{"id":28764,"date":"2017-01-24T08:20:35","date_gmt":"2017-01-24T08:20:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28764"},"modified":"2017-01-24T08:20:35","modified_gmt":"2017-01-24T08:20:35","slug":"vavila-popovici-unirea-principatelor-romane-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/24\/vavila-popovici-unirea-principatelor-romane-2\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare an, \u00een ziua de 24 ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea, \u201eMica Unire\u201d cum i se mai spune, dar f\u0103r\u0103 de care nu s-ar fi putut s\u0103v\u00e2r\u0219i faptele mari de mai t\u00e2rziu. \u00a0Ideea Unirii Moldovei \u0219i a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, avansat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea a devenit, dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii (1853 – 1856), o tem\u0103 de prim plan a dezbaterii politice, at\u00e2t \u00een cele dou\u0103 Principate, c\u00e2t \u0219i pe plan interna\u021bional. Situa\u021bia extern\u0103 se ar\u0103ta favorabil\u0103; \u00eenfr\u00e2ngerea Rusiei \u0219i hegemonia politic\u0103 a Fran\u021bei ofereau un context prielnic punerii \u00een practic\u0103 a proiectului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00eemp\u0103ratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion r\u0103s\u0103ritean favorabil politicii sale, care s\u0103 contrabalanseze expansiunea ruseasc\u0103. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedeau intrarea Principatelor Rom\u00e2ne sub garan\u021bia colectiv\u0103 a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adun\u0103rilor ad-hoc care s\u0103 exprime atitudinea rom\u00e2nilor \u00een privin\u021ba unirii, integrarea \u00een grani\u021bele Moldovei a trei jude\u021be din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea \u00een Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune \u201ebazele viitoarei lor organiz\u0103ri\u201d. La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei \u2013 favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti; prin documentele redactate au pus bazele fuzion\u0103rii celor dou\u0103 principate. Adun\u0103rile ad-hoc aveau caracter consultativ \u0219i erau alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, \u021b\u0103r\u0103nimii cl\u0103ca\u0219e, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. \u00centre \u021b\u0103ranii frunta\u0219i care au luat parte, \u00eempreun\u0103 cu boierii, cu episcopii \u0219i cu mitropolitul \u021b\u0103rii la Divanul ad-hoc din Moldova, \u00een 1857, a fost \u0219i vr\u00e2nceanul Ion Roat\u0103, om cinstit \u0219i cuviincios, cum sunt mai to\u021bi \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni din toat\u0103 \u021bara. Desfiin\u021barea hotarului de la Foc\u0219ani (Vrancea) echivala cu Unirea celor dou\u0103 Principate \u0219i crea premisele punerii temeliei statului na\u021bional unitar rom\u00e2n. \u00cen ziua de 5 februarie 1859, c\u00e2nd Domnitorul Cuza a fost oaspetele ora\u0219ului Foc\u0219ani, mii de oameni i-au ie\u0219it \u00een cale, \u00een drumul dinspre M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, pe unde Cuza venea de la Ia\u0219i. Se consemneaz\u0103 c\u0103 \u00een cinstea Domnitorului s-au ridicat, pe \u0219osea, pe uli\u021bele pe unde trebuia s\u0103 treac\u0103, arcuri de triumf \u00eempodobite cu verdea\u021b\u0103 \u0219i \u00eenf\u0103\u0219urate \u00een p\u00e2nz\u0103 tricolor\u0103; tarafuri de l\u0103utari, c\u00e2ntau Hora Unirii, valuri de flori se rev\u0103rsau \u00een calea Domnitorului, care cobora din diligen\u021b\u0103. Ora\u0219ul era desp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 de un bra\u021b al Milcovului – Foc\u0219anii Moldovei \u0219i Foc\u0219anii Munteniei -, dou\u0103 \u021b\u0103ri vecine \u0219i surori. Ajung\u00e2nd la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, a chemat la el pe cei doi solda\u021bi care f\u0103ceau de straj\u0103 la hotar: un moldovean \u0219i un muntean, amintindu-le c\u0103 sunt fra\u021bi, \u0219i i-a pus s\u0103 se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze. Apoi a dat porunc\u0103 ca fiecare s\u0103 mearg\u0103 la cazarma lui \u0219i s\u0103 comunice comandan\u021bilor c\u0103 de azi \u00eenainte \u0219i pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite a ridicat g\u0103rzile de la hotarul dintre rom\u00e2ni, la Foc\u0219ani. \u00censo\u021bit de mai marii ora\u0219ului \u0219i de mul\u021bimea de oameni, Cuza a mers p\u00e2n\u0103 \u00een centru, la Podul de Piatr\u0103, unde au dansat cu to\u021bii Hora Unirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul foc\u0219\u0103nean Dimitrie D\u0103sc\u0103lescu, scria cu acest prilej poezia \u201eO zi frumoas\u0103\u201d, a\u0219a cum a r\u0103mas \u00een inimile rom\u00e2nilor ziua de 5 ianuarie: \u201eAzi, Rom\u00e2nul dovede\u0219te\/ C\u0103-n sf\u00e2r\u0219it s-a de\u0219teptat,\/ \u0218i c\u0103-n fapt\u0103 vrednice\u0219te\/ Libertatea ce-a visat.\u201d<\/em> Aici, \u00een Moldova, a fost ales \u00een unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul \u201ePartidei Na\u021bionale\u201d. Deoarece \u00een textul Conven\u021biei nu se stipula c\u0103 domnii ale\u0219i \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane separate, conduc\u0103torii luptei na\u021bionale au decis ca alesul Moldovei s\u0103 fie desemnat \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adunarea electiv\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti era dominat\u0103 de conservatori, care de\u021bineau majoritatea mandatelor. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, liberalii radicali au ini\u021biat, prin intermediul tribunilor, o vie agita\u021bie \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei Capitalei \u0219i a \u021b\u0103ranilor din \u00eemprejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat \u00een preajma Adun\u0103rii. Unul dintre tribuni nota c\u0103 poporul era gata \u201es\u0103 n\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een Camer\u0103 \u0219i s\u0103 o sileasc\u0103 s\u0103 proclame ca ales pe alesul Moldovei”.<\/em> A\u0219a s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceast\u0103 alegere fiind acceptat\u0103 \u00een unanimitate. Era un pas important c\u0103tre definitivarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, \u00eenf\u0103ptuirii statului na\u021bional rom\u00e2n unitar. Impus\u0103 sub o puternic\u0103 presiune popular\u0103, alegerea ca domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i-a g\u0103sit confirmarea deplin\u0103 la marea manifestare prilejuit\u0103 de sosirea alesului na\u021biunii \u00een capitala muntean\u0103. A urmat recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a alegerilor. Faptul \u00eemplinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poart\u0103 \u0219i de Austria drept o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u021biei de la Paris. Situa\u021bia creat\u0103 \u00een cele dou\u0103 Principate a determinat cele dou\u0103 Conferin\u021be interna\u021bionale de la Paris, \u00een acela\u0219i an. La cea de a doua Conferin\u021b\u0103, sub presiunea evenimentelor interna\u021bionale \u2013 r\u0103zboiul dintre Fran\u021ba \u0219i Sardinia \u00eempotriva Austriei fiind pe cale s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u2013 marile puteri europene au fost oarecum nevoite s\u0103 accepte unirea \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de rom\u00e2ni. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoa\u0219terea sa fiind limitat\u0103 numai pe durata vie\u021bii acestuia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 N\u0103scut la 20 martie 1820 \u00een Moldova, a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia, la 5 ianuarie 1859 \u2013 ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Devenit domnitor, Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea Unirii de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante \u0219i apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea Unirii Principatelor Romane pe calea \u00eenf\u0103ptuirii unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative, care s-a realizat \u00een ianuarie 1862, c\u00e2nd Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au format un stat unitar, adopt\u00e2nd oficial, \u00een 1862, numele de Rom\u00e2nia, cu capitala la Bucure\u0219ti, cu o singur\u0103 adunare \u0219i un singur guvern.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u00eempreun\u0103 cu colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, ministru \u0219i apoi prim-ministru Mihail Kog\u0103lniceanu, au ini\u021biat importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1864) \u0219i reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u021b\u0103rii. \u0218irul de reforme ini\u021biate de Cuza \u0219i venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au consolidat actul de la 1859.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen anul 1866, a fost obligat s\u0103 abdice; o coali\u021bie a partidelor vremii, denumit\u0103 \u0219i \u201eMonstruoasa coali\u021bie\u201d a hot\u0103r\u00e2t aceasta din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, care au reac\u021bionat astfel fa\u021b\u0103 de manifest\u0103rile autoritare ale domnitorului. Comploti\u0219tii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u021biune a armatei, l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00eentr-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u0219i Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u021ba factorilor reac\u021bionari, ci, \u00eentr-un discurs, s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 renun\u021be la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in (fapt sus\u021binut \u0219i de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A fost exilat \u0219i a tr\u0103it la Viena \u0219i Floren\u021ba. A murit \u00een 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (jude\u021bul Ia\u0219i), apoi \u00eenhumat la Biserica Sfin\u021bii Trei Ierarhi din Ia\u0219i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu la cei dou\u0103zeci de ani ai s\u0103i, deci \u00een 1870, afl\u00e2ndu-se la Viena, \u00eempreun\u0103 cu o delega\u021bie de studen\u021bi l-au vizitat de Anul Nou pe Cuza care tr\u0103ia \u00een exil la Viena \u00een acel moment, pentru a-i demonstra astfel \u201esolidaritatea, ata\u0219amentul ideologic \u0219i admira\u021bia”.<\/em> Pozi\u021bia adoptat\u0103 de Mihai Eminescu fa\u021b\u0103 de Cuza l-a determinat pe marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc s\u0103 afirme: \u201eCultul lui Eminescu pentru Alexandru Ioan Cuza se explic\u0103 prin importan\u021ba ce-o acord\u0103 reformelor sale, realizate \u00eentr-un timp scurt \u0219i f\u0103r\u0103 sprijin dinafar\u0103”<\/em> \u0219i prin faptul c\u0103 poetul era necru\u021b\u0103tor cu participan\u021bii la complotul detron\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hora Unirii are o semnifica\u021bie sf\u00e2nt\u0103 pentru noi rom\u00e2nii. Hora este un dans popular cunoscut \u00een Balcani, \u00een Rom\u00e2nia. Pentru cine nu \u0219tie, hora se danseaz\u0103 pe muzic\u0103 cu un ritm specific, \u00eentr-un cerc \u00eenchis, dansatorii \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, f\u0103c\u00e2nd trei pa\u0219i \u00eenainte \u0219i unul \u00eenapoi. Se danseaz\u0103 la anivers\u0103ri, diferite festivaluri \u0219i \u00een spa\u021biile rurale; tradi\u021bia la noi, la rom\u00e2ni era, ca \u00een fiecare sf\u00e2r\u0219it de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u021b\u0103ranii din sate s\u0103 se \u00eembrace \u00een costume na\u021bionale \u0219i s\u0103 danseze acest dans, bucur\u00e2ndu-se de comuniune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 amintim c\u0103 \u201eHora Unirii\u201d, poezia scris\u0103 de Vasile Alecsandri, a fost publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1856, \u00een revista Steaua a lui Mihail Kog\u0103lniceanu, c\u0103 muzica a fost compus\u0103 de Alexandru Flechtenmacher \u0219i c\u0103 \u00een ziua de 24 ianuarie c\u00e2nd s-au unit Moldova cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat \u0219i s-a c\u00e2ntat aceast\u0103 Hor\u0103 a Unirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Creang\u0103 a descris frumos pledoaria pentru unire, \u00eentr-un dialog: \u201e\u2026\u0218i Roat\u0103 se duce \u0219i vrea s\u0103 ridice bolovanul, dar nu poate. \u2013 Ia, du-te \u0219i dumneata mo\u0219 Vasile, \u0219i dumneata\u2026 \u00cen sf\u00e2r\u0219it, se duc ei vreo trei-patru \u021b\u0103rani, urnesc bolovanul din loc, \u00eel ridic\u0103 pe umeri \u0219i-l aduc l\u00e2ng\u0103 boier. \u2013 Ei, oameni buni, vede\u021bi? S-a dus mo\u0219 Ion \u0219i n-a putut face treaba singur; dar c\u00e2nd v-a\u021bi mai dus c\u00e2\u021biva \u00eentr-ajutor, treaba s-a f\u0103cut cu u\u0219urin\u021b\u0103, greutatea n-a mai fost aceea\u0219i. Povestea c\u00e2ntecului: Unde-i unul nu-i putere,\/ La nevoi \u0219i la durere;\/ Unde-s mul\u021bi puterea cre\u0219te\/ \u0218i du\u0219manul nu spore\u0219te. A\u0219a \u0219i cu Unirea, oameni buni\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

HORA UNIRII:\u00a0 Hai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103\/ Cei cu inima rom\u00e2n\u0103,\/ S\u0103-nv\u00e2rtim hora fr\u0103\u021biei\/ Pe p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei!\/ Iarba rea din holde piar\u0103!\/ Piar\u0103 du\u0219m\u0103nia-n \u021bar\u0103!\/ \u00centre noi s\u0103 nu mai fie\/ Dec\u00e2t flori \u0219i omenie!\/ M\u0103i muntene, m\u0103i vecine,\/ Vin\u0103 s\u0103 te prinzi cu mine\/ \u0218i la via\u021b\u0103 cu unire,\/ \u0218i la moarte cu-nfr\u0103\u021bire!\/ Unde-i unul, nu-i putere\/ La nevoi \u0219i la durere;\/ Unde-s doi, puterea cre\u0219te,\/ \u0218i du\u0219manul nu spore\u0219te!\/ Am\u00e2ndoi suntem de-o mam\u0103,\/ De-o f\u0103ptur\u0103 \u0219i de-o sam\u0103,\/ Ca doi brazi \u00eentr-o tulpin\u0103,\/ Ca doi ochi \u00eentr-o lumin\u0103.\/ Am\u00e2ndoi avem un nume,\/ Am\u00e2ndoi o soart\u0103-n lume,\/ Eu \u021bi-s frate, tu mi-e\u0219ti frate,\/ \u00cen noi doi un suflet bate!\/ Vin\u2019 la Milcov cu gr\u0103bire\/ S\u0103-l sec\u0103m dintr-o sorbire,\/ Ca s\u0103 treac\u0103 drumul mare\/ Peste-a noastre vechi hotare.\/ \u0218i s\u0103 vad\u0103 sf\u00e2ntul soare,\/ \u00centr-o zi de s\u0103rb\u0103toare,\/ Hora noastr\u0103 cea fr\u0103\u021beasc\u0103\/ Pe c\u00e2mpia rom\u00e2neasc\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 zi de 24 ianuarie ar trebui s\u0103 aib\u0103 sfin\u021benia ei, lini\u0219tea \u0219i pacea ei, poporul s\u0103 fie fericit, unit \u201e\u00een cuget \u0219i sim\u021bire\u201d.<\/em> Dar iat\u0103, cu dou\u0103 zile \u00eenainte de aceast\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103, oamenii au ie\u0219it \u00een strad\u0103 \u00een capital\u0103 \u0219i \u00een alte multe ora\u0219e ale \u021b\u0103rii, \u00a0majoritatea tineri, cu dreptul lor de a-\u0219i construi o via\u021b\u0103 demn\u0103 \u2013 \u00a0corect\u0103 \u0219i cinstit\u0103 \u2013, rom\u00e2ni care au dat dovad\u0103 de verticalitate \u0219i demnitate, curajul de a-\u0219i manifesta indignarea fa\u021b\u0103 de o lege, cea a gra\u021bierii \u0219i de modificare a Codurilor Penale, preg\u0103tit\u0103 de Guvern, av\u00e2nd \u00een fruntea partidului conduc\u0103tor un om vanitos, ale c\u0103rui idei fanteziste destabilizeaz\u0103 \u021bara, divizeaz\u0103 poporul. Ie\u0219irea \u00een strad\u0103 a fost un gest democratic al tineretului, fiindc\u0103 viitorul este al tineretului. \u0218i \u00een mijlocul lor \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia Pre\u0219edintele \u021a\u0103rii spun\u00e2nd: \u201eAm venit aici, \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, asemeni miilor de rom\u00e2ni, ca s\u0103-mi ar\u0103t indignarea c\u0103 o ga\u0219c\u0103 de oameni politici vrea s\u0103 schimbe legisla\u021bia, vrea s\u0103 schimbe statul de drept. Sunt zeci de politicieni cu probleme penale. Este inadmisibil”<\/em>. M\u0103 \u00eentreb: \u00cen aceast\u0103 atmosfer\u0103 tulbure, periculoas\u0103 chiar \u00een cazul unei confrunt\u0103ri ale celor dou\u0103 tabere, c\u00e2nd nu intereseaz\u0103 s\u0103rb\u0103torirea zilei de 24 ianuarie, se mai poate totu\u0219i \u00eencinge o hor\u0103 a Unirii? Hor\u0103 pe care o interzisese regimul comunist\u2026 Se poate!, dac\u0103 \u00een inimile oamenilor emo\u021bia \u0219i-ar schimba sensul \u0219i ura din sufletele celor ajun\u0219i la putere s\u0103 ia direc\u021bia \u00een\u021belegerii, ced\u0103rii orgoliului, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103rii (\u201eNu-mi iau cuvintele \u00eenapoi!\u201d,<\/em> \u0219i \u201eAsigur rom\u00e2nii c\u0103 nu-i voi permite \u0219efului statului s\u0103 r\u0103stoarne ordinea constitu\u021bional\u0103\u201d).<\/em> Un pas \u00eenapoi va putea fi f\u0103cut? Dar, se va putea renun\u021ba la interesele ascunse?<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare an, \u00een ziua de 24 ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea, \u201eMica Unire\u201d cum i se mai spune, dar f\u0103r\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28764","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28764","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28764"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28764\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28767,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28764\/revisions\/28767"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28764"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28764"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28764"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}