ca Fecioar\u0103 \u015fi Maic\u0103, cea care biruie valurile vremii \u015fi se a\u015feaz\u0103 \u00een r\u00eenduiala nepieritoarelor constela\u0163ii, dincolo de slava lor, ca des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 adoratoare \u015fi ascult\u0103toare… \u00cen to\u0163i marii poe\u0163i na\u0163ionali transpare o r\u00eenduial\u0103 a universului, o cosmogonie ce se limpeze\u015fte \u00een jurul Paternului, P\u0103rintescului, aproape la to\u0163i asem\u0103n\u0103toare… Eminescu este p\u0103truns de armonia \u015fi farmecul cel sf\u00eent, de limpezimea nemuritoare a zidirii, aude hora stelelor, \u0163op\u0103itul alfei centaurului pe bolt\u0103, simte puterea lumii \u015fi taina vie\u0163uirii ei \u00een comunicarea p\u0103m\u00e2ntului, aude apele de origine \u015fi v\u00e2nturile, aude \u015fi vede realitatea vie t\u0103inuit\u0103 \u00een grai, ceea ce numai unora le este dat; \u00eentre grai \u015fi lumea zidirilor nu-i ruptur\u0103 la Eminescu, ci odihnire reciproc\u0103, str\u0103vedere, str\u0103luminare\u201d…<\/em><\/strong> (Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie. Eseuri. <\/em>Ed. Dacia, Cluj-Napoca-1978, p. 68, 72)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Patria profetic\u0103 a Eminului de Aur \u015fi a noastr\u0103 a celor care am r\u0103mas sub sceptrul demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionalist-cre\u015ftin-ortodoxe este \u00een r\u00e2nduiala \u015fi sub pronia P\u0103rintelui Ceresc:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eIar noi locului ne \u0163inem\/ Cum am fost a\u015fa r\u0103m\u00eenem\/ Marea \u015fi cu r\u00eeurile\/ Lumea cu pustiurile\/ Luna \u015fi cu soarele\/ Codrul cu izvoarele.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alt element prin care Eminescu a avut un rol imens \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 e pragmatismul lui; s\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 Eminescu a fost o simpl\u0103 unealt\u0103 a conservatorilor <\/em>(cel mult se poate spune c\u0103 a fost exploatat): doctrina \u015fi activitatea lui social\u0103 sunt de o sinceritate, ad\u00e2ncime, dezinteresare \u015fi fatalitate impresionante, cel pu\u0163in tot c\u00e2t \u015fi partea pur poetic\u0103. Eminescu are o formidabil\u0103 personalitate pragmatic\u0103, adic\u0103 are o ma\u015fin\u0103, un mecanism de instincte practice, de o energetic\u0103 puternic\u0103: un pragmatic halucinant; trei lucruri anihileaz\u0103 falsa teorie, odioasa credin\u0163\u0103 frivol\u0103<\/em> (vezi Lovinescu, care zicea c\u0103 articolele politice ale lui Eminescu \u015fi Geniu pustiu <\/em>sunt ceva… neglijabil; sau profesoare preten\u0163ioase, ca Mazilescu), cum c\u0103 Eminescu a scris articolele din Timpul <\/strong>din patim\u0103 de partid <\/em>(Eminescu \u015fi partid!), ori c\u0103 reprezint\u0103 ceva periferic la Eminescu, pe c\u00e2t\u0103 vreme ele sunt \u00eensu\u015fi sufletul lui Eminescu, jum\u0103tate din sufletul eminescian… Deci, la Eminescu, nu e imposibilitate ca, dup\u0103 ce a f\u0103cut pesimism \u00een activitate teoretic\u0103, s\u0103 fie dogmatic \u00een cea practic\u0103… \u00censu\u015fi romantismul lui Eminescu, acest romantism \u00eel f\u0103cea s\u0103 pun\u0103 suflet, aur sufletesc, foc sacru, elan, \u00eel f\u0103cea s\u0103 se identifice cu cauza; mai mult romantismul \u00eel f\u0103cea s\u0103 vad\u0103 \u00een ceea ce critica el o entitate cosmic\u0103; prin urmare, Eminescu ridica polemica social\u0103 p\u00e2n\u0103 la un nivel cosmic, absolut.\u201d<\/em> (Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere, II, op. cit., p. 305-316)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autenticitatea \u015fi grandoarea romantic\u0103 a universului s\u0103u liric o d\u0103 limba sa eminescian\u0103. Clopotul geniului s\u0103u cre\u015ftin r\u0103suna cu dang\u0103tul infinit \u00eentru \u201emarginile \u015fi nemarginile limbii\u201d<\/em><\/strong>, dup\u0103 cum aprecia \u00een\u0163eleptul Noica<\/strong>. (Constantin Noica, Eminescu sau g\u00e2nduri despre omul deplin al culturii rom\u00e2ne\u015fti.<\/em> Ed. Eminescu, Bucure\u015fti-1975, p. 55)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Romantismul lui Eminescu <\/strong>prelins din mireasma suav\u0103 a lirismului s\u0103u are ceva asem\u0103n\u0103tor cu smerenia ascetului, care pe m\u0103sur\u0103 ce tr\u0103ie\u015fte rug\u0103ciunea se aprinde de rugul s\u0103u mistic, particip\u00e2nd, tr\u0103ind plenar, teologic \u015fi m\u0103rturisitor \u00een toate poten\u0163ele sale fire\u015fti ori suprafire\u015fti, cu o nebunie profetic\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 numai la marii mistici-isiha\u015fti, ce irupe \u00eentr-o cascadic\u0103 avalan\u015fe a tr\u0103irii harice, ren\u0103sc\u00e2nd integral cre\u015ftinismul, cum au fost marii mistici-ortodoc\u015fi \u00eentemni\u0163a\u0163i: Valeriu Gafencu<\/strong>, Ioan Ianolide<\/strong>, arhim. Gherasim Iscu, Sofian Boghiu, Daniil Tudor, Gheorghe Jimboiu, Anghel Papacioc, Marin Naidin, Constantin Opri\u015fan, Traian Trifan, Ilarion Felea, Gheorghe Calciu<\/strong> \u015fi al\u0163ii, cei care, <\/strong>au ucenicit mult \u00een sih\u0103stria<\/em> temni\u0163elor atee: \u201eM\u0103 simt plin ca un stup de albine harnice \u00eentr-un an bogat \u00een flori melifere. M\u0103 simt \u00een posesia unei viziuni proaspete a cre\u015ftinismului \u015fi a lumii. M\u0103 simt unit cu to\u0163i oamenii \u00een tragedia vie\u0163ii mele \u015fi cred \u00een m\u00e2ntuirea lumii, dar numai prin focul unor purific\u0103ri sincere, libere \u015fi autentice.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriu cu inima, cu via\u0163a, cu fiin\u0163a mea… Cine este at\u00e2t de nebun ca s\u0103 dea crezare unui nebun?!…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Stau \u00eencremenit \u00een fa\u0163a sufletului meu, cu degetele f\u0103r\u0103 nerv pe stilou, cu t\u00e2mpla zv\u00e2cnind, cu respira\u0163ia rar\u0103 \u015fi aud cum bate inima-n piept \u00een marginile infinite, r\u0103sfirate \u00een nenum\u0103rate clipe, fiecare tot at\u00e2t de ne\u0163\u0103rmurit\u0103. Clocotul din mine vrea s\u0103 se reverse, dar a\u015fa, f\u0103r\u0103 f\u0103ga\u015fe, cum s-a \u015fi format. \u00cemi vine s\u0103 iau sticla cu cerneal\u0103 \u015fi s-o sfarm pe h\u00e2rtia alb\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o \u0163\u0103nd\u0103ri, ca s\u0103-i aud \u0163iuitul \u015fi s\u0103-i v\u0103d alb\u0103streala cum \u00eempro\u015fc\u0103 masa, \u015fi camera, \u015fi v\u0103zduhul, umpl\u00e2ndu-l cu pete amorfe, ca s\u0103 acopere cumva vulcanii ce clocotesc \u00een mine.\u201d<\/em> (Ioan Ianolide, Testamentul unui nebun. <\/em>Ed. Bonifaciu, Bucure\u015fti-2015, p. 9-10)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Mirabilul lirism al Luceaf\u0103rului s-a \u00eempletit admirabil cu cugetarea filosofului cre\u015ftin, care ocolind labirintul miturilor \u015fi-a netezit calea cuno\u015fterii cu adev\u0103rul revelat, \u00eenconjurat de tainele supreme \u015fi frumuse\u0163ile stelare. Matricea profetic\u0103 a structurii eminesciene s-a format \u00een amvonul Naturii, frumuse\u0163ea Crea\u0163iei pure sub nimbul libert\u0103\u0163ii absolute, peste care s-au pres\u0103rat izvorul crea\u0163iei populare prelins din s\u00e2nul Tradi\u0163iei, r\u00e2nduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, c\u00e2ntecul, jocul, doinele, credin\u0163a, mitul jertfei \u015fi marea iubire de Dumnezeu \u015fi de Glie \u00een care s-a \u00eentrupat ca o nemurire zeiasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Meritul Rom\u00e2nului<\/em> absolut,<\/em> Mihail Eminescu, se a\u015feaz\u0103 evident \u00een constela\u0163ia profetismului dacorom\u00e2n, a profetismului spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine universale acolo unde vorbirea \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 totul \u015fi t\u0103cerea gr\u0103ie\u015fte sublimul pretutindeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Poetul l-a umbrit pe prozator, g\u00e2nditorul cre\u015ftin \u00eens\u0103, s-a \u00een\u0103l\u0163at peste strea\u015fina azurului socratic, prin \u0163\u00e2\u015fnirea luminilor serafico-profetice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geniul poeziei s-a \u00eempletit cu profetul g\u00e2ndirii \u00eentr-o atare comuniune astfel \u00eenc\u00e2t profetul a n\u0103scut poezia, iar poezia l-a \u00een\u0103l\u0163at pe profet \u00een sferele celeste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i cei care l-au citit, l-au cunoscut, l-au pe\u0163it, l-au pre\u0163uit, l-au recitat, l-au c\u00e2ntat, s-au \u00eenc\u00e2ntat, rom\u00e2ni ori str\u0103ini, s-au \u00een\u0163elep\u0163it iubindu-l pe marele\u00a0 nostru Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103rturile vii sunt elogiile, edi\u0163iile \u015fi monografiile care, s-au a\u015fternut \u00een Pantheonul Ortodoxiei noastre cre\u015ftine \u00eencep\u00e2nd chiar din veacul al XIX-lea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>De multe ori \u00eens\u0103, debordantele epitete peiorative ale detractorilor sunt de fapt atribute.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Autohtonismul lui Eminescu reclam\u0103 de fapt na\u0163ionalimul s\u0103u cre\u015ftin care, se reflect\u0103 \u00een pl\u0103mada Neamului cu valoare de imperativ. Fiind un mare Profet cre\u015ftin, atunci \u015fi na\u0163ionalismul s\u0103u ortodox are conota\u0163ie profetic\u0103, de supravenerare cosmic\u0103 a na\u0163iei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u0163ionalismul cre\u015ftin ortodox este Rom\u00e2nism la scara: TRECUT-PREZENT-VIITOR.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Profe\u0163i sunt invoca\u0163i Duhului marilor Oameni: Eroi, Martiri, M\u0103rturisitori \u015fi Sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Xenofobia la dacorom\u00e2nii cre\u015ftini ortodoc\u015fi nu este lipsa iubirii aproapelui, nu este intoleran\u0163a fa\u0163\u0103 de str\u0103ini \u00een genere, dovad\u0103 etniile politeiste milenare, \u00eentruc\u00e2t arhiomenia noastr\u0103 hristic\u0103, universal\u0103 nu are margini, dar este conservatoare, adic\u0103 refractar\u0103 fa\u0163\u0103 de invadatori, fa\u0163\u0103 de vandali, fa\u0163\u0103 de cotropitori, fa\u0163\u0103 de exploatatorii mai cu seam\u0103 alogeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Profesorul Ioan-Aurel Pop<\/strong>, titularul Catedrei de Istorie Medieval\u0103 \u015fi Istoriografie din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d, cel care onoreaz\u0103 azi Academia Rom\u00e2n\u0103 ca membru titular, ne d\u0103 un\u00a0 exemplu de denigrare erudit\u0103 <\/em>\u015fi matur\u0103, ex cathedra<\/em>, cu o lucrare-eseu ap\u0103rut\u0103 \u00een 1997, la Ed. Humanitas, apar\u0163in\u00e2nd unui titular al Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCu toate precau\u0163iile luate de autor, <\/em>ne arat\u0103 ilustrul istoric ardelean, Eminescu este portretizat, \u00een chip necru\u0163\u0103tor, \u00een paginile c\u0103r\u0163ii drept \u201emit\u201d<\/strong>, cu urm\u0103toarele conota\u0163ii: \u201eautohtonist \u015fi xenofob\u201d<\/strong><\/em> (p. 11), \u201ena\u0163ionalist\u201d <\/em><\/strong>(p. 60), \u201egazetar \u015fi profet na\u0163ionalist\u201d <\/em><\/strong>(p. 91), \u201eantioccidental\u201d<\/em><\/strong>, prolog, prin \u201eDoin\u0103\u201d, al unor \u201einvoca\u0163ii na\u0163ionale legionare\u201d<\/strong>, plasat, \u00eentr-o succesiune nefast\u0103, al\u0103turi de Zamolxis<\/strong>, \u015etefan cel Mare<\/strong>, Horea <\/strong>\u015fi C\u0103pitan <\/strong><\/em>(p.320) etc. Toate aceste lucruri-expuse \u00eentr-o manier\u0103 alert\u0103 \u015fi \u00eentr-un stil atractiv, conving\u0103tor-pot p\u0103rea \u015fi par multora reale, aievea, mai ales c\u0103 \u00eentre cititori pu\u0163ini sunt cunosc\u0103tori profunzi ai operei eminesciene \u015fi, mai pu\u0163ini \u00eenc\u0103 sunt la curent cu evolu\u0163ia detaliat\u0103 a istoriei moderne \u015fi contemporane, \u00een lume \u015fi la noi. Mesajul lucr\u0103rii men\u0163ionate <\/em>(\u015fi al altora, care exprim\u0103 opinii aproape identice) p\u0103c\u0103tuie\u015fte, \u00een cazul lui Eminescu, din cel pu\u0163in dou\u0103 motive: 1) face din Eminescu un om dedublat, cu o fa\u0163\u0103 de mare poet \u015fi cu o alta-total diferit\u0103-de gazetar xenofob \u015fi na\u0163ionalist; cu alte cuvinte, unul este Eminescu-poetul \u015fi cu totul altul Eminescu-ideologul; 2) judec\u0103 ideile literare, dar mai ales politice ale lui Eminescu prin prisma unor idealuri declarate cumva universale \u015fi atemporale, dar care au, toate, caracter istoric \u015fi au ap\u0103rut recent; altfel spus, Eminescu este \u201er\u0103u\u201d fiindc\u0103 nu a anticipat \u201eDeclara\u0163ia universal\u0103 a drepturilor omului\u201d, nici drepturile minorit\u0103\u0163ilor definite de Comisia European\u0103 \u015fi nici nu a protestat c\u00e2nd numele s\u0103u a fost al\u0103turat de legionari numelui C\u0103pitanului! \u00cen treac\u0103t fie spus, plasa\u0163i \u00een acea situa\u0163ie nefericit\u0103, nu s-au putut revolta nici \u015etefan cel Mare \u015fi nici Horea, adic\u0103 al\u0163i \u201ena\u0163ionali\u015fti\u201d!<\/strong> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suprema acuz\u0103 adus\u0103 poetului se leag\u0103 cumva de poezia \u201eDoin\u0103\u201d<\/strong>, considerat\u0103 un fel de esen\u0163\u0103 \u00een versuri a xenofobiei eminesciene: \u201eCine-a \u00eendr\u0103git str\u0103inii\/ M\u00e2nca-i-ar inima c\u00e2inii\u201d<\/strong><\/em> (p. 231) (Ioan-Aurel Pop, Identitatea Rom\u00e2neasc\u0103. <\/em>Ed. Contemporanul, Bucure\u015fti-2016, p. 101-102)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>De fapt, DOINA lui Eminescu este un PSALM din regeasca \u015fi divina Psaltire universal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei dac\u0103 tot li se \u00eencre\u0163e\u015fte inima denigratorilor c\u00e2nd aud DOINA lui EMINESCU cunoscut\u0103, le mai d\u0103m o variant\u0103 mai pe gust, aleas\u0103 \u0219i publicat\u0103 de Alexander E. Ronnett<\/strong>: \u201eAdev\u0103ratul Eminescu nu este vis\u0103torul dulceag \u015fi moale din cele c\u00e2teva poeme \u00eenv\u0103\u0163ate pe genunchi la \u015fcoal\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu nic\u0103ieri nu e mai real dec\u00e2t \u00een publicistica sa \u015fi \u00een <<Doina>(<\/em> Alexander E. Ronnett, Rom\u00e2nia Ca O Prad\u0103-Mari Tr\u0103d\u0103ri \u015fi Tr\u0103d\u0103tori-<\/em> Ed. \u201eCredin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, Ia\u015fi-2013, p. 653-654)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la Nistru p\u00e2n\u2019la Tisa\/ Tot rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a\/ C\u0103 nu mai poate str\u0103bate\/ De-at\u00e2ta singur\u0103tate;\/ Din Hotin \u015fi p\u00e2n\u2019la Mare\/ Vin Muscalii de-a c\u0103lare\/ De la Mare la Hotin\/ Calea noastr\u0103 ne-o a\u0163in.\/ \u015ei Muscalii \u015fi Calmucii\/ \u015ei nici Nistrul nu-i \u00eeneac\u0103\/ S\u0103raca \u0163ar\u0103, s\u0103raca!\/\/ Din Boian la Cornu Luncii\/ Jidove\u015fte\u2019nva\u0163\u0103 pruncii\/ \u015ei sub m\u00e2na de jidan\/ Sunt rom\u00e2nii lui \u015etefan.\/ Vai de biet rom\u00e2n s\u0103racu\/ C\u0103-nd\u0103r\u0103t tot d\u0103 ca racul\/ F\u0103r\u0103 tihn\u0103-i masa lui\/ \u015ei-i str\u0103in \u00een \u0163ara lui.\/\/ Din Bra\u015fov p\u00e2n\u2019la Abrud\/ Vai ce v\u0103d \u015fi ce aud\/ St\u0103p\u00e2nind ungurul crud\/ Iar din Olt p\u00e2n\u0103 la Cri\u015f\/ Nu mai este lumini\u015f\/ De greul suspinelor\/ De umbra str\u0103inilor,\/ De nu mai \u015ftii ce te-ai face\/ S\u0103race, rom\u00e2n, s\u0103race!\/\/ De la Turnu-n Dorohoi\/ Curg du\u015fmanii \u00een puhoi\/ \u015ei s-a\u015feaz\u0103 pe la noi;\/ \u015ei cum vin cu drum de fier\/ Toate c\u00e2ntecele pier\/ Zboar\u0103 paserile toate\/ De neagra singur\u0103tate\/ Numai umbra spinului\/ La u\u015fa cre\u015ftinului\/ Codrul geme \u015fi se pleac\u0103\/ S\u0103raca, \u0163ar\u0103, s\u0103raca!\/\/ Cine ne-a adus jidanii\/ Nu mai vaz\u0103 zi cu anii\/ \u015ei s\u0103-i scoat\u0103 ochii corbii\/ S\u0103 r\u0103m\u00e2ie-n drum ca orbii\/ Cine ne-a adus pe greci\/ N-ar mai putrezi \u00een veci\/ Cine ne-a adus Muscalii\/ Pr\u0103p\u0103di-l-ar focul jalei\/ S\u0103-l arz\u0103, s\u0103-l dogoreasc\u0103\/ Neamul s\u0103 i-l pr\u0103p\u0103deasc\u0103,\/ iar cine mi-a fost mi\u015fel\/ Seca-i-ar inima-n el,\/ Cum du\u015fmanii mi te seac\u0103\/ S\u0103raca, \u0163ar\u0103, s\u0103raca!\/\/ \u015etefane, M\u0103ria Ta,\/ Las\u0103 Putna, nu mai sta,\/ Las\u0103 Arhimandritului\/ Toat\u0103 grija schitului\/ Iar\u0103 grija gropilor\/ D\u0103-o-n seama popilor\/ La metanii s\u0103 tot bat\u0103,\/ Ziua toat\u0103, noaptea toat\u0103,\/ S\u0103 se-ndure Dumnezeu\/ Ca s\u0103-\u0163i m\u00e2ntui neamul t\u0103u…\/ Tu te-nal\u0163\u0103 din morm\u00e2nt\/ S\u0103 te-aud din corn sun\u00e2nd\/ \u015ei Moldova adun\u00e2nd\/ Adun\u00e2ndu-\u0163i flamurile; S\u0103 se mire neamurile;\/ De-i suna din corn odat\u0103\/ Ai s-aduni Moldova toat\u0103\/ De-i suna de dou\u0103 ori\/ Vin \u015fi codrii-n ajutor;\/ De-i suna a treia oar\u0103\/ To\u0163i du\u015fmanii or s\u0103 piar\u0103\/ Da\u0163i \u00een seama ciorilor\/ \u015e-a sp\u00e2nzur\u0103torilor.\/\/ \u015etefane, Maria Ta,\/ Las\u0103 Putna, nu mai sta\/ C\u0103 te-a\u015ftept\u0103 litvele\/ S\u0103 le zboare tigvele\/ S\u0103 le spui motivele\/ Pe c\u00e2\u0163i pari, pe c\u00e2\u0163i fu\u015ftei\/ C\u0103p\u0103\u0163\u00e2ni de grecotei\/ Grecoteii \u015fi str\u0103inii\/ M\u00e2nca-le-ar inima c\u00e2inii\/ M\u00e2nca-le-ar \u0163ara pustia\/ \u015ei neamul nemernicia\/ Cum te prad\u0103, cum te seac\u0103\/ S\u0103raca, \u0163ar\u0103, s\u0103raca!<\/strong><\/em> (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite \u00een timpul vie\u021bii,, vol III , Note \u0219i variante, editie critica \u00eengrijit\u0103 de Perpessicius cu reproduceri dup\u0103 manuscrise, Ed. Funda\u021biei Regale, Bucure\u0219ti -1944)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cinstire \u015fi dor de Eminescu. \u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumnezeu h\u0103r\u0103ze\u015fte atunci Elita Spiritual-Cre\u015ftin\u0103-Creatoare, care-l poate reintegra pe cel pierdut sie\u015fi, familiei, ren\u0103sc\u00e2nd societatea, comunitatea, na\u0163ia, statul cre\u015ftin. \u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28621"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28624,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28621\/revisions\/28624"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}