{"id":29179,"date":"2017-03-12T21:46:37","date_gmt":"2017-03-12T21:46:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29179"},"modified":"2017-03-12T21:59:42","modified_gmt":"2017-03-12T21:59:42","slug":"colocviile-de-marti-moartea-lui-buda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/12\/colocviile-de-marti-moartea-lui-buda\/","title":{"rendered":"Colocviile de Mar\u021bi – Moartea lui Buda"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

MOARTEA\u00a0 LUI\u00a0 BUDA<\/em><\/strong><\/div>\n

Colocviu, Dimitrie Grama, Bernard Debre, Japonia, India, Dimitrie Cantemir, Cella Delavrancea, Europa, Ion Iliescu, Gabriel Liiceanu<\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Mar\u021bi 28 martie\u00a0 2017, 5 pm, Calderon 39. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VIII, nr. 3<\/span><\/a> (89).\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tema:\u00a0\u00a0 <\/span><\/a> FERICIRE\u00a0 STENDHAL<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Memento martie: \u00a0<\/strong><\/em>200 n Arany Janos –\u00a0 175 m Stendhal – 100 n Dinu Lipatti – 100 n Dimitrie Stelaru<\/div>\n

\u00cen program:<\/em><\/p>\n

Solo pian Viniciu Moroianu: muzic\u0103 inspirat\u0103, compus\u0103 de Dinu Lipatti <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cent\u00e2lnire cu Adina Cezar<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Recital:\u00a0 \u0218tefan\u00a0 Opreanu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Interven\u021bii<\/em>:<\/p>\n

Silvia Cinca: La Europa Liber\u0103<\/em><\/p>\n

George Anca: Fericire Beyle<\/em><\/p>\n

Mircea Colo\u0219enco: De la Dimitrie Stelaru la Nichita St\u0103nescu<\/em><\/p>\n

Valentina Bilcea: Haret-Paris-Bucure\u0219ti<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: R\u0103pirea Basarabiei\u00a0 <\/em><\/p>\n

Iulia R\u0103\u0219canu: Mumbay-Elephanta-Doctorat<\/em><\/p>\n

Teatru de Poezie<\/em>: <\/em>Pu\u0219i Dinulescu, Florin Costinescu, Gheorghe D\u0103nil\u0103, Gabriela T\u0103nase, Vali Pena, Doina Ghi\u021bescu<\/p>\n

Lansare de carte<\/em><\/p>\n

Silvia Zabarcencu: nic\u0103ieri\u00a0 \u00een\u00a0 ora\u0219ul acesta<\/em>, roman, Ed. Mantaua lui Gogol, 2016<\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/p>\n

DIMITRIE\u00a0 GRAMA<\/p>\n

Dialoguri<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

….imbracat frumos<\/p>\n

de gala<\/div>\n
esti intins<\/div>\n
pe o banca<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0 \u00a0esti beat<\/div>\n
de prea multa viata<\/div>\n
\u00a0 \u00a0esti beat<\/div>\n
de prea multa dragoste<\/div>\n
\u00a0 \u00a0esti beat<\/div>\n
de bautura ieftina<\/div>\n
\u00a0si scumpa<\/div>\n
esti beat<\/div>\n
la intamplare!<\/div>\n
…..te mangaie pe frunte<\/div>\n
brize fierbinti si<\/div>\n
brize reci<\/div>\n
\u00a0te mangaie<\/div>\n
sa-ti aminteasca<\/div>\n
de ceeace a fost si<\/div>\n

 <\/p>\n

sa te obisnuiasca<\/div>\n
cu ceeace va trebui<\/div>\n
sa vina.<\/div>\n

 <\/p>\n

…in graba trec<\/div>\n
furtunile si<\/div>\n
fruntea ta-i senina!<\/div>\n
…si daca cineva<\/div>\n
iti vede atunci privirea<\/div>\n
uitata undeva<\/div>\n
in spatele perdelelor<\/div>\n
din cer cazute,<\/div>\n
uitata anumit acolo<\/div>\n
sa-si vada<\/div>\n
pacatele si gloria<\/div>\n
sa-si vada<\/div>\n
neputinta si triumful<\/div>\n

 <\/p>\n

ei, atunci acel cineva,<\/div>\n
s-ar cuveni<\/div>\n
sa ridice un pahar<\/div>\n
si sa strige:<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0 \u00a0ma simt bine!<\/div>\n
\u00a0 \u00a0aici se afla<\/div>\n
\u00a0 \u00a0alt pacatos<\/div>\n
\u00a0 \u00a0ca mine<\/div>\n
\u00a0 \u00a0-ma duc cu el!”<\/div>\n

 <\/p>\n

dar fara noi, pacatosii.<\/div>\n
cine va mai aprinde<\/div>\n
stelele pe cer?<\/div>\n
Dimitrie, Martie 2017<\/div>\n

Lettre ouverte de Bernard Debr\u00e9 \u00e0 Fran\u00e7ois Hollande<\/span><\/strong><\/p>\n

Monsieur le Pr\u00e9sident de la R\u00e9publique,<\/p>\n

Vous avez, lors de l\u2019un de vos d\u00e9placements, avant la fin d\u00e9finitive de votre mandat, demand\u00e9 que les candidats \u00e0 votre succession soient exemplaires.<\/p>\n

Cela nous changera de votre quinquennat dont voici quelques rappels.<\/p>\n

Apr\u00e8s avoir abandonn\u00e9 la m\u00e8re de vos enfants, S\u00e9gol\u00e8ne Royal,<\/strong> qui ne supportait plus vos incartades, vous avez \u00e9t\u00e9 \u00e9lu avec comme \u00ab amie \u00bb, pour ne pas utiliser le mot \u00ab maitresse \u00bb, Val\u00e9rie Trierweiler.<\/strong> Aucun lien officiel ne vous liait \u00e0 elle, ni le mariage ni le PaCS ni le concubinage notoire. Rien. Mais elle a revendiqu\u00e9 le r\u00f4le de premi\u00e8re dame, r\u00f4le qui n\u2019existe pas dans notre R\u00e9publique. D\u00e8s la Place de la Bastille pour f\u00eater votre \u00e9lection, elle a commenc\u00e9 \u00e0 faire des siennes. Apr\u00e8s avoir embrass\u00e9 S\u00e9gol\u00e8ne Royal sur les deux joues, elle a exig\u00e9, elle, d\u2019\u00eatre embrass\u00e9e sur la bouche. La France a souri, avec tristesse.<\/p>\n

Mais elle a continu\u00e9. Vous souteniez S\u00e9gol\u00e8ne Royal<\/strong> aux derni\u00e8res \u00e9lections l\u00e9gislatives. Par jalousie, elle a soutenu Olivier Falorni. Passons. Elle vous a accompagn\u00e9 dans vos voyages officiels et a b\u00e9n\u00e9fici\u00e9 d\u2019avantages importants conf\u00e9r\u00e9s normalement \u00e0 l\u2019\u00e9pouse du chef de l\u2019\u00c9tat : voiture avec chauffeur, gardes du corps, services de l\u2019Elys\u00e9e mis \u00e0 sa disposition\u2026 Elle a fait d\u00e9penser \u00e0 l\u2019\u00c9tat de grosses sommes, tout en \u00e9tant uniquement votre maitresse.<\/p>\n

Puis, patatras, le magazine Closer a d\u00e9voil\u00e9 une autre de vos liaisons : Julie Gayet.<\/strong> Votre photo \u00e0 l\u2019arri\u00e8re d\u2019un scooter, casqu\u00e9 pour ne pas \u00eatre reconnu, les policiers en faction rue du Cirque, d\u2019autres vous livrant le matin des viennoiseries pour le petit-d\u00e9jeuner\u2026 cet \u00e9pisode a fait rire (jaune) la France. Votre histoire devenant v\u00e9ritablement minable et surtout tr\u00e8s loin de l\u2019exemplarit\u00e9 que vous pr\u00f4nez maintenant. C\u2019est moins votre infid\u00e9lit\u00e9 que l\u2019utilisation des fonds publics et des services de police form\u00e9 pour assurer votre s\u00e9curit\u00e9, qui choque. Jamais ils n\u2019ont \u00e9t\u00e9 form\u00e9s pour apporter des croissants ou pour surveiller que vos \u00e9bats ne soient pas perturb\u00e9s !<\/p>\n

Quant \u00e0 la \u00ab premi\u00e8re maitresse \u00bb, elle a \u00e9t\u00e9 licenci\u00e9e par un communiqu\u00e9 honteux n\u00e9cessitant une prise en charge de celle-ci par des m\u00e9decins et m\u00eame une hospitalisation. Mais elle s\u2019est veng\u00e9e en \u00e9crivant un livre ravageur o\u00f9 votre exemplarit\u00e9 a \u00e0 nouveau \u00e9t\u00e9 mise \u00e0 mal : \u00ab Merci pour ce moment \u00bb. Elle \u00e9tait donc bien votre maitresse, ayant \u00e9t\u00e9 remerci\u00e9e par un simple communiqu\u00e9 de presse laconique, ce qui n\u2019aurait jamais \u00e9t\u00e9 le cas pour une \u00e9pouse une femme PaCS\u00e9e.<\/p>\n

Dans le livre de Val\u00e9rie Trierweiler, les Fran\u00e7ais ont d\u00e9couvert avec stup\u00e9faction que vous traitiez les pauvres de \u00ab sans-dents \u00bb. Jolie formule dans la bouche d\u2019un Pr\u00e9sident de la R\u00e9publique.<\/p>\n

La premi\u00e8re maitresse ex\u00e9cut\u00e9e, apr\u00e8s avoir cout\u00e9 des fortunes aux contribuables, il faut bien maintenant s\u2019occuper de la seconde. Je ne sais pas combien elle \u00ab co\u00fbte \u00bb non pas \u00e0 vous qui ne payez rien, mais \u00e0 l\u2019\u00c9tat. Le chiffre de 400 000 euros par an a \u00e9t\u00e9 avanc\u00e9 s\u2019agissant seulement de sa protection. Dans un autre pays, et je pense notamment aux USA, vous auriez \u00e9t\u00e9 destitu\u00e9.<\/p>\n

Passons aux autres d\u00e9penses, comme celles de votre coiffeur personnel. Il dit avoir beaucoup de mal pour rendre votre \u00ab opulente \u00bb chevelure pr\u00e9sentable. Il ne co\u00fbte que 9 000 euros par mois, c\u2019est-\u00e0-dire 540 000 euros pour la totalit\u00e9 de votre quinquennat. Il faut bien que vous soyez pr\u00e9sentable. Mais avouez que c\u2019est une somme loin de l\u2019exemplarit\u00e9 que vous pr\u00f4nez.<\/p>\n

Pendant votre mandat, vous avez aussi re\u00e7u r\u00e9guli\u00e8rement deux journalistes. Des dizaines d\u2019heures de conversation enregistr\u00e9es avec votre accord. Il en est sorti un livre : \u00ab Un pr\u00e9sident ne devrait pas dire \u00e7a\u2026 \u00bb. Vous y dites du mal de vos collaborateurs, de vos ministres \u2013 m\u00eame du premier ! \u2013 et surtout des juges\u2026 Bravo, car les conversations sont r\u00e9elles et confirm\u00e9es par les enregistrements. Un Pr\u00e9sident de la R\u00e9publique a-t-il le devoir de dire ce que vous avez dit ? Est-ce v\u00e9ritablement exemplaire ? D\u2019ailleurs ce livre, qui a eu tant de succ\u00e8s, est un des \u00e9l\u00e9ments de votre chute.<\/p>\n

Maintenant que vous allez partir, vous vous empressez de nommer vos amis \u00e0 des hauts postes dans la Fonction publique. Vous avez, en effet, chang\u00e9 80 ambassadeurs \u2013 du jamais vu sous la V\u00e8me R\u00e9publique ! \u2013, \u00e0 deux mois de la fin de votre mandat. Il faut plaire \u00e0 ses amis. Un exemple ? En Chine, vous allez d\u00e9barquer l\u2019actuel ambassadeur pour y nommer un de vos amis de la promotion Voltaire de l\u2019ENA, ami qui est \u00e0 deux ans de la retraite. Il va donc ne rester en poste que deux ans. Que pourra-t-il faire ? Il aura le titre et les \u00e9moluments d\u2019un ambassadeur. Exemplaire ! Je ne compte pas les autres nominations dans la haute Fonction publique qui sont tr\u00e8s nombreuses, il faut bien recaser ses amis.<\/p>\n

Je pourrais ainsi allonger la liste de vos exemplarit\u00e9s.<\/p>\n

La France sort meurtrie de votre quinquennat. Les banlieues s\u2019enflamment, les d\u00e9ficits s\u2019accumulent, le ch\u00f4mage n\u2019a de cesse d\u2019augmenter. La France est d\u00e9truite. Mais vous avez \u00e9t\u00e9, \u00e0 en croire vos dires, exemplaire\u2026 Vous auriez mieux fait de ne rien dire et de partir sans tambours ni trompettes.<\/p>\n

Les Fran\u00e7ais ont (ch\u00e8rement) pay\u00e9 vos frasques et ont assist\u00e9 b\u00e9ats \u00e0 vos r\u00e9v\u00e9lations ubuesques, ainsi qu\u2019\u00e0 vos nominations inappropri\u00e9es. Ils sont d\u00e9go\u00fbt\u00e9s.<\/p>\n

Adieu, Monsieur le Pr\u00e9sident exemplaire.<\/p>\n

Bernard Debr\u00e9<\/strong><\/p>\n

Ancien ministre<\/p>\n

\n

D\u00e9put\u00e9 de Paris<\/p>\n

35 de proverbe japoneze<\/p>\n

1. Cedeaz\u0103 pro\u0219tilor \u0219i nebunilor.
\n2. Dac\u0103 femeia va dori, va trece \u0219i prin st\u00e2nci.
\n3. Nu-l re\u021bine pe cel ce pleac\u0103, nu-l alunga pe cel ce vine.
\n4. Repede este acela\u0219i lent, dar f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi.
\n5. Mai bine e s\u0103 fii du\u0219manul unui om bun, dec\u00e2t prietenul unui om r\u0103u.
\n6. F\u0103r\u0103 oameni simpli nu exist\u0103 oameni mari.
\n7. Cine cu adev\u0103rat dore\u0219te s\u0103 se ridice sus, va inventa scara.
\n8. So\u021bul \u0219i so\u021bia trebuie \u0103 fie asemenea m\u00e2inii \u0219i ochilor: c\u00e2nd m\u00e2na doare, ochii pl\u00e2ng, iar c\u00eend ochii pl\u00e2ng, m\u00e2na \u0219terge lacrimile.
\n9. Soarele nu \u0219tie cine e corect. Soarele nu \u0219tie cine e gre\u0219it. Soarele lumineaz\u0103 f\u0103r\u0103 scopul de a \u00eenc\u0103lzi pe cineva anume. Cel ce s-a g\u0103sit pe sine \u00eensu\u0219i e asemenea unui soare.
\n10. Marea e mare pentru c\u0103 nu desconsider\u0103 r\u00e2ule\u021bele mici.
\n11. \u0218i drumul lung \u00eencepe cu cel scurt.
\n12. Cine bea, nu \u0219tie despre daunele vinului; cine nu bea, nu \u0219tie despre avantajele lui.
\n13. Chiar dac\u0103 niciodat\u0103 nu vei avea nevoie de sabie, trebuie s-o por\u021bi toat\u0103 via\u021ba.
\n14. Florile frumoase nu aduc road\u0103 gustoas\u0103.
\n15. Necazul, ca \u0219i rochia rupt\u0103, trebuie l\u0103sat acas\u0103.
\n16. C\u00e2nd exist\u0103 dragoste, \u0219i veziculele variolei sunt fel de frumoase ca gropi\u021bele din obrajori.
\n17. Nimeni nu se \u00eempiedic\u0103 st\u00e2nd \u00eentins \u00een pat.
\n18. Un cuv\u00e2nt bun poate \u00eenc\u0103lzi trei luni de iarn\u0103.
\n19. Dac\u0103 problema poate fi rezolvat\u0103, nu merit\u0103 s\u0103-\u021bi faci griji pentru ea. Dac\u0103 \u00eens\u0103 nu poate fi rezolvat\u0103, e inutil s\u0103-\u021bi faci griji de ea.
\n20. C\u00e2nd desenezi o ramur\u0103, trebuie s\u0103 sim\u021bi adierea v\u00e2ntului.
\n21. De \u0219apte ori verific\u0103 \u00eenainte de a avea dubii despre un om.
\n22. \u00cencearc\u0103 s\u0103 faci tot ce po\u021bi, \u00een rest las\u0103-te \u00een voia sor\u021bii.
\n23. Onestitate excesiv\u0103 se \u00eenvecineaz\u0103 cu prostia.
\n24. Fericirea vine \u00een casa \u00een care se r\u00e2de.
\n25. Victoria \u00eei revine celui care va r\u0103bda cu jum\u0103tate de or\u0103 mai mult dec\u00e2t rivalul s\u0103u.
\n26. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori c\u0103 frunza se \u00eeneac\u0103, iar piatra plute\u0219te.
\n27. S\u0103ge\u021bile nu zboar\u0103 spre fa\u021ba care z\u00e2mbe\u0219te.
\n28. Ceaiul rece \u0219i orezul rece sunt acceptabili, dar privirea rece \u0219i cuv\u00e2ntul rece sunt insuportabile.
\n29. La zece ani \u2014 minune, la dou\u0103zeci \u2014 geniu, iar dup\u0103 treizeci \u2014 un om obi\u0219nuit.
\n30. Dup\u0103 ce ai g\u00e2ndit \u2013 hot\u0103r\u0103\u0219te-te, dup\u0103 ce te-ai hot\u0103r\u00e2t \u2013 nu te mai g\u00e2ndi.
\n31. S\u0103 \u00eentrebi e o ru\u0219ine pentru un minut, s\u0103 nu \u0219tii e o ru\u0219ine pentru o via\u021b\u0103.
\n32. O vaz\u0103 perfect\u0103 niciodat\u0103 nu va ie\u0219i din m\u00e2inile unui me\u0219ter nepriceput.
\n33. S\u0103 nu-\u021bi fie fric\u0103 s\u0103 te \u00eendoi un pic, te vei \u00eendrepta mai drept.
\n34. R\u00e2urile ad\u00e2nci curg lini\u0219tit.
\n35. Dac\u0103 te-ai pornit \u00een drum din propria dorin\u021b\u0103, \u0219i o mie de ori \u021bi se vor p\u0103rea ca unul.<\/p>\n

Announcement about the 9th ICPNA<\/strong><\/p>\n

Theme : Science, Spirituality and Universal Peace<\/strong><\/p>\n

February 23, 2017<\/p>\n

Dear friends,<\/strong><\/p>\n

I am pleased to inform you that the\u00a09th International Conference on Peace and Nonviolent Action (9th ICPNA)<\/strong>\u00a0will be held at Adhyatma Sadhana Kendra, New Delhi from Dec 14 to Dec 18, 2017. The theme chosen for the above conference is\u00a0Science, Spirituality and Universal Peace<\/strong>.<\/p>\n

Late His Holiness Acharya Mahapragya was of the view that universal peace is impossible without spirituality. The present Anuvrat Anushashtha His Holiness Acharya Shri Mahashraman also believes that science and spirituality need to be pursued simultaneously. Many spiritual leaders also think that science and spirituality are not antithesis but are the two wheels of the same cart. No one can deny that science has transformed the planet. It has almost conquered nature and is instrumental in making human life most comfortable. Unfortunately man’s materialistic development hasn’t been commensurate with his spiritual development. On the one hand science has given us unprecedented materialistic comforts but at the same time it has also given us weapons of mass destruction which include atom bombs and intercontinental ballistic missiles that can carry nuclear weapons to distant parts of the world. Humanity has already witnessed the catastrophe of Hiroshima and Nagasaki which resulted in the killing of millions of innocent people. Only spiritually elevated persons will not use science for wars and for the gratification of their selfish ends. So, it is time we concentrated on preparing spiritual-cum-scientific human beings.<\/p>\n

Science only explains the nature of an object, it doesn’t preach. On account of the unprecedented materialistic development man today is inclined more to moral torpor, acedia, violence, hatred and greed. The scientists like Albert Einstein favoured the integration of science and spirituality. His famous quote is “Science without religion (spirituality) is lame, religion without science is blind.” But the most celebrated modern scientist Stephen Halwking differs. He says, “There is a fundamental difference between religion, which is based on authority, and science, which is based on observation and reason. Science will win because it works.” Notwithstanding those contradictory beliefs most people agree that we need to have a new human who combines both science and spirituality in him. In other words we need to have a human who has scientific outlook on life and is spiritual at heart. Only then universal peace is possible.<\/p>\n

It has been decided to discuss this question threadbare at this most significant conference. We are inviting spiritual leaders, eminent scientists and social leaders of eminence who have been crusading against violence, hatred and human propensities for vengeance. We also intend to invite some Nobel Peace Laureates including HH The Dalai Lama. A detailed programme will be sent to those who think that they can attend this conference. If you think that you are interested in it and would like to attend it, please write to me indicating your intention giving your brief background and email ID. I will then send you the detailed brochure and a letter of invitation. The 9th ICPNA aims at deepening your insights into spirituality and providing you with a platform to share your views with the enlightened audience. The conference proposes to issue a declaration at its end which will be a blueprint for creating a world without violence by reconciling science and spirituality. Please save the dates.<\/p>\n

I look forward to hearing from you,<\/p>\n

Yours sincerely,<\/p>\n

Dr. S.L. Gandhi<\/p>\n

International President<\/p>\n

Anuvrat Global Organization (ANUVIBHA)<\/p>\n

B01-02, ANUVIBHA JAIPUR KENDRA<\/strong><\/p>\n

OPP. GAURAV TOWER, MALVIYA NAGAR \u2013 302 017<\/p>\n

(RAJASTHAN) INDIA<\/p>\n

PH: +91-141-4049714 | 4050991 | 2525829<\/p>\n

e-mail : slgandhi@hotmail.com\u00a0 |\u00a0 web : http:\/\/www.anuvibha.in<\/a> <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

DIMITRIE CANTEMIR<\/em><\/p>\n

Un real motiv de bucurie… transmiteti cui credeti ca se poate bucura…<\/a><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n
Pentru cine-i interesat de istoria Romaniei !!!<\/em><\/div>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
Eveniment cultural european:<\/strong><\/div>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n
Au ap\u0103rut primele 25 de volume din “Integrala manuscriselor Cantemi<\/strong>r”<\/div>\n
L\u0103di\u0163a cu “Integrala manuscriselor Cantemir”, pe care a primit-o Putin<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Sub coordonarea scriitorului Constantin Barbu, \u00eentr-o edi\u0163ie de lux, au v\u0103zut lumina tiparului primele 25 de volume din “Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir”,\u00a0primul set fiind achizi\u0163ionat chiar de c\u0103tre Vladimir Putin,<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

Acesta a aprobat scanarea documentelor aflate de sute de ani \u00een Arhivele din Moscova.<\/p>\n

V\u0103 prezent\u0103m mai jos\u00a0interviul pe care l-am realizat cu scriitorul Constantin Barbu,<\/strong> cel despre care filosoful Constantin Noica spunea c\u0103 este “excep\u0163ional de \u00eenzestrat pentru lucr\u0103ri de erudi\u0163ie \u015fi istorie literar\u0103”. Interviul a fost \u00eenregistrat chiar \u00eenainte de plecarea la Moscova, unde, \u00eempreun\u0103 cu sponsorul acestei \u00eentreprinderi culturale, Paul Tudor, urmeaz\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 fotocopiile urm\u0103toarei tran\u015fe din edi\u0163ia acestei integrale Cantemir.<\/p>\n

\n

“Ce manuscrise vrei? – Pe toate!”<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Ion Sp\u00e2nu:<\/em><\/strong>\u00a0Cum a \u00eenceput aceast\u0103 aventur\u0103 prin Arhiva Moscovei?<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Constantin Barbu:<\/strong>\u00a0La festivitatea de acordare a unui premiu de excelen\u0163\u0103 ambasadorului Federa\u0163iei Ruse, Alexander Churilin, l-am rugat s\u0103-mi aprobe intrarea \u00een Arhiva de la Moscova, cu care, \u00een principiu, a fost de acord. Dup\u0103 un timp, am fost surprins s\u0103 primesc de la domnia sa o scrisoare \u00een care m\u0103 \u00eentreba “ce manuscrise vrei?”.<\/p>\n<\/div>\n

I-am trimis lista dup\u0103 Tocilescu, completat\u0103 cu ce mai \u015ftiam eu, dar i-am spus, prev\u0103z\u0103tor, c\u0103 le vreau pe toate.<\/p>\n

S-a dovedit c\u0103 am procedat bine, \u00eentruc\u00e2t acolo\u00a0am descoperit manuscrise despre care nu se \u015ftia nimic!<\/p>\n

Abia \u00een mai 2009 am primit confirmarea din partea rus\u0103,\u00a0inclusiv pre\u0163ul pentru fiecare fil\u0103 scanat\u0103<\/strong>.<\/p>\n

Din partea oficialit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne nu a fost nimeni dispus s\u0103 finan\u0163eze aceast\u0103 opera\u0163iune, astfel \u00eenc\u00e2t abia \u00een toamna lui 2009 am putut pleca la Moscova, c\u00e2nd Paul Tudor, un om de faceri care conduce firma SC Besta SA, prin “Funda\u0163ia cultural\u0103 Tudor”, a avut bun\u0103voin\u0163a s\u0103 sponzorizeze tot demersul acesta, cu care Rom\u00e2nia se va m\u00e2ndri multe secole de acum \u00eenainte, c\u0103ci fondul acestor manuscrise este cel mai mare tezaur al Rom\u00e2niei din afara grani\u0163elor!<\/p>\n

 <\/p>\n

“Vladimir Putin ne-a dat una dintre aprob\u0103ri”<\/strong><\/p>\n

Dar cum de a r\u0103mas \u00een uitare o asemenea arhiv\u0103?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Simplu. \u00cencep\u00e2nd din 1878, c\u00e2nd Tocilescu a tip\u0103rit primul volum Cantemir, \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, Academia Rom\u00e2n\u0103 a publicat doar 9 (nou\u0103) volume de opere! Lui Tocilescu \u00eei aprobase copierea manuscriselor \u0162arul Alexandru al II-lea, iar mie, pentru documentele din Arhiva Ministerului de Externe, Vladimir Putin, care era pe atunci prim-ministrul Rusiei!<\/p>\n

De aceea, \u00een semn de recuno\u015ftin\u0163\u0103, i-am trimis \u00een dar aceast\u0103 lad\u0103 care con\u0163ine primele 25 de volume ap\u0103rute, \u00eentr-o edi\u0163ie de lux cum rar se tip\u0103resc \u00een lume.<\/p>\n

Le \u015ftii, nu cred c\u0103 m\u0103 contrazici…<\/p>\n

Dar ce manuscrise erau \u00een Arhiva Ministerului de Externe din Rusia?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Acolo am fost surprins s\u0103 g\u0103sesc “Jurnalul persan” \u00een limba rus\u0103 \u015fi “Manifestul lui Petru cel Mare”. Despre “Jurnalul persan”, Tocilescu credea c\u0103 are doar 7 pagini, iar despre “Manifest…” credea c\u0103 este “Catehismul persan”, care s-ar fi scufundat \u00een mare!<\/p>\n

Academia Rom\u00e2n\u0103 spune c\u0103 s-au mai scanat manuscrise Cantemir.<\/em><\/p>\n

Da, \u00een anii ’60 s-au f\u0103cut fotocopii alb-negru dup\u0103 unele manuscrise, dar v\u0103 rog s\u0103 le compara\u0163i cu edi\u0163ia aceasta, unde documentele sunt mai frumoase dec\u00e2t originalul! Ca s\u0103 nu mai spun de num\u0103rul lor… De altfel, se \u015ftie c\u0103 Tocilescu furase, pur \u015fi simplu, 3 fascicule, pe care le rezum\u0103m astfel: 4 pag. din “Epistola dedicatoria” la “Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago”, 24 de pag. din “Index Rerum Nobilium”, de la aceea\u015fi lucrare, \u015fi fila 42 din “Loca Obscura”.<\/p>\n

\u015ei pe acestea le-am introdus \u00een edi\u0163ia mea, re\u00eentregind astfel “Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago” \u015fi “Loca Obscura”.<\/p>\n

Constantin Barbu, coordonatorul “Integralei manuscriselor Cantemir”<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

B\u0103nuiesc c\u0103 nu e a\u015fa de u\u015for s\u0103 cau\u0163i printr-o arhiv\u0103 cum este cea a Moscovei? Ne poveste\u015fti care a fost cea mai mare surpriz\u0103 din aceast\u0103 aventur\u0103 prin h\u00e2rtiile lui Cantemir?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

\u015etiam din surs\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 sigur\u0103 c\u0103 arhiva p\u0103strat\u0103 de Serghei Cantemir, fiul cel mai mic al lui Dimitrie, compus\u0103 din 27 de pachete, a fost cump\u0103rat\u0103 la licita\u0163ie la moartea sa \u015fi se afl\u0103 \u00eentr-una din arhivele Moscovei. Merg\u00e2nd prin arhiva de acte str\u0103vechi, condu\u015fi de directorul acesteia (c\u0103ci pe acolo nu te plimbi ca pe Unirii!), m-am trezit \u00een fa\u0163a a 76 de l\u0103di\u0163e pe care scria “CANTEMIR”! Bucuria mea a fost de om smintit. Directorul ne-a adus opisul \u015fi de la el am aflat c\u0103 acesta fusese f\u0103cut \u00eentre 1898 \u015fi 1956! Ultimul care ordonase terminarea inventarului fusese Stalin, \u00een 1935, c\u00e2nd s-au \u015fi adus \u00een Rom\u00e2nia osemintele lui Cantemir! \u015ei dac\u0103 tot veni vorba, s\u0103 ne amintim c\u0103 atunci sicriul lui Cantemir a fost primit pe covor ro\u015fu, cu salve de tun, fiind salutat de Guvernul \u0163\u0103rii, iar Iorga a stat drep\u0163i \u00een fa\u0163a Voievodului!<\/p>\n

Din aceste 76 de l\u0103zi c\u00e2te ai reu\u015fit s\u0103 scanezi?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Doar una! De fapt, partea rus\u0103 a scanat documentele \u00een condi\u0163ii excep\u0163ionale. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 lad\u0103 este coresponden\u0163a dintre Antioh, Maria \u015fi Constantin Cantemir \u015fi formeaz\u0103 dou\u0103 dintre volumele actualei edi\u0163ii! \u00ce\u0163i dai seama c\u00e2t a mai r\u0103mas de tip\u0103rit?<\/p>\n

“\u00cen final, edi\u0163ia va avea peste 100 de volume!”<\/strong><\/p>\n

Ai o estimare a num\u0103rului total de volume al acestei edi\u0163ii Cantemir?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Probabil c\u0103, \u00een final vor fi vreo 100 de volume, dac\u0103 nu vom mai avea \u015fi alte surprize prin arhivele lumii. Tragedia este c\u0103 pentru \u00eentocmirea acestei edi\u0163ii nu pl\u0103te\u015fte dec\u00e2t Ludovic al XIV-lea, cum \u00eei spun eu lui Paul Tudor! Cu el \u015fi cu ceilal\u0163i prieteni ai lui Cantemir inten\u0163ionez s\u0103 aduc \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi celelalte manuscrise ale Domnitorului, care se afl\u0103 \u00een alte 10 \u0163\u0103ri, \u00een afar\u0103 de Rom\u00e2nia \u015fi Rusia!<\/p>\n

Care speri s\u0103 fie impactul acestei colosale edi\u0163ii Cantemir?<\/em><\/p>\n

Sper ca \u00een anii viitori s\u0103 se scrie c\u0103r\u0163i \u015fi s\u0103 se dea doctorate dup\u0103 aceast\u0103 edi\u0163ie, c\u0103ci Cantemir, prin toat\u0103 opera lui, ar putea s\u0103 trag\u0103 dup\u0103 el toat\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103!<\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 \u015fi politicienii no\u015ftri ar putea sta altfel de vorb\u0103 cu mai-marii lumii dac\u0103 le-ar pune pe mas\u0103 o astfel de edi\u0163ie!<\/p>\n

N-ar mai avea tonul acela arogant pe care-l au acum Barroso, Viviane Reding, pre\u015fedinta Lituaniei sau chiar doamna Merkel!<\/p>\n

Un mesaj pentru final, \u00eenainte de plecarea la Moscova?<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Trebuie s\u0103 \u0163inem minte c\u0103, \u00een 1711, cel mai vestit \u0163ar rus, Petru cel Mare, l-a f\u0103cut pe Dimitrie Cantemir prin\u0163 al Imperiului rus, \u015fi tot la fel a procedat cu to\u0163i copiii lui, pe care Rusia i-a tratat princiar p\u00e2n\u0103 la stingerea stirpei!<\/p>\n

Asta, \u00een timp ce, \u00een 1714, Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi fiii s\u0103i erau umili\u0163i \u015fi decapita\u0163i la Constantinopol de Sultanul Ahmed al III-lea, despre care se spune c\u0103 ar fi tr\u0103it \u00een “epoca lalelei”.<\/p>\n

Cantemir era cineva \u00een vremea lui, iar ru\u015fii l-au apreciat cum se cuvine.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Nu putem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem mai prejos, noi, cei care-i suntem urma\u015fi!<\/p>\n

CELLA\u00a0 DELAVRANCEA<\/em><\/p>\n

Fiica\u00a0 scriitorului Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea a fost singurul artist rom\u00e2n care a asistat la aniversarea propriului centenar.
\nCella Delavrancea, a fost pianist\u0103, scriitoare \u015fi profesoar\u0103 de excep\u0163ie, una dintre cele mai complexe \u015fi interesante personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti. A r\u0103mas \u00een istorie ca cea mai longeviv\u0103 figur\u0103 cultural\u0103 rom\u00e2neasc, fiind singurul artist care a participat la aniversarea propriului centenar.<\/p>\n

S-a n\u0103scut pe vremea monarhiei, a supravie\u0163uit regimului comunist \u015fi murit la 104 ani, dup\u0103 ce a apucat s\u0103 vad\u0103 \u015fi primii pa\u015fi f\u0103cu\u0163i de \u0163ara sa spre democra\u0163ie. A iubit muzica \u015fi \u015fi-a f\u0103cut din pasiune o profesie \u015fi un crez, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u015fi declara la aniversarea a 90 de ani de via\u0163\u0103: \u201e*Am purtat \u00een mine o vie curiozitate pentru to\u0163i contemporanii mei, chiar \u015fi cei
\nnecunoscu\u0163i. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nimic nu dezvolt\u0103 suple\u0163ea cerebral\u0103 mai bine dec\u00e2t o Fug\u0103 de Bach \u015fi nimic nu treze\u015fte emotivitatea ca o Nocturn\u0103 de Chopin.\u201d*
\nDespre longevitatea sa, Cella Delavrancea spune c\u0103 se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 a fost ferit\u0103 de bolile care distrug sufletul: gelozia, invidia \u015fi orgoliu. *\u201dBunicii din partea tat\u0103lui meu au depasit v\u00e2rsta de o sut\u0103 de ani. Poate ca am mostenit de la ei o durat\u0103 lung\u0103, proiectat\u0103 acum \u00eenspre un viitor de care nu ma speriu. Mi-l doresc generos \u00een ani, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t eu inchei un lung sir de vie\u0163i, neav\u00e2nd urma\u015fi. Am avut fericirea de a fi ap\u0103rat\u0103 de trei calamit\u0103\u0163i: gelozia, invidia si orgoliul. Acestea sunt bolile care distrug fiin\u0163a uman\u0103\u201d,* m\u0103rturisea artista la aniversarea celor 90 de ani, \u00een expozeul sus\u0163inut cu aceast\u0103 ocazie.
\nA crescut sub ochii lui Ion Luca Caragiale \u015fi a avut o rela\u0163ie cu marele dramaturg. L-a iubit \u015fi a fost iubit\u0103 de Nae Ionescu. L-a acompaniat la pian pe Enescu \u015fi se spune c\u0103 ar fi tr\u0103it o idil\u0103 scurt\u0103 cu Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. Secolul de via\u0163\u0103 tr\u0103it de artist\u0103 a fost prezentat \u00eentr-o manier\u0103 de excep\u0163ie \u00een memoriile Cellei Delavrancea \u201dDintr-un secol de via\u0163\u0103\u201d. \u201d*Un copil minune care domestice\u015fte un monstru s\u0103lbatic: Arta\u201d*
\nFiica cea mare a scriitorului \u015fi avocatului Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea s-a n\u0103scut pe 15 decembrie 1887. Longevitatea avea s\u0103 o mo\u015fteneasc\u0103 genetic de la bunicii care au tr\u0103it peste 100 de ani. Dragostea pentru art\u0103, sensibilitatea \u015fi pasiunea pentru muzic\u0103 i-au fost transmise de la p\u0103rin\u0163i. Cella Delavrancea a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 muzic\u0103 la v\u00e2rsta de 3 ani. Se spune despre ea c\u0103 a fost un copil genial. La opt ani era deja o pianist\u0103 talentat\u0103 care sus\u0163inea concerte \u00een cercurile frecventate de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta adolescen\u0163ei vorbea fluent german\u0103 \u015fi francez\u0103. Cu mama Maria Lupa\u015fcu, pianist\u0103 licen\u0163iat\u0103 \u00een filozofie \u015fi matematic\u0103 \u015fi tat\u0103l Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, Cella a avut toate premisele dezvolt\u0103rii ca
\nartist \u00eenc\u0103 de la primii ani din via\u0163\u0103. A crescut \u00eentre nume mari ale vremii, unul dintre cei mai buni prieteni ai tat\u0103lui s\u0103u fiind Ion Luca Caragiale.
\nSe spune c\u0103, la v\u00e2rsta de 14 ani, i-a c\u00e2ntat lui Caragiale un vals de Chopin \u015fi dramaturgul a fost impresionat. \u201d*Un copil minune, care domestice\u015fte un monstru s\u0103lbatic: Arta\u201d,* scria Caragiale despre pianist\u0103 \u00een 1909.
\n*Caragiale o alinta \u201dAghiu\u0163\u0103\u201d*
\nDup\u0103 ce i-a st\u00e2rnit lui Caragiale admira\u0163ia ca adolescent\u0103 de 14 ani, Cella l-a rev\u0103zut \u015fi l-a vr\u0103jit pe dramaturg ca t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie frumoas\u0103 la 25 de ani. Era v\u00e2rsta la care talentata pianist\u0103 d\u0103dea deja concerte \u00een afara \u0163\u0103rii. Ajuns\u0103 la Berlin, a fost g\u0103zduit\u0103 chiar \u00een casa bunului prieten al tat\u0103lui s\u0103u, Caragiale. \u00centre cei doi s-a \u00eenfiripat o rela\u0163ie pe c\u00e2nd Cella
\nnu \u00eemplinise 25 de ani, iar Caragiale avea 60. \u00cen memorii, pianista recunoa\u015fte c\u0103 l-a cunoscut intim pe nenea Iancu :*\u201eDestinul m-a f\u0103cut s\u0103-l cunosc. Este un ins colosal \u2013 abordeaz\u0103 totul cu aceea\u015fi perfec\u0163iune \u2013 \u00een filosofie, muzic\u0103, art\u0103 dramatic\u0103. N-am cuvinte s\u0103-\u0163i exprim c\u0103utarea, stupefac\u0163ia, gravitatea admira\u0163iei mele \u00een fa\u0163a unei inteligen\u0163e ca a sa. Nu-l v\u0103zusem dec\u00e2t acas\u0103 unde cea mai mare parte a timpului discuta cu Ticu, iar eu nu deveneam activ\u0103 dec\u00e2t la pian f\u0103c\u00e2ndu-i pl\u0103cere, dar \u00een aceste zile petrecute la el \u00eentr-un apartament \u00eenecat \u00een covoare turce\u015fti, am putut s\u0103-l cunosc \u015fi s\u0103-l binecuv\u00e2ntez. Destinul m-a f\u0103cut s\u0103-l cunosc at\u00e2t de intim\u201d.*
\nTot \u00een \u201dDintr-un secol de via\u0163\u0103\u201d pianista m\u0103rturise\u015fte ultimele impresii despre Caragiale, \u00eenainte de moartea fulger\u0103toare a acestuia. Se spune c\u0103 Cella ar fi fost cea l\u00e2ng\u0103 care Caragiale a murit \u00een ziua de 9 iunie 1912.*
\n\u201e\u00cen ultimul an de via\u0163\u0103 am stat dou\u0103 luni la el. Era concentrat \u00een g\u00e2ndul unei noi crea\u0163ii. Se plimba prin cas\u0103, fuma necontenit. Nota un cuv\u00e2nt, \u015ftergea un r\u00e2nd \u00eentreg, \u015fi dac\u0103 nu reu\u015fea s\u0103 exprime ce vroia, venea la noi. \u00abHai, Aghiu\u0163\u0103, c\u00e2nt\u0103-mi din Beethoven\u00bb. \u00cen muzic\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103sea destindere. Nimic nu prevestea c\u0103-\u015fi tr\u0103ia ultimele zile. Ne \u0163inea cuv\u00e2nt\u0103ri despre literatur\u0103 \u015fi muzic\u0103 cu talent de critic rafinat.\u201d *<\/p>\n

*Al\u0103turi de Caragiale*
\nCella Delavrancea a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 de trei ori. Primul so\u0163 a fost Viorel Virgil Tilea, de care a divor\u0163at pentru a se c\u0103s\u0103tori cu Aristide Blank. Ultimul so\u0163 a fost Philippe Lahovary. Marea dragoste a Cellei pare s\u0103 fi fost \u00eens\u0103 Nae Ionescu, filosoful cu care a avut o rela\u0163ie \u00eenceput\u0103 \u00een timpul ultimei c\u0103snicii.
\nL-a cunoscut pe Nae Ionescu \u00een timpul c\u0103sniciei cu Aristide Blank, dar rela\u0163ia amoroas\u0103 pare s\u0103 fi \u00eenceput \u00een timpul celei de-a trei c\u0103snicii, cu Filip Lahovary. C\u00e2nd Nae Ionescu era \u00eenchis la Miercurea Ciuc, Cella \u00eei trimitea pachete \u015fi scrisori. Dup\u0103 ce acesta a fost eliberat \u00een 1939, Cella a devenit o prezen\u0163\u0103 constant\u0103 \u00een vila filosofului din B\u0103neasa.
\n*\u201dCella D, de\u015fi nu a locuit \u00een vila din B\u0103neasa putea fi g\u0103sit\u0103 \u00een fiecare zi acolo. Unii care l-au cunoscut cred c\u0103 Cella Delavrancea a fost marea iubire a vie\u0163ii lui sau m\u0103car ultima. Al\u0163ii, zic c\u0103 a fost ceva, dar mai pu\u0163in pasional, unii chiar c\u0103 a fost doar o amici\u0163ie spiritual\u0103 din partea lui, (sl\u0103bit de lag\u0103r, singur, cu presentimentul mor\u0163ii). \u015ei de interes politic, de carier\u0103 din partea ei. Mai curind a fost o poveste de amor, ca oricare, a unor tomnateci. O dragoste t\u00eerzie\u201d*, nota Stelian T\u0103nase despre rela\u0163ia Cella Delavrancea-Nae Ionescu.
\nEa a fost cea care l-a \u00eengrijit dup\u0103 infarctul din 1939. \u015ei tot ea a fost cea care i-a fost al\u0103turi \u00een ultima clip\u0103 din via\u0163\u0103. Nae Ionescu a murit pe 15 martie 1940, iar Cella, dup\u0103 cum m\u0103rturisea \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 unei prietene, a fost cea care i-a \u00eenchis ochii. Dup\u0103 moartea acestuia, s-a f\u0103cut nev\u0103zut\u0103. Din cauza so\u0163iei lui Ionescu, Cella nu a fost prezent\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea la care au participat peste 2.000 de oameni.
\nCella Delavrancea a sus\u0163inut concerte al\u0103turi de George Enescu pe care \u00eel considera \u201d Suveranul muzicii\u201d. Admira\u0163ia pianistei pentru marele compozitor rom\u00e2n a fost exprimat\u0103 \u00een cartea \u201eDintr-un secol de via\u0163\u0103\u201d. \u201e*Nu tr\u0103ia pentru prezent. Explora ve\u015fnicia armoniei. Ca s\u0103 lege \u00een acest cult al frumosului \u0163ara lui \u00eentreag\u0103, a cutreierat-o \u00een lung \u015fi-n lat, a c\u00e2ntat \u00een toate or\u0103\u015felele, unde nu r\u0103sunase vreodat\u0103 muzica clasic\u0103. Aceea\u015fi osteneal\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103dea la Mizil, ca \u015fi la Paris sau Londra. \u201dPe Dinu Lipatti l-a ascultat pe vremea c\u00e2nd era adolescent \u015fi i-a recunoscut imediat harul. Pe Furtw\u00e4ngler l-a considerat cel mai mare dirijor al secolului, iar pentru Casals, pe care l-a auzit \u00een concert de mai multe ori, a avut admira\u0163ia pe care \u0163i-o impune un geniu aflat pe \u201eo treapt\u0103 de luminozitate, \u00een pragul vizibilit\u0103\u0163ii. Planetar, radiaz\u0103 de at\u00e2t de departe, \u00eenc\u00e2t nu ne mai poate \u00eenc\u0103lzi\u201d*, spunea Cella Delavrancea despre Enescu.<\/p>\n

*L-a cunoscut pe Br\u00e2ncu\u015fi*
\nLa Paris, \u00een 1922, Cella l-a cunoscut pe Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. Pianista a fost vr\u0103jit\u0103 de sculptor \u015fi se spune c\u0103 nici acesta n-ar fi r\u0103mas indiferent \u00een fa\u0163a spiritului ei. Episodul \u00eent\u00e2lnirii dintre cei doi a fost descris emo\u0163ionant de Cella Delavrancea \u00een cartea din 1976, intitulat\u0103 \u201dCarte de inim\u0103 pentru Br\u00e2ncu\u015fi\u201d. Pus\u0103 de sculptor s\u0103 ghiceasc\u0103 un obiect din atelierul acestuia, aflat \u00een lucru, Cella \u00eel surprinde pe Br\u00e2ncu\u015fi cu intui\u0163ia sa: *\u201d Am privit \u015fi \u00een urechi mi-a r\u0103sunat un glas r\u0103gu\u015fit: Cucurigu gagu, c\u00e2nt\u0103 coco\u015ful, am r\u0103spuns. Ochii lui Br\u00e2ncu\u015fi au str\u0103lucit deodat\u0103 \u00een cutele pleoapelor trase \u00eentr-un sur\u00ees mali\u0163ios:*
\n*- Bravo! Nimeni n-a sim\u0163it p\u00een\u0103 acum c\u0103 alama asta c\u00eent\u0103. Vra s\u0103 zic\u0103, n-am gre\u015fit. Dumneata \u00eemi dovede\u015fti c\u0103 am izbutit. \u00ce\u0163i mul\u0163umesc… Am s\u0103-\u0163i preg\u0103tesc un pr\u00eenz grozav. M\u0103 bucur s\u0103 te primesc la mas\u0103 \u015fi s\u0103 st\u0103m noi doi de vorb\u0103. C\u00eend vrei s\u0103 vii? Dar mai \u00eent\u00eei spune-mi, cum de ai ghicit?*
\n*- Pentru c\u0103 ai t\u0103iat profilul alamei \u00een zig-zag de unghiuri, echivalente pentru auzul meu cu intervalele de quart\u0103 ale strig\u0103tului de coco\u015f.* *Br\u00e2ncu\u015fi era mirat. Se \u00eembl\u00eenzise. \u00cemi ar\u0103t\u0103 ni\u015fte cu\u0163ite f\u0103cute de el, v\u0103traie \u015fi alte fier\u0103rii ie\u015fite din m\u00eena lui, foale mari at\u00eernate la vatr\u0103 \u015fi, la urm\u0103, un caiet de schi\u0163e de o mare siguran\u0163\u0103 tehnic\u0103. Era vesel ca un copil care-\u015fi arat\u0103 juc\u0103riile. B\u0103nuiala se topise. Ne-am desp\u0103r\u0163it dup\u0103 ce am hot\u0103r\u00eet ziua dejunului”*, a povestit pianista.<\/p>\n

*Un str\u0103lucit pedagog*
\nDe-alungul secolului de via\u0163\u0103 \u015fi de carier\u0103, Cella Delavrancea a concertat pe marile scene ale lumii \u015fi spectacolele ei au fost r\u0103spl\u0103tite cu ropote de aplauze. A fost nu numai un pianist de excep\u0163ie, ci \u015fi un pedagog str\u0103lucit. A predat pian la\u00a0 Conservatorul din Bucure\u015fti, iar dup\u0103 venirea comuni\u015ftilor a fost mutat\u0103 la un liceu. A scris cronici muzicale \u015fi c\u0103r\u0163i. Unul dintre elevii Cellei Delavrancea a fost pianistul Dan Grigore, care a a catalogat-o \u00eentr-un interviu drept \u201dcea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 prieten\u0103 a vie\u0163ii mele\u201d, de\u015fi profesoara era ajuns\u0103 la v\u00e2rsta a treia. *\u201dEa putea, la v\u00e2rsta ei, sa se apropie de modul meu de a fi si de a percepe. Mult mai t\u00e2rziu, am avut revela\u0163ia c\u0103 D-na Cella a fost, poate, cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 prieten\u0103 a vie\u0163ii mele\u201c*, spunea Dan Grigore.
\nCella Delavrancea a fost primul artist rom\u00e2n care a participat la s\u0103rb\u0103torirea propriului centenar, \u00een 1988, la spectacolul de la Ateneul Rom\u00e2n, unde a concertat \u00eempreun\u0103 cu elevul s\u0103u, pianistul Dan Grigore. Cella Delavrancea a interpretat acela\u015fi vals de Chopin cu care la 14 ani \u00eel vr\u0103jise pe Ion Luca Caragiale, \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103. S-a stins din via\u0163\u0103 pe 9 august 1991, la 104 ani.<\/p>\n

EUROPA\u00a0 A\u00a0 \u00ceNNEBUNIT<\/div>\n

Civiliza\u0163ia occidental\u0103 iar\u0103\u015fi ofer\u0103 un exemplu de degradare moral\u0103.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce a legalizat adop\u0163ia copiilor de c\u0103tre cuplurile homosexuale, Suedia a mers \u015fi mai departe.\u00cen multe din gr\u0103dini\u0163ele suedeze \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia a\u015fa numi\u0163ii “pedagogi ai gender-ului”, aceste persoane au misiunea s\u0103 ajute educatorii \u00een identificarea copiilor ce se cred a fi b\u0103ie\u0163ei sau feti\u0163e \u015fi sesizeaz\u0103 deosebirile \u00eentre genuri. Ace\u015fti copii urmeaz\u0103 a fi reeduca\u0163i.\u00cen Stockholm a fost deschis\u0103 o gr\u0103dini\u0163\u0103, pentru copii cu v\u00e2rsta \u00eentre 1 \u015fi 6 ani, \u00een 2010, gr\u0103dini\u0163a este finan\u0163at\u0103 din bugetul de stat \u015fi poart\u0103 numele “Egalia”. Directoarea acestei gr\u0103dini\u0163e nu ascunde c\u0103 scopul ei este “cultivarea \u00eenclina\u0163iei c\u0103tre homosexualitate”.\u00cen aceast\u0103 gr\u0103dini\u0163\u0103 nu exist\u0103 nici feti\u0163e nici b\u0103ie\u0163ei, educatorii au exclus din limbajul lor pronumele “el” \u015fi “ea”.
\n\u00cen suedez\u0103 “el”- han, “ea”- hon au fost \u00eenlocuite cu termenul hen, un cuv\u00e2nt inexistent \u00een suedeza literar\u0103 \u00eens\u0103 folosit \u00een jargonul sodomit.\u00a0 Se acord\u0103 foarte mult\u0103 aten\u0163ie c\u0103r\u0163ilor, juc\u0103riilor precum \u015fi formelor \u015fi culorilor tuturor obiectelor folosite \u00een calitate de material didactic, pentru ca nu cumva ele s\u0103 trezeasc\u0103 “stereotipurile de gender” adic\u0103 con\u015ftientizarea genului. De exemplu sunt strict interzise pove\u015ftile despre Alba ca Z\u0103pada sau Dege\u0163ica, \u00een schimb toat\u0103 ziua le sunt citite copiilor pove\u015fti ca cea despre dou\u0103 girafe de gen masculin ce sufereau mult din cauza c\u0103 nu erau \u00een stare s\u0103 conceap\u0103 copii p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd au g\u0103sit un ou de crocodil abandonat. Marea majoritate a c\u0103r\u0163ilor \u00een aceast\u0103 gr\u0103dini\u0163\u0103 con\u0163in povestioare despre cupluri sodomite, p\u0103rin\u0163i solitari \u015fi copii orfani.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Toate p\u0103pu\u015file \u00een aceast\u0103 gr\u0103dini\u0163\u0103 reprezint\u0103 ni\u015fte creaturi al c\u0103ror gen nu poate fi determinat, \u00eens\u0103 este cert c\u0103 apar\u0163in rasei negroide.<\/p>\n<\/div>\n

\u0162in s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 Suedia este membr\u0103 UE din anul 2005 \u015fi stat ce a aderat la Spa\u0163iul Schengen, 75% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii se declar\u0103 adep\u0163ii ai luteranismului. Ceva timp \u00een urm\u0103 am scris despre inten\u0163ia Consiliului Europei de a exclude din actele oficiale cuvintele “mama” \u015fi “tata”. Obiectivul UE privind sodomizarea (pervertirea homosexuala) popula\u0163iei este evident.\u00a0 (http:\/\/www<\/a>. sodermalmsforskolor.se\/egalia\/<\/a> extern\/genuspolicy.htm ) (http:\/\/www.lifesitenews.com\/ <\/a>news\/gender-madness-swedish-pre-school-bans-him-and-her )<\/p>\n

\n

Atentie! Nu e “nebunie”. E abjectie premeditata !<\/p>\n<\/div>\n

Consiliul Europei va exclude din actele oficiale cuvintele “mama ” \u015fi “tata” Consiliul Europei planuie\u015fte s\u0103 exclud\u0103 din actele oficiale cuvintele “mama” \u015fi “tata”. Dup\u0103 p\u0103rerea membrilor Consiliului Europei aceste cuvinte “poart\u0103 un caracter discriminatoriu ce \u00eenjosesc femeile” scrie ziarul german Die Welt.<\/p>\n

\u00cen rezolu\u0163ia adun\u0103rii parlamentare a Consiliului europei se spune c\u0103 modelul de gospodin\u0103 este o viziune tradi\u0163ional\u0103 care \u00eei este impus\u0103 femeii \u015fi acest fapt \u00eempiedic\u0103 procesul de instituire a egalit\u0103\u0163ii totale intre indivizii societa\u0163ii.<\/p>\n

Propunerea de a elimina cuvintele “mama” \u015fi “tata” a fost \u00eenaintat\u0103 ini\u0163ial de c\u0103tre\u00a0 Doris Stump, reprezentanta Partidului Socialist din Elve\u0163ia. Ziarul german Bild citeaz\u0103 din adresarea ei c\u0103tre membrii Consiliului Europei :” Femeile s\u0103 nu fie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate ca fiin\u0163e pasive \u015fi de categoria a doua, mame si obiecte sexuale”.<\/p>\n

\n

Elve\u0163ia \u00een cazul dat este un exemplu \u00een folosirea unui “lexic politic corect” . Func\u0163ionarii acestui stat evit\u0103 cuvintele “mama” \u015fi “tata ” \u00eenlocuindu-le cu “unul din p\u0103rin\u0163i” sau mai rar “p\u0103rintele”.<\/p>\n<\/div>\n

De luat aminte c\u0103 acest nou atac asupra familiei \u015fi valorilor tradi\u0163ionale organizat de c\u0103tre apologe\u0163ii fundamentalismului democratic , are loc pe fondul impunerii sodomiei \u00een toate sferele vie\u0163ii Occidentului democratic.
\nHomosexualii primesc dreptul de a adopta copii, transformandu-i \u00een semenii lor. Ei nu numai c\u0103 devin mini\u015ftri \u015fi pre\u015fedin\u0163i, dar \u00ee\u015fi declar\u0103 deschis \u015fi \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00een public perversiunile lor sexuale \u015fi prin intermediul legisla\u0163iei impun peste tot sodomia sub masca toleran\u0163ei, democra\u0163iei \u015fi respect\u0103rii drepturilor omului.<\/p>\n

\n

\u00cen paralel, dreptul la o familie normal\u0103, omeneasc\u0103 \u015fi rela\u0163iile omene\u015fti fire\u015fti treptat devin niste “relicve ale trecutului \u00eentunecat”.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

ION ILIESCU<\/strong><\/p>\n

People \u00a0<\/a><\/p>\n

Asasinul nepedepsit al Rom\u00e2niei, Ion Iliescu, nu mai are nicio \u0219ans\u0103 s\u0103 scape nepedepsit \u00een dosarul\u00a0loviturii de stat din 1989! Ce \u00eel sperie cel mai tare pe Ion Iliescu este h\u00e2rtia semnat\u0103 pe 24 decembrie 1989 de el de\u0219i la acea vreme era \u00eenc\u0103 directorul Editurii Tehnice. Prin h\u00e2rtia redactat\u0103 \u0219i semnat\u0103 (vezi foto) Iliescu a \u00eenfiin\u021bat un \u201cTribunal Militar Excep\u021bional\u201d care s\u0103-i judece pe Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu, dezv\u0103luie<\/strong>\u00a0Curentul<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

La punctul 1 din acest \u201eDecret\u201d se declara ca \u201curgen\u021ba este impus\u0103 de dorin\u021ba, \u00een acest caz, a tuturor cet\u0103\u021benilor cinsti\u021bi ai Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

La punctul 2 se stabile\u0219te c\u0103 acest \u201cTribunal Militar Excep\u021bional\u201d – infiin\u021bat de Ion Iliescu \u2013 va judeca aceast\u0103 cauz\u0103 \u201c\u00een conformitate cu prevederile legale r\u0103mase \u00een vigoare, \u00een ceea ce prive\u0219te procedura \u0219i dreptul material penal\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Iar la punctul 3 se preciza c\u0103 \u201cacest tribunal va fi alc\u0103tuit \u00een componen\u021ba stabilit\u0103 de Legea pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103\u201c.
\n\u00cen \u00eencheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclara, pe 24 decembrie 1989, \u201cpre\u0219edintele Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale\u201d.<\/p>\n

Doar c\u0103 Iliescu a devenit pre\u0219edintele CFSN pe 26 decembrie<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Mai \u00eent\u00e2i c\u0103, pe 24 decembrie 1989, Ion Iliescu nu avea calitatea de pre\u0219edinte al Consiliului FSN.
\nConsiliul Provizoriu al FSN \u0219i-a desemnat \u201cpre\u0219edintele\u201d pe 26 decembrie 1989. Mai exact, la dou\u0103 zile dup\u0103 semnarea decretului de c\u0103tre Iliescu \u0219i la o zi dup\u0103 ce cuplul Ceau\u0219escu fusese deja executat.
\nLa data de 24 decembrie Ion Iliescu nu avea absolut nici o calitate juridic\u0103 sau constitu\u021bional\u0103 care s\u0103-i permit\u0103 formarea unui \u201cTribunal Militar Excep\u021bional\u201d \u0219i nici s\u0103 se prevaleze de titulatura de \u201cpre\u0219edinte al CFSN\u201d, cum singur s-a trecut pe hot\u0103r\u00e2re.
\nApoi documentul a r\u0103mas scris de m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 pe 5 ianuarie 1990, c\u00e2nd a fost dactilografiat.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Tribunalul a fost ilegal<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Gelu Voican Voiculescu – \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 acopere aceast\u0103 evident\u0103 uzurpare de calit\u0103\u021bi oficiale ale decretului semnat de Ion Iliescu \u2013 a afirmat: \u201cAcest decret a r\u0103mas scris de m\u00e2n\u0103 din ra\u021biuni de protec\u021bie a secretului, nerisc\u00e2ndu-se dactilografierea\u201d. \u201cRevolu\u021bionarii\u201d lui Iliescu nu riscau nici m\u0103car \u201cdactilografierea\u201d, \u00een schimb \u00eel condamnau la moarte pe cel care era \u00eenc\u0103 \u0219eful statului. Cel pu\u021bin oficial. S\u0103 remarc\u0103m ca \u201cdecretul\u201d a fost redactat integral \u0219i semnat de Iliescu, f\u0103r\u0103 num\u0103r de \u00eenregistrare. Totodat\u0103, consult\u00e2nd Monitotul oficial observ\u0103m c\u0103 Decretul cu nr.1 este cel din 26.12.1989 pentru numirea lui Petre Roman \u00een func\u021bia de prim-ministru.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Ion Iliescu a semnat ilegitim un document ilegal, lovit de nulitate din punct de vedere juridic, care a condus la executarea a doi oameni.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Rezult\u0103 \u0219i c\u0103 \u201cTribunalul Militar Excep\u021bional\u201d care i-a judecat pe so\u021bii Ceau\u0219escu la 25 decembrie 1989, la UM 01378 din Targoviste, a avut, la r\u00e2ndul lui, un caracter ilegal.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Mai rezult\u0103 c\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu n-au fost executa\u021bi dup\u0103 o procedur\u0103 legal\u0103, ci au fost, pur \u0219i simplu, asasina\u021bi. O seam\u0103 de alte detalii, r\u0103mase secrete pentru opinia public\u0103 din Rom\u00e2nia, trebuie aduse la cuno\u0219tin\u021b\u0103, dup\u0103 20 de ani.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen dorin\u021ba de a-i exonera pe Ion Iliescu \u0219i pe membrii completului, pe Dan voinea \u0219i pe \u201eavocatul\u201d Lucescu de orice responsabilitate \u00een asasinarea so\u021bilor Ceau\u0219escu, Gelu Voican Voiculescu a emis teoria \u201clegitimit\u0103\u021bii revolu\u021bionare\u201d, amintind de Revolu\u021bia Francez\u0103 (1789), care a procedat similar. L-am fi \u00een\u021beles pe Gelu Voican Voiculescu dac\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu \u2013 prin\u0219i de \u201cpopor\u201d – ar fi fost sp\u00e2nzura\u021bi sau \u00eempu\u0219ca\u021bi (cum se inten\u021bionase, tot \u00een \u201ecadru organizat\u201d).
\nDar chiar Ion Iliescu \u00eel contrazice pe Voican Voiculescu. Pentru c\u0103 – a\u0219a cum vedem \u2013 Ion Iliescu apeleaz\u0103 la un \u201ccadru legal\u201d.<\/p>\n

Ion Iliescu semneaz\u0103 un \u201eDecret\u201d, pentru \u00eenfiin\u021barea unui \u201cTribunal Militar Excep\u021bional\u201d, care la punctul 2 stipuleaz\u0103 foarte clar c\u0103 acest tribunal va judeca cauza \u201c\u00een conformitate cu prevederile legale r\u0103mase \u00een vigoare, \u00een ceea ce prive\u0219te procedura \u0219i dreptul material penal\u201d.
\nAstfel \u00eenc\u00e2t nu mai este vorba de nici o \u201clegitimitate revolu\u021bionar\u0103\u201c – inexistent\u0103 \u00een Drept \u2013 ci de simularea unui proces a\u0219a-zis legal.<\/p>\n<\/div>\n

\n

De\u0219i decretul sus\u021binea c\u0103 \u201caceast\u0103 cauz\u0103 se va judeca cu prevederile legale \u00een vigoare\u201d, procesul s-a derulat \u00een 55 de minute, f\u0103r\u0103 depunerea de probe \u0219i audierea vreunui martor, cu avoca\u021bii ap\u0103r\u0103rii desemna\u021bi din oficiu, pe post de acuzatori ai clien\u021bilor lor (ca \u00een epoca stalinist\u0103).<\/p>\n

De altfel judec\u0103torul Gic\u0103 Popa s-a sinucis cuprins de remu\u0219c\u0103ri dup\u0103 dou\u0103 luni. Acum dup\u0103 ce \u00een 2012 omorul a devenit inprescriptibil ca \u0219i infrac\u021biune, to\u021bi cei care au fost complici la uciderea so\u021bilor Ceau\u0219escu: colonelul judec\u0103tor Ioan Nistor, asesorii populari, c\u0103pitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea \u0219i locotenentul Ion Zamfir, grefierul, plutonierul-major Jan T\u0103nase, procurorul militar Dan Voinea \u0219i avoca\u021bii din oficiu Constantin Lucescu \u0219i Nicolae Teodorescu pot fi condamna\u021bi. \u0218i bine\u00een\u021beles Ion Iliescu, cel care le-a \u00eenlesnit comiterea infrac\u021biunii.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Pentru c\u0103 din punct de vedere legal. ni\u0219te rom\u00e2ni condu\u0219i de Ion Iliescu au constituit un grup infrac\u021bional, fiecare av\u00e2nd rolul bine determinat, asociindu-se astfel pentru uciderea celor doi dictatori rom\u00e2ni. Dan Voinea a prezentat falsului tribunal, \u00een fals, c\u0103 cei doi se fac vinova\u021bi de moartea a 60.000 de victime ale c\u0103ror nume nu au fost prezentate \u0219i c\u0103 au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 din \u021bar\u0103 pentru c\u0103 aveau \u00een str\u0103in\u0103tate peste un miliard de dollari la b\u0103nci. Banii nu au mai fost g\u0103si\u021bi. I-o fi luat Voinea, c\u0103 el avea informa\u021biile.<\/p>\n

Mai avem 13 ani de rezistat<\/a><\/p>\n

Gabriel Liiceanu <\/a><\/p>\n

februarie 9, 2017 \u00a0\u00a0<\/a><\/p>\n

\u0218ti\u021bi povestea Exodului, nu? Dup\u0103 vreo patru secole de sclavie petrecute de \u201efiii lui Israel\u201d \u00een p\u0103m\u00e2nt egiptean, Dumnezeu \u00ee\u0219i aduce aminte de leg\u0103m\u00e2ntul f\u0103cut cu Avraam \u0219i hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103-i scoat\u0103 pe iudei din Egipt. Suntem, se pare, \u00een vremea faraonului Ramses, prin anul 1290 \u00eenainte de Christos, iar num\u0103rul iudeilor afla\u021bi \u00een Egipt \u00een robie era, ne spune Biblia, de 600.000. Moise e cel pe care Iahve, Dumnezeul \u00eendr\u0103gostit, \u00eel alege s\u0103-i duc\u0103 la \u00eemplinire hot\u0103r\u00e2rea. El va conduce opera\u021biunea \u201efugii din Egipt\u201d \u0219i sub \u00eendrumarea lui are loc traversarea de\u0219ertului \u00eenspre \u201e\u021aara F\u0103g\u0103duin\u021bei\u201d \u00een care \u201ecurge laptele \u0219i mierea\u201d. Moise e cel cu care, \u00een timpul travers\u0103rii, \u00eentr-un\u00a0t\u00eate-\u00e0-t\u00eate<\/em>\u00a0pe muntele Sinai, Dumnezeu reface leg\u0103m\u00e2ntul cu poporul lui Israel \u0219i tot el e cel c\u0103ruia Dumnezeu \u00eei d\u0103 \u201etablele\u201d Decalogului,\u00a0actul fondator al omenirii morale<\/em>. Pe scurt, Moise e cel care-i scoate pe iudei din robie pun\u00e2ndu-i pe drumul spre libertate.
\nDar, nu dup\u0103 mult\u0103 vreme de la ie\u0219irea din Egipt, \u201etoat\u0103 ob\u0219tea fiilor lui Israel\u201d, de\u0219i Dumnezeu le d\u0103duse iudeilor \u00een permanen\u021b\u0103 semnele bun\u0103voin\u021bei sale, \u00eencepe s\u0103 c\u00e2rteasc\u0103: de ce au plecat ei din Egipt? De\u0219i sclavi, spun ei, \u201e\u0219edeam l\u00e2ng\u0103 oala cu carne \u0219i m\u00e2ncam p\u00e2ine pe s\u0103turate\u201d. Nici unul dintre semnele divine ale \u00eenso\u021birii nu-i potole\u0219te. Supremul gest de r\u0103zvr\u0103tire are loc exact c\u00e2nd, profit\u00e2nd de absen\u021ba lui Moise angajat \u00een faimosul dialog cu Dumnezeu pe muntele Sinai, iudeii \u00ee\u0219i calc\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul, abandoneaz\u0103 spiritul pur al Dumnezeului unic \u0219i \u00ee\u0219i fac zeu de \u00eenchinare din statuia, fabricat\u0103\u00a0ad hoc<\/em>, a Vi\u021belului de aur. \u0218i totu\u0219i, de\u0219i ofensa e mare, Dumnezeu \u00ee\u0219i iart\u0103 poporul pentru o ultim\u0103 oar\u0103. \u00cens\u0103 c\u00e2nd, ajun\u0219i \u00een fa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului F\u0103g\u0103duin\u021bei, iudeii sunt cuprin\u0219i de panic\u0103 \u0219i vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Egipt, m\u00e2nia lui Dumnezeu nu mai poate fi oprit\u0103 de Moise. To\u021bi cei care s-au \u00eendoit, to\u021bi cei care au c\u00e2rtit \u0219i au regretat vremea robiei egiptene vor fi pedepsi\u021bi s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 40 de ani \u00een pustiul Sinaiului. Nici unul dintre cei care traversaser\u0103 Marea Ro\u0219ie, nici m\u0103car Moise, nu va ajunge s\u0103 pun\u0103 piciorul \u00een Canaan. Cei 40 de ani ai pedepsei reprezint\u0103 exact timpul necesar pentru primenirea unei genera\u021bii. De at\u00e2t era nevoie ca s\u0103 dispar\u0103 cei care cunoscuser\u0103 Egiptul \u0219i care erau periodic cuprin\u0219i de nostalgie dup\u0103 frumo\u0219ii ani ai robiei. Cum bine spune un exeget biblic: \u201eSe vede treaba c\u0103 Dumnezeu \u00eei scosese din Egipt, dar nu scosese \u00eenc\u0103 Egiptul din ei.\u201d*<\/p>\n<\/div>\n

\n

Noi, ast\u0103zi<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

De 27 de ani \u00eencerc, aproape zi de zi, s\u0103 \u00een\u021beleg ce se \u00eent\u00eempl\u0103 cu noi. Iat\u0103, am ie\u0219it din comunism, dar nu \u0219i comunismul din noi. Dup\u0103 1989 poporul rom\u00e2n a f\u0103cut cu dumnezeul politicii moderne un leg\u0103m\u00e2nt de democra\u021bie \u0219i libertate. \u00cens\u0103, de 27 de ani, el merge c\u0103tre \u021aara F\u0103g\u0103duin\u021bei pl\u00e2ng\u00e2nd dup\u0103 Egipt. Nu am murit \u00eenc\u0103 to\u021bi cei care ne-am n\u0103scut atunci. Nu s-a primenit \u021bara. Nu au trecut \u201ecei 40 de ani\u201d, v\u00e2rsta unei genera\u021bii. Nu s-a n\u0103scut nici un Moise \u00eentre noi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor at\u00e2t de mul\u021bi dintre cei care de zece zile, sear\u0103 de sear\u0103, manifesteaz\u0103 \u00een toat\u0103 \u021bara au v\u00e2rsta de 20-30 de ani. Sunt cei care, tocmai pentru c\u0103 nu au crescut cu gustul robiei, vor intra \u00een Canaanul democra\u021biei.
\n\u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ast\u0103zi ar\u0103t\u0103m a\u0219a cum ar\u0103t\u0103m. \u00cen Rom\u00e2nia, nu Moise ne-a purtat prin pustiul tranzi\u021biei c\u0103tre \u021aara F\u0103g\u0103duin\u021bei. Dimpotriv\u0103. Cei care au stat la c\u00e2rm\u0103 27 de ani au fost: fii de \u201eilegali\u0219ti\u201d crescu\u021bi \u00een cultul tat\u0103lui comunist; fii de mili\u021bieni de sat care b\u0103teau s\u0103lbatic \u0219i f\u0103ceau legea \u00een fiecare fund de \u021bar\u0103 cot la cot cu secretarul de partid; elevii lui Ristea Priboi lua\u021bi \u00een 1977 (anul defec\u021biunii lui Pacepa) de la \u0218tefan Gheorghiu, de la Institutul de \u0218tiin\u021be Economice, de la Asocia\u021bia de Drept Interna\u021bional \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale (ADIRI) \u2013 pentru a primeni cadrele DIE; ofi\u021beri ai Securit\u0103\u021bii \u0219i marii lor turn\u0103tori. Mai to\u021bi, deveni\u021bi \u201eoameni de afaceri\u201d, ne-au \u00eempu\u021bit imaginea capitalismului \u0219i a economiei de pia\u021b\u0103. Ce Dumnezeu puteai s\u0103 a\u0219tep\u021bi de la acest m\u00e2l fecund al r\u0103ului, care a acoperit \u021bara dup\u0103 ce apele inunda\u021biei comuniste s-au retras de peste noi? Uita\u021bi-v\u0103 ce mon\u0219tri s-au ridicat dup\u0103 acest potop al istoriei, cu noroiul \u0219iroind de pe ei. Uita\u021bi-v\u0103 la chipurile lor, la cefele lor, la f\u0103lcile lor, la p\u00e2ntecele lor, la din\u021bii lor, la limba pe care o vorbesc, la arogan\u021ba \u00a0\u0219i tupeul lor, la felul \u00een care se adun\u0103, se grupeaz\u0103 \u0219i se regrupeaz\u0103 mereu, la felul \u00een care \u00ee\u0219i pun rudele, prietenii \u0219i amantele \u00een posturile-cheie ale \u021b\u0103rii, la felul \u00een care \u00ee\u0219i transform\u0103 \u00een arme tocmai victimele s\u0103r\u0103cite de ei, c\u0103r\u00e2ndu-le prin \u021bar\u0103 cu lista \u0219i autocarul.
\nCu ei vre\u021bi s\u0103 ne \u021binem leg\u0103m\u00e2ntul f\u0103cut de ochii lumii cu dumnezeul democra\u021biei? Cu ei vre\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een UE? Nu vede\u021bi c\u0103 nici nu am gustat bine din civiliza\u021bia Occidentului \u0219i ne\u00a0 spun, prin glasul Academiei, al Partidului \u0219i al ofi\u021berilor de la Interne ie\u0219i\u021bi la pensie, c\u0103 e mai bine s\u0103 ne \u00eentoarcem la na\u021bionalismul r\u00e2ios \u0219i cu coada sus al lui Ceau\u0219escu? Nu vede\u021bi c\u0103, atunci c\u00e2nd dau de greu, activi\u0219tii de azi scot din desaga cu provizii ideologice c\u0103rticica securist\u0103 cu divizarea \u0219i destr\u0103marea \u021b\u0103rii? PSD-ul de ast\u0103zi nu este un partid\u00a0accidental<\/em>\u00a0de ho\u021bi, ci forma de supravie\u021buire a unei tradi\u021bii devenit\u0103 regul\u0103 de c\u0103p\u0103tuial\u0103 vreme de 45 de ani. Sunt to\u021bi cei care, ca pre\u021b al slug\u0103rniciei totale, primiser\u0103 dreptul s\u0103 \u201estea l\u00e2ng\u0103 oala de carne \u0219i s\u0103 m\u0103n\u00e2nce p\u00e2ine pe s\u0103turate\u201d. Se obi\u0219nuiser\u0103 s\u0103 fie cei care furau bucatele, apoi \u00eemp\u0103r\u021beau prostimii schelete de pui vine\u021bi. Ast\u0103zi sf\u0103r\u00e2m\u0103 \u201etablele\u201d statului de drept, pe care scrie, exact ca acum 3000 de ani, \u201es\u0103 nu furi!\u201d. E ridicol s\u0103 le ceri,\u00a0lor tocmai<\/em>, s\u0103 se reformeze \u0219i s\u0103 se pun\u0103 pe guvernat \u201ede-a-dev\u0103ratelea\u201d. Trebuie s\u0103 fii tare naiv s\u0103-\u021bi imaginezi c\u0103 dialogul cu ei este posibil. Ce s\u0103 dialoghezi cu unul pe care-l prinzi noaptea c\u0103-\u021bi cotrob\u0103ie \u00een dulapul cu legi? Adev\u0103rul lor e mereu \u00een urm\u0103, \u00een memoria robiei \u0219i a furti\u0219agului \u0219i a arbitrarului din \u021aara Egipetului. Uita\u021bi-v\u0103 cum demoleaz\u0103 edificiul democra\u021biei din toate p\u0103r\u021bile, p\u0103r\u00e2nd c\u0103 povestea cu ordonan\u021ba 13 n-ar fi dec\u00e2t unul dintre iepurii pe urmele c\u0103ruia ne-au pus. \u00centre timp \u0219i-au tras la dispozi\u021bie din buget miliarde de euro, \u0219i-au f\u0103cut \u201efirme de cas\u0103\u201d, au re\u00eenviat \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d sub numele gre\u021bos de \u201ePas\u0103rea M\u0103iastr\u0103\u201d. \u00centre timp, condamna\u021bii penali care vor s\u0103 ne \u00eentoarc\u0103 \u00een Egipt ne r\u00e2d \u00een nas din fotoliile Parlamentului.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Se pare c\u0103 mai avem 13 ani de rezistat p\u00e2n\u0103 vom intra \u00een \u021aara F\u0103g\u0103duin\u021bei, \u00een \u021aara statului de drept. Ei bine, da, dac\u0103 e nevoie vom sta \u00een Pia\u021b\u0103 13 ani. Iar eu o s\u0103 fiu cu voi, \u0219i am s\u0103 v\u0103 \u021bin pumnii de pe un nori\u0219or, dragii mei.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/span><\/strong>http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MOARTEA\u00a0 LUI\u00a0 BUDA Colocviu, Dimitrie Grama, Bernard Debre, Japonia, India, Dimitrie Cantemir, Cella Delavrancea, Europa, Ion Iliescu, Gabriel Liiceanu Colocviile [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-29179","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29179","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29179"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29179\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29183,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29179\/revisions\/29183"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}