{"id":29054,"date":"2017-02-25T07:32:05","date_gmt":"2017-02-25T07:32:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29054"},"modified":"2017-02-25T13:57:31","modified_gmt":"2017-02-25T13:57:31","slug":"emilia-tutuianu-%e2%80%93-interviu-cu-dna-rodica-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/25\/emilia-tutuianu-%e2%80%93-interviu-cu-dna-rodica-anca\/","title":{"rendered":"Emilia \u021au\u021buianu \u2013 Interviu cu dna. Rodica Anca ,,mama\u201d studen\u0163ilor Universit\u0103\u0163ii din Delhi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Emilia \u0162u\u0163uianu<\/strong>: Intervievata mea este distinsa doamn\u0103 Rodica Anca<\/strong>, ,,mama\u201d studen\u0163ilor Universit\u0103\u0163ii din Delhi. Acest apelativ, m\u0103rturisesc, mi-a pl\u0103cut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrin\u0103rile Prin\u0163ului cel Trist\u201d?<\/p>\n

Rodica Anca<\/strong>: V\u0103 \u00eenchipui\u021bi c\u00e2t am fost de fericit\u0103 spun\u00e2ndu-mi-se \u201emam\u0103\u201d, \u00een rom\u00e2ne\u0219te, tocmai \u00een \u201emata\u201d India, mama mamelor. Foarte simplu, m\u0103 priveau \u0219i m\u0103 respectau ca pe o mam\u0103. Peregrin\u0103rile Prin\u021bului se terminaser\u0103, literar, cu mult \u00eenainte de India. Dar, cine \u0219tie?<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: \u00cen volumul ,,Peregrin\u0103rile Prin\u0163ului cel Trist\u201d v-a\u0163i propus s\u0103 sonda\u021bi incon\u015ftientul uman, profunzimea personalit\u0103\u0163ii, pentru a descifra \u015fi a \u00eencerca rezolvarea acelor st\u0103ri interioare specific umane. Florin Costinescu le identific\u0103 cu un continent ,,al \u00eenceputului \u015fi al seninei ascenden\u0163e umane\u201d. Ca psiholog m-a uimit u\u015furin\u0163a de-a reda acest cadru al psihicului uman. Arta, Literatura, dorin\u0163a de Frumos \u015fi experien\u0163ele tr\u0103ite \u00een mijlocul ,,fra\u0163ilor\u201d lui Tagore, v-au dezvoltat un fel de principiu al realit\u0103\u0163ii. Acest principiu, \u00eempreun\u0103 cu principiul pl\u0103cerii, guverneaz\u0103 scrierile dumneavoastr\u0103. Practic, bucuria, satisfac\u0163ia le ob\u0163ine\u0163i nu prin calea cea mai scurt\u0103, ci prin acceptarea deturn\u0103rii, \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile impuse de mediul exterior. Ce rol a avut realitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een devenirea dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: \u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 v\u0103 dau dreptate, eu nefiind psiholog, ci artist plastic, ceramist, poate pierz\u00e2ndu-m\u0103, c\u00e2t convers\u0103m, \u00eentre \u201eprincipiul realit\u0103\u021bii\u201d \u0219i cel al \u201epl\u0103cerii\u201d. M-am sim\u021bit flatatat\u0103 de interpretarea d-lui Florin Costinescu \u201easupra seninei ascenden\u021be umane\u201d a\u0219a cum o identific\u0103 \u00een peregrin\u0103rile prin\u021bului. Nu mai pu\u021bin m\u0103 onoreaz\u0103 \u201euimirea\u201d dumneavoastr\u0103, \u00een fapt eu l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103, c\u00e2nd am scris, purtat\u0103 de imagina\u021bia \u00een care m-a absorbit subcon\u0219tientul.
\nCum v\u0103 spuneam, Prin\u021bul \u2013 un dicteu al creierului \u2013 este anterior \u00eent\u00e2lnirii cu \u201efra\u021bii\u201d lui Tagore. Da, peregrinarea imaginar\u0103 o fi anticipat, poate, pe cea real\u0103, \u00een univeralitatea Indiei \u2013 Bharat. Mul\u021bumesc lui Dumnezeu pentru prilejul de a m\u0103 apropia de Vede, de cultura \u0219i via\u021ba indian\u0103, de oamenii tr\u0103itori acolo. Bine\u00een\u021beles, prin studiu \u0219i interactivitate cu g\u00e2ditori, vecini universitari \u0219i necunoacu\u021bi \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
\nN-am dus-o grozav, doar nici aloca\u021bie pentru copil nu mai primeam acas\u0103 \u2013 ca s\u0103 cump\u0103r\u0103m biletele de avion pentru mine \u0219i copil, ne-am v\u00e2ndut ma\u0219ina de cusut \u0219i cea de tricotat, verighetele \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. Nici tropicul nu seam\u0103n\u0103 cu paralela 45, nici indienii nu sunt rom\u00e2ni \u2013 excep\u021bie, studen\u021bii no\u0219tri, \u201ecopii mei\u201d. Dar, din punct de vedere al sufletului, una peste alta, c\u0103l\u0103toria \u0219i via\u021ba \u00een India au fost cea mai fericit\u0103 realizare a vie\u021bii mele.
\n\u201eRealitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d de atunci ne-a oropsit pe noi ca pe to\u021bi rom\u00e2nii. Spiritual, ne-am sim\u021bit mai rom\u00e2ni ca oric\u00e2nd, mai ales c\u0103, \u00een Delhi, nu exista, de exemplu, o biseric\u0103 ortodox\u0103 \u0219i nici filarmonic\u0103. Ne erau, \u00eens\u0103, \u00een suflet, ascult\u00e2nd sarong, sitar sau veena, muzica \u0219i natya de templu.
\nMult dup\u0103 ce ne \u00eentorsesem acas\u0103, prietena mea Esha Beteille mi-a cerut s\u0103 scriu o carte despre cum am tr\u0103it \u00een vremea lui Ceau\u0219escu, pentru a o publica \u00een editura ei \u00eempreun\u0103 cu Cambridge University Press (lucrasem \u00eempreun\u0103 cu ea la Oxford University Press \u2013 eu am ilustrat manuale \u0219i dic\u021bionare pentru copiii din Bhutan). M-am mirat, am scris (\u0219i tradus) Donosteea, f\u0103r\u0103 politic\u0103 \u00eens\u0103 \u2013 to\u021bi eram nimeni \u2013 d\u00e2nd-o tot pe India, pres\u0103r\u00e2nd \u0219i scrisori Delhi-Bucure\u0219ti, de c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorsesem singur\u0103 s\u0103 salvez apartamentul din Bucure\u0219ti, scos la licita\u021bie. De v\u0103itat, la ce s\u0103 m\u0103 mai fi v\u0103itat? S-or fi dus, cu tinere\u021bea noastr\u0103, ceau\u0219ismele, s-or fi \u0219i \u00eentors.<\/p>\n

E.\u0162.:<\/strong> Amprenta destinului nostru poart\u0103 de cele mai multe ori reminiscen\u021bele copil\u0103riei. Cum a fost copil\u0103ria dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n

R.A.<\/strong>: Am fost un copil orfan de mam\u0103, de la zece ani. M-a crescut sora mamei, care mi-a fost al\u0103turi toat\u0103 via\u021ba ei, apuc\u00e2d s\u0103 se simt\u0103 fericit\u0103, scurt timp, cresc\u00e2ndu-\u0219i nepoata. M-au \u021binut \u00een via\u021b\u0103 c\u0103r\u021bile citite. Dup\u0103 moartea mamei, la zece ani, am fost la \u0219coal\u0103 \u00een B\u0103rboi-Mehedin\u021bi, fericit\u0103 de Calea Robilor, p\u0103duri, animale, dealuri cu vii \u0219i cire\u0219i, mai ales oamenii din sat. Nimic mai frumos.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Dorin\u0163a de-a urma Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, \u00eentr-o perioad\u0103 sensibil\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, a fost u\u015foar\u0103? Vorbi\u0163i-ne de acea perioad\u0103, a anului 1965\u2026<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: S\u0103tul\u0103 de activitatea de con\u021bopist, am aruncat h\u00e2rtiile \u0219i creioanele din m\u00e2n\u0103, \u0219i am mers la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Facultatea de Arte Decorative. Absolvisem \u0218coala popular\u0103 de art\u0103 \u2013 pictur\u0103 \u0219i desen, tot ca o fug\u0103 din realitate, care m-a ajutat s\u0103 iau examenul de admitere. 1965? Atmosfera traiului, peste efectele dictaturilor, era combustionat\u0103 de tinere\u021be, de un succes personal, de studen\u021bia care a urmat, \u0219i oarecare carier\u0103 ceramic\u0103.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: \u00cen volumul Jurnalul de Delhi, face\u0163i o incursiune \u00een via\u0163a poporului indian, via\u0163\u0103 care v-a captivat. Cum a\u0163i tr\u0103it acele momente, departe de cas\u0103?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Eufemistic spus, dar poporul indian mi-era universitar, povestit de profesori, studen\u021bi, multe tomuri. Chiar, multe, multe limbi, rituri, politici post-independen\u021b\u0103 ne deveniser\u0103 familiare, ne integrasem. Prieteniile, vecin\u0103t\u0103\u021bile, empatiile pe via\u021b\u0103 ne-au dublat umanitatea. Mi-au r\u0103mas nemuritoare Leela, Urmila, Margaret, Esha. Via\u021ba era nou\u0103, cultura era nem\u0103rginit\u0103, al\u021bi oameni, alte obiceiuri, alt\u0103 mentalitate. Am \u00eenv\u0103\u021bat continuu devenirea indian\u0103, nu f\u0103r\u0103 a cre\u0219te \u0219i ca rom\u00e2nc\u0103: nu era nimic nereciproc \u00een rela\u021biile noastre. Uneori mi se p\u0103rea c\u0103 prietenele mele se sim\u021beau rom\u00e2nce. Urmila Rani Trika este traduc\u0103toarea \u00een sanscrit\u0103 a Luceaf\u0103rului eminescian, \u00een prezen\u021ba noastr\u0103. Alexandra-Maria, fiica noastr\u0103, elev\u0103 la Shanti Niketan School (unde au \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i fiii Indirei Gandhi, adu\u0219i de pandit Nehru) a \u00eentrecut orice propagand\u0103 imaginabil\u0103 a rom\u00e2nei, \u00een felul ei de leader.<\/p>\n

E.\u0162.<\/strong>: Ave\u0163i fericirea de-a avea al\u0103turi un redutabil partener: intelectualul \u0219i poetul George Anca. Cum v-a\u0163i cunoscut?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Eram \u00een vacan\u021b\u0103 \u00een Bucegi, la P\u00e2r\u00e2ul Rece, ie\u0219isem la o cafea \u0219i o \u021bigar\u0103 pe terasa cabanei. \u0218i-a ap\u0103rut domnu\u2019, care venea de la Sinaia cu un grup de scriitori studen\u021bi s\u0103 se produc\u0103 \u00een fa\u021ba eventualilor spectatori. \u0218i neav\u00e2nd el \u021big\u0103ri \u0219i v\u0103z\u00e2ndu-m\u0103 singur\u0103 la o mas\u0103, cu pachetul plin, s-a a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i n-a mai plecat p\u00e2n\u0103 nu le-a fumat pe toate. Ne-am prezentat, ne-am \u00een\u021beles ca, \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd va veni la cursuri, s\u0103 m\u0103 caute \u0219i-om mai vedea. \u0218i de-atunci au trecut peste 50 de ani \u0219i tot mai vedem<\/p>\n

E.\u0162.<\/strong>: Cum vede\u021bi lumea azi? Cum vede\u021bi evolu\u021bia \u00een cultur\u0103?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: O v\u0103d cum m\u0103 vede ea pe mine, adic\u0103 prin sit\u0103. Cultura? Cam lipse\u0219te \u00een perioada asta. Pu\u021bini au r\u0103mas preocupa\u021bi de ea. Pe tineri \u2013 nu to\u021bi, slav\u0103 domnului \u2013 nu-i intereseaz\u0103. Nici nu prea mai au, din copil\u0103rie, educa\u021bia pentru cultur\u0103. Copii needuca\u021bi, adul\u021bi b\u0103d\u0103rani.<\/p>\n

E.\u0162.<\/strong>: Ce hobby-uri ave\u021bi? Mai picta\u021bi?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Poate cu nepotul de patru ani. Ce s\u0103 spun, c\u0103 n-am avut bani de culori? C\u0103 i-am dat pe avioane? Din copil\u0103rie, am citit feroce, acum mi-a sl\u0103bit vederea, nici pentru integrame nu mai am r\u0103bdare. Totu\u0219i, \u021big\u0103ri, cafea, Discovery. Plus acest interviu (la ce mi-o fi trebuind?)<\/p>\n

E.\u0162.<\/strong>: Cum este s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti ,,\u00een dodii,,?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Ca mai sus\u2026 Dodiile sunt ale lui Creang\u0103, Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i. Cu greu a\u0219 mai tr\u0103i f\u0103r\u0103 ele, f\u0103r\u0103 ei. Noroc cu so\u021bul meu, c\u0103 e dodios de nu se mai poate.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Ce regrete ave\u021bi, ce nereu\u0219ite, ne\u00eempliniri?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Multe. S\u0103 nu mai vorbim de ele. Nu m-au terminat \u00eenc\u0103.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Ce bucurii v\u0103 urm\u0103resc, \u00een ce considera\u021bi c\u0103 v-a\u021bi \u00eemplinit?<\/em><\/p>\n

R.A.<\/strong>: Multe m-or fi urm\u0103rit. \u00cempliniri \u2013 fie-mea \u0219i familia noastr\u0103, prietenii de-o via\u021b\u0103, care r\u0103m\u00e2n tot mai pu\u021bin pe zi ce trece.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Care este diferen\u021ba de civiliza\u021bie a femeilor indiene comparativ cu cele din \u021bar\u0103?<\/em><\/p>\n

R.A.<\/strong>: Cred c\u0103 nu mai este nicio diferen\u021b\u0103, \u00ee\u0219i iubesc copiii, familia, prietenii, \u021bara \u0219i zeii lor str\u0103vechi (pe care \u0219i eu \u00eei mai iubesc).<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Dou\u0103 culturi, alte destine. O fascina\u021bie a celor ilumina\u021bi ce au cunoscut India.<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: India, odat\u0103 ce-ai cunoscut-o, r\u0103m\u00e2ne un subiect fascinant pentru toat\u0103 via\u021ba.<\/p>\n

E.\u0162.:<\/strong> Ce personalit\u0103\u021bi v-au marcat drumul scrisului sau felul de a vedea via\u021ba, ce idoli a\u021bi avut \u00een tinere\u021be?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Am scris cum am vrut eu, nu ca unul sau ca altul, \u0219i n-am avut idoli \u00een afar\u0103 de clasici, fie ei rom\u00e2ni sau str\u0103ini. Bine\u00een\u021beles, prin cenacluri am umblat \u0219i eu \u00eempreun\u0103 cu domnu\u2019.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Ce planuri de viitor ave\u021bi?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Ehe\u2026La aproape optzeci\u2026 \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu.<\/p>\n

E.\u0162.<\/strong>: Cum vede\u021bi conflictul dintre genera\u021bii?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Eu n-am niciun conflict cu nimeni. Nu m\u0103 intereseaz\u0103 c\u0103 se vorbe\u0219te asurzitor despre acest conflict.<\/p>\n

E.\u0162.:<\/strong> Cum vede\u021bi acum rolul femeii \u00een societate?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: Cred c\u0103 rolul ei este mare \u00een societate, dar n-o ascult\u0103 nimeni.<\/p>\n

E.\u0162<\/strong>.: Un sfat pentru femeia de azi?<\/em><\/p>\n

R.A<\/strong>.: S\u0103-\u0219i educe copiii, mai ales \u00een primii 7 ani, \u00een spiritul culturii, bunului sim\u021b \u0219i iubirii de oameni.<\/strong><\/p>\n

Distins\u0103 doamn\u0103 Rodica Anca, v\u0103 mul\u021bumesc mult pentru dialogul nostru \u0219i pentru amabilitatea de a r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor mele!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emilia \u0162u\u0163uianu: Intervievata mea este distinsa doamn\u0103 Rodica Anca, ,,mama\u201d studen\u0163ilor Universit\u0103\u0163ii din Delhi. Acest apelativ, m\u0103rturisesc, mi-a pl\u0103cut foarte [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29054","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29054"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29054\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29057,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29054\/revisions\/29057"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}