{"id":28675,"date":"2017-01-18T17:16:47","date_gmt":"2017-01-18T17:16:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28675"},"modified":"2017-01-18T17:19:48","modified_gmt":"2017-01-18T17:19:48","slug":"dr-viorel-roman-geopolitica-apropierii-dintre-ortodoxie-si-roma","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/18\/dr-viorel-roman-geopolitica-apropierii-dintre-ortodoxie-si-roma\/","title":{"rendered":"Dr.Viorel Roman: Geopolitica apropierii dintre Ortodoxie \u015fi Roma"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Geopolitica apropierii dintre Ortodoxie \u015fi Roma,<\/p>\n

din \u201eDugin\u00b4s Guideline – The Millennium\u00b4s Meeting\u201c este un comentariu al \u201eintalnirii milenare\u201c a papei Francisc cu patriarhul Moscovei si a intregii Rusii, Kiril, al prof. Alexandr Dugin aparut in russiatoday.ro<\/a>. Evenimentele din ultimul an au fost influentate de apropierea Roma de Moscova, lumea occidentala de ortodoxie. Asta justifica aprofundarea problematicii si pentru ca cititorul sa vada si un alt punct de vedere, iata cum percep eu Europa crestina:<\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/28173741\/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

Papa Francisc si Patriarul Moscovei si al intregii Rusii Kiril,<\/p>\n

al carei Biserici e in simfonie cu presedintele Federatiei Ruse, Vladimir V. Putin, urmasul imparatilor Romei crestine si protector panortodox, s-au intalnit pentru prima data in istoria crestinismului si au facut o Declaratie comuna la Havana, 12 feb. 2016, privind \u201drela\u021biile reciproce dintre Biserici, problemele esen\u021biale ale fra\u021bilor no\u0219tri \u0219i perspectivele de dezvoltare a civiliza\u021biei umane\u201d, care schimba soarta lumii.<\/p>\n

Papa si patriarhul rus au evidentiat aspiratia la unitatea crestinilor, au condamnat persecu\u021bia fra\u021bilor din diferite tari, au lansat un apel la pace in Orient \u0219i Ucraina. Ortodocsii si catolicii trebuie sa dea o marturie comuna pentru adevar, pentru a putea promova valorile cre\u0219tine in Europa, in special familia inteleasa ca uniune intre un barbat \u0219i o femeie si sacralitatea vieiii umane. Declara\u021bia comuna constata convingator si lapidar \u201dnu suntem concurenti, ci frati\u201d.<\/p>\n

Contemporanii n-au constientizat ca Imperiul Roman de Apus a disparut in 476, ca lumea crestina s-a fracturat la Marea Schisma in 1054, ca ridicarea anatemei dintre est si vest 1965 a dus la terminarea razboiului rece in 1989. De aceea Declaratia papei si patriarhul Rusiei, de care depind 2\/3 dintre ortodocsii, ne deschide o perspectiva greu de integrat in imaginea noastra actuala despre lume, grevata de o mie de ani de prejudecati reciproce persistente, nu de rare ori absurde.<\/p>\n

Dupa Marea Schisma, amenintat de islam, Imparatul Imperiului Roman de Rasarit, seful Bisericii ortodoxe, cere ajutor papei de la Roma, care organizeaza o serie de cruciade, 1096-1399, pentru refacerea unitatii crestine, dar Constantinopolul, a “doua Roma” cade sub turci. De atunci sunt in disgratie cruciatii la greci si teutonii la rusi. Cum gandeau ei ne e greu accesibil, totusi sunt judecati mereu fara drept de apel.<\/p>\n

Esescul refacerii unitatii crestine cu spada a cruciatilor, care a durat putin peste jumatate de secol, a dus la refacerea pasnica a unitatii la Conciliul de la Floren\u0163a 1439, care nici ea nu a dat roade, dar a creat conditiile emanciparea sociala si nationala a ucrainienilor 1593 si romanilor 1698 prin unirea lor cu Roma. Cu toate ca ii intalegem mai bine pe greco-catolici, decat pe cruciati, ne este greu sa gandim constructiv, sa mergem mai departe pe drumul refacerii unitatii lui Iiisus Hristos.<\/p>\n

Un alt exemplu. Inchizi\u0163ia lupta impotriva avorturilor cauzate de asa zise vrajitoare pentru a reface pierderile din vremea ciumei negre, cand au murit o treime din populatia Europei. Apoi crestini, mult mai numerosi raspandesc Evanghelia pe toate continentele. Ca si la cruciatii, unitii, ortodocsii vedeaju pana acuma jum\u0103tatea goala a paharului, despartiti fiind de fratii lor din vest de o Cortina de Fier islamica si apoi marxist-leninista, ambele dublate de o propaganda neagra antioccidentala. Chiar si dupa 1989 colonialismul, imperialismul, modialismul au conotatii negative un est.<\/p>\n

Dupa Bizant, Tarii pravoslavnici a celei de \u201ea treia Roma\u201c au purtat opt cruciade ortodoxe impotriva Califatului, Sultanilor dar de fiecare data au fost opriti la Constantinopol de occidentali, care aveau in vedere, refacerea unitatii crestine, nu adancirea prapastiei Schismei prin succese militare efemere si unilaterale. Vezi: Chestiunea Orientala, 1774-1923; Siria.<\/p>\n

R\u0103zboaiele napoleoniene ii apropie oarecum pe ortodocsi de Europa. Prin cultura ei se reorienteaz\u0103 laic spre vest, dar refacerea unitatii crestine e neglijata si chiar boicotata. Urmeaza doua secole de confuzii romantice, nationaliste, materialiste, socialiste, national-socialiste, comuniste, ecumeniste, internationaliste etc., doua razboaie mondiale si unul rece pana cand Moscova si Roma gasesc 1989 un modus vivendi si se intaleg in 2016 asupra a 30 de puncte, ca fratii.<\/p>\n

www.viorel-roman.ro<\/a><\/p>\n

viorel-roman-bremen.over-blog.de<\/wbr><\/a><\/p>\n

Bremen, feb. 2016<\/p>\n

___<\/p>\n

Geopolitica apropierii dintre Ortodoxie \u015fi Roma<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103im \u00een vremuri precare. Pentru aproape toate \u021b\u0103rile din lume, criza economic\u0103 devine tot mai palpabil\u0103 cu fiecare zi. \u0218i, desigur, aceasta este o manifestare a crizei spirituale cu care oamenii acum se confrunt\u0103. Lumea este \u00een criz\u0103 \u0219i chin. Scriptura ne spune: \u201e\u0218i ve\u021bi auzi de r\u0103zboaie \u0219i ve\u0219ti de r\u0103zboaie \u2026 Un neam se va scula \u00eempotriva altui neam, \u0219i o \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie \u00eempotriva altei \u00eemp\u0103r\u0103\u021bii, \u0219i va fi foamete \u0219i cutremure de p\u0103m\u00e2nt\u201d (Matei 24, 6-7).. Acest lucru este mai pertinent acum dec\u00e2t \u00een orice alt moment al istoriei.<\/p>\n

Nu cred c\u0103 \u00een acest moment este un lucru r\u0103u ca \u00eent\u00e2lniri s\u0103 aib\u0103 loc \u00eentre personalit\u0103\u021bi a c\u0103ror statur\u0103 este universal recunoscut\u0103, a\u0219a cum este cazul cu Patriarhul Kirill al Moscovei \u0219i al \u00eentregii Rusii \u0219i Papa Francis de la Roma, care pot contribui la pacificarea lumii.<\/p>\n

\u00cen orice caz, reuniunea \u00een cauz\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een contextul unei comunit\u0103\u021bi ecleziastice, ci este mai degrab\u0103 de natur\u0103 pur social\u0103. Chiar \u0219i loca\u021bia \u00een care \u00eent\u00e2lnirea a avut loc nu este legat\u0103 de Biseric\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimului ateu pe teritoriul istoric rus \u00een 1991, problema unei reuniuni a fost ridicat\u0103 \u00een mod repetat, dar a fost mereu am\u00e2nat\u0103. Motivele pentru aceste am\u00e2n\u0103ri au fost diferen\u021bele dintre Biserica Catolic\u0103 \u0219i Bisericile Ortodoxe din Rusia. Diferen\u021ba principal\u0103 a fost activitatea de prozelitism a catolicilor \u00een teritoriul canonic al Bisericii Ruse \u0219i atitudinea Vaticanului neutru-pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de conflictele dintre bisericile ortodoxe \u015fi greco-catolice din Ucraina. Acest din urm\u0103 fenomen a demarat \u00een anii 90 \u0219i a fost \u00eenso\u021bit de viol\u0103ri masive ale legii \u0219i de utilizarea violen\u021bei \u00eempotriva Ortodoxiei cu complicitatea statului ucrainean. Principalul aliat al Ucrainei greco-catolic\u0103 a fost gruparea paramilitar\u0103 na\u021bionalist\u0103 ucrainean\u0103.<\/p>\n

Geopolitica Marii Schisme<\/strong><\/p>\n

Marea schism\u0103 din 1054 dintre ortodoxie \u0219i catolici a fost cauzat\u0103 de o combina\u021bie de motive geopolitice \u0219i teologice. Printre ele au fost preten\u021biile papei asupra suprema\u021bia bisericii universale, precum \u0219i crearea \u00een lumea occidental\u0103 a unui Imperiu (Imperiul carolingian \u0219i mai t\u00e2rziu Imperiul Roman) cu scopul de a ataca Imperiul Bizantin ortodox.<\/p>\n

Biserica Roman\u0103 \u00een sine, din cauza unor circumstan\u021be istorice, a fost singura for\u021b\u0103 politic\u0103 organizat\u0103 unit\u0103 din Europa de Vest \u00een Evul Mediu. Acest lucru a condus la \u00eent\u0103rirea natural\u0103 a rolului s\u0103u politic, dar \u0219i plasarea papei \u00een pozi\u021bia dominant\u0103 asupra conduc\u0103torilor seculari, inclusiv Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, ai c\u0103ror conduc\u0103tori au fost un\u015fi la tron de c\u0103tre pap\u0103.<\/p>\n

\u00cen Orient, unitatea politic\u0103 a fost asigurat\u0103 de c\u0103tre structurile de stat ale Imperiului. \u00cen Occident, ierarhia bisericii \u0219i figura papei au for\u0163at unificarea.<\/p>\n

Principalul dezacord teologic a fost cu dogma occidental\u0103 a procesiunii Duhului Sf\u00e2nt, nu numai de la Tat\u0103l, ci, de asemenea, a doua persoan\u0103 a Sfintei Treimi, Fiul, care nu a fost luat \u00een considerare de c\u0103tre ortodoc\u0219i.<\/p>\n

Contradic\u0163ii teologice<\/strong><\/p>\n

De-a lungul istoriei ulterioare, diferen\u021bele dogmatice \u0219i canonice \u00eentre ortodoc\u0219i \u0219i catolici s-au \u00eenmul\u0163it. Ortodoc\u0219ii au respins dogma primatului papei, infailibilitatea papei, concep\u021bia imaculat\u0103 Fecioarei Maria \u0219i \u00een\u0103l\u021barea ei corporal\u0103, care a ap\u0103rut \u00een istoria ulterioar\u0103 a Bisericii Romane. Ortodoc\u0219ii nu iau \u00een considerare purgatoriul catolic.<\/p>\n

Catolicii, la r\u00e2ndul lor, au respins \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura ortodox\u0103 a energiilor necreate. Latini \u0219i ortodoc\u0219i au puncte de vedere foarte diferite cu privire la ascetism \u0219i via\u021b\u0103 spiritual\u0103, care afecteaz\u0103 diferit orientarea ortodoc\u0219ilor \u0219i culturile catolice.<\/p>\n

Ace\u0219ti factori au fost diferen\u021bele semnificative \u00eentre cele dou\u0103 civiliza\u021bii formate pe baz\u0103 religioas\u0103 cre\u0219tin\u0103: Cre\u0219tinismul Occidental (protestan\u021bi \u0219i catolici) \u0219i Cre\u015ftinismul Oriental, bizantin.<\/p>\n

Istoria conflictului<\/strong><\/p>\n

Biserica Catolic\u0103 a fost \u00een mod repetat, ini\u021biatorul persecu\u021biei \u0219i agresivit\u0103\u0163ii fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile ortodoxe. Cel mai cunoscut eveniment a fost capturarea \u0219i jefuirea Constantinopolului de c\u0103tre crucia\u021bi \u00een 1204. Biserica Catolic\u0103 a favorizat incursiunile cruciatilor germani pe p\u0103m\u00e2nt rusesc \u00een secolele XII-XIII. Sub presiunea catolic\u0103 \u0219i sub managementul Poloniei, \u00een 1596, \u00een Brest, a\u0219a-numita \u201eunire\u201d a fost semnat\u0103, ceea ce a dus ca zone mari, locuite de ortodoc\u0219i, s\u0103 fie plasate sub controlul Romei.<\/p>\n

In timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, episcopi romano-catolici croa\u021bi, precum \u0219i greco-catolici din Ucraina, au dat binecuv\u00e2ntare genocidului \u00eempotriva membrilor altor religii, \u00een special s\u00e2rbi ortodoc\u0219i, ucraineni \u0219i ru\u0219i.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 interac\u021biunile, \u00een cea mai mare parte negative, cu cre\u0219tinii din Roma, orice \u00eencercare de a aduce aproape catolicii \u0219i ortodoxii sunt adesea considerate de c\u0103tre oamenii ortodoxiei ca fiind foarte suspecte. Ei suspecteaz\u0103 o agend\u0103 ascuns\u0103 de catolici pentru a \u00eencheia un alt sindicat, pentru a denatura \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura ortodox\u0103 \u0219i de a stabili domina\u021bia. Exist\u0103 unele preocup\u0103ri legate de \u00eent\u00e2lnirea dintre Papa \u0219i Patriarh.<\/p>\n

Rusia, \u00een Geopolitica modern\u0103 a Bisericii Catolice<\/strong><\/p>\n

Mai mul\u021bi factori stau la baza geopolitica contemporane ale Bisericii Catolice fa\u021b\u0103 de Rusia. Prima dintre ele este o continuare a tradi\u021biei vechi de prozelitism, captarea de un alt spa\u021biu canonic: activitatea misionar\u0103 vizeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, nominal, ortodoc\u015fii, majoritatea popula\u021biei din Rusia dar \u015fi din alte \u021b\u0103ri din fosta URSS.<\/p>\n

Al doilea factor este un loc special ocupat de Rusia \u00een eshatologia catolic\u0103 modern\u0103. Aceasta se refer\u0103 la a\u0219a-numita \u201eMinune de la Fatima\u201d. Una dintre apari\u021biile de la Fatima ar fi spus c\u0103 Rusia, \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul lumii, ar trebui s\u0103 fie Consacrat\u0103 Inimii Neprih\u0103nite.<\/p>\n

Cel mai activ al acestei idei a fost Papa Ioan Paul al II-lea. Nu exist\u0103 nici o \u00een\u021belegere universal\u0103 a interpret\u0103rii a ceea ce se \u00een\u021belege prin \u201eConsacrarea Rusiei.\u201d Unii exper\u021bi consider\u0103 c\u0103 acest lucru este un act simbolic special. Papii, mai ales Papa Pius XII si Ioan Paul al II-lea, au avut deja ac\u021biuni de acest gen. Unii oameni cred c\u0103 \u201eConsacrarea Rusiei\u201d \u00eenseamn\u0103 trecerea \u021b\u0103rii la catolicism sau recunoa\u0219terea suprema\u021biei papei. Exist\u0103 o a treia interpretare, \u00een care \u201eConsacrarea Rusiei Inimii Neprih\u0103nite a Mariei\u201d se refer\u0103 la rena\u0219terea religioas\u0103 a Rusiei \u0219i r\u0103scump\u0103rarea intern\u0103 a lui Dumnezeu. O astfel de interpretare a fost respectat\u0103 de c\u0103tre Cardinalul Joseph Ratzinger, viitorul Papa Benedict al XVI-lea, care a creat un comentariu teologic cu privire la \u201eMinunea de la Fatima\u201d, \u00een anul 2000. Oricum, Rusia \u0219i religiozitatea rus\u0103 au o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 pentru catolicii moderni.<\/p>\n

Al treilea factor este puterea Bisericii Ortodoxe Ruse. Este cea mai mare Biseric\u0103 Ortodox\u0103 local\u0103. Este un aliant natural al Romei \u00een protejarea valorilor cre\u0219tine tradi\u021bionale \u0219i se opune secularismului militant. Iar Biserica Rus\u0103 \u0219i Biserica Roman\u0103 acord\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 necesit\u0103\u021bii de a proteja cre\u0219tinii din Orientul Mijlociu, care sufer\u0103 r\u0103zboaie \u0219i persecu\u021bii de la islami\u0219tii radicali.<\/p>\n

Interesul Bisericii Ruse<\/strong><\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 este implicat\u0103 \u00een dialogul cu catolicii cu privire la aceste aspecte. \u00cen plus, este esen\u021bial s\u0103 se rezolve problema legat\u0103 de Biserica Greco-Catolic\u0103 din Ucraina. Problema nu este doar confiscarea bisericilor ortodoxe \u0219i prozelitism. Biserica Greco-Catolic\u0103 Ucrainean\u0103 este o comunitate religioas\u0103 care serve\u0219te ca o pepinier\u0103 de agresivitate \u0219i anti-ortodoxie a na\u021bionalismului rusofob ucrainean. Clericii Bisericii Greco-Catolice din Ucraina \u0219i episcopii promoveaz\u0103 ideile na\u021bionaliste \u0219i xenofobe de dreapta.<\/p>\n

Apropierea\u2026 fa\u0163\u0103 de care Occident?<\/strong><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea dintre Papa \u0219i Patriarh demonstreaz\u0103 posibilitatea apropierii Rusiei de Occident. Dar nu cu ini\u021biative liberale, seculare, care sunt destul de anti-cre\u0219tine. Biserica Roman\u0103, \u00een ciuda unei tendin\u021be foarte puternice de secularizare \u00een cadrul Bisericii Catolice, este centrul de conservatorism din Europa \u0219i ultima institu\u0163ie medieval\u0103 a \u201eLumii cre\u015ftine\u201d. Rusia a demonstrat recent c\u0103 este una dintre pu\u021binele \u021b\u0103ri de pe continent care ap\u0103r\u0103 valorile cre\u0219tine tradi\u021bionale. Deci, este firesc c\u0103 apropierea Rusiei este de partea conservatoare a lumii occidentale, \u00een cazul \u00een care principala autoritate este papa.<\/p>\n

Biserica Roman\u0103 nu se afl\u0103 \u00een cea mai bun\u0103 pozi\u021bie \u00een centrul civiliza\u021biei pe care a creat-o. Europa modern\u0103 este laic\u0103, vizeaz\u0103 relativismul absolut. Cre\u0219tinismul r\u0103m\u00e2ne o parte din identitatea popula\u021biei din partea de sud a continentului: Italia, Portugalia \u0219i Spania, dar ele au \u00eenceput s\u0103 persecute cre\u0219tinii. \u00cen alte \u021b\u0103ri occidentale, biserica este plasat\u0103 la periferia vie\u021bii publice. Metodele represive au implantat ideologia de gen, precum \u0219i regulile de \u201etoleran\u021b\u0103\u201d, chiar \u0219i interzicerea simbolurilor \u0219i s\u0103rb\u0103torilor cre\u0219tine. \u00cen aceste condi\u021bii, tradi\u021bionali\u0219tii catolici din Europa de Vest sunt, de asemenea, interesati intr-o alianta cu Rusia \u0219i Biserica Rus\u0103.<\/p>\n

Alternativ\u0103 la ecumenism<\/strong><\/p>\n

Secularismul liberal militant \u0219i islamismul radical sunt dou\u0103 provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 lumea cre\u0219tin\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 diferen\u021be dogmatice grave, care nu permit cre\u0219tinilor de diferite confesiuni de a se uni \u00eentr-o singur\u0103 Biseric\u0103. Protestanta \u201eteorie a ramurilor\u201d se afl\u0103 la baza majorit\u0103\u021bii conceptelor ecumeniste \u0219i contrazic eclesiologia ortodox\u0103. Biserica Roman\u0103 nu poate respinge dogma suprema\u021biei papei. Disputele ecumeniste nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 confesiunile cre\u0219tine, ceea ce duce la o cre\u0219tere a luptelor interne \u0219i la suspiciunea de tr\u0103dare fa\u0163\u0103 de ierarhie.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 un spa\u021biu de cooperare \u00een domeniul protec\u021biei valorilor comune ale cre\u0219tinilor \u0219i cre\u0219tinismului. Este semnificativ faptul c\u0103 Patriarhul rus \u0219i Papa au decis s\u0103 mearg\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. O alternativ\u0103 la ecumenismul liberal, care estompeaz\u0103 adev\u0103ruri doctrinare importante pentru credincio\u0219ii de orice cult, nu este o retragere, ci o cooperare extins\u0103 a cre\u0219tinilor conservatori care \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 propriul adevar, care \u00een\u021beleg importan\u021ba protec\u021biei comune a lucrurilor care le unesc pe toate. Dac\u0103 apropierea nu se va produce, atunci cre\u015ftinismul va deveni principala religie minoritar\u0103 la nivel mondial.<\/p>\n

http:\/\/news.russiatoday.ro\/geopolitica-apropierii-dintre-ortodoxie-si-roma\/<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Geopolitica apropierii dintre Ortodoxie \u015fi Roma, din \u201eDugin\u00b4s Guideline – The Millennium\u00b4s Meeting\u201c este un comentariu al \u201eintalnirii milenare\u201c a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-28675","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28675","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28675"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28675\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28678,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28675\/revisions\/28678"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28675"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28675"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28675"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}