{"id":28851,"date":"2017-01-31T09:42:40","date_gmt":"2017-01-31T09:42:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28851"},"modified":"2017-01-31T09:43:51","modified_gmt":"2017-01-31T09:43:51","slug":"minodora-ursachi-%e2%80%93-fenomenul-artistic-romascan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/01\/31\/minodora-ursachi-%e2%80%93-fenomenul-artistic-romascan\/","title":{"rendered":"Minodora Ursachi \u2013 Fenomenul artistic roma\u0219can"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De\u015fi ora\u015ful Roman nu a dus lips\u0103 de-a lungul anilor de manifest\u0103ri expozi\u0163ionale, de existen\u0163a arti\u015ftilor plastici, el nu a beneficiat \u00eens\u0103, de un studiu privind evolu\u0163ia fenomenului artistic (cu excep\u0163ia artei religioase), din perioada modern\u0103 \u015fi din zilele noastre.<\/p>\n

C\u00e2teva informa\u0163ii, dar relevante, privind fenomenul plastic, se refer\u0103 la interesul intelectualilor locali, de la \u00eenceputul secolului XX, de a crea un climat favorabil preocup\u0103rilor pentru art\u0103. Fie c\u0103 este vorba de o manifestare a unui artist consacrat sau aflat la \u00eenceput de drum, fie de conferin\u0163e sus\u0163inute de mari personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti, ele sunt m\u0103rturii asupra deschiderii artistice a ora\u015fului.<\/p>\n

Abia \u00een anul 1957, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Muzeului de Istorie, concomitent cu cercet\u0103rile arheologice au fost \u00eentreprinse \u015fi primele cercet\u0103ri privind dezvoltarea mi\u015fc\u0103rii artistice \u015fi, ca o necesitate cultural\u0103, \u00eenfiin\u0163area unui muzeu de art\u0103.<\/p>\n

Accentul a fost pus pe cunoa\u015fterea crea\u0163iei arti\u015ftilor lega\u0163i afectiv de aceste locuri \u015fi \u00eemprejurimi, fie prin na\u015ftere, fie prin petrecerea unei p\u0103r\u0163i a existen\u0163ei lor \u00een aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii \u2013 ca elevi, profesori, expozan\u0163i, vizitatori la rude \u015fi prieteni, unii dintre ei stabili\u0163i \u00een alte ora\u015fe ale \u0163\u0103rii sau pe alte meridiane.<\/p>\n

Rodul cercet\u0103rilor s-a materializat \u00een constituirea patrimoniului muzeal, prin acumularea de valori artistice (pictur\u0103, grafic\u0103, sculptur\u0103) apar\u0163in\u00e2nd unor reprezenta\u0163i de seam\u0103 ai artei rom\u00e2ne\u015fti din perioada interbelic\u0103 \u015fi din zilele noastre, pun\u00e2nd la dispozi\u0163ia publicului un fond reprezentativ pentru fenomenul artistic roma\u015fcan, precum \u015fi \u00een organizarea expozi\u0163iei permanente. Activitatea an de an de dezvoltare a patrimoniului a f\u0103cut ca institu\u0163ia muzeal\u0103 s\u0103 fie dinamic\u0103, s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 prestigiul \u015ftiin\u0163ific \u015fi interesul pentru public.<\/p>\n

Vizitatorii Muzeului vor cunoa\u015fte astfel numele unor arti\u015fti care s-au impus at\u00e2t \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului, a colec\u0163ionarilor \u015fi a criticii de specialitate, prin particip\u0103rile la expozi\u0163iile colective, Saloanele Oficiale anuale, pe simezele s\u0103lilor din capital\u0103 \u015fi din provincie, prin for\u0163a de expresie \u015fi capacitatea de implicare \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii. Creatori, care sub influen\u0163a curentelor noi din importantele centre europene din perioada interbelic\u0103 ori a conceptelor \u015fi viziunilor stilistice ale fenomenului plastic contemporan au mers pe linia extinderii \u015fi ad\u00e2ncirii modalit\u0103\u0163ilor de exprimare \u00een crearea unor opere de mare frumuse\u0163e \u015fi str\u0103lucire, proprii artei rom\u00e2ne\u015fti (Ion Mateescu, Maria Ciurdea Steurer, Stavru Tarasov, Constantin Bacalu, Constantin Popescu Isachie, Jean Leon Cosmovici, Tache Cristian Soroceanu, Nicu Enea, Iliescu Gheorghe, Ion Stanea, Sandu Darie, Corina Lecca, Rodica Botez Bondi, Adrian \u015eeco\u015feanu, Otto Briese, Petre H\u00e2rtopeanu, Aurel Vlad, Beca Rind-Lupescu, Petru Buzatov, Octavian Anghelu\u0163\u0103, Dan Hatmanu, Maria Niculae, Clement Pompiliu, Iulia H\u0103l\u0103ucescu, Eugen Cr\u0103ciun, Cr\u0103ciun Costin Georgeta, Emilia Iacob, Gheorghe Apostu, Ion State, Gheorghe Stoica, Valentin Sava, Ailinc\u0103i Cornel, Romeliu Ieronim Copila\u015f, \u015etefan Pristavu, Constantin Chi\u0163imu\u015f, Neculai P\u0103duraru, Nelu Gr\u0103deanu, Silvia Tiperciuc, Ovidiu Klo\u015fka).<\/p>\n

Rezultatele investiga\u0163iilor de patrimoniu au fost valorificate prin publicarea \u00een reviste muzeale sau cu profil literar-artistic a unor studii \u015fi articole, comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, evoc\u0103ri, organizarea de expozi\u0163ii temporare tematice, precum \u015fi prin apari\u0163iile editoriale \u2013 Muzeul de Art\u0103 Roman 50 de ani (2007) \u015fi Identit\u0103\u0163i artistice la Roman (2013).<\/p>\n

Dac\u0103 zeci de ani, pictorul \u015fi graficianul Gheorghe Iliescu, (stabilit la Roman din anul 1945), unul dintre cei mai influen\u0163i arti\u015fti \u015fi pedagogi din spa\u0163iul artistic roma\u015fcan a avut un rol deosebit \u00een men\u0163inerea \u015fi dezvoltarea vie\u0163ii artistice roma\u015fcane, \u00een formarea a zeci \u015fi zeci de tineri care s-au afirmat apoi ca pictori \u015fi graficieni, \u00een condi\u0163iile c\u00e2nd a fost singurul artist plastic cu statut de profesionist, c\u0103ruia i s-au al\u0103turat profesorii \u2013 pictori: Grigore Andriescu, Dumitru Avram, Dumitru Savin, Adela Moga, Irimia Munteanu, Gheorghe Toni\u0163a \u015fi autodidact, Victor Stanciu \u2013 ulterior, cre\u015fterea num\u0103rului arti\u015ftilor \u015fi a calit\u0103\u0163ii crea\u0163iei lor, au fost determinante pentru configurarea \u015fi impulsionarea fenomenului artistic local. Arti\u015fti din genera\u0163ii diferite, pictori, graficieni, sculptori: Florin Zaharescu, Iosif Haidu, Aionesei Vasile, Romeo Andronic, Virgil Manca\u015f, Monica Carp, Ionel Cristi Prisacaru, C\u0103rpu\u015for Ovidiu, Remus-Lucian \u015etefan, Mihai Perc\u0103, Raluca-Elena Popescu-Olaru, C\u0103t\u0103lin B\u0103lu\u0163, R\u0103zvan Bonta\u015f, Claudiu Diac, Alexandru Panatta Codreanu, Oana \u0162epordei, Adrian R\u0103zvan Gu\u015ful, Heliana Adalgiza Rotariu, Elena Antochi, Viorica Vasili\u015fin, B\u00e2rjoveanu Constantin, Doina Colescu, Violeta L\u0103c\u0103tu\u015fu, Mihai Olteanu, Mihail Simion, Viorel Andriescu, Florin Mare\u015f, Viorel Maxim, Irina Laz\u0103r, Iulian Negru, Sabin Francisc Pal, Eugen R\u0103chieru, Cornel Paiu, Naiana V\u0103tavu, Alina Alexandra Vasile, Adina Vasiliu, Gherghel Mihaela, \u015etefan Leonte etc. prezen\u0163i constant la zeci de manifest\u0103ri colective, de grup, anuale, expozi\u0163ii personale, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, posesori a unor binemeritate premii, cu opere \u00een muzee, l\u0103ca\u015furi de cult, locuri publice, colec\u0163ii particulare, publica\u0163ii literare, au contribuit efectiv la modelarea spa\u0163iului cultural local, la formarea \u015fi dezvoltarea interesului fa\u0163\u0103 de valorile artistice. Un grup de arti\u015fti entuzia\u015fti care se impun prin bog\u0103\u0163ia universului lor artistic, prin spectrul larg al abord\u0103rilor stilistice, al demersurilor de orientare estetic\u0103 inovatoare \u00een redarea densit\u0103\u0163ii g\u00e2ndirii plastice, \u00een raport cu propria structur\u0103 sufleteasc\u0103, prin crea\u0163ii autentice \u015fi de cert\u0103 valoare artistic\u0103.<\/p>\n

Deschiderea a numeroase expozi\u0163ii temporare personale, de grup sau colective a condus la impunerea \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 a celor mai reprezentativi arti\u015fti contemporani din \u0163ar\u0103 \u015fi din Roman, ca \u015fi la posibilitatea promov\u0103rii \u015fi valorific\u0103rii talentelor de forma\u0163ii \u015fi valori diferite locale.<\/p>\n

Editarea unor cataloage \u015fi pliante, cronicile de art\u0103, comentariile prilejuite de vernisaje (sus\u0163inute de muzeograf Minodora Ursachi, prof. Gheorghe A.M. Ciobanu, criticii de art\u0103 Lucian Strochi \u015fi Valentin Ciuc\u0103), articolele, studiile \u015fi evoc\u0103rile publicate \u00een presa local\u0103 \u015fi jude\u0163ean\u0103 ori \u00een reviste de specialitate, expunerile publice au avut un rol substan\u0163ial la informarea, cunoa\u015fterea \u015fi \u00een\u0163elegerea fenomenului artistic na\u0163ional \u015fi local, a caracteristicilor fiec\u0103rei identit\u0103\u0163i artistice, analizate \u00een contextul istoriei artelor frumoase rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cartea \u00eensumeaz\u0103 o parte a acestor forme men\u0163ionate, de valorificare a cercet\u0103rilor concentrate asupra fenomenului artistic local \u015fi a sus\u0163inerii acestuia, desf\u0103\u015furate ca muzeograf-\u015fef institu\u0163ie, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 rolul \u015fi influen\u0163a Muzeului \u00een dezvoltarea \u015fi stimularea lui, a educ\u0103rii sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi gustului estetic, ca \u015fi contribu\u0163ia genera\u0163iilor de arti\u015fti la dezvoltarea patrimoniului artistic local \u015fi na\u0163ional, la dezvoltarea continu\u0103 a mi\u015fc\u0103rii artistice contemporane care \u00eentregesc o imagine mai larg\u0103 a unor perioade \u015fi problematici artistice, iar apari\u0163ia ei, \u0163in\u00e2nd seama \u015fi de continua cre\u015ftere a publicului interesat de fenomenul artei vizuale, prezent \u00een num\u0103r mare la manifest\u0103rile expozi\u0163ionale din Roman, am considerat a fi necesar\u0103.<\/p>\n

Editura Mu\u0219atinia<\/p>\n

Roman<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u015fi ora\u015ful Roman nu a dus lips\u0103 de-a lungul anilor de manifest\u0103ri expozi\u0163ionale, de existen\u0163a arti\u015ftilor plastici, el nu a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28851"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28856,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28851\/revisions\/28856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}