{"id":29037,"date":"2017-02-24T18:14:54","date_gmt":"2017-02-24T18:14:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29037"},"modified":"2017-02-24T18:14:54","modified_gmt":"2017-02-24T18:14:54","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-dan-puric-cine-suntem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/24\/gheorghe-constantin-nistoroiu-dan-puric-cine-suntem\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Dan Puric – Cine suntem"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\"<\/a> \u201eLa noi, la Rom\u00e2ni, credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een Neam este str\u00e2ns \u00eempletit\u0103, de nedesf\u0103cut. \u00cen fa\u0163a lui Dumnezeu, ca entitate exist\u0103 Neamul \u015fi neamurile nu sunt ce vor ele, ci ceea ce a r\u00e2nduit Dumnezeu pentru ele. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei dac\u0103 conduc\u0103torii neamului sunt virtuo\u015fi \u015fi neclinti\u0163i \u00een credin\u0163\u0103, Dumnezeu \u00eenclin\u0103 balan\u0163a spre ei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(Monahul Atanasie \u015etef\u0103nescu-M-rea Petru Vod\u0103)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Fibra actoriceasc\u0103 a lui Dan Puric <\/strong>se desprinde din trunchiul viguros al Teatrului Seminar revelat de Ambasadorul Cuv\u00e2ntului plin de har \u015fi esen\u0163\u0103 PETRE \u0162U\u0162EA<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Teatrul Seminar Cre\u015ftin pe care-l promoveaz\u0103 Dan Puric <\/strong>se picur\u0103 <\/strong>din Tain\u0103 \u015fi se resfir\u0103 ca \u00eentr-o mireasm\u0103 liturgic\u0103, cu evocare simpl\u0103 \u015fi profund\u0103 a oamenilor \u015fi a lucrurilor ce se r\u0103sfr\u00e2ng asupra vie\u0163ii, asupra existen\u0163ei, asupra sensului \u015fi tr\u0103irii autentic cre\u015ftine, puls\u00e2nd spre o \u00eenalt\u0103 \u015fcoal\u0103 pedagogic-ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe scena primitoare a unui astfel de teatru, actorul poart\u0103 riscul succesului f\u0103r\u0103 egal, tron\u00e2nd peste construc\u0163iile obi\u015fnuite prin energia \u015fi zelul care-i dau g\u00e2ndirea, sim\u0163irea \u015fi voin\u0163a neobi\u015fnuit\u0103. Aici, Actorul cre\u015ftin opereaz\u0103 cu simboluri \u00eenve\u015fm\u00e2ntate \u00een haina alb\u0103 a credin\u0163ei sale, gr\u0103ind cuv\u00e2ntul \u00een t\u0103cere ca un r\u0103spuns plin de sur\u00e2s al inimii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cre\u015ftinul ortodox st\u0103 pe ramura g\u00e2ndului s\u0103u \u00eenmugurind-o prin har \u00een graiul viu \u00eenmiresmat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Omul \u00eensu\u015fi este cuv\u00e2nt \u015fi t\u0103cere a\u015fa cum Arhetipul s\u0103u-Dumnezeu este T\u0102CERE \u015fi CUV\u00c2NT.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 cum ne t\u00e2lcuie\u015fte Daniel Turcea, lumina vaselor t\u0103cere \u015fi cuv\u00e2nt:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eM\u0103 voi folosi de cuvinte ca s\u0103 descriu\/ ce este mai presus de cuvinte,\/ ca s\u0103 descriu t\u0103cerea care gr\u0103ie\u015fte,\/ ca s\u0103 descriu des\u0103v\u00e2r\u015firea\/\/ ca \u015fi cum a\u015f s\u0103pa \u00eentr-o poart\u0103\/ valurile m\u0103rii\/ sau chipul v\u00e2ntului,\/ dar m\u0103 voi folosi de cuvinte\/ p\u00e2n\u0103 unde nu m\u0103 vor mai urma.\/\/ \u015ei a\u015fa cum atunci sim\u0163i ca \u015fi un har\/ f\u0103-le, dar, Tu, Lumin\u0103,\/ vase ale Luminii,\/ ca s\u0103 m\u0103 pot apropia.\u201d<\/em> (Daniel Turcea, Epifania. <\/em>Ed. Doxologia, Ia\u015fi-2011, p. 127)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 ce ne-a alungat crisparea de pe fa\u0163\u0103, dup\u0103 ce a \u00eenl\u0103turat din jurul nostru nelini\u015ftele \u00eence\u0163o\u015fate ce ne b\u00e2ntuiau ca ni\u015fte fantome engleze\u015fti, dup\u0103 ce a alungat norii negri de deasupra noastr\u0103, precum Mircea cel B\u0103tr\u00e2n la Rovine, marele actor Dan Puric<\/strong>, ne-a <\/strong>primenit sufletele cu o lucrare prelins\u0103 din sufletul lui cald de Copil mare al acestei \u0163\u0103ri, care ne\u00eencetat se mic\u015foreaz\u0103, o carte-document ca flac\u0103ra unui Rug Aprins ce lumineaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a curat\u0103, \u00eenfl\u0103c\u0103r\u00e2nd inima spre trezvia spiritual\u0103 pentru a deveni doldora de Dumnezeu \u015fi de Neam.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 CINE SUNTEM-pare un monument ctitorit magistral care suie Neamul Dac spre menirea sa, spre Catapeteasma albastr\u0103 a Cerului lui Hristos, al Maicii Sale \u015fi a tuturor celor Ale\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucr\u0103rii-apologetice a Rom\u00e2nului Dan Puric <\/strong>i sunt deschise ferestrele spirituale de c\u0103tre marele P\u0103rinte-IUSTIN P\u00c2RVU, unul dintre Voievozii duhovniciei dacorom\u00e2ne \u015fi de marele eseist cre\u015ftin-ortodox Dan Ciachir.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cartea nu se \u00eemparte pe capitole, dup\u0103 modelul clasic, ci se adun\u0103 sub zece pece\u0163i de Aprod, care sunt sublime referiri fulgerate de evenimente cople\u015fitoare, desprinse din istoria tr\u0103it\u0103 \u00een care se concretizeaz\u0103 \u015fi tragismul nostru na\u0163ionalist-cre\u015ftin aflat \u00een matricea dacic\u0103, dar \u015fi ajustat, promovat \u015fi provocat de ciocoii din l\u0103untru \u015fi de cei de afar\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ultimul de veghe, Gheorghe CEAU\u015eU \u00eentre\u0163ine flac\u0103ra care men\u0163ine focul nestins<\/em>-al marelui Om, Actor \u015fi Cre\u015ftin Dan Puric.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, s\u0103 lu\u0103m lumin\u0103 din Cuv\u00e2ntul fiec\u0103ruia:<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Urm\u0103ri\u0163i-l, citi\u0163i-l \u015fi-l ve\u0163i \u00een\u0163elege<\/strong>–<\/em>brodeaz\u0103 cuvintele \u00een pledoaria sa, P\u0103rintele Iustin:<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Ce prezentare s\u0103 faci unui om care reu\u015fe\u015fte s\u0103 trezeasc\u0103 con\u015ftiin\u0163a unui tineret, s\u0103 anime un \u00eentreg tineret?…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 art\u0103 a Sf. Apostol Pavel, de a te face tuturor toate, ajut\u0103 cel mai mult genera\u0163ia de azi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Hristos…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric te ajut\u0103 s\u0103 te cuno\u015fti pe tine \u00eensu\u0163i, mai bine dec\u00e2t credeai tu c\u0103 o po\u0163i face. El scoate la lumin\u0103 acest adev\u0103r, prezentat prin filonul lui artistic, prin care \u015ftie s\u0103 prezinte teoria \u015fi via\u0163a cre\u015ftin\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103d \u00een aceast\u0103 lucrare a lui Dan Puric o rena\u015ftere a duhului lor, o refacere a glasului acestui neam, o con\u015ftiin\u0163\u0103 care strig\u0103, din ce \u00een ce mai cu putere, c\u0103 acest neam nu a murit. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La cuvintele-m\u0103rg\u0103ritare ale P\u0103rintelui P\u00e2rvu a\u015f ad\u0103uga un zefir: Urm\u0103ri\u0163i-l, citi\u0163i-l \u015fi \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-l \u00eel ve\u0163i iubi permanent.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric, un apologet ortodox<\/em><\/strong>: picur\u0103 din bun\u0103tatea sa luminoas\u0103 Dan Ciachir:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric m\u0103rturise\u015fte Biserica \u00een care a fost botezat, \u015fi o face cu simplitate \u015fi \u00eencredere, \u00eentruc\u00e2t credin\u0163a se asum\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Or, ca \u015fi iubirea, credin\u0163a se tr\u0103ie\u015fte-a\u015fa cum se vede la Dan Puric; se m\u0103rturise\u015fte…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric m\u0103rturise\u015fte. O face firesc \u015fi integral. \u015ei s-ar putea s\u0103 fac\u0103 \u015fcoal\u0103, atr\u0103g\u00e2nd prin autencicitatea lui \u015fi prin inteligen\u0163a sa luminat\u0103 de Duh. Este un apologet str\u0103lucit. Unul de care comunitatea de credin\u0163\u0103 \u015fi iubire a Bisericii noastre avea realmente nevoie. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0\u00a0 M\u0103tur\u00e2nd poteca sinelui spre Biseric\u0103, Dan Puric de fapt neteze\u015fte c\u0103ile tinerilor \u015fi ale maturilor spre Calea \u00eentru Hristos, \u00eenspre viitorul binecuv\u00e2ntat al tuturor celor merituo\u015fi.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Prin inimoasa lucrare,prin mesaje \u015fi prin apeluri de suflet ni se transmite sensul nimbat revelator de a fi Rom\u00e2ni, de a tr\u0103i \u00een Pantheonul tradi\u0163iei na\u0163ionalist-cre\u015ftine, reflectate universal, adic\u0103 de a fi noi \u00een\u015fine, ca odinioar\u0103, adev\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini daci \u00eentru Hristos. \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Exeget mistic al profunzimii Cuv\u00e2ntului, Dan Puric gr\u0103ie\u015fte inimilor celor chema\u0163i, \u00eenc\u00e2ntarea unei simfonii a interpret\u0103rii sensurilor ascetic-spirituale ale Str\u0103bunilor, \u00eencunun\u00e2nd bucuria auditorilor ori cititorilor cu aura suferin\u0163ei celor mai Ale\u015fi martiri.<\/p>\n

\n

\u00a0 Cartea nu este un rechizitoriu retrospectiv al genezei noatre preistorice, ci Testamentul unui apostolat protodac: SUNTEM CINE SUNTEM!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric-Coconul de boier descendent din Coloana infinit\u0103 a Mocanilor no\u015ftri care, au transhumat dreapta credin\u0163\u0103, h\u0103rnicia \u015fi dacorom\u00e2nismul de la un cap\u0103t la altul al Europei, poart\u0103 \u00een suflet apoteoza Domnului TUDOR omenit de unul dintre str\u0103bunii s\u0103i.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Ca fiu al Buz\u0103ului mai prime\u015fte o lic\u0103rire din aurele Sf\u00e2ntului Martir Sava, a preotului Montanus \u015fi a presbiterei sale, un g\u00e2nd aromat din cugetul str\u0103bunicului Constantin Sbiera-unul din fondatorii Academiei Rom\u00e2ne \u015fi o binecuv\u00e2ntare aforistic\u0103 de la un alt str\u0103bun Sbiera, care i-a fost dasc\u0103l de rom\u00e2n\u0103 Luceaf\u0103rului Mihail Eminescu.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cartea-CINE SUNTEM este un omagiu cordial adus Ale\u015filor nemuritori ai tuturor timpurilor din Vatra noastr\u0103 Dacic\u0103, r\u00e2nduit\u0103: Eroic\u0103, Martiric\u0103, Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi Multimilenar\u0103.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Sensul vie\u0163ii, al mor\u0163ii \u015fi al suferin\u0163ei<\/em><\/strong>: <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a \u00een sens evanghelic, hristic \u015fi apostolic este consubstan\u0163ial\u0103 cu cre\u015ftinul ortodox, \u00eendeosebi cu rom\u00e2nul ortodox, care devine apoi izvor nesecat al Dragostei de Dumnezeu \u015fi al Iubirii de Cerul \u015fi P\u0103m\u00e2ntul Str\u0103bunilor \u015fi Sfin\u0163ilor s\u0103i.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00ee\u015fi are s\u0103la\u015ful \u00een Cerul Suferin\u0163ei \u015fi al Jertfei M\u00e2ntuitorului nostru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a ortodox\u0103 susur\u0103 din cele \u015fapte \u015fipote ale durerii: vr\u0103jma\u015ful, ne-oamenii, firea personal\u0103 pervertit\u0103, \u00eeng\u0103duin\u0163a lui Dumnezeu spre putin\u0163a maturit\u0103\u0163ii jertfei cre\u015ftinului, suferin\u0163a-smereniei ca sum\u0103 a credin\u0163ei, suferin\u0163a \u00eentru iubirea pentru semen \u015fi suferin\u0163a Crucii-asumarea Golgotei pentru popor, ca m\u0103sur\u0103 a jertfei \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103 nu ajunge la disperare, fiind direct propor\u0163ional\u0103 cu plinirea m\u00e2ng\u00e2ierii de sus, \u00eent\u0103rindu-se \u015fi mai mult \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi n\u0103dejde, travers\u00e2nd piscurile de azur ale lumii spre \u00een\u0103l\u0163imile albastre ale cerului \u00eentru biruin\u0163a cerut\u0103 de Biruitorul Iisus: \u201e\u00cen lume necazuri ve\u0163i avea: dar, \u00eendr\u0103zni\u0163i, Eu am biruit lumea!\u201d<\/em> (Ioan 16, 33)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103 are un \u00eenveli\u015f interior angelic, care se \u0163ese exterior \u00eentr-un\u00a0 ve\u015fm\u00e2nt dalb de vestal\u0103, reflect\u00e2nd Dorul dup\u0103 Dumnezeu, dup\u0103 eu-l aproapelui \u015fi al sinelui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103, purific\u0103, \u00eenal\u0163\u0103, rena\u015fte, \u00eennobileaz\u0103 sinele, smerindu-se, poc\u0103indu-se.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea se r\u0103sfr\u00e2nge bio-psihologic \u015fi \u00eenrobe\u015fte, profaneaz\u0103, degradeaz\u0103 via\u0163a individului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea nerecurg\u00e2nd la poc\u0103in\u0163\u0103 provoac\u0103 apari\u0163ia dezn\u0103dejdii, a groazei, a sinuciderii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103 prin ruga ne\u00eencetat\u0103 dezmo\u015ftene\u015fte triste\u0163ea durerii d\u00e2nd via\u0163\u0103 spiritului, d\u00e2nd sens at\u00e2t vie\u0163ii, c\u00e2t \u015fi mor\u0163ii care deschide transcendentul Vie\u0163ii ve\u015fnice.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea sa apologetic\u0103, Dan Puric reveleaz\u0103 sensul vie\u0163ii, al mor\u0163ii \u015fi al suferin\u0163ei-matricea sufleteasc\u0103 a poporului rom\u00e2n, momentul istoric, esen\u0163a cre\u015ftin\u0103 de ne\u00eenfr\u00e2nt a neamului dacorom\u00e2n, raportat \u00een toate undele tr\u0103irii sale ortodoxe \u00een erele istorice milenare: Matricea cre\u015ftin\u0103, dezvoltat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultima celul\u0103 a omului rom\u00e2nesc, nu s-a gr\u0103bit s\u0103 semneze \u00een istorie, ci s\u0103 asigure d\u0103inuirea<\/strong>. N-a sl\u0103bit \u00een timp, ci s-a-nt\u0103rit. Pu\u015fc\u0103riile comuniste au fost h\u00e2rtia de turnesol, care a adus dovada acestei esen\u0163e. Din gena aceasta ne-am ref\u0103cut tot timpul… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poporul rom\u00e2n \u015fi-a definit sensul vie\u0163ii, al mor\u0163ii \u015fi al suferin\u0163ei \u00een planul concret-istoric. Altfel spus: credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 pus\u0103 la lucru. Momentul este: TEROAREA COMUNIST\u0102… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Cred c\u0103 perioada comunist\u0103 se poate compara cu un copac ce-\u015fi pierde frunzele, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd uscat…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2nia de azi este copacul uscat, care \u015fi-a pierdut frunzele. Aceste frunze, \u00een c\u0103derea lor la p\u0103m\u00e2nt, au \u015foptit \u00een tain\u0103 sau au strigat, neauzite, sensul vie\u0163ii, al mor\u0163ii \u015fi al suferin\u0163ei la care au fost supuse…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea cre\u015ftin\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crucea hristic\u0103 a suferin\u0163ei, a jertfei \u015fi a \u00eenvierii este axa demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftinului ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crucea hristic\u0103 asumat\u0103 suferin\u0163ei cre\u015ftine d\u0103 m\u0103sura demnit\u0103\u0163ii noastre ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crucea hristic\u0103 este St\u00e2lp \u015fi Temelie P\u0103m\u00e2ntului \u015fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 Altar \u015fi Amvon Cerului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crucea hristic\u0103 asumat\u0103 \u00een suferin\u0163a \u015fi jertfa despre Adev\u0103rul revelat devine\u00a0 consubstan\u0163ial\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a hristic\u0103 prin m\u0103rturisire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Curajul m\u0103rturisirii suferin\u0163ei, iubirii \u015fi adev\u0103rului \u00eentru Hristos devine Scar\u0103 mistic\u0103 a demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftinului ortodox pe care urc\u0103 Neamul s\u0103u \u00een Cerurile izb\u0103virii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea cre\u015ftin\u0103 este atestatul suprem al curajului \u015fi credin\u0163ei noastre ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Arborele genealogic al demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-ortodoxe este Crucea hristic\u0103-Biserica Ortodox\u0103, seva divin\u0103 ce d\u0103 vie\u0163ii omului, con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 \u00eentru Via\u0163a biruitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 vegheze permanent starea Neamului \u00eentru Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea cre\u015ftin\u0103 a Dacorom\u00e2nului are genetic structura religioas\u0103 ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai demnitatea cre\u015ftin\u0103 d\u0103 m\u0103sura na\u0163ionalismului ortodox al dacorom\u00e2nului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai \u00een demnitatea cre\u015ftin\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiesc consubstan\u0163ial Ortodoxia \u015fi Na\u0163iunea \u00een chip: neamestecat <\/em>\u015fi neschimbat, ne\u00eemp\u0103r\u0163it <\/em>\u015fi nedesp\u0103r\u0163it.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Logosul-Dumnezeu prin \u00eenomenirea <\/em>Sa, deschide larg por\u0163ile demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Demnitatea cre\u015ftin\u0103 nu este un dat al omului, ci este harismatic\u0103, este o harism\u0103 care sparge istoria…Cel mai ortodox vers care s-a scris vreodat\u0103 \u00een r\u0103s\u0103ritul ortodox este: \u201eNu credeam s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 a muri vreodat\u0103.\u201d<\/strong>, de Mihai Eminescu. Acest vers, aceast\u0103 atitudine, i-a marcat pe to\u0163i martirii cre\u015ftini rom\u00e2ni din pu\u015fc\u0103rii. Pentru c\u0103 atitudinea cre\u015ftin\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 numai a tr\u0103i, nu e o atitudine numai \u00een fa\u0163a vie\u0163ii, e \u015fi o atitudine \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 moar\u0103!…Crucea lor s-a numit demnitate cre\u015ftin\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cine suntem<\/em><\/strong>… <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suntem Rezisten\u0163a prin Religia str\u0103bunilor a Suferin\u0163ei, a Jertfei, a M\u0103rturisirii, a Demnit\u0103\u0163ii \u015fi a Biruin\u0163ei Neamului Dacorom\u00e2n destinat nemuririi \u00eentru Hristos.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163ialitatea \u015fi Existen\u0163a noastr\u0103 protodac\u0103 este un Dar ceresc, primordial ca o tr\u0103ire consubstan\u0163ial\u0103 a Adev\u0103rului, Binelui, Frumosului, Drept\u0103\u0163ii \u00een Pantheonul Credin\u0163ei ortodoxe \u015fi a curajului dac, ca o conjugare a acestor virtu\u0163ii eroice de sorginte legendar\u0103.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Rezisten\u0163a prin Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei ortodoxe a dacorom\u00e2nilor, mi-am asumat-o sofianic ca voca\u0163ie \u015fi misiune, av\u00e2nd binecuv\u00e2ntarea hristic\u0103 de a tr\u0103i sensul cre\u015ftin autentic rom\u00e2nesc, martiriul retr\u0103it prin m\u0103rturia zecilor de m\u0103rturisitori ai temni\u021belor totalitare. Este cert motivul pentru care m\u0103 reg\u0103sesc at\u00e2t de profund \u00een tot ceea ce cred c\u0103 a dorit autorul s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 d\u0103ltuind m\u0103iestria acestui volum prin esen\u0163ialitatea maternit\u0103\u0163ii marilor Fii ai marelui nostru Neam: Maternitatea firii lui Eminescu fa\u0163\u0103 de neamul s\u0103u n-o s-o mai reg\u0103si\u0163i dec\u00e2t la cei care au fost martiriza\u0163i \u00een \u00eenchisorile comuniste. Acolo a fost crucificat poporul lui Eminescu. C\u0103ci, \u00een Rom\u00e2nia, exist\u0103 \u015fi o popula\u0163ie, cea descris\u0103 de Caragiale, a lui Mitic\u0103. Mitic\u0103 este identitatea ve\u015fnic versatil\u0103, parazitul de serviciu al neamului rom\u00e2nesc. La M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, Oituz, pe frontul din R\u0103s\u0103rit etc. au murit cei din poporul lui Eminescu, \u00een \u00eenchisorile comuniste, tot ei; iar ast\u0103zi, cei care mai sufer\u0103 pentru \u0163ara aceasta provin tot din aceast\u0103 sum\u0103 liric\u0103 de voievozi<\/strong>, care a fost Eminescu.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 Corifeii Rom\u00e2nismului cre\u015ftin-ortodox Dumitru Dr\u0103ghicescu, Dimitrie Gusti, Constantin R\u0103dulescu-Motru, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Simion Mehedin\u0163i, Ovidiu Papadima, Mircea Eliade, Constantin Noica, Mircea Vulc\u0103nescu, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, Tr\u0103ian Br\u0103ileanu, Nicolae Petrescu, Nichifor Crainic, Vasile B\u0103ncil\u0103…, au reu\u015fit<\/em> s\u0103 contureze la vremea respectiv\u0103 dimensiunile autentice ale acestui neam…<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>Cine suntem?, <\/strong>confirm\u0103 statutul gneseologic, a identit\u0103\u0163ii, ca dimensiune anistoric\u0103, ca Neam \u015fi Na\u0163iune, ca memorie, crez, con\u015ftiin\u0163\u0103, libertate, credin\u0163\u0103, adev\u0103r, iubire, d\u0103inuire: A asimila identitatea profund\u0103 a unui popor cu cristalizarea ei istoric\u0103 presupune de la sine un risc amputatoriu. C\u0103ci, \u00een dimensiunea ei profund\u0103, identitatea unui om, ca \u015fi a unui popor, r\u0103m\u00e2ne o tain\u0103. Iar taina, vorba lui Evdokimov, nu se tr\u0103ie\u015fte, ci te tr\u0103ie\u015fte<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftiin\u0163a dacorom\u00e2n\u0103 care a pulsat \u00een inima precre\u015ftino-cre\u015ftin\u0103 a avut o dimensiune anistoric\u0103<\/strong>. Sacrificiul genera\u0163iilor, cel str\u0103bun, multimilenar care a punctat fiecare epoc\u0103 istoric\u0103 \u00eensum\u00e2ndu-se jertfei hristice, ne-a \u00eenfiiat \u015fi ne-a asumat testamentar duc\u00e2nd duhul mistic eroic-martiric-m\u0103rturisitor mai departe \u00eentru biruin\u0163a m\u00e2ntuirii Neamului: \u201eDuhul acela comun al lor, al sfin\u0163ilor \u00eenchisorilor, a fost dus mai departe, iar testamentul lor a fost transmis posterit\u0103\u0163ii.\u201d<\/em>(Bogdan Munteanu, Valeriu Gafencu \u015fi Ioan Ianolide-Despre duhul \u201eSfin\u0163ilor \u00cenchisorilor\u201d<\/strong>. <\/em>Ed. Evdokimos-Funda\u0163ia Prof. George Manu, Bucure\u015fti-2016, p. 9)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a eroilor, martirilor, m\u0103rturisitorilor contemporani \u00een cadrul acelor torturi programate diabolic, inimaginabile, luciferice, permanente \u00een regimul teroarei reeduc\u0103rii de tip makarenko-apocaliptic a creat omul nou mistic, cre\u015ftin-ortodox d\u00e2ndu-i o nou\u0103 dimensiune martiric\u0103, cea a rezisten\u0163ei \u00eendelungate, suprafire\u015fti, nemai\u00eent\u00e2lnite \u015fi neegalate \u00een istoria universal\u0103 a persecu\u0163iilor cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163ialitatea precre\u015ftin\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103 a Neamului nostru protodac s-a \u0163esut \u00een porfira Cuv\u00e2ntului dumnezeiesc, dar \u015fi \u00een broderia t\u0103cerii ca tain\u0103 divin\u0103.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tocmai aceast\u0103 dimensiune, <\/em>continu\u0103 Dan Puric, a f\u0103cut cre\u015ftinismul s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 \u00een istorie. \u00a0T\u0103cerea, ca atitudine care opre\u015fte mersul lumii, face parte din repertoriul tuturor tehnicilor spirituale, religioase sau filosofice. Cuv\u00e2ntul este suspendat \u015fi, ca urmare, t\u0103cerea cap\u0103t\u0103 dimensiune de ascez\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Aproape tot acest traseu l-au f\u0103cut \u00eentocmai martirii pu\u015fc\u0103riilor comuniste. C\u0103ci, \u015fi pentru ei, a fost la \u00eenceput t\u0103cerea. T\u0103cerea unei Rom\u00e2nii \u00een care ei au crezut, pentru care au luptat, pentru care s-au jertfit \u015fi s-au rugat. T\u0103cerea unui popor pe care l-au iubit \u015fi pentru care s-au crucificat. A urmat apoi t\u0103cerea impus\u0103 for\u0163at celor dragi. T\u0103cerea \u015fi spaima mamei, care nu \u015ftia dac\u0103 \u00ee\u015fi va mai vedea vreodat\u0103 fiul sau fata. T\u0103cerea crunt\u0103 a copilului, care nu \u015ftia dac\u0103 \u00ee\u015fi va mai revedea p\u0103rin\u0163ii. T\u0103cerea so\u0163iei sau a so\u0163ului, t\u0103cerea iubitului sau a iubitei. T\u0103ceri, mii de t\u0103ceri, \u00een ore, zile, luni, ani, zeci de ani. O Rom\u00e2nie cre\u015ftin\u0103, frumoas\u0103 \u015fi cinstit\u0103, ferecat\u0103 \u00een t\u0103cere. Inima \u0163\u0103rii, \u00eengropat\u0103 \u00een t\u0103cerea pu\u015fc\u0103riilor. Dar b\u0103t\u0103ile ei le auzea Dumnezeu.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>T\u0103cerea cre\u015ftin ortodox\u0103, mistic\u0103, gr\u0103ie\u015fte taina limbajului haric, z\u0103mislind sensul firesc \u015fi suprasensul transcedental, eliber\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a moral-cre\u015ftin\u0103, spiritul religios, f\u0103c\u00e2nsu-l viu \u015fi creator, f\u0103c\u00e2ndu-l cuv\u00e2nt, f\u0103c\u00e2ndu-l adev\u0103r, f\u0103c\u00e2ndu-l iubire, f\u0103c\u00e2ndu-l fiin\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l persoan\u0103, \u00eenomenind-o \u015fi \u00eendumnezeiind-o hristic.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Vin apoi umilin\u0163a<\/strong> \u015fi pl\u00e2ngerea<\/strong>. Umilin\u0163a din partea semenului lui, devenit \u00eentre timp ne-om. Umilin\u0163a din partea fratelui lui, rom\u00e2nul, devenit \u00eentre timp ne-rom\u00e2n. \u015ei apoi pl\u00e2ngerea, acea pl\u00e2ngere cu disperare, acea pl\u00e2ngere dincolo de fire, care a secat lacrimile. Dar<\/strong> Dumnezeu vedea \u015fi le-a f\u0103cut din ochi icoane.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Umilin\u0163a provocat\u0103 de slugile odioase \u015fi t\u00eer\u00e2toare ale r\u0103ului, acceptat\u0103 ca p\u0103timire, jertf\u0103, m\u0103rturisire pentru sine \u015fi neam cap\u0103t\u0103 prin ruga permanent aprins\u0103 a credinciosului \u015fi a confra\u0163ilor s\u0103i de suferin\u0163\u0103, aureola smereniei-\u00eenceputul treptei spirituale care, urc\u0103 spre des\u0103v\u00e2r\u015firea mistic\u0103 cre\u015ftinul ortodox izb\u0103vitor.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u015ei frica<\/strong>; frica \u00eennebunitoare de orele de anchet\u0103, de acuzele mincinoase \u015fi calomnii, de turn\u0103toriile celor care c\u0103deau dispera\u0163i, de b\u0103t\u0103ile \u015fi torturile cumplite. Nu, aici nu mai era frica de Dumnezeu, aici era frica de omul c\u0103zut; \u015fi abia atunci Dumnezeu \u015fi-a deschis bra\u0163ele \u015fi i-a primit ca pe ni\u015fte copii.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Frica r\u0103sfr\u00e2nt\u0103 din ur\u0103, din f\u0103r\u0103delege, din bestialitate, din neputin\u0163\u0103, din la\u015fitate, din debilitate, din sminteal\u0103, din fariseism, ca sentin\u0163\u0103 biologic\u0103 pronun\u0163at\u0103 de irozii cruzimii, dar adus\u0103 prin mult\u0103 r\u0103bdare \u00een bra\u0163ele n\u0103dejdii cre\u015ftine trece \u015fi ea din planul psihologic sub plato\u015fa metafizic\u0103, preg\u0103tindu-se astfel pentru urcu\u015ful mistic.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Acolo, cei care au ajuns acolo, \u00een bra\u0163ele Tat\u0103lui, au putut \u00eenv\u0103\u0163a dragostea cea adev\u0103rat\u0103 de Dumnezeu \u015fi a\u015fa s-au \u00eensfin\u0163it cei ce au crezut, pu\u015fi fiind \u00een lan\u0163uri, cei ce-au crezut, batjocori\u0163i fiind \u00een credin\u0163a lor, cei care, \u00een singur\u0103tatea celulei lor, au crezut \u00een ceea ce o lume \u00eentreag\u0103 nu mai credea sau era ispitit\u0103 s\u0103 nu mai cread\u0103. Acolo, \u00een bra\u0163ele lui Dumnezeu, au \u00eenv\u0103\u0163at limbajului \u00eengerilor. \u015ei astfel, \u00eentr-o noapte, cuvintele durerii lor au trecut nev\u0103zute printre zidurile reci, printre z\u0103brele, \u015fi s-au \u00eentrupat pe nesim\u0163ite \u00een inimile noastre, f\u0103r\u0103 de veste, ca noi s\u0103-i pomenim \u015fi s\u0103-i purt\u0103m-cruci vii-\u00een inima noastr\u0103: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi,\/ Ne vom \u00eentoarce neap\u0103rat.\/ Vor fi apusuri aurii,\/ Cum au mai fost c\u00e2nd am plecat.\/\/ Ne vom \u00eentoarce neap\u0103rat,\/ Cum apele se-ntorc \u00een nori,\/ Sau cum se-ntoarce tremurat,\/ Pierdutul c\u00e2ntec de viori.\/\/ Ne vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi,\/ \u015ei cei de azi, cu pa\u015fii grei,\/ Nu ne-or vedea, nu ne-or sim\u0163i,\/ Cum vom p\u0103trunde-ncet \u00een ei.\/\/ Ne vom \u00eentoarce ca un fum,\/ U\u015for, \u0163in\u00e2ndu-ne de m\u00e2ini,\/ To\u0163i cei de ieri \u00een cei de-acum,\/ Cum trec f\u00e2nt\u00e2nile-n f\u00e2nt\u00e2ni.\/\/ Cei vechi ne-om strecura, tiptil,\/ \u00een toate dragostele noi\/ \u015fi-n c\u00e2ntecul pe care \u015fi-l\/ vor spune al\u0163ii despre noi.\/\/ \u00cen z\u00e2mbetul ce va miji\/ \u015ei-n orice geam\u0103t viitor,\/ Tot noi vom sta, tot noi vom fi,\/ Ca o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103-n taina lor.\/\/ Noi, cei pierdu\u0163i, re-ntor\u015fi din z\u0103ri,\/ Cu vechiul nostru duh fecund,\/ Ne-napoiem \u015fi-n disper\u0103ri,\/ \u015ei-n r\u0103ni ce-n piepturi se ascund.\/\/ \u015ei-n lacrimi ori \u00een m\u00e2ng\u00e2ieri,\/ Tot noi vom curge zi de zi,\/ \u00cen tot ce m\u00e2ine, ca \u015fi ieri,\/ Va s\u00e2ngera sau va iubi!<\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0 (Radu Gyr)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Suferin\u0163a \u015fi p\u0103timirea cre\u015ftin\u0103 contemporan\u0103 a poporului dacorom\u00e2n devin expresia cea mai autentic\u0103 a Ortodoxiei, ce presupune o \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi o profund\u0103 tr\u0103ire, o comuniune hristic\u0103 \u00een Duhul Sf\u00e2nt, ca cea atins\u0103 de eroii, martirii \u015fi sfin\u0163ii veacului XX.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Ortodoxia Rugului Aprins al prigoanelor, persecu\u0163iilor \u015fi p\u0103timirilor ateo-bol\u015fevice ale veacului trecut s-a n\u0103scut o sintez\u0103 original\u0103 at\u00e2t \u00een form\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een con\u0163inut: tr\u0103irea vie\u0163ii cre\u015ftine l\u0103untrice \u00een adev\u0103ratul ei sens filocalic ce s-a \u00eentrupat apoi unei con\u015ftiin\u0163e sofianice, purific\u00e2ndu-se \u015fi transfigur\u00e2ndu-se astfel, liturgic \u00eentru M\u00e2ntuitorul Hristos.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cre\u015ftinismul omului rom\u00e2nesc s-a n\u0103scut dintr-o lumin\u0103 aparte. Omenia, ca dat str\u0103mo\u015fesc al acestui neam, a fost aeroportul pe care a aterizat lin credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi din aceast\u0103 \u00eembinare de rai \u015fi de \u00eenger al lui Dumnezeu s-a n\u0103scut Gr\u0103dina Maicii Domnului, numit\u0103 Rom\u00e2nia<\/strong>.Peste ea a c\u0103zut necru\u0163\u0103tor, nedrept \u015fi barbar, istoria, iar dincolo de istorie, cu mult \u00een afara ei, comunismul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest comunism este rana ne\u00eenchis\u0103 a poporului rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -P\u0103rinte Atanasie, care a mai fost sensul vie\u0163ii \u00een pu\u015fc\u0103rie?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -S\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 murim, Dan Puric.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Dan Puric, un foc nestins<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Flac\u0103ra l\u0103untric\u0103 a focului nestins din sufletul mare c\u00e2t o Rom\u00e2nie al lui Dan Puric este \u00eente\u0163it\u0103 de suflarea impetuoas\u0103 a lui Gheorghe Ceau\u015fu:<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Siluet\u0103 pregnant\u0103 \u015fi voce singular\u0103 \u00een care se contopesc omul, artistul, g\u00e2nditorul \u015fi cet\u0103\u0163eanul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric este, la urma urmei, o con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103 a vremii noastre… <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cine Suntem-este o oper\u0103 prodigioas\u0103, care dincolo de atestarea noastr\u0103 religioas\u0103, monoteist-precre\u015ftin\u0103 \u015fi istoric\u0103 cu valen\u0163ele unei culturi spirituale majore, contribuie la \u00eenl\u0103turarea carapacei egoismului \u015fi ideologiilor necre\u015ftine \u00eenfiiate <\/em>care, au creat \u00eenstr\u0103inarea secular\u0103 \u015fi moderno-contemporan\u0103 dintre noi cre\u015ftinii, deschiz\u00e2nd astfel calea comuniunii prin credin\u0163\u0103, suferin\u0163\u0103 \u015fi jertf\u0103, spre unitatea \u00een pluralitate, \u00een diversitate a tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cine suntem<\/em><\/strong>-este structurat\u0103 ca o lucrare etalon, afiliat\u0103 Tradi\u0163iei \u015fi practicii ortodoxe, care sintetizeaz\u0103 cre\u015ftinismul autentic \u015fi dacismul Rom\u00e2nilor-salvator fiin\u0163ialit\u0103\u0163ii religioase a Neamului \u00een orice er\u0103 a prigoanelor \u015fi a persecu\u0163iilor, \u015ftiindu-se c\u0103 destinul spiritual al Dacorom\u00e2nului este un drum de urcu\u015f, de c\u0103dere, de suferin\u0163\u0103, dar \u015fi de biruin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen omogenitatea duhovniceasc\u0103 a dreptei credin\u0163e se reflect\u0103 eterogenitatea structurilor ca forme \u015fi expresii, ce converg spre comuniune, spre \u00eenalta sfer\u0103 a \u00eendumnezeirii cre\u015ftinului.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Astfel, \u00eenomenirea lui Dumnezeu a condus \u015fi conduce prin har, credin\u0163\u0103 \u015fi jertf\u0103 la \u00eendumnezeirea Omului doritor.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Bucuria lecturii fascineaz\u0103 bucuria tr\u0103irii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fl\u0103m\u00e2nzi\u0163i \u015fi \u00eenseta\u0163i!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201eLa noi, la Rom\u00e2ni, credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een Neam este str\u00e2ns \u00eempletit\u0103, de nedesf\u0103cut. \u00cen fa\u0163a lui Dumnezeu, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29037"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29037\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29040,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29037\/revisions\/29040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}