{"id":28800,"date":"2017-01-28T15:13:08","date_gmt":"2017-01-28T15:13:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28800"},"modified":"2017-01-29T15:07:26","modified_gmt":"2017-01-29T15:07:26","slug":"stefan-dumitrescu-a-cincea-scrisoare-literara-si-pedagocica-pe-drumul-salvarii-poporului-roman-si-al-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/28\/stefan-dumitrescu-a-cincea-scrisoare-literara-si-pedagocica-pe-drumul-salvarii-poporului-roman-si-al-romaniei\/","title":{"rendered":"\u0218tefan Dumitrescu: A cincea scrisoare literar\u0103 \u0219i pedagocic\u0103 pe drumul salv\u0103rii poporului rom\u00e2n \u0219i al Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

SCRISORI LITERARE \u0218I PEDAGOGICE<\/strong><\/p>\n

APEL ADRESAT POPORULUI ROM\u00c2N !<\/strong><\/p>\n

PATRIO\u021aI ROM\u00c2NI, NU MAI PUTEM A\u0218TEPTA, \u021aARA ESTE APROAPE TERMINAT\u0102.\u00a0 DAC\u0102 NU\u00a0 SE VA \u00ceNT\u00c2MPLA UN MIRACOL \u00ceN ISTORIA NOASTR\u0102 CARE S\u0102 NE SALVEZE VOM DISP\u0102REA CA POPOR \u0218I CA NA\u021aIUNE.<\/strong><\/p>\n

\u00a0DE ACEEA TREBUIE S\u0102 NE ORGANIZ\u0102M,\u00a0 S\u0102 PORNIM LA LUPT\u0102 S\u0102 SALV\u0102M\u00a0 ROM\u00c2NIA \u0218I POPORUL ROM\u00c2N !<\/strong><\/p>\n

\u00a0A\u00a0 CINCEA SCRISOARE LITERAR\u0102 \u0218I PEDAGOGIC\u0102\u00a0 ADRESAT\u0102 ROM\u00c2NILOR\u00a0 PE DRUMUL SALV\u0102RII POPORULUI ROM\u00c2N \u0218I AL ROM\u00c2NIEI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1<\/strong><\/p>\n

POVESTEA \u201ePROBLEMEI ROM\u00c2NE\u0218TI\u201d, TEORIA REZOLV\u0102RII PROBLEMEI ROM\u00c2NE\u0218TI, PROBLEMA VITAL\u0102, CEA MAI MARE A POPORULUI ROM\u00c2N<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 mul\u021bi dintre cititori a\u021bi auzit de no\u021biunile de Problema agrar\u0103 sau Problema evreiasc\u0103\u2026Aceste no\u021biuni le g\u0103sim \u00een manualele de Istorie sau de \u0218tiin\u021be sociale\u2026S-a discutat foarte mult la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103 despre Problema \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103\u2026 R\u0103scoalele care au izbucnit \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1888 \u0219i \u00een anul 1907 au f\u0103cut s\u0103 se vorbeasc\u0103 mult despre Problema \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 la noi. Vai, care a r\u0103mas nerezolvat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, fiind una dintre Problemele importante pe care ar trebui s\u0103 le rezolve \u00a0Partidele politice, Guvernele\u00a0 Rom\u00e2niei \u0219i Statul rom\u00e2n. Acum, \u00a0\u00een primele decenii ale secolului XXI, c\u00e2nd\u00a0 \u00een urma celui mai Mare R\u0103zboi mascat invizibil care s-a ab\u0103tut asupra poporului rom\u00e2n, Clasa \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 este terminat\u0103, este distrus\u0103, ca \u0219i satul rom\u00e2nesc, ne \u00eentreb\u0103m, cum ar mai putea fi rezolvat\u0103 Problema \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 \u00een istoria acestui popor ? Asupra\u00a0 Problemei evreie\u0219ti, a\u00a0 Problemei rom\u00e2no-evreie\u0219ti mai bine zis, o s\u0103 ne referim \u00eentr-o alt\u0103 \u201eScrisoare literar\u0103 \u0219i pedagogic\u0103\u201d, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 o rezolv\u0103m, pentru c\u0103 ea, aceast\u0103 problem\u0103 exist\u0103 \u0219i\u00a0 trebuie rezolvat\u0103 c\u00e2t se poate de bine, \u00een folosul \u0219i spre binele at\u00e2t al poporului rom\u00e2n c\u00e2t \u0219i al etniei evreie\u0219ti de la noi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dar cum Statul rom\u00e2n a disp\u0103rut\u00a0 o dat\u0103 cu Nicolae Ceau\u0219escu, fiind \u00eenlocuit, a\u0219a cum spunea chiar fostul pre\u0219edinte Traian B\u0103sescu,\u00a0 cu un Stat mafiot (care de fapt nu este un Stat autentic, \u00een adev\u0103ratul \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului, nu r\u0103spunde conceptului, defini\u021biei de Stat, fiind \u00een realitate o Grupare de interese, un Grup de mafio\u021bi al c\u0103ror obiectiv a fost \u0219i este s\u0103 jefuiasc\u0103 acest popor c\u00e2t mai mult, s\u0103 fure c\u00e2t mai mult pentru a se \u00eembog\u0103\u021bi) este limpede c\u0103\u00a0 Statul mafiot nu are nici un interese s\u0103 rezolve Problema agrar\u0103 sau problema Rom\u00e2no-evreiasc\u0103. Sau Problema rom\u00e2no-maghiar\u0103 care este foarte fierbinte, \u0219i pe care grup\u0103rile iredentiste maghiare ar dori s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 explodeze. \u0218i desigur nici Marea Problem\u0103\u00a0 rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u0218i pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u00een istoria \u0219i \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a vorbit niciodat\u0103 de Problema rom\u00e2neasc\u0103, (preciz\u0103m, care este cea mai mare, cea mai dureroas\u0103, cea mai important\u0103 Problem\u0103 a poporului rom\u00e2n, a noastr\u0103, a tuturor rom\u00e2nilor, \u0219i nu de azi sau de ieri, ci de la dispari\u021bia Statului dac \u0219i a lui Decebal \u00eencoace p\u00e2n\u0103 azi) o s\u0103 vorbim noi despre ea \u00een Scrisorile noastre literare \u0219i pedagogice. (Preciz\u0103m c\u0103 am studiat \u0219i am c\u0103utat s\u0103 g\u0103sim c\u0103i \u0219i solu\u021bii prin care poate fi rezolvat\u0103 Problema rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lucr\u0103rile noastre \u201eExplicarea poporului rom\u00e2n\u201d, \u201eExperimentul Eminescu\u201d \u0219i \u201eFilozofia destinului rom\u00e2nesc\u201d, c\u0103r\u021bi aflate \u00een libr\u0103rii). \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De altfel putem s\u0103 spunem c\u0103 fiind pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd se vorbe\u0219te \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 despre Problema rom\u00e2neasc\u0103, \u00een accep\u021biunea \u00een care am privit-o \u0219i am definit-o noi, putem s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 aceast\u0103 Problem\u0103 este descoperit\u0103 \u0219i teoretizat\u0103 pentru prima dat\u0103 abia acum la sf\u00e2r\u0219itul secolului XX \u0219i \u00eenceputul secolului XXI. A\u0219adar, abia acum, dup\u0103 1900 de ani \u0219i mai bine de la autojertfirea regelui Decebal \u0219i dispari\u021bia Statului dac, de c\u00e2nd exist\u0103, ESTE DESCOPERIT\u0102 \u00ceN CULTURA ROM\u00c2N\u0102 \u0218I TEORETIZAT\u0102 PROBLEMA ROM\u00c2NEASC\u0102.\u00a0 Este dureros de t\u00e2rziu ! S\u0103 fie oare \u0219i prea tardiv ?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drumul la care am pornit, acela al Salv\u0103rii poporului rom\u00e2n \u0219i al Rom\u00e2niei este \u0219i drumul Rezolv\u0103rii Problemei rom\u00e2ne\u0219ti, al celei mai Mari Probleme din istoria noastr\u0103, pe care nu am fost capabili s\u0103 o rezolv\u0103m nici p\u00e2n\u0103 azi, iar \u00een viitor nu se \u00eentrevede, cu at\u00e2t mai mult, nici m\u0103car cel mai mic indiciu c\u0103 am putea-o rezolva. Dar ca s\u0103 putem rezolva Problema rom\u00e2neasc\u0103, ceea ce ar \u00eensemna totodat\u0103 Salvarea definitiv\u0103 a poporului rom\u00e2n \u00een Istorie, ar trebui s\u0103 cunoa\u0219tem Problema rom\u00e2neasc\u0103,\u00a0 ce este ea, s\u0103 ne apropiem de ea \u0219i s-o studiem. S\u0103 vedem care sunt factorii \u0219i cauzele care au f\u0103cut ca noi, rom\u00e2nii, s\u0103 fim de la Decebal \u00eencoace, de la ultimul r\u0103zboi daco-rom\u00e2n, care a dus la dispari\u021bia Statului dac p\u00e2n\u0103 azi, UN POPOR VICTIM\u0102 ! De ce nu\u00a0 au putut rom\u00e2nii, din cele trei \u021a\u0103ri Rom\u00e2ne\u0219ti, iar dup\u0103 1918\u00a0 din Rom\u00e2nia Mare \u0219i \u00a0Rom\u00e2nia Mic\u0103, s\u0103 rezolve aceast\u0103 Mare Problem\u0103. Pentru c\u0103 numai cunosc\u00e2nd, \u00een detaliu \u0219i \u00een profunzime,\u00a0 ce este Problema rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i care au fost cauzele care au f\u0103cut ca ea s\u0103 nu poat\u0103 fi rezolvat\u0103 de rom\u00e2ni nici p\u00e2n\u0103 azi, numai \u0219tiind aceste lucruri am putea c\u00e2ndva rezolva\u00a0 Marea \u0219i greaoa Problema Rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 este adev\u0103rat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 Problem\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost descoperit\u0103 \u0219i studiat\u0103 pentru prima dat\u0103 de Autorul acestor Scrisori literare \u0219i pedagogice, pentru c\u0103 de\u021binem\u00a0 aproape toat\u0103 informa\u021bia despre Problema rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i despre posibilitatea rezolv\u0103rii ei trebuie s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisim de la \u00eenceput c\u0103 aceast\u0103 Problem\u0103 a noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, a poporului rom\u00e2n, cu actualele cuno\u0219tin\u021be pe care le de\u021binem, \u0219i cu actualele posibilit\u0103\u021bi pe are le avem, EA NICI NU POATE FI REZOLVAT\u0102. Nu poate fi rezolvat\u0103 din cauza Situa\u021biei Minus informa\u021bie \u00een care ne g\u0103sim noi, oamenii care form\u0103m acest popor atomizat \u0219i din cauza Fenomenului Minus Informa\u021bie \u00a0(FMI), \u00een care se g\u0103sesc istoricii, sociologii, oamenii politici rom\u00e2ni, clasa politic\u0103, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din \u021bara aceasta, jurnali\u0219tii scriitorii \u0219i desigur nu \u00een ultimul r\u00e2nd popor rom\u00e2n. Dar ce sunt acelea Situa\u021bia Minus informa\u021bie \u0219i Fenomenul Minus informa\u021bie \u0219i cum se definesc aceste no\u021biuni \u0219i concepte\u00a0 o s\u0103 vedem mai jos.<\/strong><\/p>\n

DESCOPERIREA SITUA\u021aIEI MINUS INFORMA\u021aIE (SMI) \u0218I A FENOMENULUI MINUS INFORMA\u021aIE (FMI)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne continu\u0103m, a\u0219adar, drumul, mar\u0219ul, bl\u00e2ndul, omenescul mar\u0219 la care am pornit, SALVAREA POPORULUI ROM\u00c2N \u0218I A\u00a0 ROM\u00c2NIEI. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd cineva propune un Proiect de aceast\u0103 anvergur\u0103, nebunesc \u0219i nerealist ar zice mul\u021bi. \u00a0Am fost de la \u00eenceput, suntem \u0219i vom fi mereu con\u0219tien\u021bi de acest lucru :\u00a0 c\u0103 acest drum va fi unul greu, poate foarte greu, \u0219i poate \u0219i foarte lung, \u00een care vom \u00eent\u00e2lni multe r\u0103ut\u0103\u021bi, mul\u021bi tic\u0103lo\u0219i \u0219i multe tic\u0103lo\u0219ii, multe piedici. Ne vom lovi de multe dificult\u0103\u021bi, va trebui s\u0103 facem fa\u021b\u0103 multor probleme. Uneori s-ar putea s\u0103 fim \u00eenfr\u00e2n\u021bi, c\u0103zu\u021bi la p\u0103m\u00e2nt, dar ne vom ridica de fiecare dat\u0103 cu ajutorul Domnului \u0219i vom porni mai departe. S-ar putea ca lupta noastr\u0103 \u0219i acest drum pe care am pornit s\u0103 nu se termine nici dup\u0103 20 sau 40 de ani, iar noi s\u0103 nu reu\u0219im nici m\u0103car s\u0103 stabiliz\u0103m Rom\u00e2nia. Nu-i nimic, at\u00e2ta timp c\u00e2t ne vom afla pe drumul SALV\u0102RII POPORULUI ROM\u00c2N \u0218I AL ROM\u00c2NIEI \u0218I CU C\u00c2T VOM FI MAI MUL\u021aI PE ACEST DRUM \u00ceNSEAMN\u0102 C\u0102 POPORUL ACESTA \u00ceNC\u0102 NU A PIERIT. S\u0103 ne rug\u0103m, a\u0219adar, Domnului ca poporul rom\u00e2n s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 pe el \u0219i s\u0103 ias\u0103 c\u00e2t mai repede din subistorie, din starea de Victim\u0103 a istoriei \u0219i a lui \u00eensu\u0219i la lumina zilei ! (pentru c\u0103 poporul rom\u00e2n este \u00een primul r\u00e2nd Victima \u0219i cel mai mare Du\u0219man al lui \u00eensu\u0219i, \u0219i apoi, \u00een al doilea r\u00e2nd, al Agresorilor externi, care vor s\u0103 ne jefuiasc\u0103 resursele \u0219i s\u0103 de\u021bin\u0103 puterea aici \u00een spa\u021biul\u00a0 acesta geoplolitic foarte r\u00e2vnit)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pleca\u021bi pe acest drum al Salv\u0103rii poporului rom\u00e2n \u0219i al Rom\u00e2niei noi am pornit s\u0103 rezolv\u0103m ceea ce am numit \u00een studiile noastre PROBLEMA ROM\u00c2NEASC\u0102. Pentru unii cititori s-ar putea ca aceast\u0103 no\u021biune, acest concept de Problema rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103-l aud\u0103 acum pentru prima dat\u0103 \u0219i s\u0103 nu \u0219tie ce este aceea Problema rom\u00e2neasc\u0103. Iat\u0103 ce este Problema rom\u00e2neasc\u0103, a\u0219a cum am definit-o \u00een cartea noastr\u0103 \u201eFilozofia destinului rom\u00e2nesc\u201d. Neamul acesta al nostru traco-daco-rom\u00e2n, care este aici de la \u00eenceputul lumii ar fi putut s\u0103 aib\u0103 un mare Destin istoric \u0219i s\u0103 joace \u00een istorie omenirii un rol foarte important, dac\u0103\u00a0 mai multe c\u0103petenii de triburi trace nu l-ar fi asasinat \u00een anul 44 \u00ee. e. n. pe marele rege Burebista. Cea mai mare Minte politic\u0103 \u0219i cel mai Mare Om politic pe care l-a invit p\u0103m\u00e2ntul acesta carpato-istro-pontic \u0219i din jurul Carpa\u021bilor. Burebista a fost asasinat pentru c\u0103 \u0218efii triburilor trace erau bolnavi de Egoplasm, patologia foarte grav\u0103 \u0219i profund\u0103 a neamului traco-dac, pe care ne-au transmis-o \u0219i nou\u0103 pe cale genetic\u0103 \u0219i pe calea suncon\u0219tientului colectiv al poporului daco-rom\u00e2n.. Erau\u00a0 mai pe rom\u00e2ne\u0219te spus bolnavi de putere,<\/em> a\u0219a cum aveau s\u0103 fie mai to\u021bi Domnitorii rom\u00e2ni de la re\u00eenfiin\u021barea Statului rom\u00e2n \u00een vremea lui Basarab I (1330) p\u00e2n\u0103 azi. Fiecare dintre c\u0103peteniile triburilor trace avea Egoul mare \u0219i dorea s\u0103 fie \u00a0el rege. De aceea nu se supunea nici unui alt rege \u0219i c\u0103uta s\u0103 \u00eei elimine pe regii care st\u0103teau \u00een calea lui. Aceasta este explica\u021bia pentru care triburile trace s-au r\u0103zboit tot timpul \u00eentre ele, m\u0103cin\u00e2ndu-se unul pe altul, fapt care a \u0219i dus la dispari\u021bia lor. Patologia aceasta a puterii, a Egoplsmului, a psihologiei poporului daco-rom\u00e2n la acest popor a fost foarte grav\u0103 \u0219i ne-a f\u0103cut mult r\u0103u \u00een istorie. Pentru c\u0103 setea sau boala Puterii a f\u0103cut ca la v\u00e2rful Puterii, adic\u0103 al Conducerea \u021b\u0103rii, \u00a0Domnitorii s\u0103 fie tr\u0103da\u021bi \u0219i asasina\u021bi. Tr\u0103darea a fost o dimensiune permanent\u0103 a istoriei noastre \u0219i asta a nenorocit poporul daco-rom\u00e2n. L-a \u00eempiedicat s\u0103 fie un popor puternic, ofensiv, unit, l-a \u00eempiedicat s\u0103 se dezvolte \u0219i s\u0103 creasc\u0103. Pentru c\u0103, a\u0219a cum ne spune Herodot,\u00a0 tracii, de\u0219i erau unul din marile neamuri ale acelui timp, av\u00e2nd \u00een ei tendin\u021ba de a nu asculta de un Conductor, (datorit\u0103 egoplasmului) de a fi dezbina\u021bi \u0219i de a se r\u0103zboi \u00eentre ei, \u00a0(datorit\u0103 patologiei denumit\u0103 de noi atomita, de la tendin\u021ba de a\u00a0 fi dezbina\u021bi, de a se atomiza) av\u00e2nd aceste defecte, aceste\u00a0 patologii \u00een psihologia lor,\u00a0 de a fi \u00eenclina\u021bi c\u0103tre dezbinare \u0219i de a nu fi uni\u021bi, n-au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 se macine \u0219i s\u0103 se distrug\u0103 \u00eentre ei. Aceste \u00eensu\u0219iri negative ale psihologiei lor au f\u0103cut ca ei s\u0103 dispar\u0103 de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, pe c\u00e2nd neamurile inzilor \u0219i ale chinezilor exist\u0103, iata\u0103, \u0219i ast\u0103zi.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219a cum spuneam \u00een lucr\u0103rile noastre \u201eExplicarea poporului rom\u00e2n\u201d \u0219i \u201eFilozofia destinului rom\u00e2nesc\u201d datorit\u0103 patologiilor psihologiei poporului rom\u00e2n (egoplasmului, axiofagiei, atomitei, nuelitei (lisei de caracter) Inteligen\u021bei negative, etc dup\u0103 \u00a0dispari\u021bia regelui Decebal \u0219i a Statului Dac (ca s\u0103 vede\u021bi c\u00e2t de important este un Stat \u00een via\u021ba \u0219i istoria unui popor) poporul dac, s\u0103 re\u021binem, unul din marile popoare ale lui \u00een primul secol e. n, num\u0103r\u00e2nd peste trei milioane de locuitori, neav\u00e2nd \u00een codul lui genetic, \u00een subcon\u0219tientul lui tendin\u021ba c\u0103tre unire, \u0219i av\u00e2nd tendin\u021ba c\u0103tre dezbinare, a \u201epreferat\u201d s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u00a0 \u00een miile de s\u0103tuce care se \u00eentindeau de la Bug p\u00e2n\u0103 \u00een Centru Europei. Nefiind uni\u021bi \u00eentr-un Stat, neav\u00e2nd un Conduc\u0103tor \u0219i armat\u0103, tr\u0103ind \u00een s\u0103tucele risipite \u00een tot\u00a0 spa\u021biul geografic al fostei Dacii, c\u00e2nd au venit popoarele migratoare (care nu erau popoare \u00een adev\u0103ratul \u00een\u021beles al\u00a0 cuv\u00e2ntului, ci doar ni\u0219te cete barbare, pornite \u00een c\u0103utare de p\u0103\u0219uni \u0219i de condi\u021bii mai bune de trai, care\u00a0 pe unde\u00a0 treceau \u0219i unde ajungeau \u00a0jefuiau \u0219i p\u00e2rjoleau totul ) de fric\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri proto-rom\u00e2ni \u00ee\u0219i luau familia \u0219i c\u00e2tva bunuri \u0219i\u00a0 fugeau \u00een p\u0103duri. De multe ori au trebuit ca s\u0103 se salveze s\u0103 nu mai ia nimic cu ei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Exerci\u021biul acesta s-a tot repetat pe parcursul mileniului \u00eent\u00e2i, astfel c\u0103 str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri le-a intrat frica \u00een oase. De atunci ne-am format ca un popor slab, defensiv, atomizat, la\u0219, incapabil de unire \u0219i de organizare, incapabil s\u0103 se pun\u0103 sub conducerea unui Conductor. A\u0219adar, faptul c\u0103 poporul dac, poporul daco-rom\u00e2n a mo\u0219tenit de la traci \u00eenclina\u021bia c\u0103tre dezbinare, tendin\u021ba (neputin\u021ba) de a nu se aduna sub o singur\u0103 Conducere a dus la faptul c\u0103 dup\u0103 dispari\u021bia lui Decebal \u0219i a Statului dac poporul dac a tr\u0103it risipit \u00een miile de\u00a0 s\u0103tuce care se \u00eentindeau\u00a0 pe suprafa\u021ba fostei Dacii. Iar acest fapt a f\u0103cut\u00a0 s\u0103 fim un popor slab, o popula\u021bie atomizat\u0103, defensiv\u0103, victim\u0103 a popoarelor migratoare. \u00a0Iat\u0103 ce ne-a l\u0103sat Herodot despre traci :<\/strong><\/p>\n

\u201eDup\u0103 indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dac\u0103 ar avea o singur\u0103 conducere \u015fi ar fi uni\u0163i \u00een cuget, ei ar fi, dup\u0103 p\u0103rerea mea, de ne\u00eenfr\u00e2nt\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eDar unirea lor e cu neputin\u0163\u0103 \u015fi nu-i chip s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103, de aceea sunt ei slabi\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce p\u0103cat c\u0103 tracii au fost un mare neam dac\u0103 au disp\u0103rut \u0219i dac\u0103 ne-au transmis defectele lor genetice pe care le vedem c\u00e2t se poate de\u00a0 bine \u0219i de grav manifest\u00e2ndu-se la poporul rom\u00e2n. \u00cen cartea noastr\u0103 \u201eExplicarea poporului rom\u00e2n\u201d noi ar\u0103t\u0103m \u00een detaliu cum s-au dezvoltat patologiile psihologiei poporului rom\u00e2n \u00een primul mileniu, \u0219i cum acest Sistem de patologii al psihologiei poporului daco-rom\u00e2n \u0219i-a pus amprenta pe destinul\u00a0 neamului rom\u00e2nesc \u00een ultimele dou\u0103 milenii. Datorit\u0103 acestor patologii (defecte generalizate \u0219i fixate genetic \u00een substratul psiho-genetic al poporului rom\u00e2n) \u00een primul r\u00e2nd,\u00a0 (iar \u00een al doilea r\u00e2nd datorit\u0103 existen\u021bei noastre \u00eentre Imperii) poporul rom\u00e2n s-a\u00a0 structurat, coagulat foarte t\u00e2rziu \u00een cele dou\u0103 State feudale, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova. \u0218i tot datorit\u0103 acestor patologii ale psihologiei poporului rom\u00e2n noi am fost de la Decebal p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi UN POPOR VICTIM\u0102. Av\u00e2nd aceste patologii ale psihologiei poporului rom\u00e2n noi nu am fost capabili s\u0103 fim ofensivi, s\u0103 ne unim \u0219i s\u0103 ne organiz\u0103m pentru a-i \u00eenvinge pe Du\u0219manii no\u0219tri \u0219i s\u0103-i\u00a0 alung\u0103m apoi c\u00e2t mai departe.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219a se explic\u0103 de ce nu am fost capabili s\u0103 d\u0103m mari Conductori cuceritori\u00a0 a\u0219a cum au fost Alexandru Macedon \u0219i Napoleon, care ne-ar fi putut salva, ne-ar fi relansat ca popor \u00a0important \u00een istorie\u2026S\u0103-i mul\u021bumim lui Dumnezeu c\u0103 ni i-a d\u0103ruit totu\u0219i pe Basarab I, un strateg \u0219i un Conduc\u0103tor de \u021bar\u0103 genial, f\u0103r\u0103 geniul c\u0103ruia nu ar fi existat victoria de la Posada din noiembrie 1330, care st\u0103 la temelia \u00eenfiin\u021b\u0103rii \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti ca stat independent \u0219i suveran, \u00a0pe Micea ce B\u0103tr\u00e2n, pe \u015etefan cel Mare \u0219i pe Mihai Viteazul. Desigur dac\u0103 Mihai Viteazul nu ar fi fost asasinat (ca \u015fi regele Burebista) \u015fi ar fi \u0163inut \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne unite \u00a0mai mult timp, consolid\u00e2nd unitatea lor, poate c\u0103 poporul rom\u00e2n ar fi reu\u0219it s\u0103 refac\u0103 Dacia, a\u0219a cum voia Mihai Viteazul. Dac\u0103 nu i-am fi avut pe ace\u0219ti Conductori inteligen\u021bi \u0219i viteji,\u00a0 istoria noastr\u0103 ar fi ar\u0103tat cu mult mai r\u0103u. Poate c\u0103 nici nu am\u00a0 mai fi fost ast\u0103zi un popor \u0219i o \u021aar\u0103. Am fi fost cum sunt curzii, o popula\u021bie \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103\u00a0 \u00een trei, tr\u0103ind \u00een trei imperii, pe teritoriul altor state.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar faptul c\u0103 poporul rom\u00e2n a tr\u0103it divizat, din secolul al XIV-lea \u00een dou\u0103 state, \u021bara Romanesc\u0103 \u0219i Moldova \u0219i \u00een Ardeal ca popula\u021bie asuprit\u0103, f\u0103r\u0103 drepturi, a\u00a0 f\u0103cut ca s\u0103 fie un popor slab, cu capul plecat, asuprit tot timpul, s\u0103rac, jefuit de bog\u0103\u021biile sale d\u0103ruite de Dumnezeu, umilit \u0219i nefericit. \u201eMun\u021bii no\u0219tri aur poart\u0103, noi cer\u0219im din poart\u0103-n poart\u0103. Dac\u0103 regele Decebal ar fi ie\u0219it victorios \u00een r\u0103zboaiele cu romanii, \u0219i dac\u0103 n-ar fi fost tr\u0103dat s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla lucrul acesta, \u0219i dac\u0103 dup\u0103 retragerea Aurelian\u0103 din Dacia poporul rom\u00e2n, dacii s-ar fi unit \u00eentr-un Stat sub conducerea unui Rege (\u201edac\u0103 ar avea o singur\u0103 conducere \u015fi ar fi uni\u0163i \u00een cuget, ei ar fi, dup\u0103 p\u0103rerea mea, de ne\u00eenfr\u00e2nt\u201d.\u201dDar unirea lor e cu neputin\u0163\u0103 \u015fi nu-i chip s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103, de aceea sunt ei slabi\u201d) <\/em>asta ar fi f\u0103cut ca Dacia \u0219i Statul dac s\u0103 existe \u00een continuare. Dacia s\u0103 fie nemuritoare iar poporul daco-rom\u00e2n s\u0103 fie mult mai fericit. \u00a0Iar c\u00e2nd ar fi venit popoarele migratoare peste noi Armata regelui dac le-ar fi spulberat \u0219i le-ar fi \u00eentors \u00eenapoi \u00een stepele Asiei. La fel s-ar fi \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een momentul \u00een care turcii ar fi ajuns la Dun\u0103re. Fiind un popor mare \u0219i unit, \u0219i o \u021aar\u0103 mare, av\u00e2nd un Stat \u00a0puternic \u0219i Armat\u0103 i-am fi \u00eenvins pe turci \u0219i i-am fi aruncat \u00eenapoi \u00een Asia. A\u0219a, turcii g\u0103sind aici la Dun\u0103re dou\u0103 \u021b\u0103ri\u0219oare mici ne-au \u00eengenunchiat, ne-au f\u0103cut s\u0103 suferim enorm, ne-au umilit, au b\u0103gat spaima \u00een noi, ne-au jefuit de c\u00e2te ori au vrut oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 le pl\u0103tim tribut.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, din nefericire, datorit\u0103 patologiilor psihologiei poporului rom\u00e2n (pe care le trat\u0103m, cum\u00a0 am spus, pe larg \u00een cartea noastr\u0103 \u201ePsihologia \u0219i pedagogia poporului rom\u00e2n) noi am fost toat\u0103 istoria noastr\u0103 un popor victim\u0103, un popor \u00eengenuncheat, cu capul plecat, umilit, nefericit \u0219i jefuit. ACEASTA ESTE MAREA \u0218I DUREROASA PROBLEM\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102, FAPTUL C\u0102 AM FOST TOAT\u0102 ISTORIA UN POPOR VICTIM\u0102. Ce trist, ce umilin\u021b\u0103 c\u0103 noi, rom\u00e2nii, nu am putut\u00a0 \u0219i nu putem ie\u0219i din Starea de Victim\u0103 de la Decebal p\u00e2n\u0103 azi ! Cum de a fost posibil lucrul acesta?\u00a0 Cum de n-am putut \u0219i noi s\u0103 d\u0103m un Conduc\u0103tor mare, sau mai mul\u021bi Conductori mari, cum de am fost incapabili s\u0103 ne unim \u0219i s\u0103 lupt\u0103m cu agresorii, cum de am avut nenorocul acesta ? Explica\u021bia acestei mari nenorociri pe care o tr\u0103im de aproape 2000 de ani am dat-o \u00een c\u0103r\u021bile noastre. Acum, ajun\u0219i la \u00eenceputul mileniului trei ne \u00eentreb\u0103m \u00eengrijora\u021bi: oare vom mai putea noi vreodat\u0103 s\u0103 IE\u0218IM DIN STARE ADE VICTIM\u0102 A ISTRIEI ? Mai ales acum, \u00een perioada postcomunsit\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 Organismul na\u021bional rom\u00e2nesc, dup\u0103 R\u0103zboiul mascat invizibil foarte complex din decembrie 1989 care l-a dat jos pe Ceau\u0219escu \u0219i a distrus Statul rom\u00e2n, este muribund, \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit. Acum \u0219ansele noastre de a ie\u0219i din STAREA DE VICTIM\u0102 SAU DE SUBISTORIE A POPORULUI ROM\u00c2N, CUM O NUMEA EMINESCU, sunt \u0219i mai mici, poate inexistente. Dar ca s\u0103 vedem din ce cauz\u0103 ne g\u0103sim noi \u0219i ast\u0103zi, dup\u0103 aproape 2000 de ani de la\u00a0 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Decebal \u0219i de la dispari\u021bia Statului dac, (nu \u0219i a poporului dac, care a continuat s\u0103 existe atomizat \u00een s\u0103ticele ce se \u00eentindeau de la Bug p\u00e2n\u0103 \u00een Centru Europei) \u00ceN STAREA DE POPOR VICTIM\u0102 \u0219i ca s\u0103 vedem\u00a0 dac\u0103 putem ie\u0219i din starea aceasta de POPOR VICTIM\u0102 AL ISTORIEI, \u0219i care ar fi\u00a0 metodele, solu\u021biile, sau Solu\u021bia, Calea prin care noi, rom\u00e2nii, am putea s\u0103 ie\u0219im din aceast\u0103 stare de POPOR VICTIM\u0102 AL ISTORIEI va trebui s\u0103 cunoa\u0219tem ce\u00a0 este aceea SITUA\u021aIA MINUS INFORMA\u021aIE \u0219i FENOMENUL MINUS INFORMA\u021aIE, descoperite de noi \u00eenc\u0103 din deceniul al 8-lea al secolului trecut. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim ce este aceea Situa\u021bia minus informa\u021bie \u00a0(SMI) \u0219i Fenomenul Minus informa\u021bie (FMI) noi ca indivizi umani \u0219i ca popor nu \u0219tim nici ce este cu noi \u00een istorie, \u00eencotro mergem \u0219i\u00a0 nici cum putem s\u0103 ie\u0219im din starea de popor victim\u0103 al istoriei. A\u0219adar pentru prima dat\u0103 dumneavoastr\u0103, dragi cititori, auzi\u021bi de aceste noi concepte \u00een Psihologie, \u00een Economie, \u00een Pedagogie. Care sunt \u0219i mari descoperiri \u00een \u0219tiin\u021bele sociale\u2026Cunosc\u00e2nd aceste descoperiri, Descoperirea conceptului de Situa\u021bie Minus informa\u021bie \u0219i a conceptului de Fenomen Minus informa\u021bie noi o s\u0103 reu\u0219im s\u0103 ne cunoa\u0219tem mai bine pe noi, ca indivizi umani \u0219i ca popor, o s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine situa\u021bia tragic\u0103 \u00een care se g\u0103sesc poporul rom\u00e2n \u0219i Rom\u00e2nia, \u0219i care sunt\u00a0 solu\u021biile prin care am putea ie\u0219i din situa\u021bia de Popor victim\u0103\u2026\u00cen continuare, mai jos, acum dup\u0103 ce am v\u0103zut ce este Problema rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cum se define\u0219te ea, v\u0103 vom explica \u00een ce constau aceste descoperiri \u0219i care este obiectul \u0219i substan\u021ba lor.<\/strong><\/p>\n

POVESTEA DESCOPERIRILOR NUMITE DE NOI<\/strong><\/p>\n

\u00a0SITUA\u021aIA MINUS INFORMA\u021aIE \u00a0(SMI) \u0218I FENOMEN MINUS INFORMA\u021aIE (FMI).<\/strong><\/p>\n

MAREA LOR IMPORTAN\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen vara anului 1964 m-a trimis tat\u0103l meu cu bicicleta la B\u0103lce\u0219ti s\u0103 duc ceva Directorului farmaciei de aici\u2026 Am ajuns\u00a0 eu la\u00a0 B\u0103lce\u0219ti, am predat domnului farmacist ce \u00eemi d\u0103duse tat\u0103l meu s\u0103-i dau \u0219i m-am \u00eentors s\u0103 vin acas\u0103. \u00cen timp ce coboram coasta\u00a0 B\u0103lce\u0219tiului lan\u021bul \u0219i torpedoul bicicletei s-au blocat astfel c\u0103 am fost aruncat pur \u0219i simplu\u00a0 \u00een fa\u021b\u0103. M-am sculat eu de jos, am pus lan\u021bul la biciclet\u0103, singura opera\u021bie pe care \u0219tiam s\u0103 o fac, dar degeaba. Roata din spate \u0219i lan\u021bul bicicletei \u00a0r\u0103m\u00e2neau\u00a0 blocate.\u00a0 Am \u00eencercat eu s\u0103 for\u021bez roata, \u00een zadar \u00eens\u0103. Ce era s\u0103 fac, am luat-o pe l\u00e2ng\u0103 biciclet\u0103 \u00eenapoi c\u0103tre cas\u0103, t\u00e2r\u00e2nd dup\u0103 mine bicicleta cu roata din spate \u00een\u021bepenit\u0103 mai bine de 14 kilometri.. Am ajuns acas\u0103\u00a0 fr\u00e2nt de oboseal\u0103 dup\u0103 mai bine de patru ore\u2026A doua zi am fost cu bicicleta la mecanicul \u00a0din satul nostru, la nea Fane Calculeaz\u0103, care era \u0219ofer la mat, prietenul tat\u0103lui meu, s\u0103 \u00eemi repare bicicleta. El ne repara bicicleta\u00a0 \u00eentotdeauna c\u00e2nd aveam o problem\u0103\u2026A luat nea Fane bicicleta, s-a uitat la ea, a \u00a0scos o cheie din geanta bicicletei, a\u00a0 desf\u0103cut pu\u021bin o piuli\u021ba\u00a0 \u0219i a f\u0103cut apoi cu bicicleta \u00a0c\u00e2\u021biva pa\u0219i s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 merge. \u00centr-adev\u0103r acum bicicleta mergea, torpedoul \u0219i roata nu mai erau blocate.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013 Nu are, nene, nimic, mi-a spus omul\u2026Piuli\u021ba asta\u00a0 s-a str\u00e2ns prea mult \u0219i a ap\u0103sat pe, \u0219i aici a spus numele unei piese\u2026Trebuia numai s\u0103 iei cheia \u0219i s\u0103 mai sl\u0103be\u0219ti pu\u021bin piuli\u021ba asta\u2026Uite, dac\u0103 \u021bi se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 alt\u0103 dat\u0103, acum \u0219tii ce ai de f\u0103cut\u2026Sl\u0103be\u0219ti piuli\u021ba asta, \u0219i nea Fane mi-a ar\u0103tat piuli\u021ba pe care trebuia eu s-o sl\u0103besc, \u0219i nu mai ai probleme. Acum i-a \u00eencalec\u0103 pe\u00a0 ea\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0Am \u00eenc\u0103lecat pe biciclet\u0103, bicicleta mergea perfect\u2026I-am mul\u021bumit omului, l-am \u00eentrebat c\u00e2t face\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Las\u0103 c\u0103\u00a0 d\u0103 Nicolae o bere, mi-a spus ne-a Fane. C\u00e2nd am ajuns acas\u0103 am meditat la ce\u00a0 se \u00eent\u00e2mplase \u0219i mi-a picat deodat\u0103 fisa\u2026A\u0219adar,\u00a0 eu a\u0219 fi putut s\u0103 repar bicicleta c\u00e2nd s-a \u00een\u021bepenit \u0219i a\u0219 fi putut s\u0103 vin pe ea dac\u0103 a\u0219 fi \u0219tiut dou\u0103 lucruri: 1. S\u0103 iau cheia din gentu\u021ba bicicletei \u0219i 2, s\u0103 sl\u0103besc piuli\u021ba care bloca torpedoul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Hm ! ce chestie, mi-am spus. Deci \u00een via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd te afli \u00eentr-o situa\u021bia grea, neprev\u0103zut\u0103, din care trebuie s\u0103 ie\u0219i bine, dac\u0103 nu ai toate cuno\u0219tin\u021bele s\u0103 ie\u0219i din situa\u021bia aceea o p\u0103\u021be\u0219ti, a\u0219a cum am p\u0103\u021bit-o eu. \u00cens\u0103 dac\u0103 ai cele dou\u0103 cuno\u0219tin\u021be, sau trei sau patru \u00een plus, care te pot ajuta, tu po\u021bi ie\u0219i cu bine din situa\u021bia aceea. Dup\u0103 ce mi-a picat fisa \u0219i am \u00een\u021beles ce mare rol pot juca \u00een via\u021ba omului dou\u0103 cuno\u0219tin\u021be, sau c\u00e2te sunt necesare, uneori sunt necesare o cuno\u0219tin\u021b\u0103, alte ori, depinde de situa\u021bii, ai nevoie de 10, de o sut\u0103 de cuno\u0219tin\u021be, mi-am propus s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 descompun, s\u0103 demontez bicicleta \u00een piesele ei \u0219i apoi s-o fac\u00a0 la loc. Mi-am, propus s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 repar lucrurile, astfel ca atunci c\u00e2nd se vor f\u0103r\u00e2ma s\u0103 \u0219tiu s\u0103 le repar.\u00a0 Bunicul meu dinspre mam\u0103 de\u0219i era \u021b\u0103ran, plugar, a fost la via\u021ba lui t\u00e2mplar, dulgher, croitor, \u0219tia s\u0103 pun\u0103 \u0219i\u021b\u0103 pe cas\u0103, s\u0103 acopere casa cu fier, ce mai, \u0219tia toate meseriile necesare \u00eentr-o gospod\u0103rie, \u00eentr-un sat, de aceea era \u0219i foarte solicitat. Mi-am adus apoi aminte o \u00eent\u00e2mplare din copil\u0103rie. Aveam cinci sau \u0219ase ani, nu eram la \u0219coal\u0103, \u0219i c\u00e2nd mergeam pe la bunicul dinspre mam\u0103, \u0218tefan Dumitru, Domnul s\u0103-i \u021bin\u0103 pe to\u021bi \u00een grija Lui, mi-a atras aminte un ceas CFR, care\u00a0 b\u0103tea secundele rar \u0219i dulce, de parc\u0103 timpul era ve\u0219nic \u0219i mergea agale\u2026O dat\u0103 c\u00e2nd bunicul nu era acas\u0103 am luat ceasul \u0219i l-am desf\u0103cut ca s\u0103 v\u0103d ce are \u00een\u0103untru. \u0218tiind c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 bunicul am montat piesele la loc, vai, dar mi-au mai r\u0103mas piese pe dinafar\u0103, iar ceasul bine\u00een\u021beles c\u0103 n-a mai mers, a r\u0103mas mut. C\u00e2nd a\u00a0 venit bunicul de fric\u0103 \u00a0i-am spus c\u0103 am desf\u0103cut ceasul ca s\u0103 v\u0103d ce are \u00een\u0103untru \u0219i mi-am cerut iertare\u2026 Bunicul a v\u0103zut c\u0103 eram speriat, m-a lini\u0219tit \u0219i mi-a spus c\u0103 o s\u0103-l repare el. \u0218i chiar\u00a0 cu mine de fa\u021b\u0103 s-a apucat s\u0103-l repare. \u0218i \u00een nici cinci minute a reparat ceasul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0A\u0219adar, am ra\u021bionat eu, copilul care eram nu de\u021bineam cuno\u0219tin\u021bele care s\u0103-mi permit\u0103 s\u0103 repar ceasul, pe c\u00e2nd bunicul poate c\u0103 \u00eel mai reparase, el de\u021binea cuno\u0219tin\u021be care i-au permis s\u0103 repare ceasul. Eu m\u0103 aflam deci \u00eentr-o situa\u021bia c\u00e2nd aveam Minus cuno\u0219tin\u021be\u00a0 s\u0103 repar ceasul. Pe c\u00e2nd bunicul era \u00een Situa\u021bia de Plus cuno\u0219tin\u021be. Da, a\u0219a era. Habar nu aveam eu \u00een momentul acela c\u0103 f\u0103cusem \u00een mod incon\u0219tient una dintre cele mai Mari descoperiri din Psihologie, Pedagogie, Economie, Sociologie \u0219i Viitorologie. Da, chiar a\u0219a. Ca s\u0103 vede\u021bi ce \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u00e2mplarea \u0219i inspira\u021bia lui Dumnezeu\u201e.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu \u00een timpul Facult\u0103\u021bii \u0219i dup\u0103 Facultate, fiind Profesor de Psihologie \u0219i Pedagogie la un Liceu pedagogic, \u0219i fiind o fire \u00eensetat\u0103 de cunoa\u0219tere, un pasionat de cercetare \u00een domeniile acestea, m-am aplecat asupra acestor Situa\u021bii, de Minus informa\u021bie \u0219i de Plus informa\u021bie \u0219i \u00een urma unei cercet\u0103ri care a durat mai mul\u021bi ani, am descoperit, \u00a0am observat c\u0103 Situa\u021biile acestea joac\u0103 un rol extraordinar de important \u00een via\u021ba elevilor, \u00een via\u021ba oamenilor \u00een general, \u00een via\u021ba institu\u021biilor, a colectivit\u0103\u021bilor, \u00a0\u00een domeniile \u00een care lucreaz\u0103 oamenii, \u00een educa\u021bie, \u00een s\u0103n\u0103tate, \u00een cercetare, etc \u0219i chiar \u00een via\u021ba unui popor, \u0219i a Civiliza\u021biei umane. \u00cen urma acestei cercet\u0103ri asupra Situa\u021biilor de Minus informa\u021bie \u0219i Plus informa\u021bie, de Fenomen Minus informa\u021bie \u0219i Plus informa\u021bie am scris o carte care se afl\u0103 \u0219i acum \u00een stare de manuscris. Cartea se nume\u0219te \u201ePsihologia \u0219i Pedagogia Situa\u021biilor de Minus informa\u021bie \u0219i de Fenomen Minus Informa\u021bie\u201d. Ca s\u0103 vede\u021bi c\u00e2t de adev\u0103rat\u0103\u00a0 este aceast\u0103 Concluzie \u0219i c\u00e2t de important\u0103 este cercetarea pe care am f\u0103cut-o atunci prin anii 1978-1980 o s\u0103 d\u0103m mai multe exemple:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doi elevi care au terminat liceul \u0219i dau Concurs la intrare \u00een facultate: unul\u00a0 a \u00eenv\u0103\u021bat toate lec\u021biile, 30 de lec\u021bii, s\u0103 spunem, cel\u0103lalt a \u00eenv\u0103\u021bat 30-6, 24 de lec\u021bii, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de -6 lec\u021bii, care \u00eenseamn\u0103 Situa\u021bie Minus informa\u021bie va face ca unul s\u0103 intre la facultate iar cel\u0103lalt s\u0103 nu intre, obligat fiind s\u0103 dea la alt\u0103 facultate. Va avea alt destin. Acel minus 6 lec\u021bii, i-a hot\u0103r\u00e2t destinul, i-a schimbat destinul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0C\u00e2nd un om se afl\u0103 \u00eentr-o Situa\u021bie de Minus Informa\u021bie, (SMI) se afl\u0103 \u00eentr-o func\u021bie \u0219i nu de\u021bine toate informa\u021biile care s\u0103 \u00eei permit\u0103 s\u0103 ia cele mai bune decizii, are mari \u0219anse s\u0103 ia decizii gre\u0219ite,\u00a0 s\u0103 nu g\u0103seasc\u0103 cele mai bune solu\u021bii pentru a rezolva problemele pe care le are de rezolvat. De aceea va fi tot timpul nesigur pe el, complexat, tensionat, stresat. Fapt care \u00eel poate face s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 de stres. Omul acela are toate \u0219ansele s\u0103 gre\u0219easc\u0103 \u0219i s\u0103 fie dat afar\u0103. S\u0103 fie deci nefericit. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 un om, \u00een orice func\u021bie oric\u00e2t de grea ar fi, nu se afl\u0103 \u00een Situa\u021bia de Minus informa\u021bie, SMI \u0219i este un om bine preg\u0103tit, foarte informat, adic\u0103 va fi \u00een Situa\u021bia de Plus informa\u021bie (SPI), el va g\u0103si \u00eentotdeauna cele mai bune solu\u021bii pentru a rezolva problemele, va lua deciziile cele mai bune, va fi un om \u0219i un specialist eficient, nu va fi stresat, nici complexat \u0219i nesigur pe el, dimpotriv\u0103 va lucra cu drag, \u00a0cu spor \u0219i va avea un randament mare.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0De aceea este bine ca educatorii \u00eentr-o \u0219coal\u0103, muncitorii \u0219i inginerii \u00eentr-o Uzin\u0103, cercet\u0103torii \u00eentr-un Institut de cercet\u0103ri, medicii \u00eentr-un spital, Mini\u0219tri \u00eentr-un Guvern, etc s\u0103 se afle \u00een Situa\u021bia de plus informa\u021bie (de SPI) pentru c\u0103 atunci vor avea randamentul cel mai mare. Iar institu\u021bia (Uzina, Institutul) \u00een care lucreaz\u0103 oameni afla\u021bi \u00een Situa\u021bia de Plus informa\u021bie va avea un\u00a0 randament ridicat, va prospera \u0219i va fi \u00eenving\u0103toare pe pia\u021ba concuren\u021bei. Iat\u0103 de ce este bine ca o \u021bar\u0103 s\u0103 aib\u0103 o \u0218coal\u0103 na\u021bional\u0103, un Sistem\u00a0 Na\u021bional de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt foarte bun, eficient (\u0219i nu cum \u00eel are Rom\u00e2nia acum, Sistem de \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt distrus de cei care s-au aflat la conducerea Ministerului Educa\u021biei), pentru c\u0103 \u00een cazul acesta \u021aara respectiv\u0103 va avea muncitori, ingineri, tehnicieni, medici, profesori, cercet\u0103tori buni, \u0219i va fi capabil\u0103 s\u0103 se dezvolte foarte mult. \u00a0Dac\u0103 \u00eentr-o \u021bar\u0103, la locul lor de munc\u0103, marea majoritate a celor care lucreaz\u0103 se afl\u0103 \u00een situa\u021bia de Plus Informa\u021bie (SPI) Economia acelei \u021b\u0103ri va func\u021biona bine, va avea un randament ridicat.\u00a0 \u021aara va avea un nivel ridicat de trai \u0219i un nivel educa\u021bional ridicat, psihologia oamenilor va fi lini\u0219tit\u0103, \u00a0comportamentul lor va fi unul calm, pozitiv, starea lor psihic\u0103 va fi una de satisfac\u021bie, de confort psihic, iar rela\u021biile dintre oameni, climatul social \u0219i cultural \u00een acea \u021bar\u0103 vor fi foarte bune, propice at\u00e2t dezvolt\u0103rii fiin\u021bei umane c\u00e2t \u0219i societ\u0103\u021bii, Sistemului socio-economic na\u021bional \u00een ansamblul lui. Acel popor \u0219i acea \u021aar\u0103 vor fi sigur bogate, puternice \u0219i fericite !<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Dar dac\u0103 marea majoritate a oamenilor care lucreaz\u0103 \u00eentr-o Economie na\u021bional\u0103 se afl\u0103 \u00een Situa\u021bia de Minus Informa\u021bie, SMI ? Oamenii aceia la locul lor de munc\u0103 vor fi tot timpul nesiguri pe ei, vor face gre\u0219eli, vor tr\u0103i \u00eentr-un stres continuu, nu vor ajunge s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021biile cele mai bune \u0219i s\u0103 ia deciziile cele mai eficiente, situa\u021bie \u00een care Economia va avea de suferit. Nu va fi o Economie competitiv\u0103, nivelul de trai \u0219i nivelul educa\u021bional al societ\u0103\u021bii vor fi sc\u0103zute. Deci nu va fi bine de acel popor cu certitudine. \u00cen aceast\u0103 Situa\u021bie ne g\u0103sim noi, rom\u00e2nii. \u00a0A\u0219adar putem s\u0103 facem o corela\u021bie \u00eentre Situa\u021bia de Minus informa\u021bie (SMI) a indivizilor unei Societ\u0103\u021bi,\u00a0 Eficien\u021ba Sistemului na\u021bional de \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, eficien\u021ba sc\u0103zut\u0103 a acelui Sistem\u00a0 socio-economic na\u021bional \u0219i nivelul de competitivitate \u0219i prosperitate al na\u021biunii respective. Exis\u0103 o Rela\u021bie aproximativ direct propor\u021bional\u0103, difuz\u0103, subtil\u0103, dar foarte\u00a0 sigur\u0103 \u00eentre Situa\u021bia de Minus informa\u021bie \u00een care tr\u0103iesc \u0219i lucreaz\u0103 indivizii umani ai unei na\u021biuni, \u00eentre eficien\u021ba sc\u0103zut\u0103 a Sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i Eficien\u021ba, Puterea, bog\u0103\u021bia acelei na\u021biuni. Aceasta este o Lege care func\u021bioneaz\u0103 \u00een orice Sistem socio-uman, at\u00e2t \u00een interiorul Sistemului personalit\u0103\u021bii umane c\u00e2t \u0219i \u00een rela\u021bia dintre un individ uman, o personalitate uman\u0103 \u0219i grupul, mediul\u00a0 \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i lucreaz\u0103, \u0219i eficien\u021ba \u00centreprinderii, a Institu\u021biei \u00een care muncesc oamenii sau a Sistemului socio-economic al na\u021biunii, pe care am numit-o Legea Situa\u021biei Minus\u00a0 (sau Plus) informa\u021bie.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 lege dedus\u0103 de noi, a\u0219a cum am spus, func\u021bioneaz\u0103 \u00een orice Societate \u0219i este foarte important\u0103. \u00cen Scrisoarea literar\u0103 \u0219i pedagogic\u0103 urm\u0103toare o s\u0103 vedem ce implica\u021bii dureroase \u0219i grave a avut aceast\u0103 Lege asupra poporului rom\u00e2n \u00een istorie \u0219i asupra situa\u021biei Rom\u00e2niei \u00een perioada postcomunist\u0103, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a devenit Obiectul \u0219i Victima celui mai mare, mai pervers \u0219i distructiv R\u0103zboi din istoria noastr\u0103. R\u0103zboi care a distrus Organismul na\u021bional rom\u00e2nesc \u00een propor\u021bie de peste 80 la sut\u0103, \u00a0a\u0219a cum ar\u0103tam cu date \u0219i cu argumente solide \u00een cea de-a Treia a \u201eScrisoare \u00a0literar\u0103 \u0219i pedagogic\u0103 \u201d,ceea ce face ca poporul rom\u00e2n \u0219i na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 s\u0103 fie foarte vulnerabile, s\u0103 se afle \u00eentr-o situa\u021bia grea, foarte periculoas\u0103. Care poate s\u0103 duc\u0103 la dispari\u021bia noastr\u0103 de pe scena Istoriei.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Continuare \u00een Scrisoarea literar\u0103 \u0219i pedagogic\u0103 urm\u0103toare.<\/strong><\/p>\n

Prof \u0218tefan Dumitrescu, scriitor, Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Biroului de Viitorologie de la Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 07. 01. 2017<\/strong><\/p>\n

Sursa: http:\/\/www.stefandumitrescu.com\/2017\/01\/07\/cincea-scrisoare-literara-si-pedagogica-adresata-romanilor-pe-drumul-salvarii-poporului-roman-si-al-romaniei\/<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SCRISORI LITERARE \u0218I PEDAGOGICE APEL ADRESAT POPORULUI ROM\u00c2N ! PATRIO\u021aI ROM\u00c2NI, NU MAI PUTEM A\u0218TEPTA, \u021aARA ESTE APROAPE TERMINAT\u0102.\u00a0 DAC\u0102 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28800","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28800","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28800"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28800\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28803,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28800\/revisions\/28803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28800"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28800"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28800"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}