{"id":29108,"date":"2017-03-02T09:04:04","date_gmt":"2017-03-02T09:04:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29108"},"modified":"2017-03-02T09:05:04","modified_gmt":"2017-03-02T09:05:04","slug":"o-poveste-care-a-inceput-acum-o-suta-de-ani%e2%80%a6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/02\/o-poveste-care-a-inceput-acum-o-suta-de-ani%e2%80%a6\/","title":{"rendered":"O poveste care a \u00eenceput acum o sut\u0103 de ani\u2026"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>V\u0103 prezent\u0103m, \u00een continuare, un articol lung. Mai lung dec\u00e2t cele scrise de obicei. Este povestea de via\u021b\u0103 a unui caracalean care poate fi, oric\u00e2nd, scenariu pentru un film de succes. E mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. E despre un om care a crezut \u00een \u0219ansa sa \u0219i nu a fost \u00eenvins de sistemele sociale din vremea vie\u021bii sale.<\/em>
\nTrecerea pe p\u0103m\u00e2nt a lui Traian Stoicoiu, surprins\u0103 de Octavian Curpa\u0219, \u00een r\u00e2nduri scrise tocmai \u00een Phoenix \u2013 Arizona, merit\u0103 aten\u021bie! E o provocare. Sau,\u00a0 poate, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: o lec\u021bie de via\u021b\u0103! Despre oameni care nu au tr\u0103it degeaba.<\/em>
\nR\u00e2ndurile a\u0219ezate de Octavian Curpa\u0219 sunt un protest la cotidianul sufocat de scandaluri, oameni mici care cred c\u0103 \u00eentorc lumea prin ceea ce\u2026 nu sunt ei \u00een stare s\u0103 fac\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

Chirurg rom\u00e2n trece grani\u0163a ajutat de fotbalistul Iuliu Bodola \u015fi ajunge somitate la Calgary, Alberta!<\/strong><\/p>\n

Traian Stoicoiu este unul dintre intelectualii rom\u00e2ni care au avut curajul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia dup\u0103 instaurarea comunismului \u015fi s\u0103 se remarce \u00eentr-o societate liber\u0103, \u00een care scara valorilor era respectat\u0103. Medic chirurg de excep\u0163ie, cu \u00eenc\u0103 dou\u0103 specializ\u0103ri \u00een palmares \u2013 cardiologie \u015fi radiologie \u2013, ajunge unul dintre cei mai renumi\u0163i medici din Canada, fiind cunoscut drept cel mai bun specialist \u00een chirurgie din Calgary-ul acelor vremuri.<\/p>\n

<\/ins><\/ins><\/ins><\/p>\n

Dumitru Sinu l-a cunoscut la Cluj, pe c\u00e2nd se antrena cu s\u00e2rg la suta de metri: \u201eNu exist\u0103 ca tu s\u0103 nu-i ba\u0163i pe to\u0163i! Ai picior iute, de c\u0103prioar\u0103\u201d \u2013 \u00eei spunea Stoicoiu, t\u00e2n\u0103rul medic de-atunci, fost fotbalist de performan\u0163\u0103 de odinioar\u0103, cu care nea Mitic\u0103 se intersecta deseori pe terenul de sport. Medic chirurg \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, asistent universitar la Facultatea de Medicin\u0103 clujean\u0103, \u00een pu\u0163inul timp liber ce-l avea la dispozi\u0163ie, Traian Stoicoiu se relaxa f\u0103c\u00e2nd sport. Dumitru Sinu participase la mai multe competi\u0163ii \u015fi doar o singur\u0103 dat\u0103 ie\u015fise pe locul doi, \u00een rest, era numai primul. De-aici s\u0103 i se fi tras, oare, lui nea Mitic\u0103 agilitatea cu care a fugit din Rom\u00e2nia \u00een toamna lui 1948? Se prea poate! Complexele antrenamente care-au urmat \u00een competi\u0163ia cu via\u0163a de refugiat, de-abia atunci \u00eencepeau\u2026
\nDe\u015fi aveau preocup\u0103ri diferite, prietenia lui Dumitru Sinu cu doctorul Stoicoiu a fost una special\u0103. Ast\u0103zi, la mai bine de 12 ani de la trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103 a lui Traian Stoicoiu, nea Mitic\u0103 m\u0103 pofte\u015fte la ora aducerilor aminte \u015fi \u00eemi poveste\u015fte despre omul, profesionistul dar mai ales despre prietenul Traian Stoicoiu.<\/p>\n

Chirurg la Cluj, pribeag \u00een Occident<\/strong>
\nTraian Stoicoiu s-a n\u0103scutla Caracal, jude\u0163ul Romana\u0163i la 18 martie 1907, \u00eentr-o familie de intelectuali. Bunicul s\u0103u fusese judec\u0103torla Tribunalul jude\u0163ului Romana\u0163i, iar p\u0103rin\u0163ii, cadre didactice.
\nLa zece zile de la na\u015fterea lui Traian, Matei \u015fi Maria Stoicoiu, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, pleac\u0103 din Caracal, fiind repartiza\u0163i la \u015fcoala din Vladimir \u2013 \u00een sud-estul Gorjului, la 50 de kilometri de T\u00e2rgu Jiu, unde la 1780 se n\u0103\u015ftea Tudor Vladimirescu. Ast\u0103zi localitatea \u00eei poart\u0103 numele. Dela Vladimir, t\u00e2n\u0103ra familie de dasc\u0103li se mut\u0103 \u00eens\u0103 din nou, stabilindu-sela Cop\u0103cioasa, satul natal al lui Matei Stoicoiu, mai aproape de T\u00e2rgu Jiu. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, se refugiaz\u0103 \u00een Moldova, de unde revin la Cop\u0103cioasa, \u00een 1918.
\nTrei b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete aduseser\u0103 bucurie \u00een familiei Stoicoiu: Nicolae, Traian \u015fi Virgil (care, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, vor p\u0103r\u0103si Rom\u00e2nia, urm\u00e2ndu-\u015fi destinele spre lumea liber\u0103) \u015fi fetele, Zoe \u015fi Iuliana.<\/p>\n

Nea Mitic\u0103 \u00eei cunoa\u015fte pe Traian \u015fi pe Nicolae. Nicolae Stoicoiu era inginer chimist, fost coleg de facultate cu doamna Sonia Bunescu \u015fi cu Traian Ni\u0163escu \u2013 doi cunoscu\u0163i \u015fi prieteni ai s\u0103i. Nicolae \u015fi so\u0163ia lui, Marioara, \u00eei sunt, o perioad\u0103, oaspe\u0163i \u00een California. Doctorul Stoicoiu, la care Nicolae, fratele s\u0103u, venise \u00een vizit\u0103, fiind foarte ocupat \u015fi implicat \u00een munca de chirurg, ce nu era tocmai u\u015foar\u0103, \u00eel roag\u0103 pe Mitic\u0103 Sinu s\u0103 se ocupe de ei \u015fi \u00eei ducela Long Beach, unde locuia vechiul s\u0103u prieten. Dup\u0103 cum am ar\u0103tat \u00een capitolul despre inginerul Stoicoiu, acesta r\u0103m\u00e2ne mai mult timp pe p\u0103m\u00e2ntul american, dar spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia.
\nPe Virgil Stoicoiu, avocat de profesie, nea Mitic\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte la Paris, dar nu-l cunoa\u015fte prea bine. I-l prezentase Traian, de la care aflase c\u0103 era pasionat de politic\u0103.
\nTraian Stoicoiu a absolvit facultatea de medicin\u0103 \u00een 1935 \u015fi. \u00eencep\u00e2nd cu anul 1937, face parte din corpul profesoral al facult\u0103\u0163ii, ca asistent universitar. T\u00e2n\u0103rul cadru universitar, care fusese \u015fi fotbalist de performan\u0163\u0103, independent \u015fi sigur pe sine, dar cu idealurile spulberate de or\u00e2nduirea ce tocmai se instalase ca o volbur\u0103 peste lanul s\u0103u de vise, apar\u0163ine unei genera\u0163ii pentru care verbul a fugi (din Rom\u00e2nia) devenise o obsesie\u2026
\nClujul acelor vremuri tulburi nu f\u0103cea not\u0103 discordant\u0103 fa\u0163\u0103 de alte centre universitare din \u0163ar\u0103, devenite teatre de desf\u0103\u015furare a ac\u0163iunilor mi\u015fc\u0103rii legionare \u015fi rezisten\u0163ei anticomuniste. Cei mai \u00eenver\u015funa\u0163i dintre studen\u0163i \u015fi intelectuali aderau la doctrina legionar\u0103, al\u0163ii, simpatizau doar, f\u0103r\u0103 a se implica direct, la fel ca Traian Stoicoiu. \u00cencep\u00e2nd cu mijlocul lunii mai 1948, comuni\u015ftii au \u00eenceput v\u00e2n\u0103toarea, \u015fi, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, au arestat masiv legionari get-beget \u015fi simpatizan\u0163i ai acestora, ceea ce i-a determinat pe mul\u0163i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul medic avea o educa\u0163ie aleas\u0103, remarc\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna prin distinc\u0163ie \u015fi respect pentru cei din jur, iubindu-\u015fi profesia \u015fi dedic\u00e2ndu-se acesteia. Tr\u0103ia \u00een Ardealul m\u0103cinat de animozit\u0103\u0163i ce se manifestau \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi etnicii maghiari, induse de \u00eens\u0103\u015fi situa\u0163ia din \u0163ar\u0103 \u2013 o Rom\u00e2nie lovit\u0103 de ciuma ro\u015fie \u015fi fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de mi\u015fc\u0103rile de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103.
\nS\u0103tul de situa\u0163ia incert\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een clocotul mi\u015fc\u0103rii anticomuniste \u015fi c\u00e2nd pericolul arest\u0103rilor \u00een r\u00e2ndul celor care nu agreau regimul era iminent, doctorul Stoicoiu renun\u0163\u0103 la statutul de medic chirurg \u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara, ajutat de faimosul fotbalist de origine maghiar\u0103, Iuliu Bodola.<\/strong>
\nIuliu Bodola a fost unul dintre cei mai mari fotbali\u015fti pe care i-a avut Rom\u00e2nia. N\u0103scut la Bra\u015fov la 26 februarie 1912, debuteaz\u0103 \u00een ora\u015ful natal,la Bra\u015fovia Bra\u015fov, apoi va juca la CA Oradea, Venus Bucure\u015fti, Ferar Cluj \u015fi, \u00een final,la MTK Budapesta.Are 48 de selec\u0163ii \u00een echipa na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, pentru care \u00eenscrie 30 de goluri \u015fi 13 \u00een echipa similar\u0103 a Ungariei. Particip\u0103 cu echipa Rom\u00e2nieila Campionatele Mondialedin 1934 \u015fi 1938. Fostul s\u0103u coechipier dela Venus Bucure\u015fti, regretatul Ilie Savu \u00eel caracteriza astfel: \u201e\u2026f\u0103cea ravagii printre adversari, av\u00e2nd un \u015fut necru\u0163\u0103tor \u015fi lovind mingea la fel de bine cu ambele picioare\u201d.<\/p>\n

Are \u00een palmares 112 goluri marcate \u00een prima divizie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alte 85 de goluri \u00een prima lig\u0103 ungar\u0103.<\/strong>
\nTraian Stoicoiu o avusese pacient\u0103 pe m\u0103tu\u015fa lui Bodola. Cum nu era na\u0163ionalist \u015fi nu se alinia curentului antimaghiar al vremii, \u00eentre el \u015fi Bodola se n\u0103scuse o rela\u0163ie de prietenie care-i va folosi ulterior, la plecarea din \u0163ar\u0103. Bodola juca din anul 1946 la MTK Budapesta. Afl\u00e2nd inten\u0163ia t\u00e2n\u0103rului medic, se ofer\u0103 s\u0103-l ajute \u015fi, la 18 august 1948, Traian Stoicoiu trece grani\u0163a maghiar\u0103, \u00een ma\u015fina personal\u0103 a fotbalistului. Traverseaz\u0103 Ungaria \u015fi de aici ajung \u00een Austria, de unde medicul rom\u00e2n va pleca apoi spre Fran\u0163a, via Germania. Dup\u0103 mai bine de un an, este prins la grani\u0163a germano-francez\u0103, unde face zece zile de pu\u015fc\u0103rie, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la Paris, \u00een luna octombrie 1949.
\nUrmeaz\u0103 o perioad\u0103 de c\u0103ut\u0103ri, de emo\u0163ii \u015fi examene pentru echivalarea studiilor, timp \u00een care lucreaz\u0103 ca asistent medical la un spital dintr-un or\u0103\u015fel din apropierea Parisului. \u00cen momentul ob\u0163inerii dreptului de liber\u0103 practic\u0103, profeseaz\u0103 ca medic, \u00een acela\u015fi spital, iar \u00een martie 1951 p\u0103r\u0103se\u015fte Fran\u0163a \u015fi pleac\u0103 \u00een Canada, oprindu-se pentru \u00eenceput \u00een Quebec.<\/p>\n

Cu trei specializ\u0103ri \u00een medicin\u0103 \u2013 doctor la Calgary <\/strong>
\nAjuns \u00een provincia canadian\u0103 Quebec, dup\u0103 aproape trei ani de la plecarea din \u0163ar\u0103, Traian Stoicoiu va lucra la un spital din Montreal. Perioada de \u015federe \u00een capitala provinciei este una destul de agitat\u0103. De-aici, doctorul Stoicoiu \u00eencepe colaborarea la radiourile diasporei \u015fi are interven\u0163iila Radio EuropaLiber\u0103. Nu poate profesa chirurgia, pentru c\u0103 \u00een Quebec exista un articol de lege, conform c\u0103ruia medicii chirurgi nu aveau dreptul s\u0103 opereze, dec\u00e2t dup\u0103 cinci ani de la stabilirea \u00een Quebec.<\/p>\n

Traian Stoicoiu nu st\u0103 pe g\u00e2nduri \u015fi se mut\u0103la Calgary, unde se stabilise inginerul Traian Ni\u0163escu, prietenul s\u0103u din studen\u0163ie, o real\u0103 personalitate \u00een domeniul prelucr\u0103rii \u015fi comercializ\u0103rii produselor petroliere, pre\u015fedintela Petrofina, una dintre cele mai prestigioase companii de profil din lume.
\nTraian Ni\u0163escu p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia \u00eentr-un mod inedit: trecuse Dun\u0103rea \u00eenot \u00een Iugoslavia, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, care ne\u015ftiind s\u0103 \u00eenoate, traverseaz\u0103 apele fluviului ajutat\u0103 de un cauciuc \u015fi de so\u0163ul s\u0103u, \u00eenot\u0103tor des\u0103v\u00e2r\u015fit. Nea Mitic\u0103 Sinu auzise de aventura lui Ni\u0163escu \u00een lag\u0103r la Kovacica, unde inginerul rom\u00e2n era cunoscut ca fiind un intelectual de mare clas\u0103, cu un curaj de admirat. Nu-l v\u0103zuse \u00eens\u0103 niciodat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een Canada. Aici \u00eel viziteaz\u0103 de multe ori \u00eempreun\u0103 cu doctorul Stoicoiu. Traian Ni\u0163escu \u00eel simpatiza \u015fi, de c\u00e2te ori \u00eel invita pe Traian la el, un uita s\u0103-i spun\u0103: \u201eDar adu-l \u015fi pe Mitic\u0103 cu tine!\u201d, pentru c\u0103 era o prezen\u0163\u0103 agreabil\u0103.
\nP\u00e2n\u0103 lucrurile intr\u0103 \u00een normalitate, Traian Stoicoiu locuie\u015fte pentru o perioad\u0103 de \u015fase luni la inginerul Ni\u0163escu. \u00cen acest interval, muncind intens, reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eenve\u0163e bine limba englez\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163ine examenele de echivalare a studiilor. Avea \u015fi \u00eenclina\u0163ie spre \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine, pentru c\u0103 vorbea fluent \u015fi franceza, germana, italiana \u015fi maghiara.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 parafat\u0103 prin rezultate excep\u0163ionale care fac din doctorul rom\u00e2n un nume str\u0103lucit pe firmamentul medicinei canadiene. Cele trei specializ\u0103ri \u00een medicin\u0103, calit\u0103\u0163ile sale profesionale, sus\u0163inute de un caracter puternic, s\u0103n\u0103tos, \u00eel propulseaz\u0103 \u00een elita medical\u0103 din Calgary \u015fi, \u00eentr-un timp relativ scurt, devine cel mai solicitat chirurg din zon\u0103: \u201enu-i pl\u0103cea s\u0103 se laude, ci s\u0103 ac\u0163ioneze \u2013 \u00eemi m\u0103rturisea de cur\u00e2nd \u00eentr-o convorbire telefonic\u0103, Gregory, b\u0103iatul domnului Stoicoiu \u2013 \u015ftiind s\u0103 explice foarte bine lucrurile, at\u00e2t la clinic\u0103, c\u00e2t \u015fi acas\u0103. A fost un excep\u0163ional profesionist, un permanent exemplu de corectitudine \u015fi moralitate, dar \u015fi un profesor des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een familie\u201d.
\nEra preferatul pacien\u0163ilor proveni\u0163i din \u0163\u0103rile europene \u2013 s\u00e2rbi, unguri, ru\u015fi, cehi, slovaci \u015fi desigur, rom\u00e2ni \u2013 iar dac\u0103 doreai cumva o recomandare c\u0103tre un medic bun, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ai fi fost \u00eendrumat spre Traian Stoicoiu.
\nD\u0103ruirea sa profesional\u0103 era completat\u0103 de imensa dragoste de semeni, fiind un om plin de compasiune \u015fi un generos f\u0103r\u0103 margini. \u201eTat\u0103l meu nu a fost unul care avea nevoie s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra sa, a fost mai degrab\u0103 t\u0103cut, confident, un adev\u0103rat turn de t\u0103rie \u2013 \u00eemi scria zilele trecute Rodica Stoicoiu, fiica chirurgului \u2013 nu cred c\u0103 l-am auzit vreodat\u0103 lament\u00e2ndu-se, dimpotriv\u0103, el putea s\u0103 \u00eemprumute din t\u0103ria sa \u015fi altora \u015fi s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de problemele lor\u201d.<\/p>\n

\u201eNu a avut prea mult timp liber, dar c\u00e2t a avut l-a petrecut cu familia!\u201d<\/strong>
\nTraian Stoicoiu se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Helen, asistent\u0103 medical\u0103 la spitalul la care lucra \u2013 irlandez\u0103 de origine, n\u0103scut\u0103 \u00een Quebec City \u2013, o femeie tare cumsecade, de care nea Mitic\u0103 Sinu \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu pl\u0103cere \u015fi care-i d\u0103ruie\u015fte so\u0163ului s\u0103u doi copii minuna\u0163i \u2013 Gregory \u015fi Rodica.
\n\u201eC\u00e2nd mergeam la ei \u00een vizit\u0103,la Calgary, st\u0103team aproape toat\u0103 noaptea la pove\u015fti cu Traian. Cu Helen vorbeam mult despre irlandezi, despre suferin\u0163ele \u015fi despre \u0163ara lor. Aflasem cum \u015fcolile le-au fost distruse \u015fi cum au fost nevoi\u0163i s\u0103 plece la studii \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, \u015fi cum limba irlandez\u0103 era interzis\u0103 \u00een vremea aceea, inclusiv \u00een Canada. Helen era foarte simpatic\u0103 \u2013 m\u0103rturise\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 iar irlandezii sunt cei mai formidabili oameni pe care i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een exil: muncitori, corec\u0163i, prieteno\u015fi\u201d.
\nIrlandeza este o limb\u0103 str\u0103veche, de origine celtic\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte din grupa insular\u0103 a a\u015fa-numitelor limbi Q-celtice (goidelice), al\u0103turi de limba sco\u0163ian\u0103 \u015fi limba manx. Este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de limba gaelic\u0103, dar acest termen este incorect \u015fi nu este precis. Ast\u0103zi are statut de limb\u0103 oficial\u0103 \u00een Irlanda, dar majoritatea popula\u0163iei vorbe\u015fte limba englez\u0103, ca urmare a interdic\u0163iei acestei limbi, \u00een vremurile de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri \u015fi r\u0103zboaie dinaintea c\u00e2\u015ftig\u0103rii independen\u0163ei \u0163\u0103rii, \u00een anul 1937. Emigran\u0163ii irlandezi din acele timpuri au dus odat\u0103 cu ei \u00een exil tradi\u0163iile \u015fi cultura \u0163\u0103rii lor. Pe alocuri, \u00een Statele Unite, Canada \u015fi Australia, se mai \u00eent\u00e2lnesc vorbitori de limb\u0103 irlandez\u0103 autentic\u0103, dar \u00een toate aceste \u0163\u0103ri utilizarea limbii irlandeze este \u00een declin, \u00een favoarea limbii engleze.
\nCopiii lui Traian Stoicoiu urmeaz\u0103 \u00eendeaproape exemplul p\u0103rintelui lor. Educa\u0163ia primit\u0103 \u00een familie, sub supravegherea atent\u0103 a mamei, mereu \u00een preajma lor, dar \u015fi prin dragostea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele primite, \u00een pu\u0163inul timp liber pe care doctorul \u00eel avea la dispozi\u0163ie \u015fi \u00eel petrecea \u00een exclusivitate \u00een familie, sunt ast\u0103zi oameni realiza\u0163i, \u00eemplini\u0163i, educa\u0163i \u00een spiritul respectului fa\u0163\u0103 de munc\u0103 \u015fi mai ales fa\u0163\u0103 de oameni, f\u0103c\u00e2nd cinste numelui Stoicoiu.<\/p>\n

Greg Stoicoiu \u015fi premierul Canadei Stephen Joseph Harper \u00eentr-un proiect de anvergur\u0103 \u2013 Istoria hocheiului<\/strong>
\n\u00cen 1960 se na\u015fte primul copil al familiei Stoicoiu, Gregory. \u00ce\u015fi face studiile \u00een ora\u015ful natal, la Calgary\u015fi se orienteaz\u0103 spre arte, ob\u0163in\u00e2nd Bachelor of Arts in drawing and painting \u2013 licen\u0163a \u00een arta desenului \u015fi picturii. A studiat \u015fi este preocupat de istorie. Istoria este una din pasiunile sale, dar nu singura.
\nGregory \u00ee\u015fi aduce aminte cum, \u00een timpul liber, tat\u0103l lor \u00eei ducea \u00een mijlocul naturii, la p\u0103dure \u015fi la pescuit. V\u00e2n\u0103toarea nu-i pl\u0103cea, pentru c\u0103 iubea tot ce este viu \u015fi, prin natura profesiei, el lupta pentru a salva vie\u0163i omene\u015fti. Detesta politica, dar iubea sportul: fusese sportiv de performan\u0163\u0103, \u00eei pl\u0103cea s\u0103-l practice \u015fi o f\u0103cea doar ocazional, c\u00e2nd \u00eei permitea programul. Probabil a\u015fa s-a n\u0103scut pasiunea lui Gregory pentru sport.
\nAst\u0103zi cele dou\u0103 mari pasiuni ale sale se reg\u0103sesc \u00eentr-o preocupare deosebit\u0103: face parte din departamentul de cercetare, \u00eentr-un proiect de mare anvergur\u0103: o carte despre istoria hocheiului, \u00een care este foarte implicat \u00eensu\u015fi actualul premier al Canadei, Stephen Joseph Harper. Lucreaz\u0103 de \u015fapte ani la aceast\u0103 carte \u015fi Greg mi-a m\u0103rturisit c\u0103 are schi\u0163a c\u0103r\u0163ii asupra lui, oriunde se duce: \u201eI\u2019m a hockey guy\u201d \u2013 mi-a spus Greg \u00een finalul discu\u0163iei.
\nCuvintele lui vin ca o confirmare a faptului c\u0103 pasiunea pentru sport, \u00een special pentru hochei, este evident\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 prin implicarea \u015fi d\u0103ruirea de care d\u0103 dovad\u0103 \u00een proiectul amintit. Va fi o surpriz\u0103 deosebit\u0103 pentru canadieni, unde hocheiul a devenit un sport popular \u2013 mai ales dup\u0103 1870, c\u00e2nd un grup de studen\u0163i ai universit\u0103\u0163ii din Montreal introduc primele reguli cu privire la pucul de joc \u015fi la num\u0103rul de juc\u0103tori. Pe de alt\u0103 parte, implicarea direct\u0103 a premierului Harper \u00een scrierea c\u0103r\u0163ii, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 va cre\u015fte cota ei valoric\u0103 \u015fi interesul cititorilor canadieni \u015fi ai iubitorilor acestui sport din Canada \u015fi din toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Stephen Joseph Harper, n\u0103scut la 30 aprilie 1959, actualul premier al Canadei este liderul Partidului Conservador, devenind prim-ministru \u00een fruntea unui guvern minoritar, \u00een urma alegerilor federale din 2006. Este primul premier din partea Partidului Conservator recent constituit prin fuziunea partidelor Conservator Progresist \u015fi a Alian\u0163ei Canadiene. Este membru al Parlamentului canadian \u00eenc\u0103 din anul 1993, c\u00e2nd devine deputat de Calgary-vest, ocup\u00e2nd aceast\u0103 func\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. Fiind unul dintre membrii fondatori ai Partidului Reformei, este primul parlamentar care s-a al\u0103turat Coali\u0163iei Na\u0163ionale a Cet\u0103\u0163enilor. \u00cen 2002, reu\u015fe\u015fte s\u0103 reintre \u00een structurile Parlamentului Canadei, ca lider al Alian\u0163ei Canadiene, succesoarea Partidului Reformei, \u015fi reprezint\u0103 zona Calgary sud-vest. \u00cen 2003, ajunge la un acord cu liderul Partidului Conservator Progresist, Peter McKay, \u015fi cele dou\u0103 partide fuzioneaz\u0103, form\u00e2nd Partidul Conservator. Este primul lider non-interimar, ales \u00een martie 2004, \u00een fruntea acestei grup\u0103ri politice. La alegerile federale din octombrie 2008, Partidul Conservator al lui Harper c\u00e2\u015ftig\u0103 cu o minoritate vizibil\u0103, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd 143 de locuri din 308, \u00een Camera Comunelor. Dar, \u00een martie 2011, al patruzecilea Parlament canadian este dizolvat, ca urmare a votului de ne\u00eencredere din partea partidelor de opozi\u0163ie. La 2 mai 2011, \u00een urma alegerilor federale, partidul lui Harper c\u00e2\u015ftig\u0103 majoritatea, cu 166 de scaune parlamentare, \u015fi se instaleaz\u0103 un guvern majoritar format din conservatori.<\/p>\n

Din biografia \u00eendr\u0103zne\u0163ului premier reiese faptul c\u0103 are o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu comunitatea din Calgary, c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine \u015fi fiul doctorului Stoicoiu, Gregory, apropiat ca v\u00e2rst\u0103 cu premierul. Stephen Joseph Harper s-a n\u0103scut \u015fi a studiat la Toronto, unde a absolvit liceul \u015fi a intrat apoi la Universitatea Toronto, dar dup\u0103 dou\u0103 luni a renun\u0163at \u015fi s-a mutat la Edmonton, Alberta. Aici a lucrat pentru \u00eenceput \u00een sala de e-mail a companiei Imperial Oil, ca apoi s\u0103 avanseze \u015fi s\u0103 lucreze \u00een resortul sisteme informatice din cadrul companiei. Reia studiile postliceale la Universitatea Calgary, ob\u0163in\u00e2nd licen\u0163a \u00een economie. Tot \u00een cadrul acestei universit\u0103\u0163i, dar ceva mai t\u00e2rziu, va ob\u0163ine \u015fi titlul de master \u00een economie, \u00een 1993. Leg\u0103turile lui Stephen Harper cu Universitatea Calgary sunt foarte puternice, drept care se \u00eentoarce adesea aici \u015fi particip\u0103 la conferin\u0163e \u015fi evenimente academice. Este cel mai recent prim-ministru, care, dup\u0103 Joe Clark, fost premier \u00een perioada 1979-1980, nu are studii juridice.<\/p>\n

\u00cemp\u0103timit iubitor al hocheiului pe ghea\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie este fan al echipei Toronto Maple Leafs. \u00cen prezent lucreaz\u0103 la aceast\u0103 carte \u2013 de care mi-a vorbit \u015fi Gregory Stoicoiu \u2013, despre istoria hocheiului \u015fi, ocazional, scrie diverse articole pe aceast\u0103 tem\u0103.La Campionatul Mondial de Hochei pe Ghea\u0163\u0103 pentru Juniori din 2007, Haper a ap\u0103rut pe re\u0163eaua de televiziune TSN, \u00een cadrul emisiunii ce transmitea \u00een direct finala Canada-Rusia. Cu aceast\u0103 ocazie, a intervenit cu comentarii \u015fi a fost intervievat asupra pasiunii sale pentru acest sport, \u015fi a preocup\u0103rii speciale pentru scrierea istoriei hocheiului, lucru care necesit\u0103 \u00eens\u0103 multe ore suplimentare de munc\u0103. Dar, c\u00e2nd pasiunea exist\u0103 cu adev\u0103rat, se g\u0103se\u015fte \u015fi timpul necesar \u015fi calea prin care po\u0163i s\u0103 gu\u015fti satisfac\u0163ia \u00eemplinirii.
\nRevenind la Gregory Stoicoiu, a\u015f ad\u0103uga, ca o opinie personal\u0103, c\u0103 \u00een faptul c\u0103 lucreaz\u0103 al\u0103turi de premierul Stephen Harper la elaborarea unei c\u0103r\u0163i despre istoria hocheiului, rezid\u0103 un caracter deosebit al acestuia, marcat prin seriozitate, pricepere \u015fi dedicare. Are cui s\u0103-i semene: Gregory a avut un model excelent \u00een persoana tat\u0103lui s\u0103u, despre care, spre finalul conversa\u0163iei noastre, \u00eemi zicea: \u201eHe was a tremendous person. He was my best friend\u201d \u2013 a fost un om excep\u0163ional, a fost cel mai bun prieten al meu.
\nDar nici sora lui, Rodica, nu este mai prejos. Se bucur\u0103 de cele mai \u00eenalte titluri academice \u00een domeniul teologiei.<\/p>\n

Doctor \u00een teologie, profesor universitar \u00een Maryland, USA \u2013 Rodica Stoicoiu<\/strong>
\nAl doilea copil al lui Traian \u015fi Helen Stoicoiu este Rodica. Ea vine pe lume la doi ani dup\u0103 fratele s\u0103u Greg, \u00een anul 1962. Locuie\u015fte \u00een Maryland, Statele Unite. Este profesor de teologie la \u201eMount St. Mary\u2019s University\u201d, din ora\u015ful Emmitsburg.
\nCu masteratul luat la \u201eUniversity of Notre Dame\u201d \u015fi doctoratul la \u201eThe Catholic University of America\u201d, autoare a c\u0103r\u0163ii \u201eGenesis, Evolution and the Search for a Reasoned Faith\u201d, \u00een prezent, pred\u0103, \u00eentr-un spectru larg, cursuri de Istoria Bisericii, Teologie Fundamental\u0103 \u015fi Sacramente. Este implicat\u0103 at\u00e2t \u00een latura academic\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea pastoral\u0103, fiind \u015fi director de liturghie la parohia \u201eSt. Agnes\u201d (este specializat\u0103 \u00een \u201eTeologia liturghiei\u201d). Aria cercet\u0103rilor sale cuprinde dialogul ortodox-catolic, teologia trinitarian\u0103 \u015fi istoria bisericii primare. \u00cen prezent, Rodica Stoicoiu se concentreaz\u0103 \u015fi asupra altor articole din domeniul teologic, de care se va folosi \u00een editarea viitoarelor sale c\u0103r\u0163i.
\nPrintre alte lucruri pe care mi le-a povestit despre tat\u0103l s\u0103u, Rodica Stoicoiu \u00ee\u015fi aduce aminte cum, la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui, au luat cuv\u00e2ntul c\u00e2\u0163iva dintre participan\u0163ii la funeralii, cunoscu\u0163i, prieteni sau fo\u015fti pacien\u0163i, adres\u00e2nd ultimul lor omagiu celui plecat \u00een eternitate, \u00eentr-un cadru marcat de sobrietate \u015fi respect. Au fost reliefate omenia, generozitatea \u015fi robuste\u0163ea lui moral\u0103 \u015fi mai ales faptul c\u0103 ne\u00eentrecutul chirurg a ajutat pe toat\u0103 lumea: unora le-a g\u0103sit de lucru, altora, le-a \u00eemprumutat sau le-a d\u0103ruit bani, f\u0103r\u0103 a a\u015ftepta s\u0103-i fie restitui\u0163i, cum, pentru o parte dintre ei, a girat la b\u0103nci, pentru a-\u015fi cump\u0103ra case. \u201eTo\u0163i au vorbit despre un om, despre un prieten, despre un profesionist care a tr\u0103it o via\u0163\u0103 de generozitate tacit\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

\u201eSingurul prieten pe care-l am este Mitic\u0103 Sinu!\u201d<\/strong>
\nPe Traian Stoicoiu \u015fi Mitic\u0103 Sinu \u00eei lega o prietenie frumoas\u0103 \u015fi veche, \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, c\u00e2nd alergau pe aceea\u015fi pist\u0103\u2026 Doctorul Stoicoiu, fostul fotbalist care-l \u00eencuraja pe Mitic\u0103 \u201es\u0103 lupte pentru suta de metri \u015fi s\u0103 devin\u0103 campion, c\u00e2\u015ftigase competi\u0163ia cu profesia, ajunsese un medic de marc\u0103 \u00een Canada, avea o familie frumoas\u0103 \u015fi mul\u0163i prieteni dragi \u00een jur.
\nNea Mitic\u0103 s-a \u00eentrecut pe sine, a \u00eenvins capcanele exilului, a ignorat greut\u0103\u0163ile, s-a \u00eemplinit \u00een plan familial, avea propriul s\u0103u hotel \u015fi o duzin\u0103 de prieteni de calitate.
\nAnaliza\u0163i \u00een profunzime, cei doi au avut dintotdeauna cel pu\u0163in o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter comun\u0103: dragostea de oameni, care al\u0103turi de generozitate, compasiune \u015fi demnitate, constituie principalele linii directoare ce marcheaz\u0103 vie\u0163ile lor. Dup\u0103 trecerea grani\u0163elor Rom\u00e2niei, traseele urmate de cei doi prieteni sunt diferite, \u00eens\u0103 drumurile lor se intersecteaz\u0103 \u2013 prima dat\u0103la Paris, \u015fi apoi, \u00een Canada.<\/p>\n

Timpul petrecutla Montreala fost scurt, \u00eens\u0103 dup\u0103 stabilirea doctorului Stoicoiu la Calgary, Dumitru Sinu \u00eel vizita destul de des. Tr\u0103gea la casa familiei Stoicoiu \u015fi petreceau ore \u00eentregi povestind \u015fi dep\u0103n\u00e2nd amintiri.
\nNea Mitic\u0103 r\u0103m\u00e2nea de multe ori f\u0103r\u0103 niciun ban, era un \u00eemp\u0103timit juc\u0103tor la burs\u0103\u2026 Atunci \u00eel suna pe Traian, d\u00e2ndu-i de \u00een\u0163eles c\u0103 situa\u0163ia lui financiar\u0103 nu era din cele mai bune \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i spun\u0103, pe ocolite, c\u0103 are nevoie de bani. Stoicoiu \u00eens\u0103 i-o reteza scurt: \u201eSpune de c\u00e2t ai nevoie \u2013 2.000, 3.000?\u201d \u2013 \u015fi-i oferea ajutorul. Traian Stoicoiu \u00eel \u00een\u0163elegea \u015fi-l ajuta, pentru c\u0103 \u0163inea foarte mult la el \u015fi, \u00een plus, avea \u015fi de unde.
\nSe \u00eent\u00e2mplase ca Traian Stoicoiu s\u0103 fie prezent la o cin\u0103, cu \u00eenc\u0103 c\u00e2teva familii de rom\u00e2ni. Comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 era destul de unit\u0103 \u015fi rom\u00e2nii no\u015ftri obi\u015fnuiau s\u0103 petreac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu diverse ocazii. Vreo doi dintre cei prezen\u0163i au f\u0103cut impruden\u0163a s\u0103-l b\u00e2rfeasc\u0103 pe nea Mitic\u0103\u2026 At\u00e2t i-a trebuit doctorului Stoicoiu: s-a ridicat imediat de la mas\u0103, \u015fi-a luat p\u0103l\u0103ria \u015fi paltonul \u015fi a plecat spun\u00e2ndu-le doar at\u00e2t: \u201eAcum pute\u0163i vorbi de Mitic\u0103, dar \u00een prezen\u0163a mea, nu!\u201d
\n\u201eEu am aflat de acest incident de-abia peste c\u00e2\u0163iva ani. Nici n-am apucat s\u0103-i mul\u0163umesc, pentru c\u0103 Traian nu mai era\u2026\u201d \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mitic\u0103 Sinu.<\/p>\n

Rom\u00e2ni boga\u0163i din Calgary!<\/strong>
\nDoctorul Stoicoiu era unul dintre cei mai de vaz\u0103 rom\u00e2ni din Calgary, \u00een perioada aceea, al\u0103turi de pre\u015fedintele companiei Petrofina, inginerul Ni\u0163escu, nume marcant al petrochimiei mondiale \u015fi un recunoscut inventator.
\nDar v\u00e2rfurile \u00een materie de avere erau Prin\u0163ul \u015eu\u0163u, Negroponte \u015fi un moldovean, Mike Porojne.
\n\u201ePrin\u0163ul \u015eu\u0163u de\u0163inea \u00een zon\u0103 terenuri \u00eentinse \u015fi ferme renumite \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte Mitic\u0103 Sinu. C\u00e2nd treceai cu trenul prin acea zon\u0103, se anun\u0163a: Acum trecem prin domeniul Prin\u0163ului \u015eu\u0163u!\u201d
\nFoarte bogat era \u015fi un alt rom\u00e2n din Calgary, Mike Porojne. F\u0103cuse bani mul\u0163i, pentru c\u0103 madame Porojne avea un unchi care lucra la prim\u0103rie. Cunosc\u00e2nd proiectele care erau \u00een obiectivul administra\u0163iei locale, acest unchi sf\u0103tuie\u015fte familia Porojne s\u0103 cumpere terenuri \u00een zonele de interes, unde urma s\u0103 se investeasc\u0103 masiv \u015fi s\u0103 se construiasc\u0103 edificii de interes guvernamental. Cum pre\u0163ul de r\u0103scump\u0103rare a terenurilor sau imobilelor din zonele \u0163int\u0103, era mai mare dec\u00e2t pre\u0163ul pie\u0163ei, cei desp\u0103gubi\u0163i c\u00e2\u015ftigau \u00een plus. Av\u00e2nd informa\u0163ia de la surs\u0103, Porojne c\u00e2\u015ftig\u0103 sume considerabile, pe care apoi le reinveste\u015fte \u00een tot felul de afaceri profitabile. \u201eA ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 un hotel pe care l-a v\u00e2ndut mai t\u00e2rziu cu opt milioane de dolari \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte nea Mitic\u0103 \u2013 dar nu s-a jenat s\u0103-mi spun\u0103: Mitic\u0103, \u00een via\u0163a mea, eu n-am citit o carte\u201d\u2026
\nFiica lui Mike Porojne era c\u0103s\u0103torit\u0103 cu b\u0103iatul unui preot din Rom\u00e2nia. Mare comunist, popa! C\u00e2nd mergea \u00een vizit\u0103, \u00een \u0163ar\u0103, bog\u0103ta\u015ful canadian de origine rom\u00e2n\u0103 era primit cu mare pomp\u0103, fiind invitat la recep\u0163ii al\u0103turi de oficialit\u0103\u0163ile locale, \u015fi bucur\u00e2ndu-se de o aten\u0163ie deosebit\u0103. C\u00e2nd revenea \u00een Canada, fire\u015fte, nu avea ce vorbi de r\u0103u de comuni\u015fti, lui \u00eei mersese bine \u00een \u0163ar\u0103! Doctorul Stoicoiu purta adesea discu\u0163ii contradictorii cu Porojne \u015fi nu ezita s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 cel mai diabolic sistem din c\u00e2te-au fost vreodat\u0103 este comunismul \u015fi c\u0103 el, Porojne, habar nu are cine sunt comuni\u015ftii\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

Comuni\u015ftii \u015fi regimul lor draconic \u00eel determinaser\u0103 pe Traian Stoicoiu s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia. A tr\u0103it mai bine de o jum\u0103tate de veac departe de \u0163ar\u0103, printre str\u0103ini, \u015fi nu s-a mai \u00eentors vreodat\u0103 acas\u0103\u2026 Poate c\u0103 ar fi f\u0103cut-o dac\u0103 s-ar mai fi \u00eent\u00e2lnit o dat\u0103 cu Br\u00e2ncu\u015fi, a\u015fa, ca \u00een anii tinere\u0163ii, \u00een parcul ora\u015fului T\u00e2rgu Jiu\u2026<\/p>\n

\u00a0Doctorul Traian Stoicoiu \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi<\/strong>
\nOltean din Cop\u0103cioasa Gorjului, cu tat\u0103l judec\u0103tor, ani buni \u00een slujba drept\u0103\u0163ii la Tribunalul Jude\u0163ean Romana\u0163i, Matei Stoicoiu, se \u00eentoarce \u00een \u0163inuturile natale imediat dup\u0103 na\u015fterea fiului s\u0103u, Traian, cunoscutul chirurg de mai t\u00e2rziu, din Calgary.
\nNu se cunosc date certe despre ascensiunea profesional\u0103 a lui Matei Stoicoiu, \u015ftiu \u00eens\u0103 de la nepotul s\u0103u, Gregory, c\u0103 a fost un dasc\u0103l renumit al Gorjului \u015fi el, \u015fi so\u0163ia sa, \u015fi c\u0103 la un moment dat a ajuns director de \u015fcoal\u0103. Am mai aflat dela Grgoryc\u0103 se cuno\u015ftea bine cu Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. C\u0103 au fost sau nu colegi de \u015fcoal\u0103, a\u015fa cum au ap\u0103rut unele informa\u0163ii \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103, \u00een anii trecu\u0163i, nu am aflat, \u00eens\u0103 c\u0103 rela\u0163ia dintre cei doi era apropiat\u0103 \u015ftiu din surs\u0103 direct\u0103 \u015fi sigur\u0103. Matei Stoicoiu \u015fi Br\u00e2ncu\u015fi au discutat mult pe marginea monumentelor sculptate de maestru, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirilor lor.
\nGregory mi-a mai relatat c\u0103 \u015fi tat\u0103l s\u0103u a avut onoarea s\u0103 stea de vorb\u0103 cu Br\u00e2ncu\u015fi. Era student la Clujpe vremea aceea \u015fi venise acas\u0103, ocazie cu care, Matei Stoicoiu l-a prezentat ilustrului sculptor. Ceea ce Gregory mai \u015ftia de la tat\u0103l s\u0103u este faptul c\u0103, \u00een timpul \u00eent\u00e2lnirii cu Br\u00e2ncu\u015fi, \u00een parcul de la T\u00e2rgu Jiu, Traian Stoicoiu aflase mai multe detalii despre renumitele monumente br\u00e2ncu\u015fiene. Nu putea s\u0103-mi precizeze dac\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi le-a denumit Masa t\u0103cerii sau Masa apostolilor neamului, nici dac\u0103 inegalabila Coloan\u0103 a infinitului ar fi fost de fapt Coloana sacrificiului infinit, sau Poarta s\u0103rutului ar fi purtat denumirea de Monumentul \u00eentregirii neamului. Dar sigur este faptul c\u0103 aceste memorabile opere br\u00e2ncu\u015fiene au fost comandate \u015fi executate \u00een memoria eroilor neamului.<\/p>\n

Prin 1950, dup\u0103 ce a ajuns \u00een Fran\u0163a, Traian Stoicoiu a avut bucuria s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 din nou pe Br\u00e2ncu\u015fi, de data aceastala Paris.<\/strong>
\nConstantin Br\u00e2ncu\u015fi a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne un simbol pentru sculptura rom\u00e2neasc\u0103, unic \u00een felul lui, iar adev\u0103rul despre operele lui nu-l va \u015fti nimeni, niciodat\u0103, dec\u00e2t autorul, \u015fi acest adev\u0103r s-a aflat doar \u00een g\u00e2ndirea artistic\u0103 \u015fi creativ\u0103 a ilustrului sculptor.
\nTraian Stoicoiu s-a stins din via\u0163\u0103 \u00een anul 1999\u2026 \u201eDespre mor\u0163i s\u0103 vorbim numai de bine!\u201d \u2013 spune o vorb\u0103 veche rom\u00e2neasc\u0103 \u2013, dar nu acesta este motivul pentru care am prezentat \u00een termeni elogio\u015fii personalitatea lui Traian Stoicoiu. M\u0103 g\u00e2ndeam la acea genera\u0163ie de aur \u2013 a\u015f numi-o eu, f\u0103r\u0103 s\u0103 exagerez \u2013, care, ajung\u00e2nd \u00een lumea liber\u0103, a dovedit inteligen\u0163\u0103, ambi\u0163ie, seriozitate, respect fa\u0163\u0103 de munc\u0103, fa\u0163\u0103 de sine \u015fi de semeni, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor realiz\u0103ri profesionale de excep\u0163ie \u015fi m\u00e2ndria c\u0103 au apar\u0163inut poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

OCTAVIAN D. CURPA\u015e<\/strong>
\nPhoenix, Arizona<\/p>\n

Sursa http:\/\/ziaruldeolt.ro\/2017\/03\/01\/o-poveste-care-a-inceput-acum-o-suta-de-ani\/<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u0103 prezent\u0103m, \u00een continuare, un articol lung. Mai lung dec\u00e2t cele scrise de obicei. Este povestea de via\u021b\u0103 a unui [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-29108","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29108","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29108"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29108\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29111,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29108\/revisions\/29111"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}