{"id":28942,"date":"2017-02-11T14:04:50","date_gmt":"2017-02-11T14:04:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28942"},"modified":"2017-02-11T14:04:50","modified_gmt":"2017-02-11T14:04:50","slug":"octavian-d-curpas-%e2%80%9cdaca-vrei-sa-reusesti-in-viata-fa-ti-cel-putin-un-prieten-evreu%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/11\/octavian-d-curpas-%e2%80%9cdaca-vrei-sa-reusesti-in-viata-fa-ti-cel-putin-un-prieten-evreu%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u015f: \u201cDac\u0103 vrei s\u0103 reu\u015fe\u015fti \u00een via\u0163\u0103 f\u0103-\u0163i cel pu\u0163in un prieten evreu\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dac\u0103 a existat ceva care \u015fi-a pus amprenta asupra vie\u0163ii lui Dumitru Sinu, protagonist al unor scene de via\u0163\u0103 inedite dup\u0103 trecerea grani\u0163elor de stat ale Rom\u00e2niei, atunci se poate afirma, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, c\u0103 evreii pe care i-a cunoscut de-a lungul vremii au avut un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een ascensiunea sa spre o via\u0163\u0103 prosper\u0103.<\/p>\n

\u201eDoamn\u0103, pute\u0163i s\u0103 be\u0163i din gamela mea\u201d<\/p>\n

\u201ePe c\u00e2nd ne aflam \u00een lag\u0103rul din Iugoslavia \u2013 \u00ee\u015fi \u00eencepe istorisirea nea Mitic\u0103 \u2013 \u00een aceea\u015fi \u00eenc\u0103pere cu cei din grupul de rom\u00e2ni din care f\u0103ceam \u015fi eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca s\u0103 se poat\u0103 auzi \u00een lini\u015ftea nop\u0163ii \u015foaptele vecinilor\u201d. Fusese una dintre lungile nop\u0163i petrecute \u00een lag\u0103rul s\u00e2rbesc, \u00een care, dinspre paturile de refugia\u0163i rom\u00e2ni care se aflau \u00een apropierea sa, nea Mitic\u0103 a auzit o discu\u0163ie \u00eentre doi so\u0163i de cur\u00e2nd sosi\u0163i acolo: Bine, m\u0103i Alecule, acum am m\u00e2ncat, dar mie mi-e a\u015fa de sete, de numa\u2019! Dar de unde s\u0103-\u0163i aduc eu ap\u0103 acum?- a \u00eentrebat-o\u00a0 so\u0163ul, pentru c\u0103 nu \u015ftia unde era f\u00e2nt\u00e2na \u015fi mai era \u015fi noapte, iar ei nu cuno\u015fteau mai nimic din regulile casei\u2026<\/p>\n

Nea Mitic\u0103, la vremea aceea t\u00e2n\u0103r cu suflet mare \u015fi de felul lui s\u0103ritor atunci c\u00e2nd era nevoie \u2013 doar crescuse \u00een spiritul unei familii de ardeleni cinsti\u0163i \u015fi cu fric\u0103 de Dumnezeu \u2013 auzind conversa\u0163ia, s-a apropiat de d\u00e2n\u015fii oferindu-se s\u0103 le dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor: \u201eDoamn\u0103, v\u0103 aduc eu ap\u0103! Dar va trebui s\u0103 be\u0163i din gamela mea\u2026\u201d \u015ei a\u015fa a f\u0103cut! Vesela folosit\u0103 \u00een lag\u0103r sem\u0103na cu cea din unit\u0103\u0163ile noastre militare, locul farfuriei de sup\u0103 fiind \u0163inut de gamel\u0103. Era o noapte \u00eentunecat\u0103 \u015fi drumul spre f\u00e2nt\u00e2n\u0103 era plin de noroi, dar nu era o problem\u0103, Mitic\u0103 al nostru avea cizme!<\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a urm\u0103toare, cei doi i-au mul\u0163umit pentru gestul pe care-l f\u0103cuse cu o sear\u0103 \u00een urm\u0103 \u015fi au intrat \u00een vorb\u0103. Era o familie de intelectuali, mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Mitic\u0103, domnul fiind rom\u00e2n, iar doamna evreic\u0103: Alexandru \u015fi Sonia Bunescu. S-au \u00eemprietenit de \u00eendat\u0103 \u015fi prieteni au r\u0103mas o via\u0163\u0103!<\/p>\n

\u201eDu-te la Paris, \u00ee\u0163i pl\u0103tesc eu biletul\u201d<\/p>\n

Domnul Bunescu se n\u0103scuse \u00een Alexandria \u00een anul 1895. Student al \u015ecolii Na\u0163ionale de Construc\u0163ii Drumuri \u015fi Poduri \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, fusese transferat la \u015ecoala Superioar\u0103 de Artilerie. A \u00eentrerupt pentru o perioad\u0103 studiile primei facult\u0103\u0163i, continu\u00e2ndu-le dup\u0103 r\u0103zboi. Inteligent \u015fi devotat idealurilor poporului rom\u00e2n, Alexandru Bunescu s-a remarcat at\u00e2t \u00een timpul primei conflagra\u0163ii c\u00e2t \u015fi dup\u0103, pe c\u00e2nd lucra la Institutul Geografic al Armatei, iar \u00een 1925 a fost avansat la gradul de c\u0103pitan. Dup\u0103 terminarea studiilor civile \u00een 1920 \u015fi apoi \u00een perioada interbelic\u0103, Bunescu s-a afirmat pe plan profesional, \u00eenregistr\u00e2nd succese remarcabile. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 a ajuns proprietarul unei fabrici, a intrat \u015fi \u00een structurile statului \u015fi a ocupat mai multe func\u0163ii importante: Director la \u201eMonitorul Oficial\u201d \u015fi la patru tipografii guvernamentale, membru \u00een Consiliul director al mai multor institu\u0163ii guvernamentale printre care \u015fi la Serviciile Rom\u00e2ne de Po\u015ft\u0103, Telegraf \u015fi Telefon. Ajunge chiar secretar \u2013 asistent \u00een Ministerul Lucr\u0103rilor Publice \u015fi al Comunica\u0163iilor. \u00cen 1940 este silit s\u0103 demisioneze din toate func\u0163iile guvernamentale de c\u0103tre guvernul fascist de atunci, datorit\u0103 na\u0163ionalit\u0103\u0163ii so\u0163iei lui, pentru c\u0103 doamna Bunescu era evreic\u0103.<\/p>\n

Se relanseaz\u0103 \u00een ingineria construc\u0163iilor \u015fi devine membru activ al Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc al lui Maniu \u00een 1940; ulterior face parte din Comitetul Executiv al partidului \u015fi este numit subsecretar de stat \u00een guvernul Generalului R\u0103descu.<\/p>\n

Comuni\u015ftii \u00eel aresteaz\u0103 \u00een 1947 \u015fi dup\u0103 eliberare, \u00een perioada august 1947 \u2013 octombrie1948 se ascunde, fiindu-i team\u0103, iar apoi hot\u0103r\u0103\u015fte \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia lui s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia plec\u00e2nd spre Israel, via Iugoslavia.<\/p>\n

Acesta era \u00een linii mari, trecutul omului pe care nea Mitic\u0103 \u00eel cunoscuse, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, \u00een lag\u0103rul iugoslav. Destinul a f\u0103cut ca \u00een anii ce au urmat, nea Mitic\u0103 s\u0103-i re\u00eent\u00e2lneasc\u0103. Familiei Bunescu nu i-a pl\u0103cut \u00een Israel \u015fi a plecat de-acolo \u00een Fran\u0163a, iar dup\u0103 doi ani, cei doi so\u0163i au trecut Atlanticul \u015fi s-au stabilit la New York.<\/p>\n

Amintirile despre familia Bunescu au fost a\u015fezate cu grij\u0103 \u00een taini\u0163ele sufletului s\u0103u, deoarece \u00eentotdeauna i-a sim\u0163it aproape pe Alexandru \u015fi Sonia: \u201eEram la Paris \u015fi lucram \u00eentr-un restaurant, sp\u0103lam vase; doamna Bunescu \u00eemi aducea ciorapi spun\u00e2ndu-mi: Aici ai nevoie de ciorapi, stai mult \u00een picioare \u015fi transpiri! Erau ni\u015fte oameni minuna\u0163i!\u201d<\/p>\n

\u00cen Fran\u0163a, Alexandru Bunescu \u00ee\u015fi confirm\u0103 din nou capacitatea de lider, ajung\u00e2nd la un moment dat vicepre\u015fedinte al Grupului pentru Europa Unit\u0103; el \u0163inea \u00een permanen\u0163\u0103\u00a0 leg\u0103tura cu guvernul francez, prezent\u00e2ndu-i informa\u0163ii despre adev\u0103rata situa\u0163ie din Rom\u00e2nia acelor vremuri.<\/p>\n

De la Paris, familia Bunescu a plecat \u00een Statele Unite, la New York iar nea Mitic\u0103 s-a \u00eendreptat spre Canada, stabilindu-se \u00een provincia Quebec, la Montreal. Au p\u0103strat tot timpul leg\u0103tura \u015fi peste c\u00e2\u0163iva ani i-a vizitat la New York, unde Bunescu a lucrat la diverse firme de consultan\u0163\u0103 \u00een construc\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp a fost un \u00eenfl\u0103c\u0103rat lupt\u0103tor \u00eempotriva comunismului, colabor\u00e2nd cu mai multe posturi de radio anticomuniste, cum ar fi Europa liber\u0103 \u015fi Vocea Americii. A avut o activitate deosebit\u0103 \u015fi a ocupat numai func\u0163ii de conducere \u00een diverse comitete \u015fi asocia\u0163ii ale rom\u00e2nilor din diaspora.<\/p>\n

Nea Mitic\u0103 mi-a vorbit cu mare admira\u0163ie despre ace\u015fti oameni: pe de-o parte mi-l descria pe omul, profesionistul \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd pe rom\u00e2nul Alexandru Bunescu, iar pe de alta, nu uita s\u0103 aminteasc\u0103 mereu bun\u0103tatea de nedescris \u015fi grija ce i-a purtat-o Sonia\u00a0 Bunescu.<\/p>\n

\u00centotdeauna \u00eent\u00e2lnirile lor, \u00een vizitele pe care le f\u0103cea la New York, erau pline de farmec \u015fi de c\u0103ldur\u0103. Ore \u00een \u015fir st\u0103teau \u015fi povesteau, amintindu-\u015fi de zilele tr\u0103ite \u00eempreun\u0103 \u00een lag\u0103rul din Iugoslavia \u015fi apoi \u00een Italia sau Fran\u0163a. To\u0163i trei rememorau momentele petrecute \u00een Fran\u0163a, la Paris, iar nea Mitic\u0103 era marcat cel mai tare de dorul acelor vremuri. Doamna Bunescu, impresionat\u0103 de dorin\u0163a lui de-a revedea Fran\u0163a, i-a spus, \u00eentr-o zi, f\u0103r\u0103 nici o ezitare: Du-te la Paris! \u00ce\u0163i pl\u0103tesc eu biletul de avion. \u015ei i l-a pl\u0103tit!<\/p>\n

\u201eAce\u015fti oameni m-au ajutat enorm!\u201d \u2013 a continuat nea Mitic\u0103, afirm\u00e2nd cu toat\u0103 convingerea: \u201e\u0102\u015ftia sunt evreii, ei nu uit\u0103 o binefacere; pe de alt\u0103 parte, ce te cost\u0103 s\u0103 faci un bine dezinteresat?\u201d<\/p>\n

\u201eDac\u0103 m\u0103 tai la un deget, din mine curge s\u00e2nge ro\u015fu, galben \u015fi albastru\u201d<\/p>\n

Pe c\u00e2nd Dumitru Sinu era la Montreal, nu \u015ftiu cum s-a \u00eent\u00e2mplat, dar \u015fi acolo a avut parte de prieteni \u015fi cuno\u015ftin\u0163e \u2013 evrei de care-\u015fi amintea \u015fi acum perfect. \u00censeamn\u0103 c\u0103 momentele tr\u0103ite \u00een preajma acestora au r\u0103mas bine \u00eentip\u0103rite \u00een mintea sa ascu\u0163it\u0103 \u015fi mult i-au folosit \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele lor! A\u015f putea spune c\u0103 \u00een multe din ac\u0163iunile sale i-au folosit drept model, pentru c\u0103 avea o admira\u0163ie deosebit\u0103 pentru spiritul lor \u00eentreprinz\u0103tor, pentru inteligen\u0163a lor sclipitoare, pentru agilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103, \u00een tot ce-au cl\u0103dit de-a lungul istoriei lor zbuciumate.<\/p>\n

\u201eDomnul Altaras \u015fi domnul Trotu\u015fan erau doi evrei rom\u00e2ni care lucrau la Montreal, la cur\u0103\u0163at z\u0103pada. Erau ni\u015fte persoane deosebite: De-l \u00eentrebai pe domnul Trotu\u015fan dac\u0103 este rom\u00e2n, acesta r\u0103spundea f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri: dac\u0103 m\u0103 tai la un deget, din mine curge s\u00e2nge ro\u015fu, galben \u015fi albastru! \u2013 \u015fi-a amintit nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind admirativ \u2013 degeaba \u00eencerca avocatul Nichita Tomescu, membru marcant al diasporei din Montreal s\u0103-i infirme spusele, zic\u00e2ndu-i: Curge pe naiba! Nu curge nimic!\u201d<\/p>\n

Pe domnul Altaras dac\u0103-l salutai \u00een orice limb\u0103, el \u00ee\u0163i r\u0103spundea \u00een rom\u00e2ne\u015fte; c\u00e2nd vorbea cu nea Mitic\u0103 despre Rom\u00e2nia spunea plin de m\u00e2ndrie: M\u0103i Mitic\u0103, ce \u0163ar\u0103 minunat\u0103 am avut!. Era sincer \u015fi deschis \u015fi iubea mult Rom\u00e2nia. Avocatul Nichita Tomescu \u00eens\u0103 \u00eei tachina mereu spun\u00e2ndu-le mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios: A\u0163i f\u0103cut bani, de aia a\u0163i iubit Rom\u00e2nia!. Ager la minte \u015fi foarte sigur pe spusele sale, evreul \u00eens\u0103 nu s-a l\u0103sat intimidat: M\u0103i, bani au f\u0103cut \u015fi ungurii \u015fi sa\u015fii, dar n-au \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2n\u0103 ca \u015fi noi! N-au devenit niciodat\u0103 at\u00e2t de rom\u00e2ni! \u2013 l\u0103s\u00e2ndu-l astfel pe Nichita Tomescu f\u0103r\u0103 replic\u0103.<\/p>\n

Nu o dat\u0103, \u00een discu\u0163iile purtate cu el, domnul Altaras \u00eei spunea lui nea Mitic\u0103 ce mult regret\u0103 c\u0103 a trebuit s\u0103 plece din Rom\u00e2nia: Tu nu \u015ftii, m\u0103i Mitic\u0103, pentru c\u0103 erai la Cucuie\u0163ii din Vale, dar la Bucure\u015fti se manevrau at\u00e2\u0163ia bani!. Tomescu, care asista la discu\u0163ii spunea: Este clar ceea ce se spune, c\u0103 \u00eentotdeauna acolo unde sunt evrei e \u015fi ghe\u015feft. Dac\u0103 din \u00eent\u00e2mplare asista la acest gen de discu\u0163ii contradictorii, nea Mitic\u0103 \u00eei spunea lui Tomescu f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103: \u201eDomnule, pe mine m-au ajutat evreii! Nu m-a ajutat nici un rom\u00e2n. Evreii m-au ajutat \u015fi cu afacerile dar \u015fi cu sfaturi de valoare!\u201d.<\/p>\n

Oameni talenta\u0163i la business<\/p>\n

Nea Mitic\u0103 era prieten cu Altaras \u015fi uneori mergea la el acas\u0103 \u015fi petreceau ore \u00een \u015fir, povestind. \u00cel asculta \u00eentotdeauna cu aten\u0163ie \u015fi cu mare pl\u0103cere, pentru c\u0103 de fiecare dat\u0103 avea de \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2te ceva din experien\u0163a evreului. Era o dat\u0103 cu Radu-Spital, cel de care am amintit \u00eentr-o relatare anterioar\u0103, \u00een vizit\u0103 la Altaras \u015fi st\u00e2nd la o \u015fuet\u0103, evreul, \u00een mare form\u0103 ca de obicei, le-a dezv\u0103luit c\u00e2teva dintre secretele afacerilor. Omul acesta f\u0103cuse o adev\u0103rat\u0103 pasiune pentru monedele din aur. \u00cei \u00eentrerupea pe cei doi prieteni: M\u0103i, ia asculta\u0163i voi conversa\u0163ia aceasta! \u015eti\u0163i cui telefonez acum? Lui \u00abmadame Steinberg\u00bb! E cea mai bogat\u0103 femeie din Montreal. O suna periodic \u015fi cump\u0103ra de la ea monede din aur la un pre\u0163 convenabil. \u015etia s\u0103-i intre pe sub piele \u015fi exploata sl\u0103biciunea femeii, ob\u0163in\u00e2nd \u00eentotdeauna un pre\u0163 foarte bun pentru monedele at\u00e2t de dragi lui. \u015ei reu\u015fea s\u0103 cumpere la pre\u0163ul care-l avantaja, bine\u00een\u0163eles!<\/p>\n

\u201eM-a \u00eentrebat domnul Altaras dac\u0103 nu cunosc pe cineva la Toronto, dac\u0103 nu am un prieten acolo. Eu \u00eel aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mul\u0163i ani \u00een acel ora\u015f canadian. Aron avea leg\u0103turi str\u00e2nse cu companii din Rom\u00e2nia, care exportau m\u0103rfuri diverse \u00een toat\u0103 lumea. I-am f\u0103cut leg\u0103tura \u015fi Altaras a plecat de \u00eendat\u0103 la Toronto pentru a demara o colaborare cu el\u201d, \u00eemi relateaz\u0103 nea Mitic\u0103 z\u00e2mbind cu sub\u00een\u0163eles. De-acum \u00eel cuno\u015fteam \u015fi \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 din ce \u00eemi povestea, precis c\u0103 avusese \u015fi el ceva de \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n

Altaras avea o comand\u0103 de ghete fabricate \u00een Rom\u00e2nia, pentru un magazin din Toronto;\u00a0 era vorba de vreo 3.000 de perechi. \u00cencep\u00e2nd colaborarea cu Aron \u2013 cel mai cunoscut intermediar pe rela\u0163ia cu Rom\u00e2nia -, a fost pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un alt evreu rom\u00e2n care i-a facilitat \u00eencheierea contractului cu produc\u0103torul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u201eDermata\u201d- Cluj.\u00a0 Altaras a comandat de \u00eendat\u0103 3.000 de perechi de ghete.<\/p>\n

Ei, dar frumuse\u0163ea \u015fi mai ales miezul afacerii acum urmeaz\u0103! C\u00e2nd marfa a ajuns la destina\u0163ie, Altaras a constatat cu stupoare c\u0103 primise toate cele 3.000 de perechi, dar toate ghetele erau pentru piciorul st\u00e2ng. Ce putea face cu 6.000 de ghete pentru acela\u015fi picior? \u00cenfuriat la culme, omul a contactat imediat evreul care-i mijlocise afacerea, reclam\u00e2nd situa\u0163ia creat\u0103. Calm, acesta l-a lini\u015ftit \u00eentr-un fel specific pentru cei rutina\u0163i \u00een afaceri: P\u0103i \u0163i le-am trimis \u015fi pe cele pentru piciorul drept, sunt deja pe drum. Spune-le c\u0103 se rezolv\u0103 problema, doar c\u0103 va trebui s\u0103 mai cumpere \u00eenc\u0103 3.000 de ghete pentru piciorul drept. Iste\u0163, nu? Doar c\u0103 aceast\u0103 atitudine putea avea dou\u0103 t\u0103i\u015furi: rela\u0163ia putea fi stopat\u0103 pentru totdeauna \u00een urma acestui incident voit, cu scopul de a determina beneficiarul s\u0103 majoreze comanda.<\/p>\n

Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Nea Mitic\u0103 a \u015ftiut s\u0103 trag\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la latitudinea sa, s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 merit\u0103 sau nu s\u0103 uzeze de astfel de tehnici \u00een derularea unei afaceri.<\/p>\n

\u015etia nea Mitic\u0103 multe astfel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri despre modul \u00een care s-au \u201edescurcat\u201d rom\u00e2nii evrei. \u201e\u015etiau s\u0103 fac\u0103 business \u2013 \u00eemi spune prietenul meu octogenar. Nu \u00eenve\u0163i de la rom\u00e2ni aproape nimic. Noi \u015ftim foarte pu\u0163in s\u0103 facem comer\u0163. Evreii au tr\u0103it prin toate \u0163\u0103rile \u015fi au \u00eenv\u0103\u0163at cum s\u0103 se descurce. \u015etiu s\u0103 se impun\u0103, jos p\u0103l\u0103ria!\u201d<\/p>\n

\u201eDar cum sunt evreii?\u201d<\/p>\n

Evreii au constituit pentru nea Mitic\u0103 \u00eentotdeauna motiv de admira\u0163ie \u015fi \u00een acela\u015fi timp, modele de via\u0163\u0103 demne de urmat. Mi-a vorbit despre istoria poporului evreu, despre prigoana \u015fi suferin\u0163ele evreilor de-a lungul vremii \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, despre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cu care a r\u0103mas de la ei, studiindu-le istoria \u015fi tr\u0103ind \u00een preajma lor.<\/p>\n

Cu o u\u015furin\u0163\u0103 de nedescris mi-a povestit despre iudaism, despre ha\u015fidismul fondat \u00een Podolia secolului al XVIII-lea, precum \u015fi despre toate curentele legate de iudaism, exemplific\u00e2ndu-mi cu citate din marii g\u00e2nditori ai vremurilor, fiecare idee adus\u0103 \u00een discu\u0163ie. N-a uitat s\u0103-mi vorbeasc\u0103 nici de anti-semitism, fiind bine informat, pentru c\u0103 el citea enorm la vremea aceea a tinere\u0163ii, av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103-\u015fi ia por\u0163ia zilnic\u0103 de cunoa\u015ftere din lumea minunat\u0103 a c\u0103r\u0163ilor!<\/p>\n

Citisem povestea lui Rabbi Israel, un f\u0103c\u0103tor de minuni despre care se spune c\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 sute de ani tr\u0103ia \u00eentr-o colib\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 din Mun\u0163ii Carpa\u0163i. Unii spun c\u0103 nu a existat niciodat\u0103!? Acest Rabbi Israel a cobor\u00e2t din mun\u0163i pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu bucurie nem\u0103surat\u0103, c\u0103ci bucuria din fiecare lucru viu, spunea el, este forma cea mai \u00eenalt\u0103 de venerare. A plecat \u00eenspre Podolia, Ucraina de ast\u0103zi, la nord de Cern\u0103u\u0163i, unde a\u00a0 devenit magician popular \u015fi maestru spiritual, a atras o mul\u0163ime de discipoli la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea. A fost o mi\u015fcare destul de mare, cunoscut\u0103 sub numele de ha\u015fidism, o mi\u015fcare mistic\u0103 foarte intens\u0103, care a schimbat peisajul intelectual evreiesc al zonei geografice amintite. Le vorbea oamenilor despre sfin\u0163enia p\u0103durilor, a c\u00e2mpiilor, a pietrelor, a ierbii, toate con\u0163in\u00e2nd o sc\u00e2nteie din Sufletul viu; fiecare act al vie\u0163ii, respira\u0163ia, m\u00e2ncatul, mersul, trebuie \u00eendeplinit cu bucurie, extaz, c\u0103ci fiecare dintre ele vorbe\u015fte despre Dumnezeu. Le spunea c\u0103 dorin\u0163a inimii de a adora este mai pre\u0163ioas\u0103 dec\u00e2t forma sau locul ador\u0103rii. \u00cen jurul s\u0103u se adunaser\u0103 mul\u0163i discipoli la vremea aceea \u015fi pentru faptele minunate \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile lui, Rabbi Israel a fost numit Baal Shem Tov, care \u00eensemna \u201eMaestrul Numelui Minunat\u201d. Cariera lui s-a \u00eencheiat \u00eentr-un t\u00e2rg \u00een Podolia care se cheam\u0103 Miedzibusz.<\/p>\n

\u201ePentru evrei, \u00een fiecare epoc\u0103, a studia, a activa \u00een domeniul comer\u0163ului, \u00een via\u0163a cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 a r\u0103mas o tradi\u0163ie; ei nu munceau din greu, aveau profesii care foloseau mai mult creierul dec\u00e2t bra\u0163ele, dar munceau ore multe! Nu o dat\u0103 mi s-a spus: E\u015fti ca evreii!. Dar s\u0103 \u015ftii c\u0103 lumea nu-i cunoa\u015fte cu adev\u0103rat! Vrei s\u0103 \u015ftii cum sunt evreii?\u201d- \u015fi vocea lui nea Mitic\u0103 \u015fi-a schimbat tonul.<\/p>\n

\u201eEvreii spun: unde e bine, acolo e patria! (Ubi bene ibi patria!)\u201d \u00cel completez spun\u00e2ndu-i c\u0103 expresia este cunoscut\u0103 de la grecul Aristofan \u00een comedia Plutus; de asemenea poetul latin Pacuvius o folose\u015fte \u00eentr-un vers; c\u0103 al\u0163ii spun dimpotriv\u0103: Unde-i patria, acolo-i bine (Ubi patria, ibi bene!)\u201d. \u201eCe mai, domnule, sunt silitori, riguro\u015fi \u015fi se dedic\u0103 muncii lor: dac\u0103 un evreu e avocat, el va lupta s\u0103 fie cel mai bun, dac\u0103 e medic, cu siguran\u0163\u0103 se va afla printre medicii de top!\u201d \u015ei Dumitru Sinu continu\u0103 s\u0103 m\u0103 uimeasc\u0103 cu felul \u00een care abordeaz\u0103 un subiect prin care, involuntar, fiecare dintre noi, c\u00e2nd se refer\u0103 la el, face imediat o asociere a evreilor cu banii! \u201eDe mii de ani, evreii au descoperit c\u0103 fiecare om are un pre\u0163, iar pre\u0163ul omului este banul! De la o genera\u0163ie la alta, acest concept s-a mo\u015ftenit, devenind oarecum leit-motivul existen\u0163ei lor: trebuie s\u0103 faci c\u00e2t mai mul\u0163i bani, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu se \u015ftie c\u00e2nd e nevoie de un om valoros, care s\u0103 aib\u0103 \u015fi un pre\u0163 c\u00e2t mai mare!\u201d Interesant mod de a g\u00e2ndi, nu? Pragmatici prin excelen\u0163\u0103, evreii sunt inteligen\u0163i \u015fi agili dar au \u015fi un \u015farm aparte, umorul lor fiind renumit. R\u0103sfoindu-i \u00eensemn\u0103rile, am citit \u00een caietul lui nea Mitic\u0103 o sumedenie de maxime \u015fi cuget\u0103ri cu \u015fi despre evrei; am re\u0163inut un banc ce reflect\u0103 faptul c\u0103 nici atunci c\u00e2nd sunt la necaz, spiritul de glum\u0103 nu-i p\u0103r\u0103se\u015fte: un evreu a sim\u0163it c\u0103 i se apropie sf\u00e2r\u015fitul \u015fi \u00eei spune nevestei lui: Cheam\u0103-l pe\u00a0 preot, cred c\u0103 mi-a sosit ceasul! So\u0163ia s-a uitat la el mirat\u0103 r\u0103spunz\u00e2ndu-i: \u00cen via\u0163a ta n-ai chemat niciun preot, mai are rost s\u0103-l chemi acum?<\/p>\n

\u201eSpionaj \u00een sinagog\u0103?\u201d<\/p>\n

Amintindu-\u015fi o \u00eent\u00e2mplare petrecut\u0103 la Halifax, pe vremea c\u00e2nd vie\u0163uia \u00een Canada, nea Mitic\u0103 a \u0163inut s\u0103 mi-o povesteasc\u0103. Fascinat de tot ce \u00eensemnau evreii \u015fi dorind s\u0103 vad\u0103 cum se \u00cen timpul slujbei religioase, Dumitru Sinu \u2013 dup\u0103 cum obi\u015fnuia atunci c\u00e2nd se documenta \u2013 a scos un pix \u015fi o h\u00e2rtie \u015fi a \u00eenceput s\u0103-\u015fi noteze ce considerase c\u0103 trebuie re\u0163inut. De \u00eendat\u0103 ce-a fost v\u0103zut, l\u00e2ng\u0103 el au ap\u0103rut c\u00e2teva persoane, spun\u00e2ndu-i politicos c\u0103 este o problem\u0103 cu scrisul \u00een sinagog\u0103, c\u0103 este interzis! Nea Mitic\u0103 \u015fi-a cerut scuze \u015fi le-a spus pe un ton calm c\u0103 se afl\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un astfel de l\u0103ca\u015f. Doamna Nicole, so\u0163ia lui a intervenit apoi \u00eentr-o francez\u0103 impecabil\u0103, confirm\u00e2ndu-i spusele \u015fi lini\u015ftindu-i pe cei ce \u00eel asaltaser\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

\u00centreb\u00e2ndu-l apoi pe Mitic\u0103 cum a intrat \u00een sinagog\u0103, acesta le-a r\u0103spuns pe-un ton glume\u0163 dar ceva mai ridicat: \u201ePe u\u015f\u0103! Cum pe unde am intrat?\u201d. Se vede treaba c\u0103 nici rom\u00e2nul nostru nu era lipsit de umor, \u015ftia \u015fi cum \u015fi c\u00e2nd s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 spiritul.<\/p>\n

\u201eDatorit\u0103 unui evreu am eu ast\u0103zi hotelul!\u201d<\/p>\n

\u201eDac\u0103 vrei s\u0103 reu\u015fe\u015fti \u00een via\u0163\u0103 f\u0103-\u0163i cel pu\u0163in un prieten evreu!\u201d asta mi-a spus nea Mitic\u0103 spre finalul dialogului nostru, care dura deja de c\u00e2teva ore bune, povestindu-mi apoi cum a ajuns el s\u0103 fie proprietarul unui hotel.<\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 sosirea \u00een California, a avut norocul s\u0103 lucreze \u00een Laguna Beach, ca manager la un hotel care apar\u0163inea lui Max Sobelman, un evreu n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia dar crescut \u015fi educat la New York. V\u0103z\u00e2ndu-l pe Mitic\u0103 om serios, con\u015ftiincios, riguros \u015fi priceput \u00een ceea ce f\u0103cea, evreul l-a chemat \u00eentr-o zi \u00een biroul s\u0103u \u015fi i-a spus c\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acelui an dac\u0103 profitul hotelului se va ridica la o anumit\u0103 sum\u0103, \u00eei promite c\u0103-l va ajuta s\u0103 de\u0163in\u0103 \u015fi Mitic\u0103, propriul lui hotel.<\/p>\n

Cum rom\u00e2nul nostru nu era lipsit nici de inteligen\u0163\u0103 \u015fi nici de ambi\u0163ie \u015fi cum stimulentul nu era unul de neglijat, s-a pus serios pe treab\u0103 \u015fi a izbutit ca la data bilan\u0163ului, cifrele s\u0103-i fie favorabile. Evreul s-a \u0163inut de cuv\u00e2nt, l-a ajutat s\u0103 ob\u0163in\u0103 un \u00eemprumut avantajos \u015fi i-a v\u00e2ndut chiar unul dintre motelurile sale.<\/p>\n

Fiind descurc\u0103re\u0163 prin excelen\u0163\u0103, \u00eentr-un timp nea\u015fteptat de scurt, nea Mitic\u0103, rom\u00e2nul plecat \u00een lumea larg\u0103 de prin \u00eemprejurimile Sibiului s\u0103-\u015fi caute norocul \u2013 a reu\u015fit s\u0103 ramburseze \u00eentreg \u00eemprumutul (\u00een aproximativ de doi ani), devenind astfel proprietar cu drepturi depline asupra hotelului: \u201eDatorit\u0103 unui evreu am eu ast\u0103zi hotelul!\u201d, a repetat Dumitru Sinu, plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cel care l-a ajutat \u00eentr-un moment \u00een care nici nu visase!<\/p>\n

Octavian D. Curpa\u015f<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 a existat ceva care \u015fi-a pus amprenta asupra vie\u0163ii lui Dumitru Sinu, protagonist al unor scene de via\u0163\u0103 inedite [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28942","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28942"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28942\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28945,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28942\/revisions\/28945"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}