{"id":28946,"date":"2017-02-12T09:38:53","date_gmt":"2017-02-12T09:38:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=28946"},"modified":"2017-02-12T09:40:17","modified_gmt":"2017-02-12T09:40:17","slug":"vavila-popovici-eu-si-celalalt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/12\/vavila-popovici-eu-si-celalalt\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Eu \u0219i cel\u0103lalt"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNu e\u0219ti bun de nimic, dac\u0103 e\u0219ti bun doar pentru tine.\u201d<\/em> – <\/strong>Voltaire<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Principalele tr\u0103s\u0103turi ale societ\u0103\u021bii de ast\u0103zi \u2013 nu am gre\u0219i dac\u0103 am spune c\u0103 sunt egoismul,<\/em> obr\u0103znicia, impertinen\u021ba, lipsa credin\u021bei. <\/em>A g\u00e2ndi asupra acestora, \u00eenseamn\u0103 a filozofa, \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi \u00eentorci fiin\u021ba pe o parte \u0219i alta p\u00e2n\u0103 la durere, pentru a \u00een\u021belege lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219ti. \u0218i faci acest lucru av\u00e2nd curaj. Te fr\u0103m\u00e2nt\u0103 problemele acestei lumi \u0219i uneori, culmea, \u00a0realizezi c\u0103 ai pierdut timp \u00een zadar, nereu\u0219ind s\u0103 g\u0103se\u0219ti o form\u0103 de echilibru a omului \u00een aceast\u0103 lume. \u0218i totu\u0219i con\u0219tiin\u021ba ta nu te las\u0103 s\u0103 ie\u0219i din aceast\u0103 sfer\u0103 a fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor, continui s\u0103 judeci, s\u0103 ad\u00e2nce\u0219ti situa\u021biile ivite \u0219i \u00eencerci, \u00een continuare s\u0103 \u00een\u021belegi, s\u0103 g\u0103se\u0219ti justific\u0103ri, uneori poate \u0219i remedii. Frumos spunea Noica: \u201eDac\u0103 iubi\u021bi poezia sau muzica, pierderile, cre\u0219terile, curgerile, dac\u0103 va plac geometria \u0219i rigoarea f\u0103r\u0103 s\u0103 vi se \u00eempietreasc\u0103 inima \u0219i mintea, dac\u0103 sunte\u021bi \u00een stare de un dram de nebunie \u0219i un munte de m\u0103sur\u0103, ve\u021bi \u00eent\u00e2lni c\u00e2ndva filosofia\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul mi-a fugit \u00een aceste zile la filozoful francez Emmanuel L\u00e9vinas (1906-1995) n\u0103scut\u00a0 \u00eentr-o familie evreiasc\u0103 tradi\u021bional\u0103 din Lituania, crescut \u00eentr-un mediu evreiesc cultivat, cu studii de filozofie la Strasbourg \u0219i Freiburg unde a asistat la cursurile lui Husserl \u0219i ale lui Heidegger. A fost unul dintre promotorii studiilor de fenomenologie \u00een Fran\u021ba \u2013 studiul experien\u021bei \u0219i a modului \u00een care tr\u0103im \u2013 , un filozof str\u0103lucitor al secolului XX, ce se afirmase dintru \u00eenceput ca un g\u00e2nditor original printr-o etic\u0103 fenomenologic\u0103 original\u0103 centrat\u0103 pe figura Celuilalt \u0219<\/em>i a alterit\u0103\u021bii. Realiz\u00e2nd mediul \u00een care ne ducem traiul al\u0103turi de ceilal\u021bi, adic\u0103 \u00eentr-o lume a singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i alien\u0103rii, a indiferen\u021bei \u0219i egoismului, a prezentului d\u00e2nd uit\u0103rii trecutul, L\u00e9vinas a propus deci, redescoperirea Celuilalt<\/em>, a unei lumi fundamentate pe grij\u0103 \u0219i altruism.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii au spus c\u0103 L\u00e9vinas a f\u0103cut literatur\u0103 \u00een filozofie. Temele c\u0103r\u021bilor sale sunt cele ale libert\u0103\u021bii \u00een general, adev\u0103rului, drept\u0103\u021bii, libert\u0103\u021bii de expresie, afectivit\u0103\u021bii; de asemeni \u2013 hrana omului consumator fizic \u0219i spiritual, bucuria zilei de m\u00e2ine, dragostea de via\u021b\u0103, casa, familia, munca. L-a \u00een\u021beles \u0219i l-a admirat pe Dostoievski care considera c\u0103 fiecare este vinovat pentru cel\u0103lalt. \u0218i, cred c\u0103 este adev\u0103rat! Dac\u0103 c\u0103utam firele vinov\u0103\u021biei celui care a gre\u0219it, le g\u0103sim legate de noi, ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revenind la definirea fenomenologiei, putem spune c\u0103 termenul este derivat din grecescul \u201ephainomenon\u201d, \u00eensemn\u00e2nd aspect, este studiul apari\u021biilor spre deosebire de realitate, av\u00e2ndu-\u0219i r\u0103d\u0103cinile \u00een trecut, \u00een \u201eAlegoria pe\u0219terii\u201d\u00a0 a lui Platon \u0219i de asemenea \u00een filozofia hindus\u0103 \u0219i budist\u0103. Mul\u021bi filozofi au avut contribu\u021bii de-a lungul vremurilor asupra dezvolt\u0103rii acestei teorii. P\u0103r\u0103sirea oarecum discret\u0103 a filozofiei Greciei s-a sim\u021bit \u00eenc\u0103 din \u201eTeoria intui\u021biei \u00een fenomenologia lui Husserl\u201d<\/em>. Extinderea, domina\u021bia \u201eTheoriei\u201d <\/em>\u00eel nelini\u0219tea pe L\u00e9vinas. Mai mult dec\u00e2t oricare alt\u0103 filosofie, fenomenologia, <\/em>pe urmele lui Platon, trebuia s\u0103 fie \u201elovit\u0103 de lumin\u0103\u201d. <\/em>Acuza\u021bia, la \u00eenceput timid\u0103 \u2013 greu fiind s\u0103 \u00eenal\u021bi un discurs filozofic asupra luminii, ideea platonician\u0103 a Binelui fiind aflat\u0103 mai presus de Fiin\u021b\u0103 \u2013 dar, \u00eenaint\u00e2nd \u00een lucrare, se putea vedea c\u0103 etica nu mai proiecta \u00eenspre neutralitatea binelui, ci spre aproapele, <\/em>iar ceea ce era esen\u021bial nu mai era lumina, ci fecunditatea sau generozitatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eCartea str\u0103in\u0103: O filozofie a tandre\u021bii\u201d, Andeea Deciu, profesor universitar rom\u00e2n, acum profesor de teoria literaturii \u00een Statele Unite, analiz\u00e2nd scrierile filozofului L\u00e9vinas, scrie: \u201eCel\u0103lalt exist\u0103 pentru mine, sus\u021bine filozoful, ca figur\u0103, chip, sf\u00e2\u0219iind orizontul subiectivit\u0103\u021bii mele prin simpla sa apari\u021bie. Chipul Celuilalt e vizibil \u0219i totu\u0219i evanescent, accesibil, dar intangibil. Prezen\u021ba sa are menirea de a pune \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba mea sub semnul \u00eentreb\u0103rii, de a m\u0103 obliga s\u0103 \u00een\u021beleg mai \u00eent\u00e2i alteritatea care mocne\u0219te \u00een\u0103untrul meu, \u00eenainte de a \u00eencerca m\u0103car s\u0103 m\u0103 apropii de cel din fa\u021ba mea. \u00cen rela\u021bia fa\u021b\u0103-\u00een-fa\u021b\u0103 cu Cel\u0103lalt siguran\u021ba mea de sine dispare \u0219i apare posibilitatea ca eu s\u0103 \u00eei fac r\u0103u Celuilalt, s\u0103 gre\u0219esc fa\u021b\u0103 de el. Con\u0219tiin\u021ba de sine reprezint\u0103, dup\u0103 Emmanuel L\u00e9vinas, aceast\u0103 con\u0219tientizare a prezen\u021bei Celuilalt, precum \u0219i a pericolului pe care \u00eel \u00eensemn eu pentru el. A vedea un chip \u00eenseamn\u0103 deja a auzi o porunc\u0103 moral\u0103: \u00ab S\u0103 nu ucizi!\u00a0\u00bb E evident, a\u0219adar, c\u0103 pentru L\u00e9vinas crima, ororile Holocaustului ori ale Gulagului au fost f\u0103ptuite de f\u0103pturi amorale, pentru care cei din camerele de gazare ori din fa\u021ba plutonului de execu\u021bie nu aveau chip\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea lui Emmanuel L\u00e9vinas \u201eTotalitate \u0219i infinit: eseu despre exterioritate\u201d (1999) se remarc\u0103 viziunea lui: \u201eIdeea perfectului nu e idee, ci dorin\u021b\u0103. Este \u00eent\u00e2mpinarea Celuilalt, \u00eenceputul con\u0219tiin\u021bei morale care pune \u00een cauz\u0103 libertatea mea. Acest fel de a te m\u0103sura cu perfec\u021biunea infinitului nu este a\u0219adar o considera\u021bie teoretic\u0103. Ea se \u00eempline\u0219te \u00een ru\u0219inea \u00een care libertatea, \u00een acela\u0219i timp \u00een care se descoper\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba ru\u0219inii, se \u0219i ascunde \u00een ru\u0219ine\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cele din urm\u0103 L\u00e9vinas scrie: \u201e<\/em>Grija zilei de m\u00e2ine, foamea \u0219i setea \u00ee\u0219i r\u00e2d de libertate\u201d.<\/em> \u00a0Sigur c\u0103 aceste dureroase, triste constat\u0103ri nu puteau fi elaborate dec\u00e2t din mintea unui om care a cunoscut ororile vie\u021bii, a fugit de ele c\u00e2t s-a putut, \u0219i a meditat profund asupra lor. Con\u0219tiin\u021ba i-a vorbit! Fiindc\u0103 exist\u0103 o dimensiune social\u0103 a omului, absolut necesar\u0103 individului uman. Orice om se na\u0219te dintr-o societate care-i preexist\u0103, despre care se poate sus\u021bine c\u0103-i este ca \u0219i familia, un fel de matrice spiritual\u0103, un \u201espiritualis uterus\u201d \u2013<\/em> dup\u0103 c\u0103lug\u0103rul dominican, filozoful Toma din Aquino (1225-1274) \u2013 dar \u0219i dup\u0103 filozoful-poet rom\u00e2n Lucian Blaga (1895-1961) care a definit-o \u00een modul urm\u0103tor: \u201eAceast\u0103 matrice reprezint\u0103 identitatea cu sine \u00eens\u0103\u0219i a rom\u00e2nismului \u00een cursul veacurilor; ea constituie permanenta \u0219i puterea noastr\u0103, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 ca plasma germinativ\u0103; ea e por\u021biunea noastr\u0103 de \u201eomeneasc\u0103 ve\u0219nicie\u201d \u00een succesiunea necurmat \u00eemprosp\u0103tat\u0103 a genera\u021biilor. Matricea stilistic\u0103 colaboreaz\u0103 la definirea unui popor tot a\u0219a de mult ca s\u00e2ngele \u0219i graiul. Ea poate s\u0103 creasc\u0103 sau s\u0103 scad\u0103, dar c\u00e2nd se stinge, se stinge \u0219i poporul\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Societatea \u00eendepline\u0219te astfel o dubl\u0103 func\u021bie: integratoare datorit\u0103 c\u0103reia individul se afl\u0103 \u00een mijlocul semenilor s\u0103i, \u0219i umanizatoare \u00een sensul c\u0103 omul devine om adev\u0103rat, sau cum ar spune filozoful idealist italian Giovanni Gentile (1875-1944): \u201eOmul, este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d,<\/em> numai dezvolt\u00e2nd ni\u0219te activit\u0103\u021bi specifice intelectuale, afective, volitive pe terenul socialului, ele pun\u00e2nd problema etic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd: cea a alterit\u0103\u021bii, a raportului individual dintre Eu \u0219i Cel\u0103lalt. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 numai via\u021ba social\u0103 \u00eel face pe individ s\u0103 beneficieze de experien\u021ba celorlal\u021bi, s-au pus c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri: \u201e\u00cen cadrul raporturilor interindividuale, fiecare om se confrunt\u0103 cu semenul s\u0103u, fiecare ego \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i intr\u0103 \u00een rela\u021bie cu un alter ego, acesta se poate numi conflict?\u201d<\/em> \u0218i r\u0103spunsul a fost: \u201eF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. \u0218i, mai ales, conflict esen\u021bial pentru lumea noastr\u0103. Dar, \u00een acela\u0219i timp, un conflict care devine un adev\u0103rat examen moral al socialit\u0103\u021bii omului, \u00eel putem ocoli? Nicidecum. \u00cent\u00e2lnirea cu Cel\u0103lalt este proba de foc a existen\u021bei noastre\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Emmanuel L\u00e9vinas a \u00eembog\u0103\u021bit discu\u021bia despre identitate introduc\u00e2nd un nou concept, \u0219i anume, cel de Alteritate, <\/em>aceasta <\/em>fiind natura Celuilalt. <\/em>Conceptul se refer\u0103 la cum \u0219i cine este cel\u0103lalt \u0219i reprezint\u0103 starea de a fi diferit de identitatea Sinelui. \u00a0Problema este complex\u0103, s-au ocupat mul\u021bi de ea, unii sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 este o abatere de la platonism care l-a antrenat pe Levinas \u00een \u201eorbita filozofiei anarhice post-moderniste\u201d.<\/em> Poetul, eseistul \u0218tefan Augustin Doina\u0219 (1992-2002) a f\u0103cut o analiz\u0103 profund\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103reia se \u00eentreab\u0103: \u201eCum s\u0103 interpret\u0103m alteritatea? Ca un blestem de neocolit al condi\u021biei umane sau ca o \u0219ans\u0103 de afirmare a individului?\u201d.<\/em> Ea exist\u00e2nd, cred c\u0103 nu o putem neglija, cred c\u0103 trebuie s\u0103 ne determine s-o accept\u0103m, s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103, s\u0103 ne dea \u00eencredere \u00een for\u021bele noastre, curaj \u0219i putere \u00een desf\u0103\u0219urarea vie\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne \u00eentreb\u0103m cine nu a fost mi\u0219cat c\u00e2nd a v\u0103zut imagini unice, am putea spune, mul\u021bimea adunat\u0103 \u00een Pia\u021ba Victoriei din Capitala Rom\u00e2niei \u00een aceste zile fierbin\u021bi? Expresia vie a \u201eEu \u0219i Cel\u0103lalt\u201d! Cum s\u0103 nu te emo\u021bionezi v\u0103z\u00e2nd pe ecranele televiziunilor sute de mii de oameni \u00een strad\u0103, unul l\u00e2ng\u0103 altul \u0219i s\u0103 nu empatizezi cu ei \u2013 Ceilal\u021bi \u2013<\/em> care \u0219i-au exprimat dorin\u021ba pentru un trai al copiilor \u00eentr-o societate mai curat\u0103? Cum s\u0103 nu empatizezi cu Ceilal\u021bi<\/em> c\u00e2nd vezi cum credin\u021ba \u0219i speran\u021ba \u00eei une\u0219te? Pe to\u021bi acei oameni, tineri, b\u0103tr\u00e2ni i-a scos \u00een strad\u0103 din casele lor calde sentimentul pe care \u00eel au asupra moralit\u0103\u021bii acestei ac\u021biuni \u2013 con\u0219tiin\u021ba. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur spunea: \u201eC\u00e2nd Dumnezeu l-a f\u0103cut pe om, a s\u0103dit \u00een fiecare judecata nemincinoas\u0103 a binelui \u0219i a r\u0103ului, adic\u0103 regula con\u0219tiin\u021bei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deie Domnul s\u0103 r\u0103m\u00e2nem uni\u021bi: fiecare dintre noi cu cel\u0103lalt de l\u00e2ng\u0103 noi! \u0218i cum s\u0103 nu te \u00eenfiorezi c\u00e2nd vezi cum se ofer\u0103 flori jandarmilor iar jandarmii \u2013 bomboane copiilor; c\u00e2nd vezi puterea iubirii care i-a pus \u00een genunchi pe caldar\u00e2mul rece, \u00eenghe\u021bat, rug\u00e2ndu-se \u0219i sper\u00e2nd \u00een schimbarea politicii, pentru \u00eendep\u0103rtarea corup\u021biei materiale dar \u0219i a celei suflete\u0219ti; c\u00e2nd auzi imnul \u021b\u0103rii tale c\u00e2ntat de toat\u0103 mul\u021bimea \u0219i flutur\u00e2nd steagul \u021b\u0103rii tale? Am v\u0103zut, am sim\u021bit cum fiecare empatiza la r\u00e2ndul s\u0103u cu Cel\u0103lalt<\/em>, empatia \u00eensemn\u00e2nd altruism, transfuzia dolean\u021belor \u0219i speran\u021belor Celuilalt, <\/em>despre care voi scrie , probabil, alt\u0103dat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul \u201eempatie\u201d nu apare \u00een Biblie, \u00eens\u0103 Scripturile fac referire \u00een mod indirect la aceast\u0103 calitate. Apostolul Petru i-a sf\u0103tuit pe cre\u0219tini \u201es\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 acelea\u0219i sentimente, s\u0103 aib\u0103 afec\u021biune fr\u0103\u021beasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie plini de o tandr\u0103 compasiune\u201d<\/em> (1 Petru 3:8<\/a>). Poate unii ar avea de \u00eenv\u0103\u021bat m\u0103car la b\u0103tr\u00e2ne\u021be acest sfat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne hr\u0103nim \u00een continuare cu empatie \u0219i speran\u021b\u0103!<\/p>\n

\u00a0Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNu e\u0219ti bun de nimic, dac\u0103 e\u0219ti bun doar pentru tine.\u201d – Voltaire \u00a0\u00a0 Principalele tr\u0103s\u0103turi ale societ\u0103\u021bii de ast\u0103zi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-28946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28946"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28946\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28949,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28946\/revisions\/28949"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}