{"id":28804,"date":"2017-01-29T10:13:10","date_gmt":"2017-01-29T10:13:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28804"},"modified":"2017-01-29T10:17:15","modified_gmt":"2017-01-29T10:17:15","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-%e2%80%93-dascali-romani-discipoli-ai-marilor-dascali-sfinti-dacoromani-vasile-cel-mare-grigore-de-nazianz-grigore-de-nissa-ioan-gura-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/29\/gheorghe-constantin-nistoroiu-%e2%80%93-dascali-romani-discipoli-ai-marilor-dascali-sfinti-dacoromani-vasile-cel-mare-grigore-de-nazianz-grigore-de-nissa-ioan-gura-de-aur\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu \u2013 Dasc\u0103li rom\u00e2ni discipoli ai marilor Dasc\u0103li sfin\u021bi dacorom\u00e2ni: VASILE cel Mare-GRIGORE de Nazianz-GRIGORE de Nissa-IOAN Gur\u0103 de Aur."},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \"\"<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh \u015fi sunt via\u0163\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Drept aceea, merg\u00e2nd,\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate neamurile,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0botez\u00e2ndu-le \u00een numele Tat\u0103lui \u015fi Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-le s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 toate c\u00e2te v-am poruncit vou\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(IISUS HRISTOS-M\u00e2ntuitorul lumii)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u015fi-au zugr\u0103vit g\u00e2ndurile, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 inima \u015fi lucrarea \u00een scrierile lor. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 scrierile P\u0103rin\u0163ilor sunt c\u0103l\u0103uz\u0103 ner\u0103t\u0103cit\u0103 c\u0103tre cer,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0m\u0103rturisit\u0103 de cerul \u00eensu\u015fi.\u201d<\/strong> (Sf\u00e2ntul IGNATIE Briancianinov) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumnezeu l-a creat pe Om, d\u00e2ndu-i Chipul S\u0103u \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l astfel fiin\u0163\u0103 \u015fi persoan\u0103 ortodox-religioas\u0103. Prin aceast\u0103 gen\u0103 religioas\u0103 Omul poate uni \u00een sine lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 cu cea cereasc\u0103. Prin natura religiozit\u0103\u0163ii sale, a\u015fadar, Omul este liber, dar dependent de existen\u0163ialitatea \u015fi cuno\u015fterea lui Dumnezeu, Teologie care implic\u0103 totodat\u0103 propria cunoa\u015ftere, dar \u015fi cunoa\u015fterea universal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea religioas\u0103 trebuie s\u0103 se manifeste permanent, viu, plenar, deopotriv\u0103: intern \u015fi extern.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Teologic, numai prin sinele s\u0103u religios, hristic \u015fi ortodox, Omul precre\u015ftin \u015fi cre\u015ftin poate r\u0103spunde la toate \u00eentreb\u0103rile prime, secunde \u015fi ultime ale Existen\u0163ei necreate, ve\u015fnice-Natura dumnezeiasc\u0103, precum \u015fi a existen\u0163ei \u015fi finalit\u0103\u0163ii sale \u00eentru raportare la infinit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu na\u015fte Teologia Ortodox\u0103-\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi Educa\u0163ia religioas\u0103-care, pune bazele \u00cenv\u0103\u0163\u0103turii \u015fi Educa\u0163iei universale.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Etimologic, termenul educa\u0163ie<\/em>, vine din protodacul: educo,-are<\/em><\/strong>, \u00eensemn\u00e2nd arta de a-l conduce pe om prin crea\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSensul existen\u0163ei,<\/em>spunea Mircea Eliade, \u015fi datoria fiec\u0103rui om este crea\u0163ia<\/strong>. Crea\u0163ia de orice form\u0103: echilibru interior, familie vie, oper\u0103, g\u00e2nd. Nae Ionescu spunea c\u00e2ndva c\u0103 singura datorie a statului este de a \u00eeng\u0103dui \u015fi ajuta pe om s\u0103 creeze.\u201d<\/em> (Mircea Eliade, Rom\u00e2nia \u00een eternitate, <\/em>citat de Bogdan Munteanu \u00een, Permanen\u0163e Europene-Rosturi Rom\u00e2ne\u015fti. <\/em>Editura Evdokimos-Funda\u0163ia Profesor George Manu, Bucure\u015fti-2016, p. 155)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0No\u0163iunea traco-get\u0103 de dasc\u0103l, Daskalos<\/strong>–<\/em>desemneaz\u0103 pe cel h\u0103r\u0103zit s\u0103 devin\u0103 \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor-Model-C\u0103l\u0103uzitor-Conduc\u0103tor, pentru sine, pentru discipoli \u015fi pentru semeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Dasc\u0103lul dacorom\u00e2n trebuie s\u0103 aib\u0103 con\u015ftiin\u0163a misiunii sale cre\u015ftine, pentru a ini\u0163ia procesul profund spiritual de autoeduca\u0163ie, eviden\u0163iindu-\u015fi astfel personalitatea sa creatoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Sub nimbul sferei de Dasc\u0103l se bucur\u0103: mama, bunica, preotul, monahul, duhovnicul, poetul, scriitorul de geniu, filosoful, profetul, m\u0103rturisitorul, artistul, conduc\u0103torul \u015fi sf\u00e2ntul.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dincolo de calit\u0103\u0163ile deosebite ale \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului, Dasc\u0103lului: chip luminos, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare pl\u0103cut\u0103, frumoas\u0103 chiar, structur\u0103 armonioas\u0103<\/strong>, sinceritate, smerenie, evlavie, bun\u0103tate, bl\u00e2nde\u0163e, curaj, r\u0103bdare, umor, optimism, profesionalism<\/strong>, care se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een corola luminii, cognitiv, afectiv, voli\u0163ional,<\/strong> trebuie s\u0103-\u015fi asume virtu\u0163iile cre\u015ftine: credin\u0163a-n\u0103dejdea<\/strong> \u015fi dragostea<\/strong>, pentru a se \u00eemplini voca\u0163ional \u015fi misionar, astfel ca prin harul primit s\u0103 poat\u0103 sluji, educa, f\u0103uri, cre\u015fte, conduce, \u00eemplini, des\u0103v\u00e2r\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Razele dasc\u0103lului cre\u015ftin se aprind, cresc \u015fi str\u0103lucesc din \u015fi prin Lumina Logosului-DASC\u0102LUL absolut al dumnezeirii-Iisus Hristos<\/strong>, Care a f\u0103cut din Evanghelia Sa, cea mai \u00eenalt\u0103 \u015ecoal\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt \u015fi din Cer-Academia Ortodox\u0103 Cre\u015ftin\u0103 Universal\u0103 Absolut\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0M\u00e2ntuitorul omenirii a condus \u015fi conduce \u015ecoala Evangheliei Sale ca PROFET-ARHIEREU \u015fi \u00ceMP\u0102RAT.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Ca Profet a \u00eemplinit profetismul tuturor timpurilor situ\u00eendu-se pe treapta dumnezeiasc\u0103, d\u0103ruind prima \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 religioas\u0103 \u015fi moral\u0103 prin excelen\u0163\u0103, vie, ve\u015fnic nou\u0103 \u015fi permanent superioar\u0103, peste Care \u015fi-a r\u0103sfr\u00e2nt pilda vie\u0163ii Sale sfinte \u015fi curate sub savoarea minunilor.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Iisus Hristos-fiind Adev\u0103rul adev\u0103rat ne-a d\u0103ruit: \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura religios-moral\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi cea mai frumoas\u0103 la modul ve\u015fnic \u015fi absolut.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Sub aspect religios ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 este Fiul lui Dumnezeu-Care este Duh-suma des\u0103v\u00e2r\u015firii \u015fi Dragoste-suma dumnezeirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Omul, primind ontologic, prin actul Facerii, Chipul lui Dumnezeu,<\/em> astfel c\u0103 <\/em>din punct de vedere moral, oamenii sunt fra\u0163i \u015fi fii ai Tat\u0103lui Ceresc. Ce-i care se revendic\u0103 evident.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0La \u00centruparea Fiului lui Dumnezeu prin Duhul Sf\u00e2nt din Fecioara Maria are loc a doua \u015fi ultima Facere, Refacerea<\/strong> omului sub chipul lui Hristos, sub chipul dragostei: \u201ePorunc\u0103 nou\u0103 dau vou\u0103: S\u0103 v\u0103 iubi\u0163i unul pe altul. Precum<\/em><\/strong> Eu v-am iubit pe voi, a\u015fa \u015fi voi s\u0103 v\u0103 iubi\u0163i unul pe altul. \u00centru aceasta vor cunoa\u015fte to\u0163i c\u0103 sunte\u0163i ucenicii Mei, dac\u0103 ve\u0163i avea dragoste unii fa\u0163\u0103 de al\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong> (Ioan 13, 34-35)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cenalta \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 profetic\u0103 absolut\u0103 a M\u00e2ntuitorului, ca s\u0103 devin\u0103 pe deplin dumnezeiasc\u0103 \u015fi pururea izb\u0103vitoare trebuia s\u0103 treac\u0103 prin voca\u0163ia mesianic\u0103 a Suferin\u0163ei \u015fi a Iubirii, prin Amvonul Golgotei P\u0103timirilor \u015fi al Jertfei supreme-asumat\u0103 de Arhiereul Adev\u0103rului ve\u015fnic.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0M\u00e2ntuitorul devine \u00een acela\u015fi timp Marele Preot-Dumnezeu \u015fi Jertfa sf\u00e2nt\u0103-Omul, substituindu-se astfel omenirii pentru a o putea r\u0103scump\u0103ra, rena\u015fte, \u00eennoi \u015fi \u00eendumnezeii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Jertfa Sa a fost\/ este de bun\u0103voie, real\u0103, total\u0103, universal\u0103, sfin\u0163itoare \u015fi prisositoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Pentru a se ajunge la Dragostea dumnezeiasc\u0103, Iubirea trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 fie \u00eenso\u0163it\u0103 de Adev\u0103r \u015fi Libertate, puterile maxime care legitimeaz\u0103 Dreptatea, Iertarea, dob\u00e2ndidu-se astfel impun\u0103toarea Autoritatea a pream\u0103ririi de \u00cemp\u0103rat ceresc-\u00cemp\u0103rat al tuturor \u00cemp\u0103ra\u0163ilor, Demnitate conferit\u0103 de Numele S\u0103u, de Tat\u0103l S\u0103u, de Profe\u0163ii \u015fi Sibilele lumii dace, de Faptele, Minunile, Suferin\u0163a, R\u0103stignirea, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area, Biserica, Pronia, Parusia \u015fi Judecata de Apoi.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Prin \u00centreita Sa slujire de Profet, Arhiereu \u015fi \u00cemp\u0103rat, Iisus Hristos deci, prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, minunile, patimile, Crucea \u015fi biruin\u0163a \u00cenvierii Sale a s\u0103v\u00e2r\u015fit actul dumnezeiesc al M\u00e2ntuirii Omului, d\u00e2nd putin\u0163\u0103 tuturor celor ce vor, pot, lupt\u0103 \u015fi doresc s\u0103 o \u00eemplineasc\u0103, prin \u015fi sub c\u0103l\u0103uzirea Dasc\u0103lilor, Ucenicilor, Sfin\u0163ilor, Ale\u015filor lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sfin\u0163ii Dasc\u0103li Dacorom\u00e2ni<\/strong> au \u0163esut \u00een faldurile misticii cugetului lor g\u00e2ndul alb, vorbirea aleas\u0103 \u015fi scrierea cu mireasma sacralit\u0103\u0163ii, ca \u00een cuprinderea lor s\u0103 se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odr\u0103slit C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domne\u015fti, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Peste vocea de clopot a primului mare Dasc\u0103l bisericesc Vasile cel Mare<\/strong>, r\u0103sunau pa\u015fii M\u00e2ntuitorului \u00een caden\u0163a serafic\u0103, care resfira nesf\u00e2r\u015firea eterului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare <\/strong>entuziasmat de autorul Genezei, \u00ee\u015fi \u00eencepe astfel Omilia I-a la capitolul I, versetul I al Facerii: \u201eLa \u00eenceput a f\u0103cut Dumnezeu cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMinunea g\u00e2ndului acestuia \u00eemi opre\u015fte cuv\u00e2ntul. Ce s\u0103 spun mai \u00eent\u00e2i? De unde s\u0103-mi \u00eencep t\u00e2lcuirea? S\u0103 v\u0103desc de\u015fert\u0103ciunea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii filosofilor profani sau s\u0103 laud adev\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii noastre?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Multe au gr\u0103it filosofii elini despre natur\u0103, dar nici una din ideile lor n-a r\u0103mas neclintit\u0103 \u015fi ner\u0103sturnat\u0103; totdeauna ideile celui de al doilea au surpat ideile celui dint\u00e2i, a\u015fa c\u0103 nu mai e nevoie s\u0103 le v\u0103desc eu de\u015fert\u0103ciunea lor; e \u00eendestul\u0103toare combaterea unora de c\u0103tre al\u0163ii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ace\u015fti filosofi, necunosc\u00e2nd pe Dumnezeu, n-au pus la temelia crea\u0163iei universului o cauz\u0103 ra\u0163ional\u0103; ci ideile lor despre facerea lumii sunt concluziile ne\u015ftiin\u0163ei lor ini\u0163iale despre Dumnezeu. De aceea unii, pentru a explica facerea lumii, au alergat la ipoteze materiale, atribuind elemetelor lumii cauza cre\u0103rii universului…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce frumoas\u0103 or\u00e2nduire de cuvinte! A spus mai \u00eent\u00e2i: \u201ela \u00eenceput\u201d<\/strong>, ca s\u0103 nu socoteasc\u0103 unii c\u0103 lumea este f\u0103r\u0103 de \u00eenceput. Apoi a ad\u0103ugat: \u201ea f\u0103cut\u201d<\/strong>, ca s\u0103 arate c\u0103 ceea ce a f\u0103cut este o foarte mic\u0103 parte din puterea creatoare a lui Dumnezeu.\u201d<\/em> (Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, Omilii la Hexameron. <\/em>Traducere \u015fi note de Pr. Dumitru Fecioru. Ed. Sofia. Biserica Ortodox\u0103, Bucure\u015fti-2004, p. 14-15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz <\/strong>cu emo\u0163ia tr\u0103irii peste al c\u0103rui chip curat se prelinge lacrima sur\u00e2sului ne a\u0163inte\u015fte privirea cu luare aminte asupra fenomenului \u00centrup\u0103rii Domnului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u0103zut de la harul lui Dumnezeu, omul \u00eencepe, prin veacurile \u00een curgere, s\u0103 se afunde, treptat-treptat, \u00een p\u0103cat; Dumnezeu vrea s\u0103-\u015fi salveze opera lui cea mai de seam\u0103 \u015fi de aceea intervine, ca un pedagog, c\u00e2nd prin sfaturi, c\u00e2nd prin mustr\u0103ri, c\u00e2nd prin pedepse, dar boala se tot \u00eentindea \u015fi leacurile nu aveau puterea corespunz\u0103toare; \u00een cele din urm\u0103, c\u00e2nd boala este la culme, s-a sim\u0163it nevoia unui leac mai puternic, unui ajutor mai mare \u015fi leacul \u015fi ajutorul este \u00eensu\u015fi Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. \u00cencepe Iconomia, apare nevoia \u00centrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu, care vine acum la propriul s\u0103u chip \u015fi care se face om \u00eentru toate, afar\u0103 de p\u0103cat.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu p\u0103\u015fe\u015fte \u00een lume ca \u201eprin cel asemenea s\u0103 cure\u0163e pe cel asemenea:\u201d<\/strong><\/em>\u00a0 (Sf. Grigorie de Nazianz, Opere Dogmatice. <\/em>Traducere din lb. greac\u0103, studii \u015fi note: pr. dr. Gheorghe Tilea. Ed. Herald, Bucure\u015fti-2002, p. 13)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa <\/strong>ne <\/strong>d\u0103 un semn vestitor, premonitoriu, izvor\u00e2t din nimbul miracolului, oprindu-se tot la momentul Celei de-a doua Faceri, cel al Na\u015fterii, al \u00centrup\u0103rii Domnului, z\u0103mislit peste t\u0103r\u00e2mul mirabil al Fecioarei Maria, adumbrit doar de lumina Duhului Sf\u00e2nt: \u201eFiindc\u0103 neamul omenesc nu era cu putin\u0163\u0103 altfel s\u0103 fie izb\u0103vit de at\u00e2tea rele, Marele \u00cemp\u0103rat al nep\u0103timirii a schimbat propria Lui slav\u0103 cu via\u0163a noastr\u0103. \u015ei a\u015fa, cur\u0103\u0163ia \u00eentr\u0103 \u00een mizeria noastr\u0103, dar mizeria nu \u00eentineaz\u0103 cur\u0103\u0163ia, precum spune Evanghelia c\u0103 \u201elumina lumineaz\u0103 \u00een \u00eentuneric, iar \u00eentunericul nu a cuprins-o.\u201d<\/strong><\/em> (Ioan 1, 5). C\u0103ci se risipe\u015fte \u00eentunericul prin venirea razei de lumin\u0103 \u015fi nici soarele nu este \u00eennegrit de bezn\u0103. Ce este muritor este \u00eenghi\u0163it de via\u0163\u0103, precum spune Apostolul <\/em>(2 Cor. 5,4), dar Via\u0163a nu este nimicit\u0103 de moarte. Ce este stricat se izb\u0103ve\u015fte \u00eempreun\u0103 cu ce este nestric\u0103cios, \u00eens\u0103 stric\u0103ciunea nu se atinge de nestric\u0103ciune. De aceea, se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o \u00eempreun\u0103-c\u00e2ntare a \u00eentregii zidiri, to\u0163i \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd St\u0103p\u00e2nului zidirii o doxologie \u00eentr-un glas, \u00een care toat\u0103 limba celor cere\u015fti, \u015fi a celor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u015fi a celor de dedesubt strig\u0103 c\u0103 \u201eDomn este Iisus Hristos, \u00eentru slava lui Dumnezeu Tat\u0103l!\u201d<\/strong>, care este binecuv\u00e2ntat \u00een vecii veciilor. Amin!\u201d<\/em> (Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa, Omilii la Praznicele \u00cemp\u0103r\u0103te\u015fti. <\/em>Traducere din lb. greac\u0103 veche Ierom. Agapie Corbu. Ed. Sf. Nectarie, Arad-2010, p. 42)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur-Patriarhul Constantinopolului \u015fi al \u00eentregii lumi<\/strong>, prin pl\u0103smuirea sublim\u0103 a gr\u0103irii sale cu adev\u0103rat de aur, r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 peste vatra de faim\u0103 universal\u0103, transmi\u0163\u00e2nd o vibra\u0163ie cosmic\u0103 <\/strong>a perfec\u0163iunii <\/strong>comuniunii, ne \u00eendrum\u0103 s\u0103 lu\u0103m aminte la no\u0163iunile de putere \u015fi de slav\u0103: \u201eSf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare <\/em>(324-337), c\u00e2nd<\/em> c\u00e2\u0163iva oameni au aruncat cu pietre \u00een statuia lui iar al\u0163ii l-au \u00eendemnat s\u0103-i pedepseasc\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 a fost distrus\u0103 complet fa\u0163a statuii, \u015fi-a ridicat privirea, a z\u00e2mbit netulburat \u015fi a spus: \u201eV\u0103d c\u0103 n-am nici o ran\u0103. \u015ei capul \u015fi fa\u0163a \u00eemi sunt neatinse.\u201d <\/strong>Auzind r\u0103spunsul lui, aceia care \u00eel \u00eendemnau s\u0103-i pedepseasc\u0103 pe vinova\u0163i s-au \u00eenro\u015fit de ru\u015fine \u015fi au t\u0103cut.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a c\u00e2\u015ftigat at\u00e2ta pre\u0163uire de la oameni pentru cuvintele acelea, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u00e2t la cinstit iubitorul de oameni Dumnezeu! C\u0103ci adev\u0103ratul st\u0103p\u00e2nitor este cel care-\u015fi poate \u00eenfr\u00e2na m\u00e2nia, invidia \u015fi iubirea de pl\u0103ceri, cel ce \u0163ine legea lui Dumnezeu, cel ce-\u015fi p\u0103ze\u015fte mintea liber\u0103 \u015fi nu las\u0103 patimile s\u0103-i cuprind\u0103 sufletul. Pe un astfel de om cu mare pl\u0103cere l-a\u015f vedea conduc\u0103tor al \u00eentregii lumi. Pentru c\u0103 cel care c\u00e2rmuie\u015fte cu cugetul peste patimile sufletului, lesne va putea s\u0103-i conduc\u0103 pe oameni dup\u0103 legea lui Dumnezeu, cu dreptate, iubire de oameni \u015fi jertfire de sine<\/strong>. Dimpotriv\u0103, conduc\u0103torul care este rob al patimilor \u015fi al pl\u0103cerilor, nu numai c\u0103 este batjocorit \u015fi sc\u00e2rbit de oamenii pe care-i conduce, dar nici nu-\u015fi poate exercita cum trebuie puterea. \u015ei, adev\u0103rat, cum \u00eei poate conduce pe al\u0163ii de vreme ce nu se poate conduce pe sine?\u201d<\/em> (Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, Problemele Vie\u0163ii.<\/em> Traducere din lb. greac\u0103 de Cristian Sp\u0103t\u0103relu \u015fi Daniela Filioreanu. Ed. Cartea Ortodox\u0103-Egumeni\u0163a, Gala\u0163i, p. 182)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2ntul Grigore Palama<\/strong>, din cerdacul t\u0103r\u00e2mului mustind de miracolul intrat \u00een legend\u0103 ne \u0163ese cu suveica g\u00e2ndului statornicia cuv\u00e2ntului sortit spre ve\u015fnic\u0103 pomenire, ctitorind l\u0103ca\u015f rug\u0103ciunii pure \u015fi amvon inimii curate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e1. Dumnezeu este Binele \u00een sine, Mila \u00eens\u0103\u015fi \u015fi o Bun\u0103tate f\u0103r\u0103 margini, sau mai bine zis El cuprinde aceast\u0103 nem\u0103rginire \u015fi El este mai presus de orice nume \u015fi de orice descriere. Nu exist\u0103 alt\u0103 cale de a dob\u00e2ndi mila Lui, dec\u00e2t unirea cu El. Omul poate s\u0103 se uneasc\u0103 cu Dumnezeu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find, pe c\u00e2t este cu putin\u0163\u0103, acelea\u015fi virtu\u0163i sau prin acea leg\u0103tur\u0103 tainic\u0103 care se face prin rug\u0103ciune…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd unitatea min\u0163ii devine treimic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenceteze de a fi una, atunci mintea se une\u015fte cu Monada treimic\u0103 suprem\u0103, \u00eenchiz\u00e2nd am\u0103girii toate ie\u015firile ei, st\u0103p\u00e2nind trupul, lumea \u015fi pe st\u0103p\u00e2nul acesteia.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mintea se desface astfel \u00een \u00eentregime din leg\u0103turile lor, \u015fi este cu totul \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi \u015fi \u00een Dumnezeu, bucur\u00e2ndu-se de fericirea duhovniceasc\u0103 care izvor\u0103\u015fte din ea c\u00e2t\u0103 vreme r\u0103m\u00e2ne \u00een starea aceasta.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unitatea min\u0163ii devine treimic\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi mereu una, atunci c\u00e2nd mintea se \u00eentoarce spre sine \u015fi se \u00eenal\u0163\u0103 din sine \u00eens\u0103\u015fi la Dumnezeu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mintea este, de asemenea, lucrarea <\/em>(energia) min\u0163ii ce const\u0103 \u00een idei \u015fi concepte <\/em>(\u00een\u0163elesuri). Ea este, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, puterea care produce acele urm\u0103ri \u015fi pe care Scriptura o nume\u015fte \u201einim\u0103\u201d<\/strong>; ea este \u00eemp\u0103r\u0103teasa puterilor noastre, cea care pune temei \u00eensu\u015firii noastre de suflet ra\u0163ional.\u201d<\/em> (Cuv\u00e2nt despre Lini\u015fte. Scrieri ziditoare despre Lucrarea M\u00e2ntuitoare. Ed. Herald, Bucure\u015fti-2002, p. 117-119) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Sf\u00e2ntul Grigorie Sinaitul<\/strong>, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea t\u00e2rnosit\u0103 peste timp, aidoma Icoanei vii a M\u00e2ntuitorului r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 peste apa m\u0103rii, peste care \u00eel \u00eendemna pe Petru s\u0103 vin\u0103 la El, t\u0103ind cutez\u0103tor valurile veacurilor ne \u00eenva\u0163\u0103 modul cum trebuie s\u0103 ne st\u0103p\u00e2nim permanent mintea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 \u015ftii c\u0103 nimeni nu poate s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 mintea de unul singur, dac\u0103 ea nu a fost \u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u mai \u00eenainte de Duhul, c\u0103ci ea este nesupus\u0103. Nu c\u0103 mintea ar fi nestatornic\u0103 din fire, ci din pricina lipsei de grij\u0103 a ajuns s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103lcarea poruncilor Celui ce ne-a n\u0103scut a doua oar\u0103 ne-a desp\u0103r\u0163it de Dumnezeu \u015fi ne-a f\u0103cut s\u0103 pierdem unirea cu El \u015fi sim\u0163irea tainic\u0103 a lui Dumnezeu. De atunci, mintea r\u0103t\u0103cit\u0103 \u015fi desp\u0103r\u0163it\u0103 de Dumnezeu se las\u0103 purtat\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile precum o roab\u0103, \u015fi \u00eei este cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103 din r\u0103t\u0103cirea sa altfel dec\u00e2t supun\u00e2ndu-se lui Dumnezeu, apropiindu-se de El, unindu-se cu El \u00een deplin\u0103 bucurie, rug\u00e2ndu-se la Dumnezeu ne\u00eencetat \u015fi st\u0103ruitor, \u015fi m\u0103rturisindu-i Lui toate p\u0103catele noastre de fiecare zi… c\u0103ci El iart\u0103 pe cei ce nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 cheme numele Lui cel sf\u00e2nt.\u201d \u00a0<\/em>(Cuv\u00e2nt despre Lini\u015fte…, op. cit., p.163)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Vasile \u0162epordei <\/strong>(1908-2002), preot basarabean-publicist-de\u0163inut politic-m\u0103rturisitor-supravie\u0163uitor al Siberiei de ghea\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0 P\u0103rintele Vasile \u0162epordei supranumit de pr. Gheorghe Cunescu: steagul Basarabiei rom\u00e2ne\u015fti <\/em><\/strong>\u015fi-a d\u0103ltuit sufletul, inima, g\u00e2ndirea, curajul, credin\u0163a, ruga, n\u0103dejdea, fapta, timpul, via\u0163a cu neprecupe\u0163irea dragostei de Dumnezeu \u015fi de Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eS-a \u00eenvrednicit s\u0103 fie inima, <\/em>spune Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, mintea \u015fi condeiul Moldovei rom\u00e2ne\u015fti de la hotarul de r\u0103s\u0103rit al \u0162\u0103rii. Iar pentru genera\u0163iile urm\u0103toare a fost exemplu \u015fi \u00eendemn.\u201d<\/em>(Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Basarabia.<\/em> Sibiu-2003, p. 160)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Am avut \u00eeng\u0103duin\u0163a cerului s\u0103-l prin \u00een via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103-i audiez spiritualele conferin\u0163e de la Muzeul Na\u0163ional de Istorie din Capital\u0103, \u00een care ne acoperea cu dragostea sa angelic\u0103 binecuv\u00e2nt\u00e2ndu-ne \u015fi spun\u00e2nd: Nero al Rusiei sovietice, Stalin m-a condamnat la moarte \u015fi m-a trimis \u00een Siberia, \u00een giulgiul rus etern, \u00eencremenit de ghea\u0163\u0103… Dup\u0103 8 ani a cr\u0103pat el \u015fi pe mine m-a salvat Bunul Dumnezeul pe care-L slujesc cu dragoste \u015fi foc toat\u0103 via\u0163a mea.\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0Calit\u0103\u0163i \u00eenn\u0103scute de scriitor \u015fi slujitor al Bisericii, p\u0103rintele \u0162epordei a fost martor, rug\u0103tor, lupt\u0103tor, copurt\u0103tor al dramei Basarabiei dup\u0103 primul deceniu al Unirii, c\u00e2nd s-a reinstaurat pr\u0103bu\u015firea prin politicianismul veros, ideologii anticre\u015ftine \u015fi ac\u0163iuni antirom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acea situa\u0163ie Vasile \u0162epordei a \u00een\u0163eles c\u0103 destinul s\u0103u este legat de destinul Basarabiei, devenind un zelos militant publicist \u015fi urc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la treapta de mare tribun na\u0163ionalist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNa\u0163ionalismul este un curent social-politic…o extrem\u0103 opus\u0103 interna\u0163ionalismului. Etimologice\u015fte, na\u0163ionalismul vine de la na\u0163ie, iar na\u0163ia vine de la nascor-<\/strong>a se na\u015fte, \u015fi \u00eenseamn\u0103 societatea oamenilor \u00eenrudi\u0163i prin na\u015ftere. Adic\u0103 de acela\u015fi s\u00e2nge. Odat\u0103 to\u0163i uni\u0163i \u00eentr-un m\u0103nunchi, na\u0163ionalismul, a\u015fa-zis creator, urm\u0103re\u015fte perfec\u0163ionarea calit\u0103\u0163ilor fizice \u015fi psihice ale na\u0163iei, ca astfel din s\u00e2nul s\u0103u s\u0103 se poat\u0103 ridica spirite creatoare de opere de cultur\u0103, prin care s\u0103 se asigure existen\u0163a \u015fi prop\u0103\u015firea na\u0163iei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, na\u0163ionalismul creator se bazeaz\u0103 pe sentimentul de iubire. To\u0163i fra\u0163ii de s\u00e2nge trebuie s\u0103 se iubeasc\u0103 \u015fi numai astfel vor putea fi un singur suflet \u015fi un singur cuget.\u201d<\/em> (Vasile \u0162epordei, Scrieri Alese.<\/em> Ed. Flux, Chi\u015fin\u0103u-2005, p. 141).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ion Dumitru<\/strong>–Eroul de la Orel-Tula<\/strong>, oltean din Dolj, c\u0103pitan comandor de avia\u0163ie a fost unul dintre marii A\u015fi <\/strong>ai Aerului pentru care \u015fi-a manifestat \u00eentregul s\u0103u curaj legendar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie demnit\u0103\u0163ii sale aureolate de curaj, credin\u0163\u0103, onoare \u015fi rom\u00e2nism care, a zguduit temerea bol\u015fevicilor mereu \u00eenfometa\u0163i, violen\u0163i, cruzi \u015fi haps\u00e2ni a fost dat afar\u0103 din armat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Irozii atei nu \u015ftiu c\u0103 Suferin\u0163a pe cre\u015ftinul ortodox \u00eel reconverte\u015fte, \u00eel \u00eenobileaz\u0103, \u00eel \u00eenal\u0163\u0103. Suferin\u0163a acceptat\u0103 \u00een ve\u015fm\u00e2ntul rug\u0103ciunii jertfelnice zguduie sim\u0163uri noi, propag\u0103 sensuri profunde, d\u0103 fioruri existen\u0163iale, ce reface via\u0163a\u00a0 spiritual\u0103, mult mai presus de chibzuin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul ofi\u0163er smuls odios din s\u00e2nul armatei \u00eencepe ofensiva \u00een c\u00e2mpul mirean al facult\u0103\u0163ilor de elit\u0103. Termin\u0103 str\u0103lucitor Dreptul, fiind student eminent \u015fi la alte trei facult\u0103\u0163i: Biologie, Filosofie <\/strong>\u015fi Teologie<\/strong>. M\u00e2na lung\u0103 cu ghearele \u00eenro\u015fite de s\u00e2nge curat a securi-t\u0103\u0163ii <\/strong>\u00eel ajunge \u015fi-l zv\u00e2rle \u00een \u00eenchisoare al\u0103turi de cei mai bravi Fii ai Na\u0163iunii. Unul dintre ei a fost chiar p\u0103rintele Nicolae Grebenea pe care am avut privilegiul ceresc s\u0103-l cunosc la venerabila v\u00e2rst\u0103 de un secol de via\u0163\u0103. R\u0103m\u0103sese doar o p\u00e2lp\u00e2ire de via\u0163\u0103, care pe m\u0103sur\u0103 ce vorbea despre Neamul s\u0103u se \u00eente\u0163ea ca o flac\u0103r\u0103 ce scap\u0103r\u0103 \u00eentr-o mare v\u0103lv\u0103taie de iubire pentru Dumnezeu \u015fi pentru camarazii s\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Altarul celulei se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea \u00een comuniune de suferin\u0163\u0103 \u015fi har, p\u0103rintele cu eroul doljean, cutez\u00e2nd \u00een mrejele cunoa\u015fterii spirituale, ortodoxe privind cauzele, efectele, eviden\u0163a \u015fi finalitatea lucrurilor, fiin\u0163elor \u015fi esen\u0163elor. Alteori ofi\u0163erul se \u00eentorcea la atmosfera de apocalips a r\u0103zboiului subliniind justificat c\u0103: \u201e…tancurile cu tunurile ruse\u015fti au \u00eenvins tancurile germane. Aceste lupte au ar\u0103tat c\u0103 nem\u0163ii nu pot preg\u0103ti un efort mai mare ca acesta, dar ru\u015fii pot aduna o armat\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 un efort la fel sau \u015fi mai mare, deci, logic, nem\u0163ii au pierdut r\u0103zboiul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceste lupte-mi-a spus Ion Dumitru-<\/strong>unii aviatori rom\u00e2ni nec\u0103s\u0103tori\u0163i, voind s\u0103 cru\u0163e via\u0163a unor camarazi ai lor c\u0103s\u0103tori\u0163i, i-au rugat ca \u00een locul lor, al celor c\u0103s\u0103tori\u0163i, s\u0103 se duc\u0103 ei la atac, ceea ce de multe ori s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat.\u201d<\/em> (Preot Nicolae Grebenea, Amintiri din \u00centuneric.<\/em> Ed. Scara, Bucure\u015fti-2000, p. 216-217)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru <\/strong>(1935-2009), poet na\u0163ional. Cu maestru <\/em>Vieru m-am \u00eent\u00e2lnit o singur\u0103 dat\u0103 \u00een libr\u0103ria Mihail Sadoveanu <\/em>din Capital\u0103. Eu eram cu bra\u0163ul plin de c\u0103r\u0163i. El singur, nelini\u015ftit, precipitat \u015fi transpirat. L-am salutat. S-a speriat c\u0103-i cer ceva… \u015fi l-am l\u0103sat \u00een pace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Profesorul universitar Dr. Marian Enache, fost ambasador al Rom\u00e2niei la Chi\u015fin\u0103u \u00een perioada 1993-1996, parlamentar de lung\u0103 durat\u0103, judec\u0103tor la Curtea Constitu\u0163ional\u0103, pe care l-am cunoscut, apreciat \u015fi pe care \u00eel salut cu drag, se num\u0103r\u0103 printre mul\u0163imea aleas\u0103 care l-a \u00eendr\u0103git pe poetul Grigore Vieru, l\u0103s\u00e2ndu-ne cuvinte de pre\u0163, calde \u015fi luminoase \u00een articolul dedicat bardului basarabean: Un Sem\u0103n\u0103tor de Pace, Bucurie \u015fi Speran\u0163\u0103<\/em><\/strong>, din care citez:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEl tr\u0103ie\u015fte scriind \u015fi vorbind deopotriv\u0103 despre bucuria, suferin\u0163a \u015fi melancolia Iubirii. Iubirea ca substan\u0163\u0103 spiritual\u0103 fundamental\u0103 a oric\u0103rei \u00eentemeieri durabile. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poezia lui esen\u0163ial\u0103 nu este o scriere poetic\u0103 de cuvinte, ci mai degrab\u0103 un ritual secret de ini\u0163iere a puterii Cuv\u00e2ntului; ca \u015fi vorbirea lui care e de preot dezmierd\u0103tor al cuvintelor ce susur\u0103 dintr-un izvor pur de iubire al sufletului s\u0103u. Roua \u015fi lacrima \u00eempreun\u0103 au fost cuvintele sale rostite \u015fi scrise \u00een r\u0103nile noastre ancestrale. Prin ele, poetul a vindecat \u015fi ne-a unit inimile desp\u0103r\u0163ite de frigul istoriei. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Vieru, \u00een via\u0163a sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, a sfin\u0163it \u015fi prop\u0103v\u0103duit limba rom\u00e2n\u0103, fiind reveren\u0163ios totodat\u0103 cu fiin\u0163a \u015fi frumuse\u0163ea celorlalte limbi \u015fi culturi pe care le-a cunoscut…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca \u015fi Mihai Eminescu, spiritul nostru tutelar care, pentru rom\u00e2nii din afara grani\u0163elor, a devenit instan\u0163a suprem\u0103 de validare fiin\u0163ial\u0103 \u015fi moral\u0103: \u201eEminescu s\u0103 ne judece.\u201d<\/strong> Ce splendid\u0103 apelare, exemplar\u0103. \u00cen adev\u0103r, pe noi cine ne-ar putea judeca mai presus de domnul Eminescu? Din acest filon nobil de vitalitate \u015fi onestitate spiritual\u0103 vine \u015fi Grigore Vieru.\u201d <\/em>(Omul Duminicii-Cuvinte \u00eenl\u0103crimate, cuvinte de neuitare pentru poetul Grigore Vieru. Ed. Prut-2014, p. 449-450)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul Ioan Iacob Hozevitul <\/strong>(1913-1960). Fiu al satului Cr\u0103iniceni <\/strong>din <\/strong>comuna P\u0103ltini\u015f-Boto\u015fani, vl\u0103star ales al credincioasei familii a <\/strong>lui Maxim \u015fi Ecaterina.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-a pierdut mama doar la \u015fase luni de la na\u015ftere, peste 3 ani \u015fi-a pierdut tat\u0103l pe frontul de re\u00eentregire, iar la 10 ani a pierdut-o \u015fi pe cea care l-a crescut religios, bunica.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Intrat sub aripa unchiului Alecu Iacob, urmeaz\u0103 gimnaziul M. Kog\u0103lniceanu <\/em>\u015fi liceul Dimitrie Cantemir <\/em>din Cozmeni-Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La 20 de ani, \u00een 1933 a intrat \u00een monahism la M\u00e2n\u0103stirea Neam\u0163, iar trei ani mai t\u00e2rziu este tuns sub numele de Ioan<\/strong>. Pleac\u0103 s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 Domnului \u00een Palestina sf\u00e2nt\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne definitiv, nevoindu-se la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Sava de l\u00e2ng\u0103 Betleem.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 1947, de \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci a fost hirotonit preot slujitor la Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt. Dup\u0103 5 ani s-a retras cu ucenicul s\u0103u Ioanichie P\u00e2r\u00e2ial\u0103 \u00een pustia Hozeva de l\u00e2ng\u0103 Ierihon, \u00een pe\u015ftera Sf\u00e2nta Ana de pe valea p\u00e2r\u00e2ului Horat, mucenicindu-se 8 ani cu darul lacrimilor <\/em>\u015fi al rug\u0103ciunii inimii, <\/em>p\u00e2n\u0103 la urcarea sufletului s\u0103u la ceruri, l\u0103s\u00e2nd \u00een pe\u015fter\u0103 trupul \u00eenmiresmat de har, descoperit dup\u0103 20 de ani sub aspectul unei adormiri de c\u00e2teva ore…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-am cunoscut \u00eentr-un pelerinaj, ca \u00eentr-o fulgerare senin\u0103 de c\u00e2teva clipe pe unul dintre ucenicii s\u0103i, schimonah, \u00eentr-o \u0163\u00e2\u015fnire pe la m\u00een\u0103stirea Pojor\u00e2ta-Suceava.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen afar\u0103 de marea sa dragoste pentru care s-a jertfit permanent ne-a l\u0103sat testamentar poezii brodate cu mult\u0103 \u00een\u0163elepciune pe un fond de o mare sensibilitate \u015fi frumuse\u0163e spiritual\u0103, proz\u0103 cu con\u0163inut na\u0163ional, dogmatic, moral, care-l a\u015feaz\u0103 \u00eentre Fiii lupt\u0103tori \u015fi biruitori ai Cerului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul poet Ioan Iacob <\/strong>face o radiografie a zilelor noastre prin prisma Turnului Babilonului: \u201e…procopseala asta de civiliza\u0163ie, cu moda cea nou\u0103… i-a d\u0103sc\u0103lit pe oameni s\u0103 nu mai caute pe Dumnezeu, deci a reu\u015fit s\u0103 strice \u015fi sf\u00e2nta credin\u0163\u0103. I-a \u00eenv\u0103\u0163at pe st\u0103p\u00e2nitori ca s\u0103 \u00een\u015fele mai bine \u015fi s\u0103 robeasc\u0103 popoarele mai cumplit dec\u00e2t faraonii Egiptului. Cu alte cuvinte, nevoia de civiliza\u0163ie a sugrumat dreptatea \u015fi libertatea lumii. Civiliza\u0163ia fals\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at pe oameni s\u0103 inventeze cele mai grozave arme pentru pierzarea lumii \u015fi prin asta a izgonit \u015fi dragostea de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De luat aminte: \u00cen primul r\u0103zboi mondial-1914-1918-s-au pierdut numai 13 milioane de oameni, ca o Rom\u00e2nie din acea vreme, f\u0103r\u0103 Transilvania. S-a socotit c\u0103 t\u0103rgile, adic\u0103 n\u0103s\u0103liile mor\u0163ilor din primul r\u0103zboi mondial, dac\u0103 s-ar \u00een\u015fira una l\u00e2ng\u0103 alta ar face o linie de 6.459 <\/strong>de kilometri, care ar putea \u00eenconjura toat\u0103 Europa.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen r\u0103zboiul din urm\u0103, \u015ftiin\u0163a a sporit, mintea s-a f\u0103cut mai iscusit\u0103 \u015fi s-au ucis cu armele 54 <\/strong>de milioane, adic\u0103 cum s-ar pierde trei Rom\u00e2nii \u00een \u00eentregime.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai \u00een Japonia, unde s-a aruncat bomba atomic\u0103, s-au pierdut 250<\/strong> de mii de suflete \u00een c\u00e2teva clipe. Dar pe locul acela, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi n-a \u00eencetat pr\u0103p\u0103dul! \u00cen timp de 10 ani de la r\u0103zboi \u00eencoace s-au n\u0103scut 652 <\/strong>de prunci mor\u0163i, 1.500 <\/strong>de prunci s-au n\u0103scut cu oasele str\u00e2mbe, 429 <\/strong>au r\u0103mas bolnavi: unii nu v\u0103d, al\u0163ii nu aud etc., 313 <\/strong>din cei n\u0103scu\u0163i au r\u0103mas cu limba lipit\u0103, 25<\/strong> sunt f\u0103r\u0103 creieri \u015fi 8 <\/strong>f\u0103r\u0103 ochi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103 bomba cea nou\u0103 cu hidrogen este \u00eenc\u0103 mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare. Razele ei sunt a\u015fa de otr\u0103vitoare \u00eenc\u00e2t pot ucide pe to\u0163i p\u0103m\u00e2ntenii, ba omoar\u0103 \u015fi pe\u015ftii din ap\u0103, iar copacii \u015fi verdea\u0163a p\u0103m\u00e2ntului se p\u00e2rjolesc.\u201d<\/em>(Sf\u00e2ntul Ioan Iacob Rom\u00e2nul-Hozevitul, Hran\u0103 Duhovniceasc\u0103. <\/em>Ed. Lumin\u0103 din Lumin\u0103, Bucure\u015fti-2000, p. 369) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Tacu <\/strong>(1910-1991) s-a n\u0103scut \u00een comuna Smul\u0163i de Covurlui la 24 Iulie, \u00eentr-o cucernic\u0103 familie de buni gospodari \u015fi inimo\u015fi patrio\u0163i. De mic este \u00eenclinat spre medita\u0163ie, spre lini\u015fte, spre rug\u0103, spre cunoa\u015fterea caracteristic\u0103 v\u00e2rstei purit\u0103\u0163ii sale. Absolv\u0103 ca frunta\u015f \u015ecoala Normal\u0103 din B\u00e2rlad, dup\u0103 care func\u0163ioneaz\u0103 ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, mai \u00eent\u00e2i \u00een Basarabia, iar apoi \u00een jude\u0163ul Prahova. \u00cembin\u0103 d\u0103ltuirea sufletelor angelice de copii cu serafica \u00eenobilare a versului. Ca mai toate sufletele alese \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Vasile beneficiaz\u0103 <\/em>de omniprezenta \u015fi omnipotenta temni\u0163\u0103. \u00cen Penitenciarul V\u0103c\u0103re\u015fti a scris un ciclu de sonete, continuate apoi \u00een libertate<\/em> cu epigrame, fabule \u015fi texte satirice lirice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Inima Mea<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTu nici aici nu m-ai tr\u0103dat, frumoaso!\/ Senin\u0103 e\u015fti, mereu \u00eencrez\u0103toare\/ Stindardul alb \u00eel por\u0163i \u00een \u00eenchisoare\/ Ca Pacea porumbelul lui Picasso.\/\/ Din piept dac\u0103 te-a\u015f rupe ca pe-o floare\/ \u015ei-n palm\u0103-apoi te-a\u015f \u0163ine-n \u00eentuneric,\/ Un diamant ar sc\u00e2nteia feeric\/ La a celulei neagr\u0103 cheutoare.\/\/ B\u0103tr\u00e2nii mei r\u0103ze\u015fi \u0163i-au dat v\u0103paia,\/ Din zborul r\u00e2ndunelii ai b\u0103taia,\/ Moldova toat\u0103-\u0163i dete cutezan\u0163a.\/ Din care floare-albastr\u0103-\u0163i culegi mierea?\/ Din ce izvor curat \u00ee\u0163i sorbi puterea?\/ -\u015ei inima-mi r\u0103spunde: E Speran\u0163a!<\/em><\/strong> (Poe\u0163ii Dup\u0103 Gratii. M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103-2010)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Grigore Ilisei <\/strong>s-a n\u0103scut l\u00e2ng\u0103 susurul de\u00a0 tr\u00e2mbi\u0163\u0103 al versului marelui Labi\u015f, \u00een satul V\u0103leni, comuna M\u0103lini-Suceava \u00een casa p\u0103rintelui Ilie \u015fi a presbiterei-\u00eenv\u0103\u0163\u0103toare Georgeta Z\u0103h\u0103rescu, la 20 Noiembrie 1943. Dup\u0103 ce \u015fi-a luat licen\u0163a \u00een Filologie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Al. I. Cuza-<\/em>Ia\u015fi, p\u0103\u015fe\u015fte pe dou\u0103 c\u0103i de \u00eencununare creatoare: itinerariul scriitoricesc \u015fi drumul jurnalistic. \u00cen 1975 intr\u0103 \u00een Uniunea Scriitorilor ca autor de romane, jurnale de c\u0103l\u0103torie, c\u0103r\u0163i de reportaje, interviuri, eseuri, albume de art\u0103. Dup\u0103 urcu\u015ful de redactor \u015fef adjunct la Radio-Ia\u015fi, trece pe la Convorbiri literare <\/em>\u015fi ajunge primul director postdecembrist al Radioului-Ia\u015fi. \u00cempreun\u0103 cu echipa sa a fondat TVR-Ia\u015fi \u00een 1991, la 3 Noiembrie pe care l-a condus p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. \u00centre 2001-2004 a condus Uniunea Scriitorilor-Filiala Ia\u015fi. Intr\u0103 \u00een diploma\u0163ie pentru scurt timp 2004-2005.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Este cet\u0103\u0163ean de onoare al municipiilor Ia\u015fi, F\u0103lticeni \u015fi al comunei R\u0103d\u0103\u015feni \u015fi de\u0163in\u0103torul ordinelor: Ordinul <<Meritul Cultural>>, clasa a III-a <\/em>(1979), Ordinul pentru Merit \u00een Grad de Cavaler <\/em>(2001) \u015fi Ordinul<\/em> Crucii Patriarhale <\/em>(2003)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din \u015firul nestematelor eseuri scrise de autor alegem pe cel mai iscusit, m\u0103rg\u0103ritarul Putnei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLa Putna<\/strong> te afli parc\u0103 pe un acoperi\u015f al lumii. Paji\u015fti smaraldii, p\u0103duri viguroase \u015fi dese de brazi, pripoare, clinuri dulci, v\u0103lurindu-se \u00eentr-o fug\u0103 de Bach, poieni ca ni\u015fte ochiuri de p\u0103un. Imensitate, nesf\u00e2r\u015fire, dar \u015fi intimitate domestic\u0103. Sate ce \u00eenchistresc priveli\u015ftile, de\u015fir\u00e2ndu-se pe v\u0103i, cuib\u0103rindu-se prin lumini\u015furi, risipindu-se \u00eentr-o puzderie viu colorat\u0103 pe coaste. A\u015fez\u0103ri omene\u015fti ie\u015fite din mantaua peisajului c\u00e2nt\u0103tor de obcine bucovinene…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 deschiderile f\u0103r\u0103 cap\u0103t, pe unde-ai plutit ca \u00eentr-un miraculos zbor, urmeaz\u0103, \u00eentr-un cap\u0103t de osie polar\u0103, o culme, dincolo de care nu se mai poate trece. E M\u0103n\u0103stirea Putna<\/strong>. Cu piatra ei untoas\u0103, \u00een stria\u0163ii aurii, Putna, m\u0103n\u0103stirea cu biserica d\u0103ltuit\u0103 cu vr\u0103jita inspira\u0163iune ca un diamant cu multe carate, arhondaricul \u015fi zidul de cetate, te \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu m\u0103re\u0163ie \u015fi severitate. E o atmosfer\u0103 de reculegere cuvioas\u0103, m\u0103surat\u0103, pe care \u00eensu\u015fi ctitorul a g\u00e2ndit-o, pe semne, \u015ftiind c\u0103 aici \u00eei va fi locul de veci. Nu este \u00eens\u0103 pecetea \u00eencerc\u0103n\u0103rii \u015fi a triste\u0163ii f\u0103r\u0103 leac, ci senin\u0103tatea \u00een\u0163eleapt\u0103 a omului care e con\u015ftient c\u0103-i trec\u0103tor, s-a bucurat de via\u0163\u0103 \u015fi \u015fi-a \u00eencheiat mul\u0163umit socotelile cu aceasta, cu sentimentul c\u0103 \u015fi-a \u00eemplinit cu prisos datoria. Putna are \u00een duhul ei ceva cu totul special. E mult mai mult dec\u00e2t un l\u0103ca\u015f de rug\u0103ciune, cu ceva \u00een plus peste faima de vatr\u0103 spiritual\u0103 \u015fi c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 a rom\u00e2nilor. E un simbol al vredniciei unui neam \u00een ap\u0103rarea fiin\u0163ei sale \u015fi \u00een durarea de opere ziditoare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Reprezint\u0103 sigiliul a\u015fezat de ctitorul care-\u015fi doarme aici somnul de veci, \u015etefan cel Mare<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Putna<\/strong> este, totodat\u0103, o carte deschis\u0103. Pagina pe care \u015fi-a scris ultimile cuvinte voievodul nu e ultima, n-a r\u0103mas colbuit\u0103. Dimpotriv\u0103 mereu s-a ad\u0103ugat ceva. Sporirea apar\u0163ine celor mul\u0163i care vin la Putna aidoma celor vechi la templu. P\u0103\u015fe\u015fti aici pe meleag ren\u0103sc\u0103tor…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceea\u015fi stare de vibra\u0163ie l\u0103untric\u0103 i-a purtat \u00een p\u0103r\u0163ile acestea dep\u0103rtate pe Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu<\/strong>, iar mai t\u00e2rziu pe Alexandru Zub<\/strong> \u015fi concitadinii s\u0103i ie\u015feni, cei care au sfidat teroarea ro\u015fie, c\u00e2nd au cutezat s\u0103 celebreze la ctitoria lui \u015etefan nemuritorul suflet rom\u00e2nesc, sugrumat \u00een acei ani \u201950 de ocupa\u0163ie sovietic\u0103.\u201d<\/em> (Grigore Ilisei, Pisanii de azi \u015fi de demult. <\/em>Ed. Doxologia-Ia\u015fi-2012, p. 14-15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioan Micl\u0103u <\/strong>s-a acordat armonios peste torsul vremii, peste oceanul dep\u0103rt\u0103rii de noi, dar apropierii de Dumnezeu, \u00een cerdacul universului creat de artistul sinelui s\u0103u contemporan, care \u015fi-a pus \u00een hotare \u00eenc\u00e2nt\u0103toarea crea\u0163ie, ctitorie cu foc haric al inspira\u0163iunii, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een aureola artistic\u0103 din care pulseaz\u0103 plenitudinea tr\u0103irii sale mistuitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul cre\u015ftin este alesul iscusit de cer care, toarce \u00een g\u00e2ndurile sale trilurile divine ale cioc\u00e2rliei pentru ca \u00eentreaga natur\u0103 s\u0103 salte de splendoare, iar sufletul lui s\u0103 fie s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne-am cunoscut cu ani \u00een urm\u0103 pe undele internetului, colabor\u00e2nd fructuos \u015fi bucur\u00e2ndu-m\u0103 de coresponden\u0163a articolelor, dar \u015fi de volumul s\u0103u de Poezii Alese<\/em>, trimis prin po\u015ft\u0103, a c\u0103rui prefa\u0163\u0103 i-a scris-o c\u0103lduros un alt mare \u015fi drag prieten al meu Benoni Todic\u0103-Melbourne<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong>V\u0103 salut cu admira\u0163ie \u015fi emo\u0163ie pe am\u00e2ndoi prieteni dragi! <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Str\u0103bunii<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVechimea de Neam din vechile vremi,\/ E-o cale b\u0103tut\u0103 cu dor nesf\u00e2r\u015fit,\/ Un r\u00e2u care curge \u00een zbucium trudit\/ \u015ei-n undele c\u0103ruia tu singuri te chemi.\/\/ E\u015fti unda ce trece leg\u00een\u00e2nd un \u00eentreg,\/ Acela\u015fi e Neamul de-i azi ori str\u0103bun,\/ Acela\u015fi poporul pe drumul s\u0103u bun,\/ Doar genera\u0163ii fac schimbul \u00een anii ce trec.\/\/ Aici e izvorul. Prezentul cu noi,\/ Prin noi viitorul r\u0103sare,\/ Prin noi vin str\u0103bunii la a \u0162\u0103rii-n\u0103l\u0163are,\/ Sim\u0163im noi \u00een cuget str\u0103bune nevoi?\/\/ Ne mustr\u0103 str\u0103bunii din s\u00e2nge?\/ Ro\u015fim c\u00e2nd ne zicem urma\u015fi?\/ Atunci, fra\u0163ii mei, la ce s\u0103 mai la\u015fi,\/ S\u0103 tulbure-n suflet iubirea ce pl\u00e2nge!\/\/ Fiind azi urma\u015fi, vom fi \u015fi str\u0103buni,\/ Ai celor ce vin pe-al Neamului r\u00e2u,\/ Fi\u0163i demni, deci, a pune durerii un fr\u00e2u,\/ S\u0103 nu l\u0103s\u0103m azi un gol \u00eendesat cu furtuni.\/\/ S\u0103 sc\u00e2nteie Cerul, rodeasc\u0103 h\u00e2rtia,\/ \u015ei duhul str\u0103bun \u00een piept s\u0103 ne stea,\/ Iar Domnul cel Sf\u00e2nt credin\u0163\u0103 ne dea,\/ \u015ei-un suflet viteaz-Rom\u00e2nia!\/\/ La ale lumii zenituri lumina r\u0103sare,\/ Deci, nu dispera pui de leu,\/ Cu noi sunt str\u0103bunii \u015fi-n Cer Dumnezeu,\/ De-aceea Rom\u00e2nul s-ardic\u0103 mai tare!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Ioan Micl\u0103u, Poezii Alese.<\/em> B\u00e2rda, Editura \u201eCuget Rom\u00e2nesc\u201d<\/em>-2005)<\/p>\n

Rolul dasc\u0103lului dacorom\u00e2n, al intelectualului trebuie s\u0103 fie cel al cre\u0219tinului cult,al ortodoxului vizionar, care dup\u0103 \u00een\u0103l\u021barea nimbului s\u0103u c\u0103tre cer las\u0103 pe mo\u0219ia Gliei str\u0103bune acea p\u00e2lp\u00e2ire de lumin\u0103 ce \u00eenc\u0103 neteze\u0219te calea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii,a educa\u021biei precum lumina sf\u00e2nt\u0103 a martirilor \u0219i sfin\u021bilor no\u0219tri, care podesc Scara \u00een\u0103l\u021b\u0103rii c\u0103tre Cer a<\/p>\n

\u00a0Rom\u00e2nilor.<\/p>\n

( Brusturi, Neam\u021b- 29 ianuarie 2017<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh \u015fi sunt via\u0163\u0103… \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Drept aceea, merg\u00e2nd,\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i toate [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28804"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28804\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28807,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28804\/revisions\/28807"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}