{"id":28909,"date":"2017-02-05T08:58:56","date_gmt":"2017-02-05T08:58:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28909"},"modified":"2017-02-05T09:04:20","modified_gmt":"2017-02-05T09:04:20","slug":"octavian-d-curpas-invatatorul-din-cugir-%e2%80%93-silvicultor-in-padurile-canadiene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/05\/octavian-d-curpas-invatatorul-din-cugir-%e2%80%93-silvicultor-in-padurile-canadiene\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u015f: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul din Cugir \u2013 Silvicultor \u00een p\u0103durile canadiene"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/PopaCornell.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-28910 alignleft\" title=\"popacornell\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/PopaCornell-213x300.jpg\" alt=\"\" width=\"213\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/PopaCornell-213x300.jpg 213w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/PopaCornell.jpg 319w\" sizes=\"auto, (max-width: 213px) 100vw, 213px\" \/><\/a>Cornel Popa a fost legionar \u015fi a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u00een vremuri tulburi. Pe drumul pribegiei, nim\u0103nui nu i-a fost u\u015for! Dar Cornel Popa a fost un curajos \u015fi, totodat\u0103, foarte ambi\u0163ios: ajunge \u00een Canada, studiaz\u0103, se-aventureaz\u0103, investe\u015fte \u00een terenuri \u00eemp\u0103durite, \u015fi-adun\u0103 prietenii, se str\u0103duie\u015fte, munce\u015fte \u015fi dore\u015fte s\u0103 prospere. \u201cPe Cornel Popa l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een Canada, la Vancouver, British Columbia\u201d \u2013 \u00eencepe nea Mitic\u0103, povestea lui Cornel Popa. Fiecare dintre cei pe care i-a cunoscut \u015fi apreciat, a avut locul \u015fi buc\u0103\u0163ica lui de vin\u0103 \u00een sufletul \u015fi via\u0163a lui Mitic\u0103 Sinu.Ast\u0103zi, la ora dest\u0103inuirilor, timpul \u00eei \u0163ese \u00een fire nev\u0103zute cuvintele, dar retr\u0103ie\u015fte, cu toat\u0103 str\u0103dania de a-\u015fi masca emo\u0163ia, fiecare \u00eent\u00e2mplare \u00een parte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cornel Popa era prietenul lui Eugen \u015etef\u0103nescu \u2013 am\u00e2ndoi silvicultori, \u015fcoli\u0163i, cu diplome \u00een regul\u0103 \u00een buzunare, diferind doar locurile \u00een care studiaser\u0103:\u00a0 ugen \u2013 la Paris iar Cornel Popa \u2013 \u00een Canada. \u201eMi l-a prezentat Eugen \u015etef\u0103nescu\u201d \u2013 afirm\u0103 nea Mitic\u0103 continu\u00e2ndu-\u015fi povestirea. Urmau s\u0103 formeze mai t\u00e2rziu un trio reu\u015fit, \u0163intind spre acelea\u015fi idealuri, av\u00e2nd \u00een suflete acelea\u015fi doruri \u015fi fiind fideli unei prietenii frumoase \u015fi sincere. Cornel Popa provenea din Cugir, or\u0103\u015felul de pe meleaguri transilvane pline de legend\u0103, cu Dealul Cet\u0103\u0163ii aproape \u015fi vocile istoriei r\u0103zb\u0103t\u00e2nd spre lume; situat \u00een zona de contact a culoarului depresionar al Or\u0103\u015ftiei cu mun\u0163ii \u015eureanu, \u00eentr-un cadru natural deosebit de pitoresc, Cugirul este \u00eenconjurat de dealuri \u00eemp\u0103durite ce ating \u00een\u0103l\u0163imi de peste 700 m \u015fi cu panorama deosebit\u0103 a mun\u0163ilor \u015eureanu, apar\u0163in\u00e2nd lan\u0163ului carpatic meridional \u2013 \u00een sud, deschiz\u00e2ndu-se apoi spre nord, ca un evantai, spre minunata lunc\u0103 a r\u00e2ului cu acela\u015fi nume \u015fi terasele sale. \u00cen \u0163ar\u0103 profesase ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi ajunsese apoi \u00een Canada.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ce \u0163i-e \u015fi cu via\u0163a aceasta, uneori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri care leag\u0103 \u00eentr-un fel sau altul chiar \u015fi continentele \u00eentre ele: a\u015fa era \u015fi \u00een cazul lui Cornel Popa, rom\u00e2nul c\u0103ruia \u00eei fusese sortit s\u0103 traverseze Atlanticul pentru a-\u015fi continua studiile \u00eentr-un domeniu care mereu s\u0103-i aminteasc\u0103 de fream\u0103tul codrilor de-acas\u0103, de c\u00e2ntecul \u015fi poezia lor, terminase facultatea de silvicultur\u0103 \u00een Canada. \u015ei cum \u00een codrii arborii sunt fra\u0163i tot a\u015fa \u015fi acest om \u00ee\u015fi adunase pe l\u00e2ng\u0103 sufletul s\u0103u, semeni cu aceea\u015fi vibra\u0163ie sufleteasc\u0103 \u015fi c\u0103rora dorul de ob\u00e2r\u015fie li se alina \u00een acela\u015fi fel\u2026<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eBanii se fac la p\u0103dure, din firez \u015fi din secure!\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cum nu i-a fost fric\u0103 niciodat\u0103 de munc\u0103 \u015fi nici nu a fost lipsit de curaj, \u00een plus, fiind st\u0103p\u00e2nit de o ambi\u0163ie de invidiat, Cornel Popa \u015fi-a cump\u0103rat \u00een Canada un teren \u00eemp\u0103durit, \u00een mun\u0163i, pe care urma s\u0103-l defri\u015feze, iar lemnul rezultat put\u00e2nd fi comecializat \u00een scopul folosirii lui pentru st\u00e2lpi de telegraf. P\u0103rea a fi afacerea vie\u0163ii lui \u015fi pornise cu mare elan \u00een aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 privat\u0103. \u201eNu a fost \u00eens\u0103 prea norocos, deoarece unii copaci erau putrezi, fie la r\u0103d\u0103cin\u0103, fie la v\u00e2rf \u2013 \u00eemi zice nea Mitic\u0103 -. Am lucrat \u015fi eu cu el la t\u0103iat lemne, \u00eempreun\u0103 cu Radu Bumbaru \u015fi Titi Filip\u201d. Nu aveau o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103, dar to\u0163i erau oameni harnici \u015fi munceau cu s\u00e2rg, erau prieteni \u015fi erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, \u00eenso\u0163indu-i mereu \u015fi la munca de la p\u0103dure. F\u0103c\u00e2nd haz de situa\u0163ia \u00een care erau c\u00e2nd munceau la p\u0103dure, Cornel Popa spunea mereu:\u201d De-ar fi f\u0103in\u0103 precum nu-i sl\u0103nin\u0103! \/ C\u0103 apa de m\u0103m\u0103lig\u0103 ne d\u0103 na\u015fu\u2019!\u201d, pentru c\u0103 munca nu era u\u015foar\u0103 \u015fi rezultatele nu \u00eentotdeauna a\u015fa cum le doreau \u015fi f\u0103ceau ca \u015fi \u0163iganu\u2019 c\u00e2nd se trezea fl\u0103m\u00e2nd d\u00e2nd fuga la na\u015fu\u2019\u2026Sau mai avea o vorb\u0103: \u201eNuma\u2019 o \u0163\u00e2r\u0103 \u00eei r\u0103u \u015fi iar nu-i bine!\u201d.\u00a0 \u00cencercau astfel s\u0103 dep\u0103\u015fesc\u0103 acele momente \u00een care vedeau c\u0103 muncesc \u015fi roadele nu erau pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor. Mai venea \u015fi nea Mitic\u0103 cu complet\u0103rile de rigoare: \u00eencepea s\u0103 c\u00e2nte o melodie pe care tat\u0103l sau o fredona adesea atunci c\u00e2nd muncea \u015fi care cadra cu t\u0103iatul lemnelor: \u201eBanii nu se fac a\u015fa \/ St\u00e2nd \u00een c\u00e2rcium\u0103 \u015fi-a bea \/ Banii se fac la p\u0103dure \/ Din firez \u015fi din secure\u201d. C\u00e2nd \u00eencepeau cu c\u00e2ntece \u015fi versuri nu-i mai putea opri nimeni, curgea versul \u015fi c\u00e2ntecul din sufletele lor \u00een ritmul \u00een care m\u00e2inile lor b\u0103t\u0103torite \u015fi \u00eendem\u00e2natice nu st\u0103teau locului: \u201eBate v\u00e2ntul, viscole\u015fte \/ St\u00e2njenarul gr\u0103m\u0103de\u015fte\u201d. St\u00e2njenarul era cel care aduna lemnele t\u0103iate \u015fi le \u201egr\u0103m\u0103dea\u201d, le f\u0103cea gr\u0103mezi, le stivuia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eM\u0103i, Mitic\u0103, ce-au \u00eenv\u0103\u0163at \u0103\u015ftia \u00een Fran\u0163a, nici nu se compar\u0103 cu ce-am \u00eenv\u0103\u0163at la facultate \u00een Canada\u201d\u2013 \u00eei spunea Cornel Popa lui Dumitru Sinu, f\u0103c\u00e2nd compara\u0163ie \u00eentre \u015fcoala francez\u0103 \u015fi cea canadian\u0103, pentru c\u0103 era uimit de cuno\u015ftin\u0163ele lui Eugen \u015etef\u0103nescu \u00een domeniul silviculturii, de\u015fi f\u0103cuser\u0103 aceea\u015fi facultate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u201eCornel Popa era legionar!\u201d<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCornel Popa era legionar\u201d \u2013 \u00eemi spune nea Mitic\u0103 \u2013 \u015fi a\u015fa cum \u201ela p\u0103dure rupea arborele cu din\u0163ii\u201d, ideile mi\u015fc\u0103rii legionare erau de neclintit din mintea \u015fi sufletul lui, \u015fi cu din\u0163ii \u0163inea de ele.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mi\u015fcarea legionar\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103 la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu purta denumirea de Legiunea Arhanghelului Mihail, fiind o legiune paramilitar\u0103 terorist\u0103 de orientare na\u0163ional fascist\u0103, creat\u0103 dup\u0103 modelul organiza\u0163iilor fasciste SA \u015fi SS, cu un puternic caracter mistic religios, violent, anticomunist \u015fi antimasonic. \u201eC\u0103pitanul\u201d era denumit Zelea Codreanu de c\u0103tre ortacii s\u0103i \u015fi al\u0103turi de el, membrii fondatori ai mi\u015fc\u0103rii legionare au mai fost \u015fi al\u0163ii, ca de exemplu: Ion Mo\u0163a, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu \u015fi Ilie G\u00e2rnea\u0163\u0103. La 3 ani de la \u00eenfiin\u0163are, \u00een 1930, Zelea Codreanu decide s\u0103 transforme mi\u015fcarea \u00een partid politic care poart\u0103 numele Garda de Fier, inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 \u015fi alte partide \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 lupte \u00eempotriva expansiunii comunismului dinspre URSS spre restul Europei. \u201eS\u0103 nu crede\u021bi, cum spun adversarii Mi\u0219c\u0103rii Legionare, c\u0103 a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mi\u0219carea Legionar\u0103 a fost o mi\u0219care autohton\u0103, n\u0103scut\u0103 din grup\u0103ri studen\u021be\u0219ti anticomuniste\u201d \u2013 afirma Neagu Djuvara, pe care nea Mitic\u0103 avusese ocazia s\u0103-l cunoasc\u0103 la Paris \u2013 f\u0103c\u00e2nd referire la originile acestei mi\u015fc\u0103ri; dar, \u201e\u2026legionarii s-au preg\u0103tit de alegerile din \u0163ar\u0103 cu un program at\u00e2t de violent fascist, antisemit \u015fi antioccidental, \u00eenc\u00e2t liberalul I.G. Duca, \u00eens\u0103rcinat de rege s\u0103 organizeze alegerile, a crezut de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 interzic\u0103 participarea la alegeri a G\u0103rzii de Fier\u201d \u2013 era vorba de alegerile parlamentare din 1933. Uniformele legionarilor erau asem\u0103n\u0103toare celor militare, verzi \u2013 simboliz\u00e2nd re\u00eennoirea, de aici \u015fi denumirea de \u201ec\u0103m\u0103\u015file verzi\u201d, salut\u00e2ndu-se folosind salutul fascist. Simbolul mi\u015fc\u0103rii era crucea tripl\u0103, o re\u0163ea de z\u0103brele de \u00eenchisoare reprezent\u00e2nd martiriul \u015fi cunoscut\u0103 ca \u015fi \u201ecrucea arhanghelului Mihail\u201d. Fa\u0163\u0103 de alte mi\u015fc\u0103ri similare europene de sorginte fascist\u0103, mi\u015fcarea legionar\u0103 din Rom\u00e2nia se distingea prin importan\u0163a acordat\u0103 religiei ortodoxe. Mi\u015fcarea legionar\u0103 din Rom\u00e2nia era sus\u0163inut\u0103 cu prec\u0103dere de c\u0103tre studen\u0163i \u015fi \u0163\u0103rani.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Lider plin de carism\u0103, inteligent \u015fi foarte agresiv, Zelea Codreanu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi fac\u0103 o propagand\u0103 de succes, transform\u00e2nd mi\u015fcarea \u00eentr-un adev\u0103rat spectacol la scen\u0103 deschis\u0103. O dat\u0103 cu chemarea generalului Antonescu la putere \u00een 4 septembrie 1940, Legiunea a \u00eencheiat o alian\u0163\u0103 cu Antonescu \u015fi astfel a luat na\u015ftere un guvern cunoscut \u00een istorie ca fiind guvernului a\u015fa-zisului \u201estat na\u0163ional legionar\u201d, partidele politice istorice refuz\u00e2nd s\u0103 participe oficial la guvernare. \u00cen ziua urm\u0103toare form\u0103rii acestui guvern, Antonescu a cerut anularea Constitu\u0163iei \u015fi a Parlamentului, for\u0163\u00e2ndu-l printr-un puci pe regele Carol al II-lea s\u0103 abdice \u00een favoarea fiului s\u0103u \u00een v\u00e2rsta de numai 18 ani, Mihai I. Ajuns\u0103 la putere, legiunea a trecut la represalii \u00eempotriva comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti \u015fi nu numai, \u00eenf\u0103ptuind cele mai cumplite asasinate \u015fi \u00eempotriva rom\u00e2nilor neevrei care nu agreau principiile legionare. Sunt cunocute ac\u0163iunile antisemite ale G\u0103rzii de Fier, cel mai mare pogrom din istoria Munteniei, pogromul din Bucure\u015fti \u015fi masacrul de la Jilava. Nea Mitic\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u00e2teva versuri din imnurile legionare, care erau \u00een mare majoritate compuse pe versurile lui Radu Gyr: \u201e\u00cen l\u0103turi \u015ferpi nu scoate\u0163i capul \/ C\u0103ci apuc\u0103m s\u0103curea-n m\u00e2ini \/ Destul ne-a\u0163i omor\u00e2t copiii \/ Destul \u015fi \u00eenc\u0103 n-a\u0163i plecat\u201d sau \u201ePentru tr\u0103d\u0103tori \u015fi mi\u015fei \u015fi tr\u0103dare \/ Azi vrem gloan\u0163e \u015fi vrem \u015ftreang \u2013r\u0103zbunare!\u201d A simpatizat dintotdeauna cu mi\u015fcarea legionar\u0103, de\u015fi n-a f\u0103cut parte din aceast\u0103 grupare niciodat\u0103. C\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 grani\u0163ele Rom\u00e2niei \u00een 1948, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Dumitru Sinu a fost ajutat de c\u0103tre legionari.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Rom\u00e2nii \u015fi nevestele lor canadience<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Majoritatea prietenilor lui nea Mitic\u0103 \u015fi-au luat so\u0163ii canadience de origine englez\u0103 sau francez\u0103. Av\u00e2nd o abilitate deosebit\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine, aproape to\u0163i \u015ftiau mai multe limbi, \u00een special engleza, franceza, germana \u015fi italiana. Unul dintre ei, Titi Filip \u015ftia \u015fi greaca \u015fi cu o grecoaic\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit. Cornel Popa s-a c\u0103s\u0103torit cu o canadianc\u0103 din British Columbia, pe nume Eunice, o femeie de excep\u0163ie, dup\u0103 cum \u00eemi spune nea Mitic\u0103. Vorbe\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu ea la telefon, este \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103. \u201e\u015ei Cornel Popa a fost plecat \u00een Fran\u0163a o perioad\u0103\u201d \u2013 m\u0103 surprinde la un moment dat nea Mitic\u0103 \u2013 a mers s\u0103 lucreze la p\u0103dure, unul dintre copiii lor s-a n\u0103scut \u00een Fran\u0163a\u201d. \u00cen amintirea lui nea Mitic\u0103, prietenul s\u0103u Cornel Popa a r\u0103mas ca un simbol al ambi\u0163iei \u015fi h\u0103rniciei. \u00ce\u015fi aminte\u015fte cum i-a spus la plecarea \u00een Fran\u0163a: \u201eEu dac\u0103 am o drujb\u0103, \u00eemi c\u00e2\u015ftig p\u00e2inea oriunde \u00een lume!\u201d Ca un f\u0103cut, dup\u0103 ce a revenit \u00een Canada, urm\u0103toarea destina\u0163ie \u00eenscris\u0103 pe traiectul vie\u0163ii lui Cornel Popa a fost SUA, unde s-a stabilit \u00een statul Michigan. Exact ca \u015fi \u00een cazul lui nea Mitic\u0103! \u00cen Michigan \u015fi-a cump\u0103rat 400 de acri de teren pe care a plantat nuci pentru lemn de mobil\u0103. Era pasionat de ceea ce f\u0103cea \u015fi muncea cu pl\u0103cere \u00een livada lui de nuci. Mergea acolo destul de des \u015fi uda cop\u0103ceii. La planta\u0163ia de nuci se sim\u0163ea \u00een largul lui. Adesea, c\u00e2nd venea vremea s\u0103 plece acas\u0103, mai z\u0103bovea chiar \u015fi dup\u0103 l\u0103sarea serii, \u00een mijlocul naturii . \u00centr-o zi, pe c\u00e2nd se afla \u00een aceast\u0103 planta\u0163ie, \u015fi-a am\u00e2nat plecarea cu \u00eenc\u0103 o or\u0103 \u015fi apoi \u00eenc\u0103 una\u2026\u201dNu \u015ftiu dac\u0103 glasul p\u0103m\u00e2ntului din acea livad\u0103 \u00eel chemase \u015fi-l \u00eendemnase s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103, dar \u00een aceea\u015fi sear\u0103, \u00een drum spre cas\u0103 a fost lovit de o ma\u015fin\u0103 \u015fi a trecut \u00een eternitate\u2026Cornel a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din Michigan\u201d- \u00eencheie nostalgic Dumitru Sinu povestea prieteniei sale cu Cornel Popa. Fusese prietenul cu care rezonase foarte bine, pentru care munca \u015fi spiritul se reg\u0103seau \u00eentr-o combina\u0163ie reu\u015fit\u0103, iar dragostea \u015fi dorul de locurile natale erau alinate cu dulcele c\u00e2ntec al plaiului rom\u00e2nesc \u015fi farmecul poeziilor sale.<\/p>\n<p><em>Octavian D. Curpa\u015f<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cornel Popa a fost legionar \u015fi a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia \u00een vremuri tulburi. Pe drumul pribegiei, nim\u0103nui nu i-a fost u\u015for! [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28909","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28909","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28909"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28909\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28912,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28909\/revisions\/28912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}