{"id":28881,"date":"2017-02-01T11:48:11","date_gmt":"2017-02-01T11:48:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28881"},"modified":"2017-02-01T11:48:11","modified_gmt":"2017-02-01T11:48:11","slug":"colocviile-de-marti-rezistenta-prin-matematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/01\/colocviile-de-marti-rezistenta-prin-matematica\/","title":{"rendered":"Colocviile de Mar\u021bi – Rezisten\u021ba prin matematic\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

REZISTEN\u021aA\u00a0 PRIN MATEMATIC\u0102<\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Mar\u021bi 31 ianuarie 2017, 5 pm, Calderon 39. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VIII, nr. 1<\/span><\/a> (87).\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Tema: \u00a0\u00ceNTRE\u00a0 GALILEI \u0218I\u00a0 EMINESCU<\/strong><\/span><\/p>\n

Memento 2017:<\/span><\/a>Ianuarie <\/span><\/a>375 m Galileo Galilei \u2013 167 n Mihai Eminescu – 125 n J.R.R. Tolkien \u2013\u00a0\u00a0 <\/span><\/a>Februarie <\/span><\/a>100 n Ioana Radu – 100 n Oleg Danovski <\/span><\/a>Martie\u00a0 <\/span><\/a>200 n Arany Janos –\u00a0 175 m Stendhal – 100 n Dinu Lipatti – 100 n Dimitrie Stelaru <\/span><\/a>Aprilie <\/span><\/a>75 n Virgil Mazilescu – 25 m Vintil\u0103 Horia – <\/span><\/a>Mai <\/span><\/a>100 n Aurelio Roncaglia – 75 n Vasile Andru <\/span><\/a>Iunie <\/span><\/a>150 n<\/span><\/a>Luigi Pirandello \u2013 128 m Mihai Eminescu – 100 m Titu Maiorescu\u00a0 <\/span><\/a>Iulie <\/span><\/a>200 m Madame de Stael –\u00a0 50 m Tudor Arghezi – <\/span><\/a>\u00a0August\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/a>150 m Charles Baudelaire \u2013 100m Calistrat Hoga\u0219 – 100 n Alexei Mateevici \u2013 100 n Horia Lovinescu – 100 n Alexandru Piru\u00a0 – <\/span><\/a>\u00a0Septembrie <\/span><\/a>425 m Robert Green \u2013 200 n Mihail Kog\u0103lniceanu –\u00a0\u00a0 100 n Edgar Degas<\/span><\/a> Octombrie <\/span><\/a>525 m Piero della Francesca \u2013 125 m Gheorghe Sion – 125 n Tache Papahagi \u2013 25 m Amita Bhose<\/span><\/a> Noiembrie\u00a0 <\/span><\/a>350 n Jonathan Swift \u2013 150 n Grigore Antipa –<\/span><\/a>100 n Indira Gandhi <\/span><\/a>Decembrie <\/span><\/a>375 n Isaak Newton \u2013\u00a0 – 175 n Iacob Negruzzi – 125 n Cezar Petrescu \u2013 100 n Heinrich Boll<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Recital Zoia Alecu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Interven\u021bii<\/span><\/a>: <\/span><\/a>\u00a0<\/a><\/span><\/p>\n

George Anca: Gra\u021bierea lui Galilei\u00a0 si Eminescu?<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: Unirea \u0219i masoneria<\/em><\/p>\n

Gabi Lungu: Rezisten\u021ba prin matematic\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gheorghe Ticlete: <\/span><\/a>Constantin Virgil Gheorhiu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teatru de poezie: Pusi Dinulescu, <\/span><\/a>\u00a0<\/a>Magda Catone, Gheorghe D\u0103nil\u0103, Sorin Stratilat, Gabriela T\u0103nase, Vali Pena, \u0218tefan Opreanu <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Lansare de carte<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Carmen Verbina:<\/span><\/a> \u0218i profesorii sunt oameni, <\/span><\/a>editura Virgiliu, 2016. Prezint\u0103: Dumitra Oros, Andreea Chiriac, Anca Butnaru, Dan Tudor. Lectur\u0103: Doina Ghi\u021bescu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Coordonator: Dr. George Anca<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Parteneri: Asocia\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2no-Indian\u0103, <\/span><\/a>Bharata Vidya Bhavan, <\/span><\/a>Academia<\/span><\/a>Interna\u021bional\u0103 <\/span><\/a>\u00a0<\/a>Mihai <\/span><\/a>\u00a0<\/a>Eminescu, Societatea de Etnologie\u00a0 <\/span><\/a>din Rom\u00e2nia, Colegiul Na\u021bional Mihai Bravu, Centrul Antim Ivireanu, <\/span><\/a>Funda\u021bia <\/span><\/a>Dumitru <\/span><\/a>Dr\u0103ghicescu, <\/span><\/a>Funda\u021bia Alexandru <\/span><\/a>Philippide, Asocia\u021bia Cultural\u0103 <\/span><\/a>Arom\u00e2measc\u0103, <\/span><\/a>Teatrul Robert Calul<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eminescu \u0219i matematica din poemele sale<\/a><\/strong><\/p>\n

De Tibi Oprea<\/span><\/a> | 21.12.2012<\/span><\/a>\u00a0<\/span><\/p>\n

Este deja bine \u0219tiut faptul c\u0103 mari scriitori ai lumii au avut afinit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de \u0219tiin\u021bele exacte. Unul dintre cei mai prolifici poe\u021bi rom\u00e2ni, Mihai Eminescu, de asemenea, nutrea un interes pentru matematic\u0103, fizic\u0103 \u0219i astronomie.<\/p>\n

Din manuscrisele poetului au ie\u0219it la iveal\u0103 nume de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 precum Galilei, Newton sau Watt, dar \u0219i expresii matematice ale unor legi fizice \u0219i observa\u021bii fizice asupra calorimetriei, a c\u0103ldurii corpurilor, a for\u021bei centrifuge etc. \u00cen aceste \u00eensemn\u0103ri, Eminescu folosea deseori modalit\u0103\u021bi de expresie specifice poeziei sau ilustra o idee \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eentr-o form\u0103 liric\u0103.<\/p>\n

\u0218tia\u021bi c\u0103 poeme importante ale autorului pornesc de la principii din fizic\u0103? Strigoii<\/em> a pornit de la principiul conserv\u0103rii materiei. \u201cLegea atrac\u021biei\u201d \u0219i teoria maxwelliana a electromagnetismului au n\u0103scut, de asemenea, poeme precum Luceaf\u0103rul <\/em>\u0219i La Steaua\u2026<\/em>, idei adaptate la teme \u0219i mituri importante precum iubirea, natura \u0219i via\u021ba dup\u0103 moarte?<\/p>\n

Volumul al XV-lea din Operele lui Mihai Eminescu<\/em>, sub \u00eengrijirea lui Petru Cre\u021bia \u015fi Dimitrie Vatamaniuc, a ap\u0103rut la Editura Academiei Rom\u00e2ne \u00een anul 1993. Acest volum era \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een 2 sec\u021biuni: Fragmentarium<\/em> \u015fi Addena<\/em>. Fragmentarium<\/em> era \u00eemp\u0103rtit la r\u00e2ndul s\u0103u \u00een trei p\u0103r\u021bi. Printre textele din prima sec\u021biune se g\u0103seau cele referitoare la matematic\u0103, astronomie, fizic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be ale naturii.<\/p>\n

Mihai Eminescu, pe numele lui adev\u0103rat Mihail Eminovici, afirma c\u0103 matematica este \u201eLimba universal\u0103, limba de formule, adic\u0103 de frac\u021biuni ale celor trei unit\u0103\u021bi: timp, spa\u021biu \u0219i mi\u0219care\u201d. Despre algebr\u0103 spunea c\u0103 \u201eAlgebra n-a putut s\u0103 se iveasc\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 ce literele au fost desc\u0103rcate de rolul de-a \u00eensemna numere concrete\u201d.<\/p>\n

\u201eCine a zis 1 a zis toat\u0103 seria infinit\u0103 a numerelor\u201d.<\/p>\n

\u201eMatematica este o abstrac\u021biune a mecanicii\u201d.<\/p>\n

Eviden\u021ba matematicii \u00een g\u00e2ndirea lui este ilustrat\u0103 \u00een urmatoarele versuri din Scrisorile I, II<\/em> \u0219i V<\/em>:<\/p>\n

\u201eIar colo batr\u00eenul dasc\u0103l, cu-a lui hain\u0103 roas\u0103-n coate,
\n\u00centr-un calcul f\u0103r\u0103 cap\u0103t tot socoate \u015fi socoate
\n\u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013
\nUniversul f\u0103r\u0103 margini e \u00een degetul cel mic,
\nC\u0103ci sub frunte-i viitorul \u015fi trecutul se \u00eencheag\u0103
\nNoaptea-ad\u00eenc-a veciniciei el \u00een \u015firuri o dezleag\u0103;
\nPrecum Atlas \u00een vechime sprijinea cerul pe um\u0103r
\nA\u015fa el sprijin\u0103 lumea \u015fi vecia \u00eentr-un num\u0103r.
\n\u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013
\n\u015ei din roiuri luminoase izvor\u00e2nd din infinit,
\nSunt atrase \u00een via\u0163\u0103 de un dor nem\u0103rginit,
\n\u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013
\nMu\u015fti de-o zi pe-o lume mic\u0103 de se m\u0103soar\u0103 cu cotul,
\n\u00cen aceea nem\u0103rginire ne-nv\u00e2rtim uit\u00e2nd cu totul.
\n\u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013 \u2013
\nUnul e \u00een to\u0163i; tot astfel precum una e \u00een toate;
\nDeasupra tuturora se ridic\u0103 cine poate.\u201d
\n(Scrisoarea I)<\/p>\n

\u201eCapul greu c\u0103dea pe banc\u0103, p\u0103reau toate-n infinit;\u201d
\n(Scrisoarea II)<\/p>\n

\u201eP\u00e2n-a nu ajunge-n culmea dulcii muzice de sfere;\u201d
\n(Scrisoarea V)<\/p>\n

Domnului Liviu Ornea, reflec\u021biile cu aer matematic ale poetului i se par \u201ebanale observa\u021bii, locuri comune, poate auzite \u0219i notate\u201c, pe c\u00e2nd alte persoane sus\u021bin c\u0103 Eminescu a descris \u0219i enuntat, cu mult timp \u00eenaintea lui Albert Einstein, \u201eteoria relativit\u0103\u021bii\u201d. Academicianul Mihai Cimpoi sus\u021bine c\u0103 exist\u0103 o coresponden\u021b\u0103 a unei tinere din Bra\u0219ov cu Einstein, prin care aceasta \u00eei prezenta fizicianului german viziunea lui Eminescu asupra universului.<\/p>\n

Eminescu a \u00eembinat poezia cu \u0219tiin\u021bele exacte \u0219i de asta poetul ne ofer\u0103 un orizont mai vast dec\u00e2t o fac al\u021bi poe\u021bi. Interesul fa\u021b\u0103 de diverse forme de cunoa\u0219tere ne deschide noi orizonturi, \u00eentotdeauna. Cit\u00e2ndu-l pe scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, \u201cvia\u021ba noastr\u0103, a tuturor, ar fi mai bun\u0103, dac\u0103 fiecare dintre noi am purta \u00eentotdeauna \u00een traist\u0103 o carte.\u201d<\/p>\n

sursa: Colec\u021bie-\u0218tiin\u021be.ro<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

BENEDICTA<\/p>\n

\n

Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie
\n– Ce tip de barbat cauti?<\/p>\n

Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:
\n– Vrei sa stii intr-adevar?<\/p>\n

El raspuse: Da!<\/p>\n

Atunci ea incepu sa zica:
\n– Fiind femeie, sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat\u2026Imi pun intrebarea: Ce poti tu sa aduci in viata mea?<\/p>\n

Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.<\/p>\n

Ea, stiind ce gandeste el, spuse:<\/p>\n

– Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.
\nEl isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o \u00eei ceru sa explice mai in detaliu.<\/p>\n

Ea zise:<\/p>\n

“- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleaga prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu \u201cascultatoare\u201d. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Caut un barbat care sa inteleaga ca sexul are importanta lui intr-un cuplu dar ca nu determina existenta cuplului care se vrea cu adevarat fericit.\u00a0 Si o femeie adevarata nu va accepta niciodata langa ea un barbat care este extraordinar … dar numai o ora ! Pentru simplul motiv ca ziua are 24 de ore ! “<\/p>\n

Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat
\nEl ii zise:
\n– Ceri mult….<\/p>\n

Ea raspunse:
\n– Valorez mult !<\/p>\n

Superba confesiune a unei Doamne ! \u00a0 Prof.Univ. Dr Doc.ZOE DUMITRESCU BUSULENGA
\nCine a avut privilegiul sa o aiba\u00a0 profesoara de literatura universala , la facultate spun despre ea:\u00a0 Era IMENSA!
\nSi cinste ei ca a urcat,\u00a0 pe verticala, spre Sus. S-a calugarit. A murit de putin timp.
\nAm avut ocazia sa o cunosc.<\/p>\n

Zoe Dumitrescu Busulenga
\n(Maica Benedicta de la Varatec)<\/p>\n

“Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine.
\n…Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut insa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele. Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale literaturii universale.
\n..Reusesc sa stabilesc foarte usor punti de comunicare cu oamenii. Vin inca la mine oameni foarte tineri. Unii au legatura cu filologia, cei mai multi nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi. In ultimii 4-5 ani aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec. Stau acolo cel putin opt luni pe an. Respir in acel loc sacralitate. Vin tineri, si de la Teologie, si calugari, si ma viziteaza. Preocuparile mele au incetat sa mai fie exclusiv literare, au devenit si legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu.
\n….Cei care ma viziteaza acum il cauta si ei. Unii, dintre calugarii mai varstnici, dintre preoti, L-au si gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. Asa si reusesc sa ies din contingent. Altfel n-as putea sa traiesc cu usurinta in atmosfera actuala. Pentru ca formatia mea este de umanist, de carte, de cultura, asa cum o intelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niste modele, pe care am incercat sa le urmam, scara de valori era cumva fixata. Traiam intr-o lume sigura, in masura in care cultul valorilor stabile iti poate da tie sensul unei stabilitati.
\n…Azi, pentru mine personal, pentru cei putini ramasi din generatia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Ma simt intr-o mare nesiguranta, pentru ca toata tabla de valori in care am crezut s-a zguduit. N-as vrea sa spun ca s-a si prabusit. Suntem insa nelinistiti, putin nedumeriti, suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-ti da senzatia unei linistiri iminente. Ce se intampla acum seamana cu perioada prabusirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era inlocuita o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noi astazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nu Mantuitorul. Nadajduiesc ca omenirea sa-si revina din aceasta clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta…
\n..Exista si o criza a culturii. Ma uit la programele Universitatilor. Nu mai gasesc nici urma de greaca, de latina. Respectul pentru clasici nu mai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fara radacini este o lume fara morala. Se vorbeste putin si despre intelectualii dintre cele doua razboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunta, opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta. Exista un fel de indiferenta fata de trecut. Lumea a inceput sa uite sa vorbeasca, pentru ca nu mai citeste.
\n..Din fericire, mai sunt cativa scriitori din cei vechi. Nu stiu in ce masura mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe carti, mai cu seama poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb insa de ce nu mai scriu cei vechi – D. R. Popescu, Breban, Balaita. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudatenii in numele postmodernismului. Am incercat sa aflu ce este postmodernismul. I-am intrebat pe ei. N-au fost in stare sa-mi raspunda. E o arta din cioburi – totul este faramitat – mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au facut clasicii. Azi am senzatia ca traim procesul invers – ne diseminam, ne risipim.
\n…Eu nu inteleg un lucru: cand e atata frumusete intreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la firimituri, cand eu am bucuria integrala a frumusetii? Si, daca faramitam frumusetea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeti ca de la manele ne vom mai putea intoarce la Johann Sebastian Bach?
\n…De la Freud incoace s-a produs o mutatie: s-a pus sexul in locul capului. Asta e tristetea cea mai mare. Vedeti, la noi, la romani, exista o cuviinta. Anumite cuvinte nu se pronuntau – nu erau niste tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum “cuviinta”, cuvantul acesta, a disparut din dictionar.
\n…Nu am prejudecati de nici un soi, dar felul in care ne purtam ucide frumusetea. “Trupul este cortul lui Dumnezeu”, a spus Pavel. Ce facem noi cu el? il expunem, ca pe o bucata oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e si ceea ce s-a intamplat cu relatiile dintre femei si barbati. Dupa parerea mea, aici s-a savarsit o crima. Fiorul primei intalniri, dragostea, asteptarea casatoriei, toate astea au disparut. Ce se intampla cu noi? Eram un popor de tarani cu frica lui Dumnezeu. La sat inca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bantuiti de patima carnii care se expune. Nu se vorbeste urat, si asta e bine. Mantuitorul este in noi, e lumina necreata, si noi il pironim cu fiecare cuvant al nostru, rau sau murdar.
\n…Pentru mine, marea poezie a fost intotdeauna baia de frumusete in care m-am cufundat cand am avut nevoie de intrarea in alta dimensiune. Poezia tine, dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, cea mai intima a fiintei noastre. Poezia echivaleaza aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumusete. In rugaciune intri pentru a te integra absolutului.
\n..Pentru ca intram in zona computerului, am pierdut placerea de a citi. Eu sunt un cetatean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lectura iti lasa popasurile necesare pentru reflectie, pentru meditatie. Pierderea obisnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninta planeta, pentru ca slabeste intelectul, puterea de gandire, si te face sa uiti limba. Chiar si eu, dupa ce am stat cinci ani in Italia, la intoarcere a trebuit sa pun mana pe Eminescu si pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba. …Moartea pentru mine inseamna eliberarea de acest trup. Trecerea in lumea celor vii. Lepadarea acestui trup vremelnic si trecerea in lumea celor vii. Nadajduiesc. Daca merit. Asta numai Mantuitorul stie.\u00a0 “<\/p>\n

<https:\/\/www.avast.com\/sig- email?utm_medium=email&utm_ source=link&utm_campaign=sig- email&utm_content=webmail<\/a>><\/p>\n

*<\/p>\n<\/div>\n

Concept of Infinity<\/p>\n

The concept of infinity was also known during Vedic times. They were aware of the basic mathematical properties of infinity and had several words for the concept-chief being ananta<\/a>, purnam, <\/em>aditi<\/a>, and asamkhyata. Asamkhyata<\/em> is mentioned in the Yajur Veda[11]<\/a>, and the Brihadaranyaka Upanishad as describing the number of mysteries of Indra as ananta<\/em>[12]<\/a>. These two statements are elaborated in the opening lines of the Isha Upanishad (Shukla Yajur Veda). This sholka is as much metaphysical as it is mathematical.<\/p>\n

p\u00fbrnamadah p\u00fbrnamidam p\u00fbrn\u00e2t p\u00fbrnamudacyate<\/p>\n

p\u00fbrn\u00e2sya p\u00fbrnamadaya p\u00fbrnamev\u00e2vasishyate<\/p>\n

From infinity is born infinity.
\nWhen infinity is taken out of infinity,
\nonly infinity is left over.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Scritti letterari di Galileo Galilei:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 le rime<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

L\u2019ENIMMA, O SONETTO ENIGMATICO<\/p>\n

Ad Antonio Malatesti<\/p>\n

Mostro son\u2019io pi\u00f9 strano e pi\u00f9 diforme
\nChe l\u2019Arp\u00eda, la Sirena o la Chimera;
\nN\u00e8 in terra, in aria, in acqua \u00e8 alcuna fiera,
\nCh\u2019abbia di membra cos\u00ec varie forme;<\/p>\n

Parte a parte non ho che sia conforme,
\nPi\u00f9 che s\u2019una sia bianca e l\u2019altra nera;
\nSpesso di cacciator dietro ho una schiera,
\nChe de\u2019 miei pi\u00e8 van rintracciando l\u2019orme.<\/p>\n

Nelle tenebre oscure \u00e8 il mio soggiorno,
\nChe se dall\u2019ombre al chiaro lume passo,
\nTosto l\u2019alma da me sen fugge, come<\/p>\n

Sen fugge il sogno all\u2019apparir del giorno,
\nE le mie membra disunite lasso,
\nE l\u2019esser perdo con la vita, e il nome.<\/p>\n

MENTRE RIDEA NEL TREMULO E VIVACE<\/p>\n

Dice come il suo Amore di picciol fuoco divampasse in fiamma vorace.<\/p>\n

Mentre ridea nel tremulo e vivace
\nLume degli occhi leggiadretti Amore,
\nPicciola in noi movea dallo splendore
\nFiamma, qual uscir suoi di lenta face.<\/p>\n

Or che il pianto l\u2019ingombra, di verace
\nFoco sent\u2019io venir l\u2019incendio al core.
\nOh di strania virtude alto valore,
\nDalle lagrime trar fiamma vorace!<\/p>\n

Tale arde il Sol mentre i possenti rai
\nFrange per entro una fredda acqua pura,
\nChe tra l\u2019esca risplenda e il chiaro lume.<\/p>\n

Oh cagion prima de\u2019 miei dolci guai,
\nLuci, cui rimirar fu mia ventura,
\nQuesto \u00e8 vostro e del Sol proprio costume!<\/p>\n

MENTRE SPIEGAVA AL SECOLO VETUSTO<\/p>\n

Mentre spiegava al secolo vetusto
\nSegni del furor suo crudeli ed empi,
\nTra gl\u2019incendi e le stragi e i duri scempi.
\nSeco dicea l\u2019Imperadore ingiusto:<\/p>\n

Il regno mio d\u2019alte ruine onusto,
\nLe gran moli destrutte e gli arsi tempi,
\nPortin la mia grandezza in fieri esempi
\nDall\u2019agghiacciato polo al lido adusto.<\/p>\n

Tal quest\u2019altera, che sua mente cruda
\nCinge d\u2019impenetrabile diaspro,
\nE nel mio pianto accresce sua durezza,<\/p>\n

Armata di furor, di piet\u00e0 ignuda,
\nSpesso mi dice in suon crudele ed aspro:
\nSplenda nel fuoco tuo la mia bellezza.<\/p>\n

SCORGI I TORMENTI MIEI, SE GLI OCCHI VOLTI<\/p>\n

Esprime alla sua Donna come egli langua per lei d\u2019amore.<\/p>\n

Scorgi i tormenti miei, se gli occhi volti,
\nNella ruvida fronte ai sassi impressi;
\nLeggi il tuo nome e i miei martirj scolti
\nNella scorza de\u2019 faggi e de\u2019 cipressi.<\/p>\n

Monstran l\u2019aure tremanti i sospir tolti
\nDall\u2019infiammato sen; gli augelli stessi
\nNarran pure il mio mal, se tu gli ascolti;
\nEco il conferma, e tu nol credi, Alessi?<\/p>\n

Gusta quell\u2019acque gi\u00e0 s\u00ec dolci e chiare,
\nSe nuovo testimonio al mio mal chiedi,
\nCom\u2019or son fatte dal mio pianto amare.<\/p>\n

E se dubiti ancor, mira in lor fiso,
\nE quel che neghi al gusto, agli occhi credi,
\nLeggendo il mio dolor nel tuo bel viso.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0ANDREI\u00a0 PLE\u0218U<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ce au fost \u015fi ce-au ajuns mini\u015ftrii no\u015ftri<\/em><\/strong> <\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

30 ianuarie 2017, 09:42<\/em><\/p>\n

N-am trecut ca g\u00eesca prin ap\u0103 prin cei peste 40 de ani de\u00a0\u201edemocra\u0163ie popular\u0103\u201d.\u00a0Una dintre mo\u015ftenirile durabile ale regimului comunist a fost suspendarea leg\u0103turii dintre conceptul de\u00a0\u201edemnitar\u201d \u015fi acela al\u00a0\u201edemnit\u0103\u0163ii\u201d (profesionale, morale, politice, familiale).<\/p>\n

Ca s\u0103 ajungi ministru \u00een Rom\u00e2nia mai veche, de dinaintea \u201edictaturii proletariatului\u201d, trebuia s\u0103 ai un anumit tip de prestigiu, c\u00ee\u015ftigat \u00eenainte de ob\u0163inerea portofoliului: s\u0103 ai studii solide \u00eentr-o meserie sau alta, s\u0103 fi jucat un rol bine profilat \u00eentr-o conjunctur\u0103 istoric\u0103 sau alta, s\u0103 nu fii suspect de ho\u0163ie (\u201e\u00een form\u0103 continuat\u0103\u201d – cum se spune \u00een limbaj juridic), s\u0103 fi dovedit onestitate, sim\u0163 al onoarei, t\u0103rie de caracter. Sau, m\u0103car, s\u0103 fii de familie bun\u0103. Asta nu era, desigur, o garan\u0163ie de performan\u0163\u0103 politic\u0103, dar implica, m\u0103car, o bun\u0103 educa\u0163ie \u201dde-acas\u0103\u201d, cuno\u015fterea avizat\u0103 a limbii proprii, a c\u00eetorva limbi str\u0103ine, a bunelor maniere. Ceva cultur\u0103 \u015fi ceva bun gust erau, de asemenea, incluse. Nu \u0163in s\u0103 idealizez \u201evremurile de alt\u0103dat\u0103\u201d, nu pretind c\u0103 n-au existat niciodat\u0103 pe scena noastr\u0103 public\u0103, mini\u015ftri pro\u015fti sau mediocri, malversa\u0163iuni, erori, accidente de parcurs, mai mult sau mai pu\u0163in grave. Observ, doar, c\u0103 portretele elitelor noastre politice erau mai \u201etransparente\u201d \u015fi c\u0103 traiectoria (pre-condi\u0163iile, etapele, orientarea) unei adev\u0103rate cariere politice presupunea un anumit coeficient de previzibilitate. Nu vreau nici s\u0103 tratez orice figur\u0103 a noilor guvern\u0103ri cu o r\u0103ut\u0103cioas\u0103 prezum\u0163ie de incompeten\u0163\u0103, semidoctism, inadecvare. Nu exclud posibilitatea unor surprize \u00eencurajatoare, chiar c\u00eend premisele nu p\u0103reau s\u0103 le anticipeze. Dar nici nu pot s\u0103 nu iau not\u0103 de diferen\u0163a dintre Spiru Haret \u015fi Ecaterina Andronescu, sau dintre Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea (ca primar al Bucure\u015ftiului) \u015fi Gabriela Vr\u00e2nceanu Firea… <\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

De fapt, \u00eencerc s\u0103 m\u0103 pun \u00een pielea demnitarilor de ultim\u0103 or\u0103 \u015fi s\u0103 sper c\u0103, dincolo de\u00a0\u201eobliga\u0163iile de serviciu\u201d, au momente de auto-evaluare cinstit\u0103 (chiar dac\u0103 stingheritoare), cu g\u00eendul la tradi\u0163ia postului pe care \u00eel ocup\u0103. <\/strong>Postul cu pricina s-a distins, istoric, prin impun\u0103toare episoade de responsabilitate eficace \u015fi ar trebui s\u0103 oblige la o contemplare respectuoas\u0103 a tradi\u0163iei.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dac\u0103, de pild\u0103, e\u015fti ministru al Justi\u0163iei<\/em>, ar fi recomandabil s\u0103-\u0163i reaminte\u015fti, ni\u0163elu\u015f timorat, de lunga serie de predecesori, la ale c\u0103ror nume se va ad\u0103uga, c\u00eendva, \u015fi numele t\u0103u… Pe scaunul pe care l-ai ocupat mai ieri prin mici manevre de partid, au stat, \u00eentre al\u0163ii, ferventul unionist Ioan Al. Filipescu (studii de drept la Paris), Constantin Hurmuzachi (studii de drept la Viena), Al.Papiu Ilarian (studii la Viena \u015fi Padova, lider, \u00een Transilvania, al revolu\u0163iei din 1848), Alexandru Lahovary, Grigore Cantacuziono, \u015etefan Golescu (fiul lui Dinicu, studii \u00een Elve\u0163ia), Gh. Costaforu (recunoscut ca unul din \u00eentemeietorii Dreptului Penal din Rom\u00e2nia), Mihail Pherekyde, Ion C\u00e2mpineanu, Th. Rosetti (unul dintre co-fondatorii \u201eJunimii\u201d), Titu Maiorescu, Toma Stelian, Grigore Iunian, Istrate Micescu \u015f.a. Cu titlu de amuzament, amintesc \u015fi un Stolojan, fost primar al Craiovei, liberal, ministru al Justi\u0163iei dup\u0103 1879. Ei bine, s\u0103 fiu \u00een locul dlui Florin Iordache, a\u015f avea, cu asemenea nume \u00een minte, oarecari insomnii\u2026<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dar s\u0103 fii la \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent<\/em>, ca bietul Pavel N\u0103stase, dup\u0103 Spiru Haret, Titu Maiorescu, Octavian Goga \u015fi Nicolae Iorga? Dar s\u0103 fii Grindeanu, cu\u00a0\u201estr\u0103mo\u015fi\u201d ca Kog\u0103lniceanu, Ion Ghica, Ion Br\u0103tianu, P. P. Carp, Lasc\u0103r Catargiu, Take Ionescu sau I. G. Duca? <\/strong>De Finan\u0163e<\/em>, ce s\u0103 mai spunem? Vii dup\u0103 Grigore Bal\u015f, N.Kretzulescu, Dimitrie Sturdza, Ion C. Br\u0103tianu, Vasile Lasc\u0103r, Take Ionescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Titulescu (da, chiar el, \u00eentre 1917 \u015fi 1918), Constantin Argetoianu, Alex. Averescu, Barbu \u015etirbey, Iuliu Maniu, Mircea Cancicov, Virgil Madgearu. (Am \u015fi aici un \u201enume cunoscut\u201d: Constantin I. Iliescu, al doilea primar al Bucure\u015ftiului, dup\u0103 Unire).<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

\u015ei apropo de primarii Bucure\u015ftiului, cum o fi s\u0103 te instalezi \u00een linia Dimitrie Br\u0103tianu, C.A.Rosetti, Nicolae Fleva, Grigore Cerchez, Pache Protopopescu, Nicolae Filipescu, Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, Mihai. G. Cantacuziono \u015fi Vintil\u0103 Br\u0103tianu?<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

Vom vedea de ce sunt \u00een stare vedetele de ultim\u0103 or\u0103 ale elitei noastre conduc\u0103toare. Deocamdat\u0103, g\u00eendindu-ne la listele de mai sus, putem spune un singur lucru: \u201dactualii\u201d au nervi buni! Nu simt pe umeri dec\u00eet povara eului propriu (dublat, evident, de cel al \u201e\u015fefului\u201d lor) \u015fi o miraculoas\u0103 siguran\u0163\u0103 de sine. Ce putem face dec\u00eet s\u0103 le ur\u0103m succes? S\u0103-\u015fi transforme anonimatul \u00een renume. \u00cen rest, vorba poetului, bucuro\u015fi le-om duce toate…<\/p>\n

 <\/p>\n

D. C. Dulcan, neurolog: Cinci minute de sup\u0103rare paralizeaza sistemul imunitar<\/strong><\/p>\n

\n

\u2013 \u00cen \u201cInteligen\u0163a materiei\u201d, prima dvs. carte, a\u0163i demonstrat cu argumente \u015ftiin\u0163ifice c\u0103, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, exist\u0103 un c\u00e2mp de energie \u015fi lumin\u0103, coordonat de o minte inteligent\u0103. Cu alte cuvinte, c\u0103 nu suntem singuri \u00een univers, c\u0103 Dumnezeu chiar exist\u0103. V-a afectat certitudinea aceasta modul \u00een care v\u0103 tr\u0103i\u0163i via\u0163a de zi cu zi?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Odat\u0103 ce am \u00een\u0163eles c\u0103, de fapt, noi ne cre\u0103m pro\u00adpria reali\u00adtate, felul \u00een care pri\u00adveam lumea s-a schimbat. Descope\u00adririle fizi\u00adcii cuantice au ar\u0103tat c\u0103 mintea noastr\u0103 e cea care face s\u0103 colap\u00adseze undele de energie \u015fi le trans\u00adform\u0103 \u00een parti\u00adcule, adic\u0103 \u00een materie. A g\u00e2ndi \u00eenseamn\u0103 a transforma nev\u0103zu\u00adtul \u00een v\u0103zut. G\u00e2ndul e creator, e cea mai pu\u00adter\u00adnic\u0103 for\u0163\u0103 din uni\u00advers. Iar Dumnezeu ne-a dat pu\u00adterea ca, din milioanele de reali\u00adt\u0103\u0163i posi\u00adbile, care exist\u0103 \u00een stare latent\u0103, s\u0103 aducem pe p\u0103m\u00e2nt, cu g\u00e2n\u00addurile noastre, doar una. Pe cea care seam\u0103n\u0103 cel mai mult cu g\u00e2ndurile noastre.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Vre\u0163i s\u0103 spune\u0163i c\u0103 ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 e oglinda a ceea ce g\u00e2ndim \u015fi sim\u0163im?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Exact. C\u00e2nd f\u0103ceam cerce\u00adt\u0103ri pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia c\u0103 celulele au inteligen\u0163a lor. \u015ei m-am speriat. Celulele reac\u0163ionau la g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele celui \u00een cauz\u0103. S-a f\u0103cut \u015fi un experi\u00adment \u00een Occident, cu un e\u015fantion de ADN, recoltat de la un individ \u015fi dus la 1000 de km distan\u0163\u0103, \u00eentr-un laborator. Persoana \u00een cauz\u0103 a fost pus\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 un film frumos, cu ima\u00adgini minunate, care st\u00e2rneau bucurie. \u00cen acela\u015fi timp, la 1000 de km distan\u0163\u0103, m\u0103\u00adsur\u0103torile ar\u0103tau cum spi\u00adra\u00adla de ADN se relaxeaz\u0103. C\u00e2nd imaginile au fost schim\u00adbate cu un film de groa\u00adz\u0103, ADN-ul a \u00eenceput, brusc, s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103, contrac\u00adt\u00e2n\u00addu-se. Afl\u00e2nd asta, m-a chinuit o \u00eentrebare: cum \u015ftie corpul nostru ce e r\u0103u \u015fi ce e bine? Dac\u0103 organis\u00admul nostru reac\u0163ioneaz\u0103 pozitiv la bine \u015fi negativ la r\u0103u, nu exist\u0103 dec\u00e2t o singur\u0103 mare concluzie.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

Legea binelui<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Care e aceea?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 \u00censeamn\u0103 c\u0103 universul \u00eentreg are ca fundament o lege moral\u0103, legea binelui. Abia acum v\u0103 pot r\u0103s\u00adpun\u00adde la prima \u00eentrebare. Da, ca s\u0103 fim ferici\u0163i \u015fi s\u0103\u00adn\u0103to\u015fi, nu e nevoie dec\u00e2t s\u0103 ne construim via\u0163a dup\u0103 legea aceasta.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Cu alte cuvinte, un stil de via\u0163\u0103 s\u0103n\u0103tos \u00eencepe de la a g\u00e2ndi \u015fi a f\u0103ptui binele?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 C\u00e2nd comit un act contrar acestei legi, \u00eemi creez singur mecanismele biochimice care duc la boal\u0103. Cinci minute de m\u00e2nie sau suferin\u0163\u0103 imobilizeaz\u0103 pen\u00adtru 5 \u2013 6 ore celulele gardian ale sistemului imuni\u00adtar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de ap\u0103\u00adrare, iar milioanele de celule moarte, viru\u015fi \u015fi bac\u00adterii circul\u0103 libere prin organism, se pot localiza un\u00addeva \u015fi declan\u015fa boala.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Se \u015fi spune \u00een popor c\u0103 \u201ca murit de inim\u0103 rea\u201d. La asta se refer\u0103 oare?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Stresul, care azi a luat propor\u0163ii gigantice, ura, m\u00e2nia, \u00eendoiala, ne\u00eencrederea \u00een ceilal\u0163i, invidia, gelozia provoac\u0103 \u00een corp un pH acid, favorabil bolii. Depresia are \u015fi ea un efect nociv asupra organis\u00admu\u00adlui, nu doar c\u0103 \u00eempiedic\u0103 vindecarea, dar poate favo\u00adriza debutul altor boli. Dar \u015ftia\u0163i c\u0103 \u015fi frica ne face r\u0103u? Este bine cunoscut experimentul lui Avicenna. \u00centr-o cu\u015fc\u0103 s-a pus un miel \u015fi \u00eentr-o cu\u015fc\u0103 al\u0103turat\u0103 s-a pus un lup. Mielul a murit \u00een scurt timp de stresul provocat de fric\u0103. Orice dezechilibru emo\u0163ional adu\u00adce, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, boala.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Cu emo\u0163iile nu-i de glumit. Cum ne putem pro\u00adteja?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Eu am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 le st\u0103p\u00e2nesc. \u00cencerc s\u0103 nu m\u0103 implic afectiv intens, s\u0103 nu m\u0103 enervez. Dac\u0103 cineva \u00eemi gre\u015fe\u015fte, fac un efort s\u0103-l iert, g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103 poate \u00eentr-o zi va \u00een\u0163elege \u015fi el ceea ce \u00een\u0163e\u00adleg eu acum. S\u0103 iert\u0103m, fiindc\u0103 iertarea face ca pH-ul corpului s\u0103 vireze spre unul alcalin, favo\u00adrabil s\u0103n\u0103\u00adt\u0103\u0163ii. Sigur c\u0103 sunt \u015fi suferin\u0163e care nu pot fi evitate. Dar e im\u00adportant s\u0103 r\u0103m\u00e2nem con\u00ad\u015ftien\u0163i c\u0103 fiecare minut de suferin\u0163\u0103 sau stres ia din via\u0163a ce\u00adlulei noastre.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

Relaxare \u015fi respira\u0163ie<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Statisticile arat\u0103 c\u0103 stresul profesional e azi una din marile surse de boal\u0103. Munca \u00een exces amenin\u0163\u0103 s\u0103 ne omoare lent.<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Dac\u0103 nu ne putem lua mici vacan\u0163e, regulat, s\u0103 ne lu\u0103m m\u0103\u00adcar pauze de zece minute, la fiecare or\u0103, \u00een care s\u0103 ne golim mintea \u015fi s\u0103 respir\u0103m ad\u00e2nc. Putem s\u0103 ne ridic\u0103m de la birou \u015fi s\u0103 privim ceva frumos pe fe\u00adreas\u00adtr\u0103. Sau, \u00een loc s\u0103 bem trei cafele cu ochii \u00een computer, s\u0103 bem un ceai f\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la nimic altceva. S\u0103 ne bucur\u0103m de gustul \u015fi aroma lui. Cu timpul, \u00eenve\u0163i s\u0103 te relaxezi \u00een orice condi\u0163ii. Beduinii, de pild\u0103, se odih\u00adneau merg\u00e2nd pe c\u0103mile. \u015ei eu scriu \u015fi citesc de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara. Dar c\u00e2nd simt c\u0103 \u00eencepe s\u0103 se a\u015feze oboseala pe mintea mea, m\u0103 opresc \u015fi aplic c\u00e2te\u00adva tehnici de relaxare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Ne pute\u0163i da \u015fi nou\u0103 un exemplu?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Toate tehnicile de relaxare se bazeaz\u0103 pe respi\u00adra\u0163ie. Oboseala vine \u015fi dintr-o lips\u0103 de oxigenare a creierului. Stau c\u00e2teva minute cu ochii \u00eenchi\u015fi, \u00eencerc s\u0103 \u00eemi reprezint oboseala ca senza\u0163ie la nivelul creie\u00adru\u00adlui \u015fi apoi, cu fiecare expira\u0163ie profund\u0103, \u00eemi imagi\u00adnez c\u0103 o elimin. Fiecare \u00ee\u015fi poate crea propria lui tehnic\u0103. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. M\u0103 relaxez, m\u0103 concentrez pe starea de bine \u015fi cald, o trec prin inim\u0103 \u015fi apoi o trimit acolo unde m\u0103 doare. Fac asta de c\u00e2teva ori \u015fi durerea dispare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 S\u0103-\u0163i vizualizezi boala pare o condi\u0163ie foarte important\u0103 pentru vindecare.<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Bernie Siegel, reputat oncolog din SUA, a luat mai mul\u0163i bolnavi de cancer \u00een ultima faz\u0103 \u015fi i-a \u00eenv\u0103\u0163at tehnica imageriei: de mai multe ori pe zi, trebuia s\u0103-\u015fi ima\u00adgineze c\u0103 distrug cance\u00adrul din corp cu un foc, cu un animal care-l m\u0103\u00adn\u00e2nc\u0103, fiecare dup\u0103 cum dorea. Dup\u0103 \u015fase luni de zile, 40% din ei s-au vindecat. La testele psi\u00adhologice, s-a dovedit c\u0103 cei care s-au vin\u00addecat erau cei optimi\u015fti, cei care credeau \u00een Dumne\u00adzeu \u015fi cei care erau calmi. \u00cendoiala este un ob\u00adstacol \u00een calea oric\u0103rui succes \u015fi mai ales a vindec\u0103rii.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u201cRug\u0103ciunea \u2013 o realitate fizic\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n
\n

\u2013 A\u0163i amintit de Dumnezeu. Credin\u0163a e \u015fi ea parte din ecua\u0163ia st\u0103rii de bine?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Rug\u0103ciunea e o realitate fizic\u0103, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu \u00eensumi asta, de ne\u00adnu\u00adm\u0103rate ori, \u015fi am r\u0103mas \u00eenfiorat v\u0103z\u00e2nd c\u0103 po\u0163i ob\u0163ine un r\u0103spuns. Prin rug\u0103ciune, realitatea din jur se transfigureaz\u0103, aducem la noi lumina din univers. Exist\u0103 cazul celebru al neurochirurgului american Eben Alexander, care, la 54 de ani, a f\u0103cut o meningo\u00aden\u00adcefalit\u0103 bacterian\u0103 grav\u0103. A stat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een com\u0103, timp \u00een care foarte multe persoane s-au rugat pentru el. Dup\u0103 ce \u015fi-a revenit, a spus c\u0103 \u00een tot timpul c\u00e2t era \u00een com\u0103 a v\u0103zut \u00een jurul lui siluete umane care p\u0103reau s\u0103 stea \u00een genunchi \u015fi de la care veneau spre el valuri de energie. Rug\u0103ciunile altora l-au vindecat. Dar \u015fi propriile noastre rug\u0103ciuni ne ajut\u0103. Credin\u0163a mobilizeaz\u0103, \u00een mod cert, \u00eentreg sistemul imunitar. Nu spunea Iisus \u201ccredin\u0163a ta te-a vindecat\u201d ?<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Nutri\u0163ioni\u015ftii pun \u015fi ei pe list\u0103 o condi\u0163ie a s\u0103\u00adn\u0103\u00adt\u0103\u0163ii: ce, cum \u015fi c\u00e2t m\u00e2nc\u0103m. \u0162ine\u0163i cont de ea?<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
\n

\u2013 Eu respect o regul\u0103 care se \u015ftie \u00eenc\u0103 de la Hipo\u00adcrat: s\u0103 m\u0103n\u00e2nci f\u0103r\u0103 s\u0103 satisfaci complet senza\u0163ia de foame! Adipocitele a\u015fteapt\u0103 semnalul c\u0103 te-ai s\u0103turat ca s\u0103-\u015fi extrag\u0103 din alimente gr\u0103simea. Dac\u0103 nu te sa\u00adturi, nu te \u00eengra\u015fi. Studii de ultim\u0103 or\u0103 arat\u0103 c\u0103 lungi\u00admea telomerilor de la extremit\u0103\u0163ile cromozomilor, de care depinde durata vie\u0163ii, e influen\u0163at\u0103 favorabil de alimenta\u0163ia cu pu\u0163ine calorii. M\u0103n\u00e2nc legume, icre de pe\u015fte, iaurt, lapte de soia, pe care \u00eel beau diminea\u0163a, cu cereale integrale, maz\u0103re, linte. M\u0103n\u00e2nc foarte rar carne. Nu beau, nu fumez, nu consum zah\u0103r. \u015ei am grij\u0103 s\u0103 \u0163in, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te o zi de post, \u00een care beau doar ceaiuri \u015fi las organismul s\u0103 se refac\u0103. Dar, \u00eenainte de orice, am grij\u0103 s\u0103 nu m\u0103 a\u015fez niciodat\u0103 la mas\u0103 sup\u0103rat. Masa ar trebui s\u0103 fie o s\u0103rb\u0103toare, s\u0103 fie prilej de bucurie al\u0103turi de ceilal\u0163i. Sigur c\u0103 azi nu ne mai potrivim to\u0163i la mas\u0103, dar atunci c\u00e2nd pre\u00adpa\u00adr\u0103m ceva de m\u00e2ncare, s-o facem cu drag. G\u00e2ndurile gospodinei trec \u015fi-n bucatele pe care le g\u0103te\u015fte.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n

\n
\n

\u2013 Din tot ce a\u0163i spus, trag o concluzie: cele mai bune medicamente ne sunt, de fapt, la \u00eendem\u00e2n\u0103.<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\u2013 <\/strong>A\u015fa e. Dumnezeu ne-a dat deja totul. Dac\u0103 vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi ferici\u0163i, e suficient s\u0103 p\u0103str\u0103m \u00een minte c\u00e2teva lucruri: s\u0103 m\u00e2nc\u0103m s\u0103n\u0103tos, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eembuib\u0103m, s\u0103 facem mi\u015fcare, s\u0103 ne odihnim corect, s\u0103 fim optimi\u015fti \u015fi plini de speran\u0163\u0103.\u00a0 G\u00e2ndurile rele ne iau din via\u0163\u0103, bucu\u00adriile ne dau via\u0163\u0103. S\u0103 c\u0103ut\u0103m bucuria, avem ne\u00advoie de ea ca de p\u00e2inea noastr\u0103 zilnic\u0103. Chiar dac\u0103, uneori, n-o putemavea dec\u00e2t \u00een imagina\u0163ie.<\/strong><\/p>\n

Adi M. Doroban\u0163u<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\u00a025 de ani de Protec\u021bie a Consumatorului<\/strong><\/p>\n

Nicolae Dragulanescu<\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 aproape cinci decenii de respingere ideologic\u0103 a societ\u0103\u021bii de consum \u0219i a mi\u0219c\u0103rii consumatoriste mondiale \u00een fosta Rom\u00e2nie planificat\u0103 centralizat, de peste 25 de ani exist\u0103 \u0219i \u00een Rom\u00e2nia preocup\u0103ri, legisla\u021bie, reglement\u0103ri \u0219i structuri guvernamentale \u0219i neguvernamentale<\/em> adecvate, orientate spre promovarea \u0219i ap\u0103rarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor din \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

Ele au fost necesare \u0219i chiar binevenite \u00een condi\u021biile apari\u021biei \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 1990, a pie\u021belor libere<\/em> \u00een cadrul c\u0103rora ac\u021bioneaz\u0103 legit\u0103\u021bile echilibrului cererii \u0219i ofertei de produse\/ servicii precum \u0219i competi\u021bia multipl\u0103 (mai ales pentru resurse, clien\u021bi \u0219i for\u021ba de munc\u0103) \u2013 concuren\u021ba devenind treptat \u0219i la noi, tot mai intens\u0103, uneori acerb\u0103, chiar neloial\u0103 \u0219i, astfel, nesustenabil\u0103.<\/p>\n

\u00cen cadrul acestor pie\u021be, se formeaz\u0103 \u0219i func\u021bioneaz\u0103 milioane de rela\u021bii client-furnizor externe<\/em>, \u00een cadrul c\u0103rora, furnizorii (produc\u0103tori, prestatori, distribuitori, etc.) \u0219tiu sau ar trebui s\u0103 \u0219tie c\u0103, pentru a-\u0219i maximiza profiturile, ei ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103 (\u00een detaliu \u0219i \u00een dinamica lor) cerin\u021bele clien\u021bilor, s\u0103 satisfac\u0103 aceste cerin\u021be \u00een mod c\u00e2t mai complet \u0219i s\u0103 evalueze continuu satisfac\u021bia clien\u021bilor (cump\u0103r\u0103tori, consumatori, etc.) fa\u021b\u0103 de produsul\/ serviciul achiz\u021bionat.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte se constat\u0103 c\u0103, mai ales \u00een statele dezvoltate, un consumator corect\/ complet informat \u0219i bine educat decide s\u0103 achizi\u021bioneze doar acele produse\/ servicii care au simultan calitate maxim\u0103 \u0219i pre\u021b\/ tarif minim!<\/strong> Astfel, prin frecven\u021ba \u0219i for\u021ba impacturilor cumulate ale milioanelor lor de decizii de achizi\u021bionare a anumitor produse\/ servicii, consumatorii devin, pe ansamblul fiec\u0103rei pie\u021be, o for\u021b\u0103 redutabil\u0103 care orienteaz\u0103 calitatea \u0219i pre\u021bul\/ tariful produselor\/ serviciilor vandabile pe o anumit\u0103 pia\u021b\u0103 \u0219i oblig\u0103 \u201cfurnizorii\u201d s\u0103 ofere doar produse\/ servicii c\u00e2t mai bune \u0219i mai ieftine.<\/p>\n

Dac\u0103 \u0219i pie\u021bele din Rom\u00e2nia ar beneficia de asemenea atitudini \u0219i comportamente proactive, nu ar mai exista relativ numeroasele situa\u021bii \u00eenc\u0103 prea vizibile \u00een care, pe de o parte, furnizorii ofer\u0103 pe pia\u021b\u0103 doar ceea ce ei vor, pot \u0219i\/ sau \u0219tiu s\u0103 realizeze (neglij\u00e2nd cerin\u021bele \u0219i reac\u021biile consumatorilor) – ceva similar fostei \u201cdictaturi a produc\u0103torilor\/ prestatorilor\u201d impus\u0103 de economia planificat\u0103 centralizat \u2013 iar, pe de alt\u0103 parte, numero\u0219i consumatori prefer\u0103 s\u0103 achizi\u021bioneze doar ceea ce g\u0103sesc mai ieftin pe pia\u021b\u0103 (din diferite motive \u2013 mai ales ignoran\u021b\u0103, suficien\u021b\u0103, s\u0103r\u0103cie, nep\u0103sare, etc.)<\/p>\n

Aderarea Rom\u00e2niei – la 01.01.2007 – la Acquis-ul Communautaire \u0219i institu\u021biile pan- europene a \u00eensemnat pentru noi \u0219i adoptarea unor noi legi, hot\u0103r\u00e2ri de guvern, structuri, etc. \u00een domeniul protec\u021biei consumatorilor prin care Rom\u00e2nia a demonstrat capacitatea ei de aplicare a directivelor europene privind protec\u021bia conumatorilor.<\/p>\n

Actualmente, \u00een anul 2017, constat\u0103m c\u0103, de\u0219i avem \u00een domeniul protec\u021biei consumatorilor o legisla\u021bie relativ stufoas\u0103 dar, uneori, dificil de abordat\/ aplicat, de\u0219i exist\u0103 numeroase structuri (mai ales re\u021beaua ANPC-OPC \u0219i cele peste 130 de asocia\u021bii pentru protec\u021bia consumatorilor) – care \u00ee\u0219i asum\u0103 unele ini\u021biative benefice \u0219i oportune mai ales \u00een scopul supravegherii pie\u021bei \u0219i al inform\u0103rii \u0219i educ\u0103rii consumatorilor (de exemplu, prin publicarea rezultatelor unor teste comparative \u0219i distribuirea lor, contra cost, celor interesa\u021bi, de c\u0103tre InfoCons), eficacitatea \u0219i mai ales eficien\u021ba acestei protec\u021bii (implic\u00e2nd mai ales colectarea, prelucrarea \u0219i utilizarea unui volum imens de date \u0219i informa\u021bii) sunt discutabile, fiind \u00een general reduse\u2026<\/p>\n

Un prim exemplu:<\/em> nu cunosc vreo asocia\u021bie de protec\u021bie a consumatorilor care, \u00een plus fa\u021b\u0103 de difuzarea unor informa\u021bii\/ aten\u021bion\u0103ri publice, s\u0103 fi ac\u021bionat \u00een justi\u021bie, \u00een numele consumatorilor pe care-i reprezint\u0103 oficial, vreun furnizor care nu a respectat\u00a0legisla\u021bia aplicabil\u0103 (a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 frecvent \u00een statele dezvoltate). \u00cen plus, se pare c\u0103 jurispruden\u021ba \u00een domeniu este inaccesibil\u0103 mass-media \u0219i consumatorilor, pentru a\u2026 nu d\u0103una imaginii \u0219i reputa\u021biei furnizorilor condamna\u021bi!<\/p>\n

Al doilea exemplu:<\/em> av\u00e2nd \u00een vedere diversitatea tot mai accentuat\u0103 a produselor\/ serviciilor comercializate \u00een Rom\u00e2nia, este evident necesar\u0103 \u0219i deosebit de util\u0103 – pentru informarea consumatorilor – publicarea periodic\u0103 a rezultatelor testelor comparative periodice ale tuturor produselor\/ serviciilor oferite pe pia\u021b\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, teste realizate \u00een condi\u021bii de autoritate \u0219i credibilitate adecvate, deci \u00een laboratoare acreditate sau recunoscute \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Al treilea exemplu:<\/em> eficien\u021ba publicit\u0103\u021bii comerciale (efectuat\u0103 mai ales prin posturile TV) este \u00een Rom\u00e2nia printre cele mai ridicate din Europa \u2013 \u00een principal datorit\u0103 credulit\u0103\u021bii telespectatorilor din \u021bara noastr\u0103 precum \u0219i datorit\u0103 utiliz\u0103rii intense a tehnicilor de manipulare, mai ales prin difuzarea repetat\u0103 frecvent a acelora\u0219i mesaje \u2013 de\u0219i unele mesaje publicitare sunt evident nerealiste, infantile, de prost gust sau chiar evident \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i deci pu\u021bin\/ deloc credibile. De men\u021bionat c\u0103, \u00een conformitate cu legisla\u021bia aplicabil\u0103, nici CNA \u0219i nici vreo asocia\u021bie de protec\u021bie a consumatorilor nu evalueaz\u0103 calitatea publicit\u0103\u021bii difuzate la noi (\u00eentruc\u00e2t, desigur, implic\u0103 cifre de afaceri considerabile)\u2026<\/p>\n

\u00cen aceste circumstan\u021be, consider c\u0103 efectele aplic\u0103rii legisla\u021biei privind protec\u021bia consumatorilor \u00een Rom\u00e2nia sunt \u00eenc\u0103, din p\u0103cate, prea pu\u021bin evidente, uneori chiar prea pu\u021bin conving\u0103toare \u00eentruc\u00e2t implic\u0103 cooperarea prea multor numero\u0219i factori responsabili (uneori incompatibili!), o birocra\u021bie tot mai stufoas\u0103 \u0219i ineficient\u0103 care, astfel, genereaz\u0103 – consumuri ira\u021bionale de timp, bani \u0219i nervi pentru consumatori<\/p>\n

De fapt, chiar unii reprezentan\u021bi ai Comisiei Europene au precizat public c\u0103 o protec\u021bie eficace a consumatorilor ar fi un lux pe care \u0219i-l pot permite doar statele dezvoltate din vestul Europei, \u00een care nivelul de trai \u0219i puterea de cump\u0103rare ale popula\u021biei sunt la un nivel superior celor din statele est si central \u2013 europene !!!\u2026<\/p>\n

\u00cen opinia mea, o solu\u021bie cu impact benefic pe termen lung const\u0103 \u00een implementarea unei politici na\u021bionale de educa\u021bie a popula\u021biei \u00een calitate de consumatori<\/strong> \u2013 care s\u0103 vizeze nu numai transmiterea unor informa\u021bii<\/em> \u2013 \u00een scopul transform\u0103rii lor \u00een cuno\u0219tin\u021be – ci \u0219i inducerea unor atitudini \u0219i comportamente preventive \u0219i responsabile<\/em> \u00een rela\u021bia cu ofertan\u021bii de produse \u0219i servicii de pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u2026<\/p>\n

Simplificarea reglement\u0103rilor \u0219i a procedurilor aplicabile, reducerea birocra\u021biei aferente \u0219i organizarea de teste comparative credibile, la scar\u0103 na\u021bional\u0103, pentru toate produsele \u0219i serviciile oferite pe pia\u021b\u0103<\/strong> \u2013 sunt m\u0103suri complementare necesare, de natur\u0103 s\u0103 contribuie la o mai puternic\u0103 \u0219i clar\u0103 orientare spre consumator a ac\u021biunilor efectuate pentru respectarea drepturilor sale.<\/p>\n

De remarcat c\u0103, din p\u0103cate, \u00een Ordonan\u021ba nr. 21\/1992 privind protec\u021bia consumatorilor<\/em> (prima reglementare fundamental\u0103 \u00een acest domeniu, la elaborarea c\u0103reia mi-am adus \u0219i eu contribu\u021bia \u00eentre anii 1990-1992), capitolul IV intitulat \u201eInformarea \u0219i educarea consumatorilor\u201d<\/em> nu mai include (dup\u0103 25 de ani), nicio prevedere privind educarea consumatorilor, toate art.18-26 referindu-se exclusiv la informare!! Speciali\u0219tii cunosc prea bine faptul c\u0103 educarea \u00eenseamn\u0103 cu mult mai mult dec\u00e2t informarea!<\/p>\n

Altfel, vom continua s\u0103 dezvolt\u0103m \u0219i s\u0103 promov\u0103m conceptul ira\u021bional \u0219i incorect politic – dar original-mioritic!! \u2013 \u201eprotejarea produc\u0103torilor\/ prestatorilor\u201d (fa\u021b\u0103 de consumatori!), bazat pe simularea\/ mimarea protej\u0103rii unor drepturi ale consumatorilor\u2026<\/p>\n

Prof. univ. Nicolae George DR\u0102GUL\u0102NESCU<\/strong>
\nSecretar general \u2013 FUNDA\u021aIA ROM\u00c2N\u0102 PENTRU PROMOVAREA CALIT\u0102\u021aII
\nDirector executiv \u2013 FUNDA\u021aIA JURAN<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 REZISTEN\u021aA\u00a0 PRIN MATEMATIC\u0102 Colocviile de Mar\u021bi Mar\u021bi 31 ianuarie 2017, 5 pm, Calderon 39. \u00a0Anul VIII, nr. 1 (87).\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28881"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28884,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28881\/revisions\/28884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}