{"id":29079,"date":"2017-02-28T07:58:02","date_gmt":"2017-02-28T07:58:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29079"},"modified":"2017-02-28T08:00:42","modified_gmt":"2017-02-28T08:00:42","slug":"vavila-popovici-despre-libertate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/02\/28\/vavila-popovici-despre-libertate\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre LIBERTATE"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eRobe\u0219te-m\u0103 Doamne ca s\u0103 fiu liber.\u201d<\/em> \u2013 \u00a0Petre \u021au\u021bea<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 g\u00e2nde\u0219ti \u0219i s\u0103 ac\u021bionezi dup\u0103 propria-\u021bi voin\u021b\u0103, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii om liber, s\u0103 fii \u00eentruc\u00e2tva fericit. <\/em>Exist\u0103, \u00een acest sens, libertatea<\/em> de a g\u00e2ndi \u0219i sim\u021bi \u00een conformitate cu propria noastr\u0103 construc\u021bie \u0219i func\u021bionalitate interioar\u0103, libertate<\/em> de opinie deschis\u0103, adic\u0103 de a exprima public ceea ce sim\u021bi \u0219i g\u00e2nde\u0219ti, \u0219i libertate<\/em> de ac\u021biune \u2013 limitat\u0103 \u00een orice sistem socio-uman. Totalitarismul limiteaz\u0103 drastic aceste ultime dou\u0103 libert\u0103\u021bi. Pentru realizarea unui echilibru social, omul are nevoie de libertate, dar trebuie s\u0103 accepte \u0219i non-libertatea. Echilibrul fiind greu de realizat, este necesar\u0103 mereu analiza libert\u0103\u021bii \u0219i determinat\u0103 \u00een func\u021bie de condi\u021biile concrete interne \u0219i externe dintr-o \u021bar\u0103 sau alta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen prezent, libertatea <\/em>de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie este legiferat\u0103, preciz\u00e2ndu-se, printre altele: <\/strong>\u201e<\/em>Problema libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00een sens larg, trebuie s\u0103 plece de la ideea conform c\u0103reia crezul unei persoane, indiferent c\u0103 este de natur\u0103 religioas\u0103, politic\u0103, filozofic\u0103 ori \u0219tiin\u021bific\u0103, este imposibil de cenzurat \u00een orice societate ce pretinde a fi democratic\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103d\u0103cinile libert\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii moderne se afl\u0103 \u00een lumea greac\u0103. \u00cen\u021belep\u021bii \u0219i filozofii greci ce g\u00e2ndeau diferit dar erau uni\u021bi printr-o activitate comun\u0103, se numeau sofi\u0219ti. Perioada de dezvoltare a sofismului a fost cea a secolului V \u00ee.e.n. Istoricii vorbesc despre aceast\u0103 perioad\u0103 ca despre o perioad\u0103 a iluminismului. Omul universal Cicero (106 \u00ee.Hr.-43 \u00ee.Hr.) vorbind mai t\u00e2rziu despre sofi\u0219ti, afirma c\u0103 \u201eo dat\u0103 cu sofi\u0219tii \u00een\u021belepciunea a cobor\u00e2t din cer pe p\u0103m\u00e2nt\u201d<\/em>, ei aduc\u00e2nd \u00een\u021belepciunea \u00een via\u021ba public\u0103 \u0219i f\u0103c\u00e2nd din ea o deprindere politic\u0103 \u0219i moral\u0103. Sofi\u0219tii considerau c\u0103 pentru a conduce trebuie s\u0103 \u0219tii, adic\u0103 s\u0103 fii instruit. \u00cen primul r\u00e2nd este necesar\u0103 educa\u021bia conduc\u0103torului cet\u0103\u021bii care, instaur\u00e2nd dreptatea, poate l\u0103rgi libertatea oamenilor. L\u0103rgindu-se \u00eens\u0103 aria acestor filozofi, g\u00e2ndirea s-a degradat. Totu\u0219i, una dintre figurile reprezentative a fost Anaxagoras (500 \u00ee.Hr.-428 \u00ee.Hr.), cu g\u00e2ndire cotat\u0103 drept materialist\u0103, cel care a afirmat c\u0103 \u201eomul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d, <\/em>filozof apreciat de c\u0103tre Pericle, cel mai mare om de stat din Grecia antic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aristocratul Platon (427 \u00ee.Hr.-347 \u00ee.Hr.) desconsidera sofi\u0219tii. El a dominat filozofia greac\u0103 idealist fiind, \u00eendrept\u00e2ndu-\u0219i privirea c\u0103tre ideal, imaterial, salv\u00e2nd omenirea de la tr\u0103irea \u00een universul imediat. Statul lui Platon era un stat autoritar \u00een care individul era subordonat statului. Spre deosebire de Platon, Aristotel (384 \u00ee.Hr.-322 \u00ee.Hr.) considera c\u0103 individul \u0219i binele s\u0103u reprezint\u0103 scopul statului. Cet\u0103\u021beanului i se ofereau anumite drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi individuale pe care, dac\u0103 nu le folosea, statul putea s\u0103-i retrag\u0103 dreptul respectiv, chiar \u0219i a-i nega condi\u021bia de simplu cet\u0103\u021bean. \u201eSensul \u00een care merge viitorul este cel \u00een care se exercit\u0103 libertatea omului. \u00cen m\u0103sura \u00een care omul e liber, sfera viitorului apare asemenea unui \u0219antier \u00een care se exercit\u0103 puterile noastre \u0219i ne permit diverse op\u021biuni\u201d, <\/em>spunea Aristotel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Baza civiliza\u021biei europene fiind Grecia, mult mai t\u00e2rziu, filozoful francez, preotul orator Nicolas Malebranche (1638-1715) prin libertate \u00een\u021belegea \u201efor\u021ba pe care o are spiritul de a \u00eentoarce impresiile spre obiectele care ne plac \u0219i a face astfel ca \u00eenclina\u021biile noastre naturale, la \u00eenceput vagi, s\u0103 mearg\u0103 spre binele general sau universal, adic\u0103 spre Dumnezeu\u201d, <\/em>sufletul nostru nefiind limitat la corp, el fiind indisolubil legat de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interesant\u0103 este g\u00e2ndirea lui Baruch Spinoza (1632-1677), filozof evreu-olandez care sus\u021binea c\u0103 libertatea absolut\u0103 o are numai Dumnezeu. Spinoza considera c\u0103 omul nu este liber dac\u0103 prin libertate se \u00een\u021belege a nu fi determinat de o cauz\u0103 extern\u0103 \u0219i nem\u0103rginit de liber dac\u0103 prin libertate se \u00een\u021belege cunoa\u0219terea cauzei determinate \u0219i acordul dintre propria voin\u021b\u0103 \u0219i voin\u021ba divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) \u2013 cel care considera filozofia ca fiind produs al personalit\u0103\u021bii libere \u0219i enumera cele dou\u0103 filozofii: dogmatic\u0103 (materialismul, spiritualismul, filozofia lui Spinoza) \u0219i cea idealist\u0103 spre care \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia \u0219i preferin\u021ba \u2013 \u00a0considera c\u0103 omul se manifest\u0103 potrivit firii sale ce se g\u0103se\u0219te \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, fapt care permite omului s\u0103 fie o fiin\u021b\u0103 independent\u0103. Aceast\u0103 for\u021b\u0103 individual\u0103 se vede constr\u00e2ns\u0103 de a se manifesta cum dore\u0219te, de c\u0103tre alte for\u021be opuse ei. \u0218i exemplific\u0103 superb: \u201eD\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 unui pom, \u0219i las\u0103-l s\u0103 creasc\u0103 ne\u00eempiedicat, s\u0103-\u0219i r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 ramurile, s\u0103-\u0219i produc\u0103 frunzele, mugurii, florile, fructele proprii speciei sale. \u00centr-adev\u0103r el nu se va sim\u021bi m\u0103rginit, prin aceea c\u0103 e tocmai pom, \u0219i tocmai din specia aceasta, \u0219i tocmai acest pom din aceast\u0103 specie; el se va sim\u021bi liber, pentru c\u0103 \u00een toate acele manifest\u0103ri, nu face nimic, dec\u00e2t ceea ce natura lui cere. Dar f\u0103 ca cre\u0219terea lui s\u0103 fie oprit\u0103 de temperatur\u0103 neprielnic\u0103, de lips\u0103 de hran\u0103, sau de alte cauze. Se va sim\u021bi m\u0103rginit \u0219i \u00eempiedicat, pentru c\u0103 nu este satisf\u0103cut un impuls, care st\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u00een natura lui. Crengile lui ce n\u0103zuiesc libere, leag\u0103-i-le de un spalier, impune-i prin altoire ramuri str\u0103ine: el se va sim\u021bi constr\u00e2ns la o ac\u021biune str\u0103in\u0103; crengile lui cresc desigur mai departe, dar nu \u00een direc\u021bia pe care ar fi luat-o for\u021ba lui l\u0103sat\u0103 \u00een seama ei; el d\u0103 desigur fructe mai departe, dar nu \u00een direc\u021bia pe care ar fi luat-o for\u021ba lui l\u0103sat\u0103 \u00een seama ei; el d\u0103 desigur fructe, dar nu acelea pe care le cerea natura lui originar\u0103. \u00cen con\u0219tiin\u021ba de sine nemijlocit\u0103, \u00eemi apar liber; prin reflexiune asupra \u00eentregii naturi g\u0103sesc, c\u0103 libertatea absolut\u0103 nu este posibil\u0103: prima trebuie s\u0103 se subordoneze celei din urm\u0103, c\u0103ci ea \u00eens\u0103\u0219i nu poate fi explicat\u0103 dec\u00e2t prin cea din urm\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru filozoful francez Alfred Fouill\u00e9e (1838-1912) con\u0219tiin\u021ba omului este mijlocul de realizare a ideilor sale. Astfel ideea libert\u0103\u021bii pe care o concepe omul reac\u021bioneaz\u0103 ca un mecanism, con\u0219tiin\u021ba fiind \u201eo for\u021b\u0103 de obiectivare ulterioar\u0103\u201d.<\/em> Adev\u0103rata libertate, \u00een opinia sa, este o cucerire final\u0103 care nu poate fi c\u00e2\u0219tigat\u0103 dec\u00e2t progresiv. \u201eA fi liber \u00eenseamn\u0103 a avea o p\u00e2rghie pe care s\u0103 o po\u021bi oric\u00e2nd lungi \u0219i puncte de sprijin pe care le po\u021bi oric\u00e2nd duce mai departe\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful \u0219i economistul britanic John Stuart Mill (1806-1873) etichetat drept ultimul mare liberal clasic \u0219i primul liberal modern, a pledat \u00een favoarea libert\u0103\u021bii de exprimare, clar \u0219i argumentativ, el a avertizat de asemenea c\u0103 democra\u021bia conceput\u0103 ca o form\u0103 de suveranitate nelimitat\u0103 a majorit\u0103\u021bii se poate transforma \u00eentr-o \u201etiranie a majorit\u0103\u021bii\u201d, motiv de reflec\u021bie, spunea, pentru teoreticienii sec. XXI. Fiecare are dreptul de a ac\u021biona cum dore\u0219te, \u00een condi\u021biile \u00een care faptele sale nu \u00eei afecteaz\u0103 pe ceilal\u021bi. (Conform proverbului rom\u00e2nesc: \u201eCe \u021bie nu-\u021bi place altuia nu face!\u201d<\/em>, inspirat din Biblie, din cuvintele lui Iisus: \u201eTot ce voi\u021bi s\u0103 v\u0103 fac\u0103 vou\u0103 oamenii, f\u0103ce\u021bi-le \u0219i voi la fel.\u201d<\/em>); omul e suveran asupra lui \u00eensu\u0219i, asupra trupului \u0219i sufletului s\u0103u. \u0218i at\u00e2ta timp c\u00e2t nu-i afecteaz\u0103 \u00een mod negativ pe ceilal\u021bi, omul trebuie l\u0103sat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 propriile-i reguli \u0219i nu dup\u0103 norme impuse din afar\u0103. J.S. Mill insist\u0103 pe libertatea de exprimare, aceasta contribuind la progresul intelectual \u0219i social. \u0218i ideile false, dup\u0103 p\u0103rerea lui, nu trebuie date la o parte, ci luate \u00een seam\u0103, fiindc\u0103 numai a\u0219a omul va \u00een\u021belege \u0219i va fi convins de alegerea pe care o va face. \u201eS\u0103 \u00ee\u021bi construie\u0219ti via\u021ba \u00een jurul opiniilor celorlal\u021bi, nu e nimic altceva dec\u00e2t sclavagism\u201d,<\/em> era de p\u0103rere Mill. Oare nu sunt exager\u0103ri \u00een filozofia sa? \u2013 se \u00eentreab\u0103 unii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Existen\u021bialismul ateu, reprezentat \u00een principal prin filozoful francez Jean-Paul Sartre (1905-1980), prive\u0219te individul ca fiind prin excelen\u021b\u0103 liber, prin aceast\u0103 libertate \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se existen\u021ba op\u021biunilor suplimentare pe care le avem la \u00eendem\u00e2n\u0103, ca \u00a0solu\u021bii alternative: abandonul sau sinuciderea. Nu ne d\u0103 fiori?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eseistul, filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) spunea c\u0103 \u201eLibertatea omului este partea divin\u0103 din el\u201d<\/em> \u0219i o asem\u0103na cu \u201eo fr\u00e2nghie ag\u0103\u021bat\u0103 de undeva, de sus; te po\u021bi urca pe ea la cer, particip\u00e2nd la actul m\u00e2ntuirii tale cre\u0219tine, sau po\u021bi s\u0103 cobori \u00een \u00eentuneric \u2013 bipolaritatea libert\u0103\u021bii\u2026\u201d.<\/em> \u0218i mai profe\u021bea \u201eSocrate al rom\u00e2nilor\u201d: \u201eOamenii vremurilor noastre se preg\u0103tesc de r\u0103zboi pentru ap\u0103rarea libert\u0103\u021bii terestre, fic\u021biune global\u0103 a drepturilor omului, care se afl\u0103 \u00een permanent\u0103 lupt\u0103\u00a0 pentru acordarea trebuin\u021belor \u0219i aspira\u021biilor comunit\u0103\u021bilor, interese na\u021bionale \u0219i sociale, cu rase, neamuri, clase, clici politice, orgolii individuale, nelini\u0219ti \u0219i dezastre\u00a0 produse de impostori \u0219i demen\u021bi triumf\u0103tori, desfr\u00e2ul neru\u0219inat al boga\u021bilor \u0219i ura s\u0103racilor \u0219i mi\u0219eilor, sfidarea \u0219i risipa st\u0103p\u00e2nilor, \u0219i revolta supu\u0219ilor, limitele morale \u0219i gnoseologice ale omului autonom\u201d. <\/em>\u021au\u021bea pleda pentru ordinea cre\u0219tin\u0103 care se va putea instala prin gra\u021bia divin\u0103, c\u00e2nd vor disp\u0103rea cultul for\u021bei, orgoliul, ura \u0219i maniheismul. \u201eE\u0219ecurile reuniunilor umane se aseam\u0103n\u0103 cu gr\u0103m\u0103direa oilor la umbr\u0103, pentru a sc\u0103pa de ar\u0219i\u021b\u0103. S-ar putea ca Dumnezeu s\u0103 trezeasc\u0103 omul prin teama de r\u0103zboi sau prin r\u0103zboi, f\u0103c\u00e2nd astfel cunoscut\u0103 ordinea Lui\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenalt Preasfin\u021bitul Pimen – Arhiepiscopul Sucevei \u0219i R\u0103d\u0103u\u021bilor<\/a> \u2013 vorbind, \u00een 2012, despre libertate<\/em>, a definit-o ca \u201eie\u0219irea vremurilor noastre din robia p\u0103catului\u201d, libertatea<\/em> \u00eensemn\u00e2nd via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 dup\u0103 voia lui Dumnezeu. Atr\u0103gea aten\u021bia totodat\u0103, c\u0103 Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun c\u0103 Dumnezeu face totul \u00een afar\u0103 de a constr\u00e2nge libertatea de voin\u021b\u0103 a omului \u0219i voie\u0219te ca binele pe care-l s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te omul, cu ajutorul S\u0103u, s\u0103 fie \u0219i fapta lui personal\u0103 \u0219i, dac\u0103 totu\u0219i omul va alege r\u0103ul, s\u0103 fie r\u0103spunz\u0103tor \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, pentru c\u0103 a avut posibilitatea de a nu-l face, \u0219i totu\u0219i l-a f\u0103cut din voin\u021b\u0103 proprie. Pentru a-l ajuta s\u0103 fie cu adev\u0103rat liber \u0219i s\u0103 disting\u0103 binele de r\u0103u, Dumnezeu las\u0103 omului \u0219i un \u00eendreptar moral des\u0103v\u00e2r\u0219it: \u201eIat\u0103 eu ast\u0103zi \u021bi-am pus \u00eenainte via\u021ba \u0219i moartea, binele \u0219i r\u0103ul.[\u2026]<\/em> Alege via\u021ba ca s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i tu \u0219i urma\u0219ii t\u0103i<\/em>\u201d (Deuteronom 30:15,19). Deci, st\u0103 \u00een puterea, \u00een voin\u021ba noastr\u0103 liber\u0103 de a alege binele sau r\u0103ul. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel spune: \u201eC\u0103ci nu fac binele pe care-l voiesc, ci r\u0103ul pe care nu-l voiesc, pe acela \u00eel s\u0103v\u00e2r\u0219esc. Iar, dac\u0103 fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasta, ci p\u0103catul care locuie\u0219te \u00een mine\u201d <\/em>(Romani 7: 19-20).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumos este exprimat \u00een \u201eI Corinteni 10: 28\u201d: \u201eToate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite, dar nu toate zidesc\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Libertatea<\/em> a fost dat\u0103 cre\u0219tinilor de c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare (280-337), prin faptul c\u0103 a oprit prin lege persecu\u021biile \u0219i \u00een acest mod a fost posibil\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului, \u00eenflorirea artei \u0219i a culturii cre\u0219tine, au fost realizate nemuritoare opere de-a lungul secolelor care au urmat. Iat\u0103 deci c\u0103 filozofii \u0219i Biserica s-au ocupat de moralitatea societ\u0103\u021bilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele noastre imoralitatea este prezent\u0103 ca o realitate fireasc\u0103; ea este o realitate a firii robite de p\u0103cat, urmare a ateismului a c\u0103rui practicare intens\u0103 a \u00eenceput cu zeci de ani \u00een urm\u0103. A fructificat o alt\u0103 filozofie \u2013 negarea existen\u021bei lui Dumnezeu, a legilor divine. De fapt, oamenii, de la ideea \u201esuper-omului\u201d a lui Nietsche \u0219i a \u201emor\u021bii lui Dumnezeu\u201d, au devenit neputincio\u0219i, iar neputin\u021ba se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 sunt supu\u0219i p\u0103catului, nu au puterea de a-l \u00eenvinge.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare societate uman\u0103 are tr\u0103s\u0103turile sale specifice: orientat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin spre materialism, mai mult sau mai pu\u021bin spre spiritualitate, \u0219i acesta din cauza naturii diferite a indivizilor, de gradul leg\u0103turii lor cu tradi\u021bia, cu religia, cu educa\u021bia, cultura. Sunt cele dou\u0103 curente \u2013 cel spiritualist <\/em>bazat pe credin\u021bele sale, cu dialectica sa, \u0219i cel materialist<\/em> bazat \u0219i el pe credin\u021bele sale, av\u00e2nd \u0219i el dialectica sa, ambele fiind polii aceluia\u0219i lucru numit Substan\u021b\u0103<\/em>. Sigur c\u0103 societ\u0103\u021bile orientate mai mult spre spiritualitate sunt mai evoluate, la baza Universului fiind spiritul \u0219i nu materia care este \u2013 s-a dovedit \u0219i \u0219tiin\u021bific \u2013 un produs al condens\u0103rii spiritului, \u201ecristaliz\u0103rii substan\u021bei\u201d. Dar nu aceste am\u0103nunte, de altfel pre\u021bioase, ne intereseaz\u0103. Ci faptul c\u0103 numai curentul spiritualizat e cel ce determin\u0103 evolu\u021bia, schimb\u0103rile fiind evidente \u00een mentalitatea \u0219i comportamentul oamenilor. C\u00e2t vom avea de a\u0219teptat? Ce iubim? Viciul sau virtutea? Dorim s\u0103 avem \u00een jurul nostru oameni \u0219antaji\u0219ti, r\u0103zbun\u0103tori, mincino\u0219i, ho\u021bi, cruzi, lipsi\u021bi de umanitate, de scrupule? Via\u021ba actual\u0103, bazat\u0103 pe interese strict materiale, a dus la o lupt\u0103 murdar\u0103 pentru dob\u00e2ndirea de venituri ilicite, a creat un decalaj extrem de mare \u00eentre p\u0103turile sociale, nivelul de trai al oamenilor puterii fiind obscen de ridicat fa\u021b\u0103 de restul popula\u021biei, \u0219i asist\u0103m la s\u0103r\u0103cirea tot mai agravant\u0103 a maselor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vedem \u0219i avem \u00eencredere \u00een tineretul de ast\u0103zi, mult mai matur ca alt\u0103dat\u0103, care con\u0219tientizeaz\u0103 pericolul dep\u0103\u0219irii limitei libert\u0103\u021bii, dincolo de care este evadarea \u00een viciu \u0219i nedreptate, c\u0103derea \u00een p\u0103cat \u2013 prin vorb\u0103 sau fapt\u0103 \u2013, \u00ee\u0219i dau seama de nocivitatea destr\u0103b\u0103l\u0103rilor de tot felul \u0219i c\u0103 acestea distrug s\u0103n\u0103tatea trupului \u0219i a sufletului. Dar cei \u00eendoctrina\u021bi din tinere\u021be cu materialism, preocupa\u021bi numai de problemele practice, cei ce g\u00e2ndesc numai la foloase materiale, intoleran\u021bi cu aproapele, lipsi\u021bi de credin\u021b\u0103, respect, onoare, cinste, pentru care imoralitatea este permisibil\u0103 \u0219i care se \u00eenghesuie \u00een ierarhia politic\u0103? Din cauza lor va trebui prelungit\u0103 perioada de \u00a0purificare a societ\u0103\u021bii\u2026 Poate peste c\u00e2teva genera\u021bii?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A tr\u0103i \u00een sfin\u021benie, a\u0219a cum ne cere Biserica, \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i libertatea potrivit voii lui Dumnezeu; sfin\u021benia \u00eenseamn\u0103 deci libertatea adev\u0103rat\u0103 \u0219i ea se arat\u0103 \u00een s\u0103v\u00e2r\u0219irea clip\u0103 de clip\u0103 a tot ce este bine, adev\u0103rat, s\u0103n\u0103tos. Robul lui Dumnezeu este considerat omul cu adev\u0103rat liber, adic\u0103 ie\u0219it din robia p\u0103catului, \u0219i nu cel ce se crede doar liber \u0219i \u00een realitate f\u0103ptuie\u0219te p\u0103cate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politicienii zilelor noastre ar trebui s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 fericeasc\u0103 omul, dar ca s\u0103 ferice\u0219ti omul, \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103-\u021bi ferice\u0219ti \u021bara \u0219i c\u00e2nd ferice\u0219ti \u021bara, trebuie s\u0103 ai \u00een vedere omul.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eRobe\u0219te-m\u0103 Doamne ca s\u0103 fiu liber.\u201d \u2013 \u00a0Petre \u021au\u021bea \u00a0\u00a0 S\u0103 g\u00e2nde\u0219ti \u0219i s\u0103 ac\u021bionezi dup\u0103 propria-\u021bi voin\u021b\u0103, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29079"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29082,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29079\/revisions\/29082"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}