{"id":29130,"date":"2017-03-05T05:51:15","date_gmt":"2017-03-05T05:51:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29130"},"modified":"2017-03-05T05:56:21","modified_gmt":"2017-03-05T05:56:21","slug":"martie-fragilitate-si-servitute","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/05\/martie-fragilitate-si-servitute\/","title":{"rendered":"Martie fragilitate \u0219i servitute"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/652x450_154972-ce-trebuie-sa-faci-in-luna-martie-in-gradina.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-29131\" title=\"652x450_154972-ce-trebuie-sa-faci-in-luna-martie-in-gradina\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/652x450_154972-ce-trebuie-sa-faci-in-luna-martie-in-gradina-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/652x450_154972-ce-trebuie-sa-faci-in-luna-martie-in-gradina-300x225.jpg 300w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/652x450_154972-ce-trebuie-sa-faci-in-luna-martie-in-gradina.jpg 650w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p>NICHITA\u00a0 ST\u0102NESCU<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Ploaie \u00een luna lui Marte <\/em><\/p>\n<p>Ploua infernal,<br \/>\n\u015fi noi ne iubeam prin mansarde.<br \/>\nPrin cerul ferestrei, oval,<br \/>\nnorii curgeau \u00een luna lui Marte.<\/p>\n<p>Pere\u0163ii odaii erau<br \/>\nnelini\u015fti\u0163i, sub desene \u00een cret\u0103.<br \/>\nSufletele noastre dansau<br \/>\nnev\u0103zute-ntr-o lume concret\u0103.<\/p>\n<p>O s\u0103 te plou\u0103 pe aripi, spuneai,<br \/>\nplou\u0103 cu globuri pe glob \u015fi prin vreme.<br \/>\nNu-i nimic, \u00ee\u0163i spuneam, Lorelei,<br \/>\nmie-mi plou\u0103 zborul, cu pene.<\/p>\n<p>\u015ei m\u0103-n\u0103l\u0163am. \u015ei nu mai stiam unde-mi<br \/>\nl\u0103sasem \u00een lume odaia.<br \/>\nTu m\u0103 strigai din urm\u0103: r\u0103spunde-mi, r\u0103spunde-mi,<br \/>\ncine-s mai frumo\u015fi: oamenii?&#8230; ploaia?&#8230;<\/p>\n<p>Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasc\u0103,<br \/>\n\u015fi noi ne iubeam prin mansarde.<br \/>\nN-a\u015f mai fi vrut s\u0103 se sf\u00e2r\u015feasc\u0103<br \/>\nniciodat\u0103-acea lun\u0103-a lui Marte.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>LITERARY\u00a0 TERMS<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>ANAGNORISIS<\/em><\/strong>: (Greek for &#8220;recognition&#8221;): A term used by Aristotle in the <em>Poetics<\/em> to describe the moment of tragic recognition in which the protagonist realizes some important fact or insight, especially a truth about himself, human nature, or his situation. Aristotle argues that the ideal moment for anagnorisis in a tragedy is the moment of <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_P.html#peripeteia_anchor\">peripeteia<\/a>, the reversal of fortune. Critics often claim that the moment of tragic recognition is found within a single line of text, in which the tragic hero admits to his lack of insight or asserts the new truth he recognizes. This passage is often called the &#8220;line of tragic recognition.&#8221; See further discussion under <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#tragedy_anchor\">tragedy<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>BRITICISM<\/strong>: An expression or word that developed in Britain after the American colonies separated politically from Britain&#8217;s rule.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>CHARACTONYM<\/strong>: An evocative or symbolic name given to a character that conveys his or her inner psychology or allegorical nature. For instance, Shakespeare has a prostitute named <em>Doll Tearsheet<\/em> and a moody young man named <em>Mercutio<\/em>. Steinbeck has the sweet-natured <em>Candy<\/em> in <em>Of Mice and Men<\/em>. Spenser has a lawless knight named <em>Sansloy<\/em> (French, &#8220;without law&#8221;) and an arrogant giant named <em>Orgoglio<\/em> (Italian, &#8220;pride&#8221;). On a more physical level, Rabelais might name a giant <em>Gargantua<\/em>or C.S. Lewis might call his talking lion <em>Aslan<\/em> (Turkish for &#8220;lion&#8221;). These names are all simple charactonyms. Cf. <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_E.html#eponym_anchor\">eponym<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>DRACULA&#8217;S LAW<\/strong>: A helpful mnemonic phrase, &#8220;<em>blood is good food<\/em>&#8221; useful for remembering sound shifts in the vowel <em>o<\/em> from Middle English to Modern English. Originally, between 1200-1400, the letter <em>&lt;o&gt;<\/em> often indicated a long Middle English \/o:\/ but it rapidly developed into \/<em>u<\/em>\/, as in <em>food<\/em>, <em>roof<\/em>, and <em>room<\/em>, and <em>root<\/em>. However, in the 1400s, in some words, the vowel shortened and unrounded to the sound in <em>blood<\/em> and <em>flood<\/em>. In still other words, the letter retained the long vowel \/o:\/ until about 1700, but the vowel was then shortened without being unrounded, giving us the sound found in <em>good<\/em>, <em>foot<\/em>, and <em>book<\/em>. Thus, the standard pronunciation is as follows:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>blood (c.1400-1500)<\/li>\n<li>good (c. 1700 <em>et passim<\/em>)<\/li>\n<li>food (c. 1200-1400)<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>EPICUREANISM<\/strong>: The Greek philosophy of Epicurus, who espoused a life of gentle hedonism ameliorated by rational moderation. His idea of epicureanism was so refined as to almost be ascetic. For instance, he urged that pleasures should be best tasted one at a time, and strung out with slow relish. Gorging, over-indulgence, and excess defeated the point because it would lead to future miseries like indigestion, hangover, and exhaustion. Epicurus accordingly argued that the wise hedonist would balance immediate pleasure with long-term comfort. In common modern usage, however, the bit about &#8220;rational moderation&#8221; usually gets left out, reducing the philosophy to one of unadulterated pleasure-seeking. Epicurus also advocated avoiding public life or stressful work.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">In late Roman times, aristocrats adopted and perverted the older Greek Epicurean doctrine. They focused on overindulgence. Food, wine, entertainment, and slave girls became the chief pleasures&#8211;and in the later days of the Roman Empire, social phenomena like the vomitorium and the orgy arose. See further discussion under <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_R.html#roman_stoicism_anchor\">Roman Stoicism<\/a>. We can see an epicurean influence on Chaucer&#8217;s &#8220;General Prologue,&#8221; where the aging Franklin is described as a son of Epicurus.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>FINNO-UGRIC<\/strong>: One of several language families outside the Indo-Euorpean family of languages. This family includes Hungarian, Estonian, Lappish, and Finnish.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>GUILD<\/strong>: A medieval organization that combined the qualities of a union, a vocational school, a trading corporation, and product regulations committee for the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_B.html#bourgeoisie_anchor\">bourgeoisie<\/a>. These associations of merchants, artisans, and craftsmen rose in power and numbers toward the late medieval period.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>HERESY<\/strong> (from Greek, &#8220;choice&#8221;): A &#8220;mistaken&#8221; or heterodox religious belief, i.e., one that does not agree with traditional teachings of the Roman Catholic church. In Middle English writings, heresy is associated with the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_L.html#lollard_anchor\">Lollards<\/a>. Note that by Western medieval Christian standards for what constitutes heresy and orthodoxy, all modern Protestant churches are by definition heretical for deviation from the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_P.html#petrine_doctrine_anchor\">Petrine doctrine<\/a>, for antinominism, and frequently for heresies concerning transubstantiation.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>IDIOLECT<\/strong>: The language or speech pattern unique to one individual at a particular period of his or her life. Because no total conformity in pronunciation is possible, each individual has a slightly different way of pronunciation, a fact that allows computer voice recognition to note unique markers in a person&#8217;s voice. That uniqueness is part of idiolect, as is each person&#8217;s unique set of vocabulary and ideosyncrasies of grammar. In terms of discussing linguistics, however, the specifics of idiolect are often not particularly useful, and scholars place much more emphasis on the generalities of <strong>dialect<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>JUXTAPOSITION<\/strong>: The arrangement of two or more ideas, characters, actions, settings, phrases, or words side-by-side or in similar narrative moments for the purpose of comparison, contrast, rhetorical effect, suspense, or character development.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>KOINE<\/strong><\/em><em> <\/em>(Grk, &#8220;Common&#8221;): (1) Common or lower-class Greek as it was spoken throughout the Mediterranean regions during the Hellenistic period up through the last days of the Roman Empire. The Greek New Testament, for instance, was written in <em>Koine<\/em> Greek as opposed to the literary language of Classical Greek. (2) Figuratively, any widely distributed variety of a language&#8211;i.e., a <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_L.html#lingua_franca_anchor\">lingua franca<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>LOGOCENTRISM<\/strong> (lit. &#8220;word-centered&#8221;): Jacques Derrida&#8217;s term for a tendency to privilege thinking based on a desire for absolute truth, which he associated with Western thought since Plato. He saw this tendency as inherently hierarchical and one which privileged the &#8220;real&#8221; over spoken words about the real, and which in turn privileged all spoken language over all written language&#8211;cf. Plato&#8217;s idea of platonic forms. However, since the <em>language<\/em> we use to talk about reality is not the same thing as reality itself, and since we have no other means of communicating\/thinking about reality than flawed language, Derrida saw logocentricism as inherently doomed to failure, an inescapable prison-house of words.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>MEIOSIS<\/em><\/strong>: Understatement, the opposite of exaggeration: &#8220;I was somewhat worried when the psychopath ran toward me with a chainsaw.&#8221; (i.e., I was terrified). <strong><em>Litotes<\/em><\/strong> (especially popular in <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_O.html#old_english_anchor\">Old English<\/a> poetry) is a type of meiosis in which the writer uses a statement in the negative to create the effect: &#8220;You know, Einstein is not a bad mathematician.&#8221; (i.e., Einstein is a good mathematician.) &#8220;That pustulant wart is somewhat unbeautiful&#8221; (i.e., That pustulant wart is ugly). Litotes is recognizable in English by negatives like <em>not<\/em>, <em>no<\/em>, <em>non<\/em>&#8211; and <em>un<\/em>-.)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>NOSTRATIC<\/strong>: A hypothetical superfamily of languages that might embrace other large family language groups&#8211;including Indo-European, Finno-Ugric, possibly Afroasiatic, and other family groups. Its existence is highly contested, however, since its origins would go back beyond the 5,000 BCE marker&#8211;long before written records existed to help corroborate that nostratic ever really existed.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>ONOMASTIC<\/strong>: Related to names. For instance, a character&#8217;s name might contain an onomastic symbol&#8211;if that character is named Faith (as in &#8220;Young Goodman Brown&#8221;) or Lucy Westenra (which means &#8220;the light of the west&#8221;) in Bram Stoker&#8217;s <em>Dracula<\/em>, or Pandarus (which means &#8220;all-giving&#8221; and puns on &#8220;pander&#8221;) in Chaucer&#8217;s <em>Troilus and Criseyde<\/em>. <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#toponym_anchor\">Toponyms<\/a> are also of interest to onomastic studies.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>PARALANGUAGE<\/strong>: The non-verbal features that accompany speech and help convey meaning. For example, facial expression, gesticulation, body stance, and tone can help convey additional meaning to the spoken word; these are all examples of communication through paralanguage.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>QUADRIVIUM<\/strong>: The study of arithmetic, astronomy, geometry, and music, which formed the basis of a master&#8217;s degree in medieval education, as opposed to the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#trivium_anchor\">trivium<\/a>, the study of grammar, logic, and <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/resource_rhet.html\">rhetoric<\/a>, which in medieval education formed the basis of a bachelor&#8217;s degree.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>RETARDED PRONUNCIATION<\/strong>: An old-fashioned way of pronunciation that lingers in one dialect even after a newer pronunciation has been accepted by other dialects in the same language. Contrast with <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_A.html#advanced_pronunciation_anchor\">advanced pronunciation<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>SEMANTIC BLEACHING<\/strong>: The process by which a word loses all its original meaning&#8211;a phenomenon quite common in <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#toponym_anchor\">toponyms<\/a> and personal names. For instance, few English speakers think of &#8220;Red People&#8221; when they hear the toponym <em>Oklahoma<\/em>, even though this is what <em>Oklahoma<\/em> means in the original Choctaw; the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_L.html#loanword_anchor\">loanword<\/a> has undergone semantic bleaching.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>TRIAD<\/strong>: A collection of three ideas, concepts, or deities loosely connected&#8211;as opposed to a pure<strong> <\/strong><a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#trinity_anchor\">trinity<\/a> in which the three concepts are much more closely linked or equivalent to each other. The oldest known triad comes from the Sumerian scholastic period (circa 2400-2200 BCE). Here, the gods of heaven, earth, and water (Anu, Enlil, and Enki) would form a common group of three linked together in religious poetry and ritual (Hopper 6), as was the case with the Babylonian triad of air deities, Sin, Shamash, and Raman who ruled the moon, sun, and storms (Hopper 20). The former Babylonian triad later altered to focus on Anu, Baal, and Ea in following centuries&#8211;a formula reminiscent of the three divine brothers Zeus, Hades, and Poseidon in Greek mythology (Hopper 7). The three Greek fates (Klotho the spinner, Lachesis the measurer, and Atropos the cutter) are a triad matched by the three Germanic Norns (Urd, Verdandi, and Skuld). Shiva, Vishnu, and Brahma are the Hindu triad representing destruction, preservation, and creation. Often triads revolve around the idea of the &#8220;celestial family&#8221;&#8211;such as the Egyptian Osiris, Isis, and Horus or it may consist consist of three brothers&#8211;such as the cyclopean smiths who assist Hephaestus: Brontos, Sterope, and Argus.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Note that the idea of a triad is distinct from the idea of a <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_T.html#trinity_anchor\">trinity<\/a>, in which three divine persons are thought to be in some way equivalent or identical to each other&#8211;as is the case in the Christian trinity (Father, Son, and Holy Ghost) or the Egyptian solar trinity (Horus, Ra, and Atun&#8211;the sun gods associated with the morning, noonday, and setting sun). The first Christian missionaries to Ireland were greatly aided by the fact that Irish mythology already contained an idea of trinity in the form of three-headed or three-personed gods, as MacCulloch notes in <em>The Religion of the Ancient Celts<\/em> (34, qtd. in Hopper 203).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">In a looser sense, any grouping of three is a triad&#8211;including groupings such as these:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>past-present-future<\/li>\n<li>earth-sea-sky<\/li>\n<li>heart-mind-body<\/li>\n<li>beginning-middle-end<\/li>\n<li>father-mother-child<\/li>\n<li>heaven, earth, hell (or heaven, hell, and purgatory)<\/li>\n<li>childhood, adulthood, and old age<\/li>\n<li>the world, the flesh, the devil<\/li>\n<li>the three steps of Vishnu in Hindu mythology.<\/li>\n<li>faith, hope, and love<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">In Irish literature, triads are often comical when they appear in verse. They often involve <em>bathos<\/em>, with an amusing or anticlimactic item listed in the third slot.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">In Welsh literature, the work known as the Welsh <em>Triads<\/em> consists of many delightful and humorous sets of three&#8211;such as the &#8220;three costly pillages,&#8221; the &#8220;three frivolous bards,&#8221; the &#8220;three inventors,&#8221; the &#8220;three ill resolutions,&#8221; even the &#8220;three well-endowed warriors.&#8221;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>UNSTRESSED<\/strong>: Lightly stressed as opposed to heavily stressed&#8211;i.e., a syllable that has little prominence when spoken aloud.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>VO LANGUAGE<\/strong> (pronounced &#8220;Vee-Oh&#8221;): A language that tends to place the verb before the grammatical object in a sentence. Modern English is a VO language.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>WELTANSCHAUUNG<\/strong><\/em> (German, &#8220;manner of looking at the world&#8221;): The philosophy of an individual, an artist, or a group of like-minded individuals, especially the philosophy concerning one&#8217;s relationship to civilization.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>XENIA<\/em>: The Greek term for the <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_L.html#laws_of_hospitality_anchor\">Laws of Hospitality<\/a>. The custom in classical Greece and other ancient cultures that, if a traveler comes to a strange town, he can ask for food, shelter, and gifts to help him on his journey. In Greek tradition, the host was considered responsible for his guest&#8217;s comfort and safety, and a breach of those laws of hospitality was thought to anger Zeus (Roman Jupiter), the king of the gods.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>YAHOO<\/strong>: A coarse, filthy, smelly, bestial, barbaric, bipedal creature only vaguely resembling a human. Jonathan Swift coined the term in <em>Gulliver&#8217;s Travels<\/em>, applying it to a race of humanoid brutes in contrast with the civilized race of intelligent horses, the Houyhnhnms. The term has since become a popular allusion. Mark Twain and other writers use it to refer to bumpkins, louts, or yokels. One wonders what the internet search engine <em>Yahoo<\/em> thus implies about its users. The term <em>yahoo<\/em> has also become a popular outcry or exclamation when a speaker is engaged in something boisterous.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>ZEITGEIST<\/strong> (German &#8220;Time-ghost&#8221; or &#8220;Spirit of the Age&#8221;): The preferences, fashions, and trends that characterize the intangible essence of a specific historical period.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>\u00a0 \u00a0ONOMASTICA ROMANEASCA\u00a0 ACTUALA<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>100 nume REALE:<\/strong><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Stru\u0163 Modest<br \/>\n2. R\u00e2ndunel Pisic\u0103<br \/>\n3. dl. Carmen Stamatescu<br \/>\n4. Supplexa Memoranda Onac<br \/>\n5. \u00centuneric Stelu\u0163a Lumini\u0163a<br \/>\n6. R\u0103murel Pastram\u0103<br \/>\n7. Geniloni Sfecl\u0103<br \/>\n8. Gigel Potrivitu<br \/>\n9. Rudolf Pufulete<br \/>\n10. William Br\u00e2nz\u0103<br \/>\n11. Andaluzia Po\u015firc\u0103<br \/>\n12. Renato Lacrim\u0103<br \/>\n13. Tuduce Dorule Dicusar\u0103<br \/>\n14. Tri\u0163\u0103 F\u0103ni\u0163\u0103<br \/>\n15. Raiu Viorica Speran\u0163a<br \/>\n16. Roxana Grivei<br \/>\n17. Artaxerxe Bubulac<br \/>\n18. Exacustodian P\u0103u\u015fescu<br \/>\n19. Amorel V\u0103t\u0103m\u0103nescu<br \/>\n20. Marcelon Bunic\u0103<br \/>\n21. Fridolin Boac\u015f\u0103<br \/>\n22. Momcilo Luburici<br \/>\n23. Georgian Elvis Gagiu<br \/>\n24. Tolea Ciumac<br \/>\n25. Salomeea Guinea<br \/>\n26. Codru\u0163 Dumbrav\u0103<br \/>\n27. Mariana Hopulele<br \/>\n28. Maer Analena Enola Fotini<br \/>\n29. Eugen C\u0103t\u0103lin Prefacutu Timp\u0103u<br \/>\n30. Joac\u0103-Bine Mirel<br \/>\n31. Sava Superman<br \/>\n32. Bred Pit<br \/>\n33. Cojocaru Tom-Mac-Bil-Bob-Constantin<br \/>\n34. Bogdan Vod\u0103<br \/>\n35. Gheorghe Bettjinio Diamant<br \/>\n36. Adonis Bunghi\u015f<br \/>\n37. Paraschiva Sul\u0103<br \/>\n38. Argentina Aristotel<br \/>\n39. Mucea Zinel<br \/>\n40. Daniel Mai-mihai<br \/>\n41. Ruptureanu Rozeta<br \/>\n42. Antonio Momoc<br \/>\n43. Duru Marin Cervantes<br \/>\n44. Gogan Lidicica<br \/>\n45. Venera Balt\u0103<br \/>\n46. Egidiu Condac<br \/>\n47. Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u0163\u0103<br \/>\n48. Vasile San Siro Ciocoi<br \/>\n49. Simiorina Rad<br \/>\n50. Nicu B\u00eezdoac\u0103<br \/>\n51. Simion Berebun\u0103<br \/>\n52. Oana Du\u015fm\u0103nescu<br \/>\n53. Mioara Ciobanu<br \/>\n54. Adina Coad\u0103galben\u0103<br \/>\n55. Vasile Gr\u0103mad\u0103<br \/>\n56. Tonchievici Gasparel Mimi<br \/>\n57. Dumitrescu Cire\u015fel<br \/>\n58. Ion \u015etefan cel Mare<br \/>\n59. Ion Mariano Monamour<br \/>\n60. G\u00e2nsc\u0103 Gicu Agenor<br \/>\n61. P\u0103s\u0103ric\u0103 Alexandru \u2013 Dick<br \/>\n62. Ilegitim Vasile<br \/>\n63. Ilegitim Silviu Adrian<br \/>\n64. Chichih\u0103zan Driada Afrodita<br \/>\n65. Acsente Bolesc<br \/>\n66. Jenel Copil\u0103u<br \/>\n67. Marcello Borcan<br \/>\n68. Toni Grebl\u0103<br \/>\n69. Epifanie Amohnoaie<br \/>\n70. Fran\u0163 \u0162and\u0103r\u0103<br \/>\n71. Gra\u0163iela Leocardia Gavrilescu<br \/>\n72. Wilhelmina Arz<br \/>\n73. Marin Capdefier<br \/>\n74. Creang\u0103 Crengu\u0163a<br \/>\n75. Fund\u0103tureanu Pi\u015fleag\u0103 Sorin<br \/>\n76. Pusca\u015f Marin<br \/>\n77. Pantelimon Zeam\u0103neagr\u0103<br \/>\n78. Penelopa Muil\u0103<br \/>\n79. Turicea Bactelius<br \/>\n80. Napoleon Ra\u0163\u0103<br \/>\n81. Joi\u021ba Trestolian<br \/>\n82. Roland Laurentiu Cucuruz<br \/>\n83. Babacea Binel<br \/>\n84. Culi\u0163\u0103 T\u0103r\u00e2\u0163\u0103<br \/>\n85. Aliodor Manolea<br \/>\n86. Constantin B\u0103l\u0103l\u0103u<br \/>\n87. Petru Carcalete<br \/>\n88. Mo\u015f Nicolae Cr\u0103ciun<br \/>\n89. C\u0103t\u0103lin Ovidiu Obuf Buh\u0103ianu<br \/>\n90. Doru Frunzulic\u0103<br \/>\n91. Dumitru T\u0103r\u0103\u015fenie<br \/>\n92. Florin Tupilatu<br \/>\n93. Dorule\u0163 Resmeri\u0163\u0103<br \/>\n94. Viorel-Riceard Badea<br \/>\n95. Sarmisegetuza Tulbure<br \/>\n96. Henorel Ni\u0163u<br \/>\n97. Pompilie Bor\u015f<br \/>\n98. Nini S\u0103punaru<br \/>\n99. Florentin Gust Balosin<br \/>\n100. Mih\u0103i\u0163\u0103 G\u0103in\u0103<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>TYPOLOGY<\/strong>: A mode of biblical interpretation introduced by Saint Paul and developed by Patristic writers as a means of reconciling the Hebrew Bible (the Old Testament) and the New Testament. Saint Augustine expressed the general principle in <em>De Doctrina Christiana<\/em>, in which he writes, &#8220;In the Old Testament, the New Testament is concealed; in the New Testament, the Old Testament is revealed.&#8221; Hebrew scholars would contest the Christian reading, but in patristic and medieval Latin writings, Christians eager to reconcile their faith with Hebrew antiquity widely accepted this means of interpretation. In typological theory, readers should see key persons, events, and symbols in the Old Testament as &#8220;pre-figures&#8221; or &#8220;figurations&#8221; (Latin <em>figurae<\/em>) that anticipate a matching figure in the New Testament. These <em>figurae<\/em> were seen as historically real in and of themselves, but also they served as symbols or foreshadowings of similar persons, events, and symbols in the New Testament. The Old Testament figures were known as <strong>types<\/strong> and the New Testament figures were known as <strong>antitypes<\/strong>. Here are a few examples of such types and antitypes as identified by patristic and medieval writers:<\/p>\n<table border=\"0\" cellspacing=\"0\" cellpadding=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"642\">\n<table border=\"0\" cellspacing=\"0\" cellpadding=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"607\"><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<table border=\"0\" cellspacing=\"0\" cellpadding=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"178\"><strong>Old Testament Type<\/strong><\/td>\n<td width=\"399\"><strong>New Testament Antitype<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">Adam&#8217;s rib removed by God to create Eve.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">Christ pierced in his side by a Roman spear and blood flowing from his side.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">The Tree of Knowledge of Good and Evil in the garden bearing the fruit that will damn humanity.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">The cross at Golgatha bearing as its fruit, Christ, which will redeem humanity. (In many medieval legends, the cross is cut and shaped from the same tree that grew in the Garden of Eden; in other versions, this tree instead grows from the seed of the Tree of Knowledge of Good and Evil, and the cross is positioned exactly over the geographic spot where Adam was buried by his sons).<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">God manifesting to Moses as a burning bush, and the bush is not withered by the flames.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">God manifesting to the Jews in the Virgin Mary&#8217;s womb, and Mary&#8217;s virginity is not tarnished by this divine impregnation.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">God provides the children of Israel with mana in the desert to save them from physical starvation<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">God provides Eucharist to the faithful church, to save them from spiritual starvation.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">Jonah spends three days in the belly of the whale before being vomited forth.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">Christ spends three days in the tomb before resurrection.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">The Israelites pass through the Red Sea to emerge to a new life in the Promised Land.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">The faithful emerge through the waters of baptism to emerge in a new life in Heaven.<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">The journey to the Promised Land<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">The pilgrimage to Heaven<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">Abraham&#8217;s call to sacrifice his son, Isaac<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">God&#8217;s decision to sacrifice his son, Jesus<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\" width=\"178\">Those who would be saved coming before Noah&#8217;s Ark to avoid the coming deluge, entering salvation under the cross-shaped mast.<\/td>\n<td valign=\"top\" width=\"399\">Those who would be saved coming before the crucifixion to avoid the coming fires of hell, entering salvation under the cross.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">The list goes on at length, with the figurations varying greatly in terms of how plausible they seem to modern Christians and non-Christians. Typological interpretation was only one of several ways medieval readers interpreted the Bible. Others are discussed under <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_F.html#fourfold_interpretation_anchor\">fourfold meaning<\/a>. Some scholars interpret works of medieval literature according to the typological models common in medieval religion. For instance, in Chaucer&#8217;s <em>Canterbury Tales<\/em>, the Miller&#8217;s Tale of John the Carpenter describes how the gullible carpenter believes the trickster Nicholas&#8217; prediction of a coming flood, and John builds three boats out of tubs and hangs them from the rafters in preparation. His efforts provide sly Nicholas with an opportunity to engage in adultery with John&#8217;s wife. Clearly this situation is a sort of type meant to be contrasted with the Biblical account of Noah&#8217;s flood. Likewise, Dante&#8217;s <em>Inferno<\/em> has passages with biblical overtones strategically placed throughout the poem. The exact extent to which readers can legitimately apply typological and tropological theory to secular literature is a matter of sharp debate among critics. The (in)famous American scholar D.\u00a0W. Robertson in the last part of the twentieth-century, along with other &#8220;Robertsonian&#8221; scholars, have applied typological interpretations to secular poems such the <em>Roman de la Rose<\/em>, the works of Chr\u00e9tien de Troyes, and medieval love lyrics. That application has been a source of fierce argument, however.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">More recent religious poets&#8211;such as Edmund Spenser, George Herbert, John Milton, and William Blake have also used typological symbolism in their poetry. Twentieth-century Christian writers such as C. S. Lewis employ typological models in <em>The Chronicles of Narni<em>a <\/em><\/em>and <em>The Great Divorce<\/em>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>NICOLAE\u00a0 UNGUREANU<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Rom\u00e2nii sub fragilitate istoric<\/strong><strong>\u0103 \u0219i servitute geografic\u0103.<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>\u00cenainte \u0219i dup<\/strong><strong>\u0103 1916.<\/strong><\/p>\n<p align=\"center\"><strong>\u00cencercare de argumentare<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cele dou\u0103 adjective din titlu sunt timpul \u0219i locul \u00een existen\u021ba etnic\u0103, istoria \u0219i geografia, coagulate, \u00eenc\u0103 de grecii antici, ca discipline \u0219tiin\u021bifice. Din geografia \u0219i din istoria unui popor descinde cultura lui, identitatea lui.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Istoria este un cuv\u00e2nt folosit ca termen de defini\u021bie pentru un domeniu de cunoa\u0219tere de c\u0103tre Herodot \u00een secolul al V-lea a. Ch. \u0219i \u00een latin\u0103, netradus, de c\u0103tre Cicero \u00een secolul I a. Ch., \u00eensemna cercetare, (\u00een fapt titlul lucr\u0103rii lui Herodot este Historiai, formulat la plural!).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Geografia apare la Eratostenes \u00een secolul al III-lea a. Ch. ca adjectiv iar ca substantiv, deci ca domeniu de studiu, \u00een titlul unor scrieri de Strabo \u0219i de Ptolemeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La rom\u00e2ni, cei doi termeni \u0219i cele dou\u0103 direc\u021bii de cunoa\u0219tere, pe care le definesc, \u00ee\u0219i fac apari\u021bia abia \u00eenspre timpurile noi \u0219i vor evolua \u00een pas cu edificarea statului \u0219i a na\u021biunii moderne. Au ilustrat (\u0219i ast\u0103zi \u00eenc\u0103) pe deplin starea statului \u0219i a na\u021biunii, \u00een cre\u0219teri \u0219i \u00een pr\u0103bu\u0219iri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Implozia comunismului din 1989 a adus cu sine o risipire a rom\u00e2nilor peste limitele lor etnice, de o propor\u021bie f\u0103r\u0103 precedent. Pentru milioane de rom\u00e2ni geografia cotidian\u0103, iar pentru majoritatea dintre ei \u0219i pentru urma\u0219ii lor, \u00eencet dar sigur, este geografia altor meleaguri, altor \u021b\u0103ri, altor popoare. \u00cen acest contest de declin demografic evident, istoria na\u021bional\u0103 este erodat\u0103 din direc\u021bii deferite: una de fantasme exaltante, de excep\u021bionalit\u0103\u021bi trecute, azi \u0219i din totdeauna, ineficiente, iar alta de negare, de dispre\u021b. Aceste dou\u0103 direc\u021bii de istoriografie epicomunist\u0103 nu sunt \u00eentru totul noi, \u00ee\u0219i au \u00eenainta\u0219i. Amintesc pe N. Densu\u0219ianu cu \u201dDacia preistoric\u0103\u201d ori pe Roessler cu \u201dRomenische Studien\u201d. Divergente fiind, au un numitor comun: poporul rom\u00e2n este un miracol. Pentru exaltan\u021bi (nici m\u0103car nu sunt na\u021bionali\u0219ti ori \u0219ovini) miracol demn de adorat cu patim\u0103, pentru denigran\u021bi miracolul, deci produsul lui etnic, este un obiect necesar a fi supus unor opera\u021bii de demontare, de contestare a calit\u0103\u021bii legitime de popor. \u00cencercarea mea este de a demonstra c\u0103 at\u00e2t geografia c\u00e2t \u0219i istoria poporului rom\u00e2n nu sunt chestiuni de miracol, sunt date \u021bin\u00e2nd de normal.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Geografia s-a constituit ca disciplin\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 foarte \u00eencet. Abia la cump\u0103na dintre secolele al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea se poate constata un sistem coerent de legit\u0103\u021bi (fizice). Este suficient s\u0103 amintesc c\u0103 prima catedr\u0103 universitar\u0103 de geografie fizic\u0103 a fost creat\u0103 prin insisten\u021ba tenace a lui Kant (este \u0219i primul autor, ca profesor, al unui manual universitar Physische Geographie \u2013 tip\u0103rit la Riga \u0219i la Mainz). \u00cenc\u0103 din antichitate s-au f\u0103cut pertinente observa\u021bii ale rela\u021biei om-natur\u0103, ale determin\u0103rii impuse omului \u0219i societ\u0103\u021bii de condi\u021biile climatice (temperatur\u0103, precipita\u021bii, v\u00e2nturi etc. \u2013 pentru meteorologi p\u0103rintele disciplinei lor este medicul Hippocrates!) de condi\u021biile de flor\u0103, de faun\u0103, de sol, de relief, de ape curg\u0103toare ori st\u0103t\u0103toare, de pozi\u021bia geografic\u0103. Timpurile moderne induc un uz politic pentru geografie, prezent \u00een texte explicite de geopolitic\u0103 ori strecurate prin toate chestiunile care privesc interese specifice (economice, electorale, politice etc.).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>Homo sapiens<\/em> (Linn\u00e9, <em>Sistema naturae<\/em>, 1735) este denumirea din biologie \u00eentre primate a omului. Identitatea lui din istorie este etnic\u0103, exclusiv etnic\u0103, nicidecum transetnic\u0103 ori interetnic\u0103. Pentru timpurile foarte vechi se folose\u0219te termenul de cultur\u0103, completat cu numele geografic al sitului arheologic (de ex.: cultura Cucuteni, cultura Dimini, cultura Dridu etc.) ori completat cu o expresie de natur\u0103 tehnic\u0103 (de ex.: cultura mormintelor cu ocru, cultura topoarelor de lupt\u0103, cultura ceramicii bandate etc.). Evolu\u021bia speciei umane (apreciat\u0103 la aproximativ 2 milioane de ani) este divergent\u0103, at\u00e2t geografic, de la arealul marilor lacuri est-africane la actuala extindere, c\u00e2t \u0219i intraspecific, prin conturarea c\u00e2torva zeci de tipuri rasiale. \u00cen istorie tendin\u021ba de diversificare este \u0219i mai mare, (de pild\u0103 multitudinea lingvistic\u0103, multitudinea tribal\u0103, etnic\u0103, confesional\u0103). Cele dou\u0103 coordonate ale lumii vii, nutri\u021bia \u0219i reproduc\u021bia, \u00een cazul speciei <em>Homo sapiens<\/em>, suport\u0103 \u00een istorie o diversificare cultural\u0103. Se contureaz\u0103 dou\u0103 direc\u021bii distincte de ob\u021binere a hranei. Din hoardele nomade de v\u00e2n\u0103tori, pescari \u0219i culeg\u0103tori a ceea ce ofer\u0103 natura, se desprind grupuri care se sedentarizeaz\u0103, \u00eengrijesc exemplare de plante utile, le \u00eenmul\u021besc (<em>horticultura nascendi<\/em>), captureaz\u0103 animale pentru a le mulge, a le tunde, pentru a le sacrifica mai t\u00e2rziu spre a ob\u021bine l\u00e2n\u0103, p\u0103r, oase, carne, tendoane, piei, le reproduc \u00een captivitate, le \u00eembl\u00e2nzesc, le domesticesc. Rela\u021bia om-animal este complex\u0103. Se creaz\u0103 variet\u0103\u021bi ale formei s\u0103lbatice, habitatul antropic este o form\u0103 modificat\u0103 a cadrului natural. Aceste preocup\u0103ri sunt posibile prin realizarea unui instrumentar. Diversitatea culturilor arheologice este o parte fascinant\u0103 a trecutului nostru. Domesticirea animalelor \u0219i cultivarea plantelor sunt datate \u0219i localizate. Nutri\u021bia omnivor\u0103 (prezen\u021ba caninilor) este esen\u021bial\u0103 pentru extensia \u00een teritoriu pe medii geografice diverse. Omnivoracitatea ofer\u0103 o palet\u0103 larg\u0103 de posibilit\u0103\u021bi, spre deosebire de specializarea strict carnivor\u0103, a tigrilor, de exemplu. Avem pe l\u00e2ng\u0103 molari (din\u021bii m\u0103cin\u0103tori) \u0219i patru din\u021bi de c\u00e2ine. Agresivitatea animalelor de prad\u0103 este \u00eenscris\u0103 \u00een codul nostru genetic \u0219i trece cu noi \u00een istorie. Prada (sub forma statului de prad\u0103: defini\u021bia dat\u0103 Imperiului Otoman de Nicolae Iorga, sub forma pr\u0103zii de r\u0103zboi, de pild\u0103) este o no\u021biune actual\u0103. Domesticirea calului aduce o schimbare major\u0103 pentru om. El, calul, permite o utilizare militar\u0103, (la scar\u0103 redus\u0103 se vor folosi mai t\u00e2rziu \u0219i c\u0103mila \u0219i elefantul), ini\u021bial ca animal de trac\u021biune pentru carul de atac pe o ax\u0103 \u0219i ulterior ca animal de c\u0103l\u0103rie. Viteza de deplasare se \u00eenzece\u0219te, de asemenea se multiplic\u0103 posibilitatea de transport a proviziilor necesare. P\u00e2n\u0103 la domesticirea calului, ceea ce se cheam\u0103 \u00een istorie invazii de popula\u021bii migratoare cu impact nimicitor nu exist\u0103; doar deplas\u0103ri de popula\u021bii determinate de catastrofe naturale. Aceste deplas\u0103ri s-au f\u0103cut \u00eentruc\u00e2t posedau turme de animale, ca surs\u0103 de hran\u0103: ovine, caprine, (migra\u021bia triburilor semite ale Vechiului Testament \u00eenspre Egipt \u0219i \u00eenspre Canaan) ori migra\u021bia cu care cu boi a popoarelor m\u0103rii, a hikso\u0219ilor, a filistinilor (numele Palestina le p\u0103streaz\u0103 \u0219i azi amintirea).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Servitutea geografic\u0103 este o realitate tr\u0103it\u0103 de sedentari ata\u0219a\u021bi unui teritoriu cultivat de ei, genera\u021bii dup\u0103 genera\u021bii, ca form\u0103 de asigurare a existen\u021bei. El, teritoriul, \u00een fapt produsul furnizat de el prin eforturi de cultivare, este r\u00e2vnit ca prad\u0103. Acestora, pr\u0103d\u0103torilor, geografia le ofer\u0103 facilit\u0103\u021bi sau le creaz\u0103 dificult\u0103\u021bi iar sedentarilor, \u00een sens opus, riscuri ori avantaje de ap\u0103rare. Manualul \u0219colar de specialitate a ignorat aceste aspecte. A re\u021binut reduc\u021bionist doar fa\u021ba bun\u0103 \u0219i frumoas\u0103 a lucrurilor, \u201epentru a da o educa\u021bie patriotic\u0103 elevilor\u201d! Forma cea mai simpl\u0103 \u0219i mai general\u0103 de prezentare a geografiei patriei \u00eencepe \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103tor cu declara\u021bia de dragoste: \u201e\u021aara noastr\u0103 e frumoas\u0103 \u0219i bogat\u0103\u201d. \u0218i laponii \u00ee\u0219i iubesc colinele cu reni \u0219i licheni, \u0219i beduinii \u00ee\u0219i au o liric\u0103 ad\u00e2nc mi\u0219c\u0103toare pentru nisipul lor de dune cu c\u0103mile. \u00cenceputul baladei \u201eMiori\u021ba\u201d localizeaz\u0103 ac\u021biunea \u0219i indic\u0103 personajele \u201ePe un picior de plai\/, Pe o gur\u0103 de rai\/, Trei turme de oi\/ Cu trei ciob\u0103nei\/, Miori\u021b\u0103 laie, laie buc\u0103laie\u201d&#8230; Pornind de la spiritul baladei populare s-a confec\u021bionat, pentru uz \u0219colar, deci pentru educa\u021bia na\u021bional\u0103, o imagine livresc\u0103 \u00een termeni pozitivi a unui paradis terestru: o cunun\u0103 de mun\u021bi, \u00een mijlocul lor un spa\u021biu de alternan\u021b\u0103 deal-vale (celebrul produs vienez de filozofia culturii, Kulturphilosophie, de concep\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, spa\u021biul mioritic al lui Blaga) iar \u00een trepte, propor\u021bional distribuite spre marginile \u00eencinse cu br\u00e2u de r\u00e2uri c\u0103tre care curg radiar-concentric toate v\u0103ile iar tuturor Marea le este loc de lini\u0219te iar nou\u0103 cale de naviga\u021bie spre lume. \u201eNoi mo\u0219tenim acest t\u0103r\u00e2m\/ De la sl\u0103vitul \u00eemp\u0103rat din R\u00e2m\/ Blagoslovit s\u0103-i fie osul\/ C\u0103-\u0219i trimise-ncoace \u0219i prinosul\u201d, sunt versurile \u00een acela\u0219i ton ale lui Arghezi. Este uitat b\u0103tr\u00e2nul cronicar cu disperarea lui c\u0103 \u021aara Moldovei este a\u0219ezat\u0103 \u201e\u00een calea r\u0103ot\u0103\u021bilor\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Marea de ierburi (zona temperat\u0103 de step\u0103) desf\u0103\u0219urat\u0103 din B\u0103r\u0103gan \u0219i P\u0103r\u021bile Basarabene, sub p\u0103durea boreal\u0103, peste c\u00e2mpurile nord-pontice, prin Poarta Caspic\u0103 (\u00eentre Mare \u0219i Mu\u021bii Ural sunt 700 km l\u0103\u021bime) peste mun\u021bi ple\u0219uvi, u\u0219or de trecut pentru ample forma\u021biuni de c\u0103l\u0103re\u021bi, p\u00e2n\u0103 \u00een Mongolia Interioar\u0103 (interioar\u0103 Chinei), deasupra Manciuriei \u0219i Pekinului este h\u0103l\u0103duit\u0103 de milenii de c\u0103tre semin\u021bii pastorale profesionalizate militar, pentru prad\u0103. Ea, prada, este roada sedentarilor din China, din Horesm, din Iran, din Indus, din Mesopotamia, din Europa. Spre a-\u0219i ap\u0103ra avutul \u0219i via\u021ba, chinezii au construit Marele Zid. Acesta \u0219i Piramidele egiptenilor sunt \u00eenc\u0103 la locul lor! Prea plinul violen\u021bei \u0219i l\u0103comiei tipice primatului, nedomolit prin civiliza\u021bie, s-a ab\u0103tut peste noi. Marea de ierburi, face un salt \u00een Depresiunea Panonic\u0103 \u00eenc\u00e2t cununa Carpa\u021bilor, a Subcarpa\u021bilor, a Piemonturilor nu este dec\u00e2t o insul\u0103 \u00een marea step\u0103 euroasiatic\u0103. Acest bazin intramontan a constituit baza de opera\u021biuni a tuturor migratorilor, cea mai apropiat\u0103 de regiunile civilizate \u0219i avute: de Roma cu Italia, de Noua Rom\u0103 cu Anatolia ei, de Galia, de Iberia. Actualul termen pentru \u201emarea de ierburi\u201d din Panonia, puszta este forma maghiarizat\u0103 a unui cuv\u00e2nt slav care rom\u00e2ne\u0219te a dat dou\u0103 substantive, feminin pustie \u0219i neutru pustiu al c\u0103ror sens se afl\u0103 \u00eendeajuns la Grigore Ureche \u201e\u0218tefan Vod\u0103 la gol n-au \u00eendr\u0103znitu s\u0103 ias\u0103 numai la \u00eenghesuial\u0103 le f\u0103cea sminteal\u0103\u201d pentru a spune c\u0103 ocuparea a ceea ce se va numi de turci Bugeac, a c\u00e2mpiei dintre Dun\u0103re \u0219i Nistru, s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 rezisten\u021b\u0103 militar\u0103! Pusta (\u0219i stepa de la r\u0103s\u0103rit) asigurau hrana cirezilor de vite, turmelor de oi, ca baz\u0103 buc\u0103t\u0103riei simple (vezi \u201egula\u0219\u201d = tocan\u0103 de carne de vit\u0103, \u00een ungure\u0219te gula) hrana hergheliilor de cai necesari expedi\u021biilor de prad\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd este spa\u021biul \u00eentins dincolo de orizont, necesar refugiului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">R\u00eeurile radiar-concentrice au \u00eenlesnit n\u0103vala f\u0103r\u0103 riscul furnizat, \u00een domeniul montan, de str\u00e2mtori, (vezi episodul de la Posada din 1330 cu infidelul Basarab). Tributul impus de exemplu de t\u0103tari trebuia predat la date \u0219i la locuri convenite, u\u0219or accesibile. Ora\u0219ele Moldovei au aceast\u0103 caracteristic\u0103, sunt situate \u00een c\u00e2mp deschis, deobicei o confluen\u021b\u0103, pozi\u021bie dificil de ap\u0103rat. Numai Cet\u0103\u021bile de la munte, de la Nistru, de la Dun\u0103re sunt oper\u0103 fireasc\u0103 de ap\u0103rare a \u021a\u0103rii la fruntarii, \u00eenl\u0103untrul ei siturile tributului evolueaz\u0103 ca locuri periodice de t\u00e2rg, devin t\u00e2rg permanent, \u00eenc\u00e2t \u0219i ast\u0103zi spunem \u00een T\u00e2rgul Ie\u0219ilor dar Cetatea Sucevei. T\u00e2rgul \u0219i Cetatea sunt no\u021biuni diferite (de pild\u0103 la Neam\u021b se \u00een\u021belege acest lucru). \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 jude\u021bele \u00ee\u0219i trag numele, mai toate, de la r\u00eeurile ce curg spre Dun\u0103re; punctele fortificate sunt pu\u021bine.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centr-o analiz\u0103 (mai larg\u0103 dec\u00e2t \u201eRom\u00e2nia dodoloa\u021b\u0103\u201d) a \u00eentregului spa\u021biu sudest-european, de la r\u0103s\u0103rit de Alpi \u0219i de Marea Adriatic\u0103, accesibilitatea oferit\u0103 de v\u0103ile r\u00eeurilor are alt\u0103 natur\u0103, este liniar\u0103 \u0219i ofer\u0103 un tranzit rapid.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Axa <em>Marus<\/em> (azi Morava) \u2013 <em>Axios <\/em>(azi Vardar) asigur\u0103 accesul dinspre nord c\u0103tre spa\u021biul elenic-egeic, este ruta pe care coboar\u0103 galii pentru a pr\u0103da Templul de la Delfi. Este ruta invaziei slave de la 602, p\u00e2n\u0103 la extremit\u0103\u021bile Peloponezului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Axa <em>Marus<\/em> (azi Morava) \u2013 <em>Naissus <\/em>(azi Ni\u0219ava) peste pasurile de culme, \u2013 <em>Hebrus <\/em>(azi Mari\u021ba) p\u00e2n\u0103 la <em>Hellespontus<\/em> (Dardanele) \u0219i <em>Bosphorus<\/em> este ruta pe care se deplaseaz\u0103 popula\u021biile celtice, dintre care scordiscii \u0219i sardii chiar r\u0103m\u00e2n risipi\u021bi pe aceste culmi de apus ale mun\u021bilor Haemus iar al\u021bii ajung \u00een Asia Mic\u0103, unde-\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 un stat al lor (278 \u00ee.e.n) al c\u0103rui nume durez\u0103 solidar cu destinul grec al Asiei Mici cre\u0219tine \u0219i \u00eel g\u0103sim (\u201eEpistola c\u0103tre galateni\u201d) \u00een Noul Testament. Importan\u021ba militar\u0103 a acestui drum n-a fost ignorat\u0103 de nici o invazie asupra acestor provincii. Ruta o vor folosi \u0219i crucia\u021bii spre a-i \u00eenfrunta pe turci \u00een expansiune cu Casa Islamului (Dar al-Islam). Pe sectorul v\u0103ii Ni\u0219ava, se pot citi, din mersul automobilului, grafitti contemporane \u201evia militaris\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Istmul scitic asigur\u0103 un pasaj vestic \u00eentre stepele nord-pontice \u0219i Str\u00e2mtori. A fost folosit de per\u0219i dinspre sud \u00een expedi\u021bia lor din 514 \u00ee.e.n., \u00eel vor str\u0103bate turcii bucat\u0103 cu bucat\u0103 p\u00e2n\u0103 la transformarea M\u0103rii Negre \u00eentr-un lac turcesc (Kara Deniz al lor, ast\u0103zi numele at\u00e2tor pr\u0103v\u0103lii de legume \u0219i b\u0103c\u0103nie din centrul european incon\u0219tient prin indiferen\u021b\u0103). Ruta vest-pontic\u0103 a fost op\u021biune extrem de c\u0103utat\u0103 de asalturile migratoare \u00een antichitatea t\u00e2rzie. La <em>Abrittus<\/em> (251 p. Ch) \u00een <em>Moesia Inferior<\/em> \u2013 azi Dobrogea, \u0219i-a pierdut via\u021ba pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 cu go\u021bii \u00eemp\u0103ratul Decius iar la Adrianopol (379 p. Ch.) \u00eemp\u0103ratul Valens. Se mai cunoa\u0219te doar cazul \u00eemp\u0103ratului Valerian c\u0103zut prizonier \u00een 260 \u00een r\u0103zboi cu sasanizii \u2013 ucis, jupuit \u0219i \u00eemp\u0103iat! Slavii \u0219i avarii la 602, bulgarii, ru\u0219ii lui Rotislav \u0219i mai t\u00e2rziu ru\u0219ii secolelor al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea vor invada istmul scitic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Coroana de mun\u021bi a Ardealului, \u201eacea \u021bar\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 de Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt\u201d din \u201eIstoria rom\u00e2nilor supt Mihai Voievod Viteazul\u201d a lui B\u0103lcescu a fost str\u0103puns\u0103 de popula\u021bii intruzive, (dinspre est agat\u00e2r\u0219ii, dinspre vest cel\u021bii \u0219i mai t\u00e2rziu romanii) interesate de resursele minerale aur, argint, fier, sare, ori chiar de \u021bar\u0103 ca \u021bar\u0103, de unguri, secui, ba\u0219chiri (bosgorii din impreca\u021bia de ast\u0103zi), pecenegi, cumani. Popula\u021biile germanice sunt a\u0219ezate prin acte administrative de colonizare. Am convingerea c\u0103 \u00eenceputul c\u0103r\u021bii este traducere din Imnul na\u021biunii s\u0103se\u0219ti. \u201eSiebenb\u00fcrgen, Land des Segens\/ Land der F\u00fclle und der Kraft,\/ Mit dem G\u00fcrtel der Karpaten\/ um das gr\u00fcne Kleid der Saaten\/ Land voll Gold und Rebensaft.\/\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dun\u0103rea \u0219i Rinul sunt primul \u0219i al doilea dintre fluviile mari ale Europei efective. Afla\u021bi \u00een insuficien\u021b\u0103 demografic\u0103 pentru a instaura <em>pax romana<\/em> peste <em>Germania Magna<\/em> \u0219i <em>Sarmatia<\/em> (ast\u0103zi aproximativ Germania, Cehia, Slovacia \u0219i Polonia) romanii au construit o <em>limes romanorum<\/em> de la Gurile Rinului la Gurile Dun\u0103rii, un corespondent european al Marelui Zid Chinezesc. Apele Rinului duc \u00een Ocean. La gurile \u0219i la izvoarele lui \u00eenc\u0103 din 1648 (Pacea Westfalic\u0103), sunt recunoscute dou\u0103 state pline de vigoare economic\u0103: Elve\u021bia \u0219i Olanda. Apele Dun\u0103rii? De la pr\u0103bu\u0219irea Antichit\u0103\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea au revenit barbariei depline. Voi men\u021biona c\u0103 romanii au plasat pe linia Dun\u0103rii de la ie\u0219irea \u00een spa\u021biul panonic p\u00e2n\u0103 la Pontul Euxin efectivele necesare spre a acoperi teritoriul intern \u0219i a supraveghea spa\u021biul dacic (actuala noastr\u0103 \u021bar\u0103), situat \u00een fa\u021b\u0103, \u00een care au fost sta\u021bionate cel mai adesea dou\u0103 legiuni, <em>Legio V<\/em> (se cit. <em>quinta) Macedonica<\/em> \u0219i <em>Legio XIII <\/em>( se cit. <em>tertia decima) Gemina<\/em> \u0219i unit\u0103\u021bi auxiliare acestora sau ale unor legiuni sta\u021bionate pe malul drept, \u00eenalt: <em>Ripa Danubii<\/em>. Aceast\u0103 situa\u021bie, consecin\u021b\u0103 a unui raport de for\u021be, evoluat \u00een detrimentul roman a creat din linia Dun\u0103rii o limit\u0103 antropogeografic\u0103 de durat\u0103 lung\u0103 \u00een istorie. Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit, Imperiul Tardiv al istoriografiei franceze, va reveni la Dun\u0103re \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri. Constantin cel Mare chiar construie\u0219te un pod la <em>Sucidava<\/em>, pila existent\u0103 \u0219i ast\u0103zi l\u00e2ng\u0103 castrul roman este impresionant\u0103. Particip\u0103 de pe malul barbar (al nostru!) la inaugurare! Suntem \u00een anii `30 ai secolului al IV- lea p. Ch.. \u00cen secolul al XII-lea Imperiul Bizantin \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 linia Dun\u0103rii de la Mare p\u00e2n\u0103 \u00een Panonia inferioar\u0103 iar teritoriul de margine, organizat ca provincie de administra\u021bie civil\u0103 \u0219i militar\u0103 (\u201etema\u201d) Paristrion, nume pe care-l g\u0103sim, tradus \u00een slav\u0103, \u00een titulatura lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n ca \u201est\u0103p\u00e2n peste toat\u0103 Podunavia p\u00e2n\u0103 la Marea cea mare\u201d. Paristrion, \/Podunavia este <em>Moesia Inferior<\/em>! Domnia lui Mircea, care a rezidat mai mult \u00een Giurgiu, pentru a fi aproape de toate chestiunile pe care le ridica \u021b\u0103rii, expansiunea musulman\u0103 a otomanilor a reprezentat pentru pu\u021bin timp (pentru c\u00e2t? un deceniu? mai mult? mai pu\u021bin?) \u0219ansa ca Dun\u0103rea de Jos s\u0103 curg\u0103 prin mijlocul unei \u021b\u0103ri \u0219i nu s\u0103 fie limit\u0103 clar\u0103 a dou\u0103 lumi complet diferite \u00een conflicte ireductibile secole dup\u0103 secole. Giurgiu ar fi putut fi, precum Viena, Budapesta, Belgrad, un ora\u0219-capital\u0103. F\u0103c\u0103torul de sultani care a fost Mircea a pierdut (aten\u021bie, pe m\u00e2n\u0103 european\u0103 la Nicopole \u00een 1389, dup\u0103 cum va pierde mai t\u00e2rziu \u0219i Iancu de Hunedoara la Varna \u00een 1444; oastea otoman\u0103 a fost prompt transportat\u0103 de flota genovez\u0103 (eterna justificare: banul!). Sudul Dun\u0103rii va fi administrat (dup\u0103 reguli islamice) ca pa\u0219al\u00e2c la Vidin, la Silistra, \u00een Panonia la Buda, la Oradea (cu Jibou \u0219i Zal\u0103u) la Timi\u0219oara (cu Zarand, Lipova, F\u0103get \u0219i Or\u0219ova), cu raiale la Turnu, Giurgiu \u0219i Br\u0103ila cu Bugeacul, al\u0103turi de Jedisan, cu raiale la Tighina (devenit\u0103 Bender) \u0219i la Hotin, cu Podolia sub turci, 1672-1699, rezidat\u0103 din Cameni\u021ba, un superb ora\u0219 baroc prin bisericile catolice \u0219i prin fronturi stradale masive amintind de Praga, de Viena, de Linz&#8230;! \u201eBine ne pare a se l\u0103\u021bi \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia, numai peste \u021aara Moldovei sa nu se l\u0103\u021beasc\u0103\u201d, \u00eei r\u0103spunde Miron Costin turcului intrigat de triste\u021bea de pe fa\u021ba cronicarului nostru instruit \u00een Polonia. O asemenea sugrumare a teritoriului etnic trebuie s\u0103 fi l\u0103sat urme. Rusia \u0219i Austria \u00ee\u0219i vor disputa \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Otoman\u0103 iar Puterile Occidentale o vor salva din \u201eraison d\u00b4\u00e9tat\u201d pentru p\u0103strarea echilibrului de for\u021be. Cinismul, egoismul \u00eengust statal, arogan\u021ba, dispre\u021bul pentru demnitatea uman\u0103 \u0219i pentru soarta popoarelor \u0219i-au prezentat cartea de vizit\u0103 \u00een saloanele guvernamentale drept diploma\u021bie, o fac ast\u0103zi, o vor face \u0219i m\u00e2ine pentru a salva o impostur\u0103 a istoriei: Statul Otoman st\u0103p\u00e2n pe cel mai important sit urban al lumii noastre europene!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Marea Neagr\u0103, \u00een care Dun\u0103rea \u0219i Nistrul adun\u0103 apele patriei, este o mare \u00eenchis\u0103, iar cheile ei, Str\u00e2mtorile, de peste o jum\u0103tate de mileniu (din 1453 sunt la anul de gra\u021bie 2017 deja 564 de ani) \u00een m\u00e2na Turcului, peninsula Crimea, singurul teritoriu de semnifica\u021bie strategic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 ruseasc\u0103. Aceasta este servitutea geografic\u0103 major\u0103 care a determinat alian\u021bele noastre \u0219i va determina op\u021biunile politice de viitor. Dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeii (o ac\u021biune antiruseasc\u0103 a Europei \u00een serviciul Turciei) Congresul de la Paris din 1854 ne-a permis a ne organiza \u00een interior dup\u0103 reguli ale lumii civilizate, de care fusesem abandona\u021bi la anul 273. Clasa noastr\u0103 politic\u0103 de atunci, genera\u021bia pa\u0219optist\u0103, a avut preg\u0103tirea intelectual\u0103 \u0219i calitatea moral\u0103 de a ob\u021bine foloasele necesare din \u0219ansele oferite de contextul interna\u021bional. Este unul din pu\u021binele piscuri ale reu\u0219itelor noastre politice pe aproape dou\u0103 secole post-fanariote.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Fragilitatea istoric\u0103 ne este constitutiv\u0103 etnogenetic. Enun\u021bul este dublu temerar, o dat\u0103 pentru c\u0103 afirm\u0103 sl\u0103biciunea poporului pe durat\u0103 istoric\u0103 \u0219i nu de moment sau de conjunctur\u0103, iar a doua pentru c\u0103 o identific\u0103 printre caracteristicile de formare. Enun\u021bul nu este o provocare, este f\u0103cut din convingere, format\u0103 prin experien\u021ba de o via\u021b\u0103 \u0219i prin p\u0103trunderea interesului pentru trecutul nostru. Este o convingere dureroas\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Voi prezenta, sumar, fragmente de istorie care ne-au ar\u0103tat \u00een rela\u021bie cu alte semin\u021bii (etnii, popoare, na\u021biuni) mai slabi, mai slabi militar, mai slabi economic, mai slabi cultural, mai slabi politic \u0219.a.m.d.. Rom\u00e2nii sunt un popor romanic \u0219i au ap\u0103rut \u00een istorie, precum toate celelalte popoare romanice, din pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Roman. Las de o parte curentele care contest\u0103 caracterul nostru romanic, din direc\u021bia substratului dacic (dacomania, dacopatia, dacismul etc.) \u0219i din direc\u021bia suprastratului slav. Argumentele acestora, autentice ori false, cu semnifica\u021bie sau f\u0103r\u0103, sunt \u00eentre chestiunile de am\u0103nunt. Pentru demonstra\u021bie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem la Grigore Ureche: \u201enoi de la R\u00e2m ne tragem\u201d. Imperiul (\u00een spe\u021b\u0103 Roman de Apus) a fost fagocitat exact de popoarele c\u0103rora el nu a reu\u0219it a le impune (<em>manu militari!) pax romana<\/em>! Romanii, la origine locuitori ai Romei, ulterior, prin extensie de sens, to\u021bi italicii declara\u021bi <em>socii<\/em> Urbei au \u00eendep\u0103rtat \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, eliminat pericolul reprezentat de gali sau de fenicieni, chiar pe p\u0103m\u00e2nt propriu (vezi episodul cu g\u00e2\u0219tele capitoline ori invazia lui Hanibal) prin cucerirea teritoriilor acestora: Africa, Iberia, Galia. Tentativa de a extinde limita statului roman de la Rin la Elba (<em>bellum Varianum<\/em> din anul 9 p. Ch.) s-a soldat cu un e\u0219ec insurmontabil. Pierderea celor trei legiuni (XVII, XVIII \u0219i XIX) nu a mai fost recuperat\u0103 demografic. A fost construit\u0103 de la Marea Nordului (<em>Mare Germanicum)<\/em> la Marea Neagr\u0103 <em>(Pontus<\/em> <em>Euxinus)<\/em> pe Rin \u0219i Dun\u0103re, cu teritorii la nord de aceste fluvii, \u00een Germania \u0219i \u00een Dacia o linie de frontier\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103 \u00een toate punctele <em>(cuncta limitibus permunita-Tacitus)<\/em>. Cel\u021bii insulari au reprezentat un pericol, o demonstreaz\u0103 lucr\u0103rile de fortifica\u021bii executate, de exemplu \u00een timpul lui Hadrian, dar unul doar \u00een arhipelag. Popula\u021biile germanice tr\u0103itoare \u00een afara limesului sunt \u00een contact cu statul roman din secolul al II-lea a. Ch. p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul acestuia, cel mai adesea, inamical. Sunt aproximativ \u0219apte sute de ani. \u00centre ariile de civiliza\u021bie sudice incluse Imperiului \u0219i teritoriile situate p\u00een\u0103 la Marea Baltic\u0103 au existat de \u00eendelungi timpuri schimburi comerciale, atestate arheologic \u0219i evident contacte culturale (religie, vestimenta\u021bie, alimenta\u021bie, cutume, sunt c\u00e2teva aspecte de istorie veche \u0219i arheologie). Raportul de for\u021be pe <em>limes<\/em> (istoria este cel mai adesea ori chiar exclusiv raport de for\u021be) evolueaz\u0103 \u00een detrimentul roman. Ariile de civiliza\u021bie, prin concentrarea lor de avere, sunt \u00eentotdeauna r\u00e2vnite \u0219i asaltate de periferiile barbare. Periferiile cuceresc centrul: este un adev\u0103r \u0219i \u00een istorie \u0219i \u00een sociologie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Roma, extins\u0103 ca stat circummediteran, pentru propria-i securitate, este epuizat\u0103 demografic prin sistemul \u00eencorpor\u0103rilor pentru serviciul militar pe 20 sau 25 de ani. Acas\u0103 la ei, nu se vor mai \u00eentemeia familii pentru a asigura permanent al\u021bi tineri. Pe cale de consecin\u021b\u0103 a venit reculul economic \u0219i militar. Mai t\u00e2rziu Portugalia \u0219i Spania marilor descoperiri geografice, Fran\u021ba r\u0103zboaielor republicii \u0219i imperiului (1789-1815), Germania na\u021bional-socialismului sunt exemple de epuizare demografic\u0103 prin efortul militar. Barbarii din exterior sunt stipendia\u021bi pentru servicii extralimes, sunt accepta\u021bi \u00een interior \u00een serviciul militar ca forma\u021biuni cu comand\u0103 etnic\u0103 proprie. Sunt tot mai aproape de centrele de avere \u0219i de putere. De la acceptarea ofertei de stipendiu au evoluat (sunt deja secole!) la expedi\u021bii de prad\u0103 iar \u00een final la decizia de str\u0103mutare intralimes.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Popoarele germanice atrase masiv spre frontierele Imperiului Roman, la Rin, Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103, sub presiunea dinspre Asia a hunilor p\u0103trund \u00een Imperiu, ca federa\u021bi ori de sine. Sub impactul at\u00e2tor probleme se procedeaz\u0103 la divizarea Imperiului \u00een cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi care din \u00eenceputuri \u00ee\u0219i au origini distincte. Marea Mediteran\u0103 \u00eens\u0103\u0219i este geologic, geografic, oceanografic constituit\u0103 dintr-un bazin occidental \u0219i unul oriental, la est de insula Sicilia \u0219i sud-est de peninsula Italia. O linie meridian\u0103 (ast\u0103zi aprox. 19\u00b0 E) \u00eentre <em>Cirenaica<\/em> \u0219i <em>Africa tripolitana<\/em> peste Mare p\u00e2n\u0103 pe Coasta Dalma\u021biei urm\u00e2nd cursul r\u00eeului <em>Drinus<\/em> (azi Drina) p\u00e2n\u0103 la r\u00eeul <em>Savus<\/em> (azi Sava) separa Imperiul de Apus de Imperiul de R\u0103s\u0103rit, c\u0103ruia \u00eei reveneau diocezele Macedonia, Tracia \u0219i Dacia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen spa\u021biul geografic sudest-european teritoriul cu limba de cultur\u0103 greac\u0103 pornea de la <em>Dyrrhachium<\/em> (it. = Durazzo, alb. D\u00fcres) la nord de <em>Via Egnatia<\/em>, pe limita dintre Macedonia \u0219i Dardania, \u00een continuare pe <em>Haemus Mons<\/em> (azi M\u021bii Stara Planina-Balcan) p\u00e2n\u0103 la <em>Odessos<\/em> la \u021b\u0103rmul pontic (pentru acribie: o f\u00e2\u0219ie de 10 mile romane la \u021b\u0103rm sunt de cultur\u0103 greac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een peninsula Tauris (Crimeia). Linia <em>Dyrrhachium &#8211; Odessos<\/em> (Durazzo-Varna) se nume\u0219te linia Jrecek \u0219i separ\u0103 domeniul lingvistic latin de domeniul grec.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Teritoriul Imperiului de R\u0103s\u0103rit, cu excep\u021bia bazinului danubian, situat deasupra Macedoniei \u0219i Traciei a apar\u021binut regatelor elenistice achizi\u021bionate pe diferite c\u0103i (r\u0103zboi, tratative, testament!) de romani. La cucerirea Imperiului Persan de c\u0103tre Alexandru Macedon limba de administra\u021bie arameica a fost \u00eenlocuit\u0103 de limba greac\u0103. La sosirea ei, greaca a \u00eent\u00e2lnit arii de cultur\u0103 mai vechi dec\u00e2t ea \u00eens\u0103\u0219i, ori tot at\u00e2t de vechi, ale c\u0103ror elite, active, \u00een afara rela\u021biei de natur\u0103 administrativ\u0103 cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia, se exprimau \u00een propria limb\u0103; \u00een Capadocia, \u00een Fenicia, \u00een Mesopotamia, \u0219i chiar \u00een Persia. Cultura vehiculat\u0103 de limba greac\u0103 a p\u0103truns \u00een spa\u021biul cucerit de Alexandru \u00eenc\u00e2t s-a putut vorbi de o civiliza\u021bie elenistic\u0103 (de sintez\u0103 \u00eentre greci \u0219i orient), dar limba greac\u0103 a fost doar un instrument panelenistic. Culturile vechi ale Orientului \u0219i-au p\u0103strat un caracter consubstan\u021bial propriu \u2013 limb\u0103, reprezent\u0103ri mitologice \u0219i religioase. Ulterior disputele cristologice din primul mileniu cre\u0219tin inclusiv regresia arab\u0103 (agarenii Vechiului Testament) \u00een sect\u0103 \u0219i expansiunea ca religie universalist\u0103, prin energia primitiv\u0103 a beduinilor sunt <em>con grano salo<\/em> disputele, despre lume, despre via\u021b\u0103, despre om, despre divinitate ale acelor vechi arii de cultur\u0103. Chestiunea a revenit acut \u00een actualitate \u00een Europa \u0219i \u00een lume. Limba latin\u0103 folosit\u0103 \u00een armat\u0103 \u0219i administra\u021bie a cedat teren \u00een partea de r\u0103s\u0103rit, prin pr\u0103bu\u0219irea Romei. Imperiul s-a grecizat progresiv, a supravie\u021buit un mileniu ca un edificiu suprana\u021bional cre\u0219tin de pr\u0103dat prin r\u0103zboiul sf\u00e2nt musulman.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Teritoriile europene cucerite de romani, situate \u00een afara ariei de cultur\u0103 elenistic\u0103, se aflau la un nivel incipient al scrisului. Din Iberia, peste Galia, p\u00e2n\u0103 \u00een Dacia sunt tentative (abia se pot identifica) de folosire a scrierii. Limba latin\u0103, prin cucerirea roman\u0103, a fost limba de administra\u021bie, din armat\u0103, limba de comunicare general\u0103, limba de cultur\u0103, singura limb\u0103 scris\u0103. \u00ce\u0219i va p\u0103stra acest ultim atribut multe secole, multe, chiar dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Imperiului. A fost limba bisericii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Popoarele germanice p\u0103trunse \u00een Imperiu au propria aristocra\u021bie. Distrugerilor de \u00eenceput ale cuceririi \u00eei urmeaz\u0103 sedentarizarea. Aristocra\u021bia roman\u0103 de provincie este constr\u00e2ns\u0103 a ceda 1\/3 din propriet\u0103\u021bile funciare \u201earistocra\u021biei\u201d barbarilor. Acest fapt d\u0103 o continuitate de via\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i economic\u0103. Structurile imperiale devin tot mai legere, sunt \u00eenlocuite de regate barbare, ca fragmente ale unit\u0103\u021bii ini\u021biale. Pozi\u021biile de r\u0103spundere, militare ori fiscale, sunt distribuite exclusiv de regii barbari \u0219i recompensate \u00een natur\u0103 prin beneficii, prin feude. Feudalismul este un fenomen germanic pe teritoriul roman. Se realizeaz\u0103 o simbioz\u0103 \u00eentre provincialii (nu mai erau pe deplin romani precum Seneca, Traian, Tertulian, Augustin, de exemplu) galo-romani, ibero-romani, \u0219i adstratul barbar, generator de stat \u00een nume propriu. Numele lor, al barbarilor, este prezent ast\u0103zi ca etnonim ori ca regionim. Andalusia deriv\u0103 dintr-o ini\u021bial\u0103 Vandalusia, Catalania cu catalani din combina\u021bia go\u021bi + alani, Burgundia, Lombardia, Francia (France) sunt transparente. Se mai p\u0103streaz\u0103 Provence (din mai vechea Provincia), Galicia ca amintire a caracterului preroman, galic. \u00cen timpurile de expansiune militar\u0103 receptarea realit\u0103\u021bilor barbare a fost o <em>interpretatio romana<\/em>. Triburile germanice p\u0103trunse \u00een interiorul lumii romane vor proceda la o <em>interpretatio barbarica<\/em>. Acestei lumi de anarhie, Roma i-a impus o unitate de cultur\u0103 scris\u0103 \u0219i de religie. Autoritatea ei confesional\u0103 pe continent a acoperit o arie cu mult mai mare dec\u00e2t autoritatea de stat!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ascensiunea p\u00e2n\u0103 la stadiul de limb\u0103 scris\u0103 al idiomurilor vorbite regional a necesitat secole. Faptele din <em>\u201dBellum gallicum\u201d<\/em>, c\u00e2nd Caesar cucere\u0219te Galia \u0219i procedeaz\u0103 la o trecere a Rinului, demonstrativ\u0103, \u00een Germania lui Ariovist, sunt din anii 58-52 a. Ch.. Exact \u00een acela\u0219i spa\u021biu geografic, dup\u0103 nou\u0103 secole au fost scrise Jur\u0103mintele de la Strasbourg (Serments de Strasbourg, Strassburger Eide) din anul 842, primele documente scrise de limb\u0103 francez\u0103 \u0219i de limb\u0103 german\u0103. Traducerea Bibliei \u00een gotic\u0103 de c\u0103tre Ulfila este o oper\u0103 de cultur\u0103 a Constantinopolului (\u0219i misiunea fra\u021bilor Ciril \u0219i Metodiu are acela\u0219i sens). \u00cen istoriile de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103, cea mai veche atestare de limb\u0103 italian\u0103 este Jur\u0103m\u00e2ntul din Placito di Capua, 960; pentru castilian\u0103, \u201eCantar de mio Cid\u201d din secolul al XII-lea, pentru portughez\u0103 un testament din 1193, pentru catalan\u0103 \u201eLlibre de contemplacio del Dio\u201d din 1272 de Ramon Llull. Se poate extinde lista pentru galician\u0103, gascon\u0103, provensal\u0103, sard\u0103, dalmat\u0103 spre a ajunge la atestarea de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u2013 scrisoarea lui Neac\u0219u din 1521! Pentru toate popoarele romanice din vest, adstratul barbar a fost creator de stat, s-a legitimat prin cucerire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La est de Alpi \u0219i de Marea Adriatic\u0103, invaziile barbare au alte caracteristici:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u00b7Proximitatea teritoriilor de origine, proximitatea teritoriilor cu func\u021bie de pasaj, de exemplu stepele nord-pontice, proximitatea bazelor de opera\u021biune a acestor popula\u021bii de c\u0103l\u0103re\u021bi, C\u00e2mpiile Dun\u0103rii de Jos \u0219i ale Dun\u0103rii de Mijloc, au facilitat succesiunea timp de un mileniu (!) a numeroase popoare.<\/li>\n<li>\u00b7Popula\u021biile p\u0103trunse \u00een spa\u021biul administrat de Imperiul de R\u0103s\u0103rit nu au \u00een trecutul lor un contact cultural semnificativ cu lumea civiliza\u021biei.<\/li>\n<li>\u00b7\u00centre cuceritori \u0219i cuceri\u021bi nu exist\u0103 posibilitatea unei sinteze culturale. Teritoriul se insularizeaz\u0103 \u00een popoare indigene (grecii, albanezii, rom\u00e2nii) \u0219i popoare imigrate (sloveni, croa\u021bi, s\u00e2rbi, unguri sau bulgari).<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">GoHuGeASlaBulUngPeCuT\u0103Turci. Proteza mnemotehnic\u0103 din fa\u021b\u0103 a fost folosit\u0103 \u00een \u0219coala din Rom\u00e2nia Mic\u0103 spre a u\u0219ura memorarea, la lec\u021biile de istorie, a numelor \u0219i ordinei de succesiune a popoarelor migratoare (pe teritoriul nostru, se \u00een\u021belege): go\u021bi, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari, unguri, pecenegi, cumani, t\u0103tari \u0219i turci. Dup\u0103 c\u00e2teva genera\u021bii ori dup\u0103 multe (de la prezen\u021ba \u00een Macedonia la 580 a unor triburi slave p\u00e2n\u0103 la cre\u0219tinarea lor din 865 cu alfabetul creat de Ciril \u0219i Metodiu, glagolitic, cel cirilic este ulterior, sunt aproape trei secole!), apar state cre\u0219tine ale unora dintre migratori: \u021aaratul bulgar, Regatul maghiar, \u021aaratul s\u00e2rb.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen R\u0103s\u0103rit cum \u0219i \u00een Apus popula\u021bia migratoare este creatoare de stat succesoral imperiului. La limesul danubian, Noricum, (Austria), Pannonia, Dacia, Moesia, statele barbare au o extensie pe ambele p\u0103r\u021bi at\u00e2t \u00een interior c\u00e2t \u0219i \u00een afar\u0103, \u00een teritorii abandonate. \u021aaratul bulgar a controlat \u0219i teritoriul de la nord de Dun\u0103re (urmele arheologice au suficient\u0103 greutate, etc.). Statul Moraviei Mari a cuprins teritoriul roman al Panoniei superioare. Statul maghiar are aceea\u0219i situa\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Apus aristocra\u021bia romanic\u0103 de provincie este par\u021bial expropriat\u0103 \u0219i pas cu pas substituit\u0103 \u00een procesul de emergen\u021b\u0103 a regatelor barbare, ea este \u0219i prin ea popula\u021bia indigen\u0103, cofondatoare de stat \u0219i de popor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La R\u0103s\u0103rit de Alpi organiza\u021bia de stat \u0219i elitele purt\u0103toare ei au fost distruse. Interven\u021bia \u00een form\u0103 misionar\u0103 a Romei \u0219i a Constantinopolului au contribut la men\u021binerea \u00een istorie a unei identit\u0103\u021bi etnolingvistice a barbarilor. S-a ajuns la o competi\u021bie \u00een a-i asista religios ca organizare eccleziastic\u0103 \u0219i ca organizare statal\u0103: \u00een administra\u021bie, armat\u0103, fiscalitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Chestiunea fragilit\u0103\u021bii noastre istorice de aici \u00eencepe. Imperiul a fost atacat at\u00e2t \u00een Orient c\u00e2t \u0219i \u00een Europa, \u00een Dacia, \u00een Moesia, \u00een Galia. \u00cen 251 la Abrittus moare, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, un \u00eemp\u0103rat roman, Decius. Galia este invadat\u0103 de go\u021bi \u0219i alemani. Se procedeaz\u0103 la retragerea efectivelor militare de la limesul germanic \u0219i de la cel dacic. Pentru Galia au fost sacrificate mai \u00eent\u00e2i <em>Agri decumates<\/em> (teritoriul de la est de Rin,\u00eentre Basel \u0219i Bonn). S-au realizat pe cele dou\u0103 fluvii Rin \u0219i Dun\u0103re noi fortifica\u021bii. Aurelian \u2013 primul \u00eemp\u0103rat n\u0103scut \u00een <em>Dacia ripensis<\/em>, (a mai fost doar Probus) a salvat Galia, apoi Siria, dar a sacrificat Dacia.<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei a \u00eensemnat retragerea administra\u021biei, a armatei, abandonarea exploat\u0103rilor miniere de metale \u2013 Fe, Au, Ag, Cu, de sare, a exploat\u0103rilor de piatr\u0103 de construc\u021bie, a exploat\u0103rilor agricole, a c\u0103ilor de comunica\u021bie \u00eentre\u021binute pentru uzul militar, civil \u0219i administrativ, a edificiilor servind modul de via\u021b\u0103 roman, temple, terme, amfiteatre. A r\u0103mas locului masa rural\u0103 s\u0103 subziste agrar \u0219i pastoral sub barbari: <em>pastores romanorum<\/em>!<\/li>\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei ne-a privat de uzul cuv\u00e2ntului scris. Pierderea teritoriilor latinofone din dreapta Dun\u0103rii, \u00een Pannonia, Illiricum \u0219i Moesia cu emergen\u021ba unor state de exclusivitate barbar\u0103 ne-a izolat de continuul romanic. La est de Aquileea (cu excep\u021bia Coastei Dalma\u021biei, pendinte succesiv de Imperiu, de Republica Vene\u021bia, de Roma catolic\u0103) romanitatea nu se mai exprim\u0103 \u00een scris \u00een propria-i limb\u0103. De la 271 la 1521 \u2013 scrisoarea lui Neac\u0219u, sunt exact 1350 de ani de existen\u021b\u0103 \u00een istorie f\u0103r\u0103 scriere. Al\u021bii au scris despre noi \u00een cronicile lor. C\u00e2nd am \u00eenceput a scrie rom\u00e2ne\u0219te ne-am folosit de alfabetul cirilic, creat pentru o limb\u0103 slav\u0103. \u00cen administra\u021bia noastr\u0103 de stat s-a renun\u021bat la alfabetul cirilic \u00een 1860 iar \u00een biseric\u0103 din 1884, prin decizie sinodal\u0103. Primele scrieri rom\u00e2ne\u0219ti cu alfabet latin urmeaz\u0103 reguli poloneze sau maghiare. Chestiunile de ortografie ca marc\u0103 de identitate etnic\u0103 ne sunt contemporane! Reforma ortografic\u0103 postbelic\u0103 operat\u0103 de regimul comunist a urm\u0103rit estomparea grafic\u0103 a originii noastre romanice. \u00cen anii de anarhie epicomunist\u0103 ni l-am rec\u00e2\u0219tigat pe \u201e\u00e2\u201d!<\/li>\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei ne-a privat de organizarea ecleziastic\u0103. Cre\u0219tinismul nostru de limb\u0103 latin\u0103 (nu exista atunci schisma ritului grec \u0219i a ritului roman) a fost institu\u021bionalizat prin biserica de limb\u0103 \u0219i de scriitur\u0103 mediobulgar\u0103, ulterior cre\u0219tin\u0103rii din secolul al IX-lea a bulgarilor. Impulsurile husite, luterane, calvine \u0219i catolice sunt oarecum r\u0103spunz\u0103toare de triumful limbii rom\u00e2ne \u00een biserica rom\u00e2neasc\u0103! S-au tip\u0103rit c\u0103r\u021bi \u00een limba slavon\u0103 (Liturghierul 1508, Octoihul 1510, Evangheliarul 1512) \u00eenainte de orice tentativ\u0103 de a scrie rom\u00e2ne\u0219te!<\/li>\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei ne-a privat de exercitarea actului de justi\u021bie pe baza unei legisla\u021bii scrise. La 1643 \u00een Moldova \u0219i la 1652 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 este tip\u0103rit\u0103 Pravila. Suntem de descenden\u021b\u0103 roman\u0103, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de drept roman, timp de secole!<\/li>\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei ne-a privat de existen\u021ba unui stat prin noi \u00een\u0219ine.Forma\u021biunile noastre statale au nume de \u00eemprumut, func\u021biile \u0219i ele de \u00eemprumut. Termenii romanici sunt pu\u021bini, domnitor \u0219i doamn\u0103 dar \u0219i voievod, vod\u0103; pentru sensul de nobil termenul de \u201dboier\u201d nu are un sinonim romanic. Desc\u0103lecatul Moldovei, desc\u0103lecatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti sunt acte de rebeliune fa\u021b\u0103 de regatul (apostolic!) al ungurilor. Istoria noastr\u0103 medieval\u0103 este o lupt\u0103 de echilibru \u00eentre polonezi \u0219i unguri e\u0219uat\u0103 sub iatagan turcesc \u0219i epuizat\u0103 sub guvernare fanariot\u0103.<\/li>\n<li>\u00b7Abandonarea Daciei ne-a privat de resursele intelectuale, morale \u0219i materiale, necesare unei existen\u021be dinamice. Prin interven\u021bia unor puteri str\u0103ine, ajunse \u00een competi\u021bie pe spa\u021biul nostru, Austria \u0219i Rusia sau atente, ca acestea s\u0103 nu devin\u0103 prea viguroase \u0219i amintesc aci Fran\u021ba, s-a ajuns la materializarea unor reforme. Am b\u0103nuiala c\u0103 de la 1700 la 1854 Austria, Rusia \u0219i Fran\u021ba au fost mai eficiente, au avut mai mult\u0103 ini\u021biativ\u0103, au cheltuit mai mult\u0103 energie pentru schimbarea situa\u021biei noastre dec\u00e2t noi \u00een\u0219ine.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Reformele noastre fondatoare de la 1856 la 1916 ne readuc \u00een Europa. Unirea Principatelor \u0219i reformele lui Cuza sunt fundamentele moderne ale statului menit a \u00eemplini idealul na\u021bional, de a-i uni pe to\u021bi rom\u00e2nii. \u00cen aceste reforme s-au pus bazele sl\u0103biciunilor de ast\u0103zi. Clasa politic\u0103 care \u0219i-a impus punctul de vedere (pa\u0219opti\u0219tii liberali) este meritorie \u0219i reprezint\u0103 un pisc de tenacitate pentru maniera rom\u00e2neasc\u0103. A procedat prin imita\u021bie, prin aliniere rapid\u0103 la moda timpului (\u201ea\u0219a vrea Europa\u201d), a lucrat ideologic \u0219i de atunci numai a\u0219a s-a f\u0103cut. Prin reforma agrar\u0103 s-a creat o clas\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 de mici proprietari, conform dreptului roman, \u0219i acest aspect avea greutate atunci \u00een argumenta\u021bie, de proprietari destina\u021bi \u00een c\u00e2teva genera\u021bii pauperiz\u0103rii prin diviziunea mo\u0219tenirii. Au ap\u0103rut r\u0103scoalele \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Manufacturile (la Buhu\u0219i, la Pociovali\u0219te etc.) au r\u0103mas ini\u021biative izolate, ele nu au fost \u00eenceputurile unei industrializ\u0103ri necesare. Idealul na\u021bional (mai mult de jum\u0103tate din poporul rom\u00e2n tr\u0103ia sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103) se cerea a fi realizat \u00eempotriva voin\u021bei Rusiei, Austriei, Ungariei. F\u0103r\u0103 modernizarea economic\u0103 \u0219i social\u0103, f\u0103r\u0103 industrializare \u0219i f\u0103r\u0103 urbanizare? Acestea f\u0103cute pe m\u00e2n\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la timpul potrivit ar fi fost solu\u021bia fireasc\u0103. Am intrat \u00een secolul XX cu un stat de idealitate rural\u0103, f\u0103r\u0103 puterea de a revendica Rusiei \u0219i Austriei Basarabia \u0219i Bucovina ca drepturi istorice \u0219i drepturi naturale ale noastre, \u0219i incapabil de a se ap\u0103ra prin sine. Printre discursurile de recep\u021bie la Academie un titlu este: \u201ecaracterizarea unui popor prin munca \u0219i uneltele sale\u201d!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Rom\u00e2nia Mare nu a putut recupera timpul pierdut. Sl\u0103biciunile acumulate de istoria noastr\u0103 s-au acutizat prin imposibilitatea de a p\u0103stra ritmul cu cei doi colo\u0219i \u2013 de naturi diverse \u2013 dar colo\u0219i, Germania \u0219i Rusia pe care ni i-am f\u0103cut ireversibil inamici. Bulgaria \u0219i Ungaria sunt prin natura lucrurilor \u0219i prin inteligen\u021ba politic\u0103 aliate acestora. \u00cenc\u0103 nu ne-am propus a c\u00e2\u0219tiga Austria! Dintr-un exerci\u021biu secular de supu\u0219enie \u00een fa\u021ba oric\u0103rei \u201e\u00cenalte Por\u021bi\u201d nu am fost solidari cu s\u00e2rbii spre a nu sup\u0103ra un prezident pasager american. Turcia c\u00e2t de cur\u00e2nd va pretinde drepturile de prad\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Regimul comunist a str\u0103mutat \u021b\u0103r\u0103nimea \u00een cartiere de blocuri (o antecamer\u0103 a cimitirului poporului rom\u00e2n) prin demolarea \u0219i a pu\u021binei substan\u021be urbane acumulat\u0103 \u00een veacuri. I-a impus activitatea \u00eentr-o industrie de secolul al XIX-lea, o industrie aberant\u0103, sosit\u0103 cu \u00eent\u00e2rziere de un secol, util\u0103 doar unei ideologii antina\u021bionale de import. Dezastrul material \u0219i moral este evident. Statul \u0219i na\u021biunea stau s\u0103 piar\u0103, statul, pentru c\u0103 este devalizat agrar \u0219i industrial, na\u021biunea pentru c\u0103 se stinge demografic \u0219i emigra\u021bional.<\/p>\n<p>Ion Ungureanu<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>ANTI-SEMITIC LITERATURE<\/strong>: Literature that vilifies Jews or encourages racist attitudes toward them. Much of the religious literature produced in medieval and Renaissance Europe unfortunately engaged in anti-Semitism to one degree or another. This is due to a series of sociological causes too lengthy to discuss here. Typical allegations accused Jews of killing and cannibalizing Christians, secretly poisoning wells, spreading plague and leprosy among non-Jewish neighbors, kidnapping Christian children, defiling communion wafers, and engaging in various economic crimes, the most famous being <a href=\"https:\/\/web.cn.edu\/kwheeler\/lit_terms_B.html#blood_libel_anchor\">blood libel<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">The irony is that, although Jews were blamed for various outbreaks of plague and the contamination of water supplies, in many such communities there were no Jews present at all. They had often been kicked out of the country long before the &#8220;crimes&#8221; took place. In 1182 Philip II banished the Jews from France, causing many Jews to flee to England, where many other Jews had sought shelter in the eleventh century. Anti-Semitic violence intensified after the crusades, culminating in the church&#8217;s Fourth Lateran Council of 1215, which passed laws requiring Jews to wear distinctive clothing and forbidding them from holding political office in Chrstian-controlled lands. Local bishoprics and principalities embraced these new laws, and often added their own twists, such as requiring Jews to pay additional taxes, or requiring the most senior Jewish Rabbi to submit to various ritual humiliations before the community at Easter. (In one French city, for instance, the most prestigious Rabbi had to appear on the doorsteps of the bishop&#8217;s cathedral on Easter afternoon to receive a ritual blow and communal rejection.) Other secular authorities followed the ecclesiastical example by making it illegal for Jews to own land or to labor in an occupation that would compete with local Christians. Ironically, this policy forced Jews to train themselves in highly skilled professions such as law, medicine, accounting, gem-cutting, and whatnot. These lucrative professions only further aroused the envy and ire of less-skilled, less educated, and less wealthy citizens of the European kingdoms. In 1275, Edward I began to default on the loans he owed Jewish moneylenders, and in 1287, he imprisoned some 3,000 Jewish subjects, whom he ransomed to their families for cash. In spite of the Jewish payment in good faith, he issued an edict in 1290 banishing all Jews from England and confiscating all their properties. After Jews were allowed to return to France, French King Philip IV expelled them again in 1306, forcing them to flee to Germany. Mass burnings and executions of Jews took place in Germany in 1349 after an outbreak of plague, and so on&#8211;right up to the Holocaust of World War II, in which the genocide was horrifying not for its novelty, but rather for its continuation of a centuries-long tradition with the added efficiency of modern technologies like gas chambers and incinerators.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Such occurrences affect the literature of a culture as well. <em>The<\/em> <em>Legends of the Holy Rood<\/em>, for instance, recounts an Anglo-Latin story of how Jewish blasphemers drown in Christ&#8217;s blood after entering a Christian church. In the tale, the doors slam shutting locking the Jews inside. The cross begin bleeding profusely until the liquid filled the entire structure and overwhelms them. The Anglo-Saxon poem <em>Elena<\/em> (St. Helen) describes the way the pious mother of Constantine tortures reluctant Jews in order to locate the remains of the true cross, which the Jews had sneakily hidden away from her in order to conceal the truth of Christ&#8217;s resurrection. In Middle English, we see that Chaucer&#8217;s &#8220;Prioress&#8217; Tale&#8221; likewise depicts Jews as manipulative evildoers who murder a saintly young choirboy. In the Renaissance, Shakespeare&#8217;s <em>The Merchant of Venice<\/em> presents a Jewish lawyer, Shylock, as the villain scheming to extract a pound of flesh from his poor Christian victim, and so on, <em>ad nauseum<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Occasionally, it is ambiguous whether readers should accept the anti-Semitism readily. For instance, the Prioress&#8217; earlier depiction in Chaucer&#8217;s General Prologue suggests she has misplaced secular priorities, so Chaucer might not intend for her to be a very authoritative or holy figure when she tells her tale. Likewise, Shakespeare does a marvelous job of transforming Shylock into an indignant and injured human being rather than a moustache-twirling, two-dimensional stereotype in Shylock&#8217;s &#8220;If they prick us.\u00a0.\u00a0.\u00a0.&#8221; speech and in his soliloquies discussing the way Christians have subtly mocked him, cheated him, and insulted his family. However, such literary moments are rare in which an author questions the common anti-Semitism of the era. Thus, when we do find material that suggests a more tolerant attitude, we must approach it with a skeptical eye to make sure we are not misreading historical intent.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dr. George ANCA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>NICHITA\u00a0 ST\u0102NESCU &nbsp; Ploaie \u00een luna lui Marte Ploua infernal, \u015fi noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, oval, [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29130"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29130\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29133,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29130\/revisions\/29133"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}