{"id":29198,"date":"2017-03-14T16:02:25","date_gmt":"2017-03-14T16:02:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29198"},"modified":"2017-03-14T18:32:21","modified_gmt":"2017-03-14T18:32:21","slug":"arhetipuri-eliade","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/14\/arhetipuri-eliade\/","title":{"rendered":"ARHETIPURI ELIADE"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Arhetipuri \u015fi simboluri ale sacrului<\/strong><\/p>\n

\n
Publicat pe no14plusminus<\/a><\/div>\n<\/div>\n

Mircea Eliade \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 propria teorie despre arhetip \u015fi simbol, asimil\u00e2nd sensurile doctrinei cre\u015ftine \u015fi configur\u00e2ndu-\u015fi viziunea \u2013 la care vom adera \u015fi noi pentru a ne configura demonstra\u0163ia \u2013 \u00eentr-un model formal deopotriv\u0103 rom\u00e2nesc \u015fi universal. El consider\u0103 c\u0103 explicarea no\u0163iunii de arhetip ar trebui raportat\u0103 la conceptele platoniciene de mimesis, eidos, eikon<\/em>.<\/p>\n

Simbolul, mitul, ritualul \u015fi \u2013 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, arhetipul, reprezint\u0103 un sistem complex de afirma\u0163ii concrete asupra realit\u0103\u0163ii ultime a lucrurilor. Arhetipurile \u015fi simbolurile, ca \u015fi gesturile profane semnificative, \u00ee\u015fi dob\u00e2ndesc sensul<\/strong> pentru c\u0103 repet\u0103 deliberat acte \u00eendeplinite ab origine <\/em>de zei, eroi sau str\u0103mo\u015fi. Realul prin excelen\u0163\u0103 este sacrul<\/strong>, c\u0103ci sacrul este<\/strong> \u00eentr-o manier\u0103 absolut\u0103, ac\u0163ioneaz\u0103 eficient, creeaz\u0103 \u015fi face s\u0103 dureze lucrurile. Pentru societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale, toate actele esen\u0163iale ale vie\u0163ii cotidiene au fost revelate in illo tempore<\/em> de c\u0103tre zei sau eroi. Oamenii nu fac dec\u00e2t s\u0103 reitereze gestul paradigmatic.<\/p>\n

Memoria popular\u0103 (a omului arhaic) este incapabil\u0103 s\u0103 re\u0163in\u0103 altceva dec\u00e2t arhetipuri, ceea ce ne reveleaz\u0103 caracterul secundar<\/strong> al individualit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane. Pentru omul tradi\u0163ional, imitarea unui model arhetipal este o reactualizare a momentului mitic c\u00e2nd arhetipul a fost revelat pentru prima dat\u0103. Acesta este un comportament general pentru societatea arhaic\u0103: obiectele lumii exterioare nu au o valoare autonom\u0103, intrinsec\u0103. Un obiect sau o ac\u0163iune dob\u00e2ndesc valoare<\/strong> \u015fi devin reale<\/strong> numai pentru c\u0103 particip\u0103 efectiv la o realitate care le transcende. O piatr\u0103 devine<\/strong> sacr\u0103 \u2013 fie pentru c\u0103 forma ei prezint\u0103 un anumit simbolism, fie pentru c\u0103 ea constituie o hierofanie<\/a>[1]. Obiectul este, a\u015fadar, receptacolul unei for\u0163e exterioare care \u00eel diferen\u0163iaz\u0103 de mediul s\u0103u \u015fi \u00eei confer\u0103 sens \u015fi valoare. Actele umane reproduc \u015fi ele un act primordial, nutri\u0163ia nu este o simpl\u0103 opera\u0163ie fiziologic\u0103, ci re\u00eennoie\u015fte comuniunea cu zeii.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103, deci, \u201ea tr\u0103i\u201d pentru un om apar\u0163in\u00e2nd culturilor tradi\u0163ionale? \u00censeamn\u0103 a tr\u0103i dup\u0103 modelele extraumane, conform arhetipurilor. A tr\u0103i conform arhetipurilor \u00eenseamn\u0103 a respecta \u201elegea\u201d \u2013 care este o hierofanie primordial\u0103, revela\u0163ia ab origine<\/em> a normelor \u015fi regulilor existen\u0163ei \u2013 datorat\u0103 divinit\u0103\u0163ii sau unei fiin\u0163e mitice<\/a>[2]. Toate locurile sau obiectele terestre \u2013 chiar \u015fi amplasamentul ora\u015felor \u2013 au prototipurile lor cere\u015fti, modele arhetipale. Nilul egiptean corespunde unui Nil ceresc; la fel \u015fi fluviul Gange al Indiei vedice; marile temple se construiau dup\u0103 modelul templelor celeste a c\u0103ror arhitectur\u0103 a fost transmis\u0103 prin revela\u0163ie, a\u015fa cum a procedat, de exemplu, Yahweh \u00een Vechiul Testament<\/a>[3].<\/p>\n

S\u0103 faci un cort din zece scoar\u0163e \u0163esute de in sub\u0163ire r\u0103sucit \u015fi din m\u0103tase viorie, purpurie sau stacojie, r\u0103sucit\u0103. S\u0103 faci pe ele chipuri de heruvimi broda\u0163i cu m\u0103iestrie. Lungimea unei scoar\u0163e s\u0103 fie de dou\u0103zeci \u015fi opt de co\u0163i, l\u0103\u0163imea de patru co\u0163i. S\u0103 fie aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 pentru toate scoar\u0163ele. Cinci scoar\u0163e s\u0103 fie \u00eenn\u0103dite \u00eempreun\u0103 \u015fi celelalte cinci, de asemenea, s\u0103 fie legate una de alta [\u2026] S\u0103-i faci cortului st\u00e2lpi din lemn care nu putreze\u015fte. S\u0103 faci fiecare st\u00e2lp de zece co\u0163i lungime \u015fi de un cot \u015fi jum\u0103tate l\u0103\u0163ime. Fiecare st\u00e2lp s\u0103 aib\u0103 dou\u0103 cepuri, unul \u00een fa\u0163a celuilalt [\u2026].<\/p>\n

Cel mai vechi arhetip de sanctuar poate fi identificat \u00een inscrip\u0163ia regelui sumerian Gudea cu privire la templul cl\u0103dit de el \u00een Lagash<\/a>[4]. Gudea o viseaz\u0103 pe zei\u0163a Nidaba care \u00eei arat\u0103 un panou cu stele binevoitoare \u015fi \u00eel pune \u00een contact cu un zeu care \u00eei dezv\u0103luie planul acestui templu. Ora\u015ful Ninive \u00ee\u015fi are arhetipul \u00een Ursa Mare; Assur \u2013 \u00een constela\u0163ia Arcturus.<\/p>\n

Sintetiz\u00e2nd manifestarea sacrului de-a lungul istoriei, vom putea identifica, prin intermediul conceptelor eliade\u015fti, entit\u0103\u0163ile omoloage ale arhetipului: momentele originii (centru, omphalos, ochi), cele ale expansiunii (simbolul, semnul, cuv\u00e2ntul \u015fi limba) \u015fi cele de semnifica\u0163ie a existen\u0163ei omului \u00een spa\u0163iul cultural tradi\u0163ional \u2013 sacrul, religia, imaginarul. \u00cen Sacrul \u015fi profanul<\/em>, Eliade afirm\u0103 c\u0103 lumea poate deveni sacr\u0103 fie prin crea\u0163ia zeilor, fie prin \u201ecosmizarea\u201d \u00eemplinit\u0103 de om, care \u201epreia\u201d func\u0163ia lor (preotul, magicianul, sacerdotul, artistul). Prin \u00eemplinirea ritualurilor, omul se vrea \u201eun altul\u201d.<\/p>\n

Cum putem \u00eencerca s\u0103 definim, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, sacrul? Sacrul este o realitate \u201eabsolut\u0103\u201d, \u201eautonom\u0103\u201d, \u201eoriginar\u0103\u201d \u015fi \u201eultim\u0103\u201d, devenit\u0103 manifest\u0103 prin crea\u0163ia lumii \u015fi a omului de c\u0103tre divinitate, adic\u0103 prin \u201eirup\u0163ia\u201d sacrului \u00een lume<\/a>[5]. De aceea, mitul central al oric\u0103rei mitologii arhaice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sacrul este cel cosmogonic, iar \u00een jurul lui graviteaz\u0103 toate celelalte mituri.\u00a0 \u00cen\u0163elegem, astfel, mai bine caracterul abstract \u015fi explicativ al mitului, care evoc\u0103 manifestarea creatoare a sacrului. Mitul dezv\u0103luie un \u201emister\u201d, un adev\u0103r, un sens sau un mesaj ascuns despre ceva ce este real<\/strong> \u015fi \u00eenc\u0103rcat cu semnifica\u0163ie \u2013 mesaj ce nu poate fi decodificat dec\u00e2t de \u201especiali\u015ftii sacrului\u201d, ini\u0163ia\u0163ii, cei care dep\u0103\u015fesc condi\u0163ia omului profan.<\/p>\n

Ca \u015fi simbolul, arhetipul sacru are, \u00een viziunea lui Eliade, o func\u0163ie ontologic\u0103, iar aceasta este concretizat\u0103 prin transformarea<\/strong> care are loc datorit\u0103 recre\u0103rii lui \u015fi \u00eenvestirii realit\u0103\u0163ii cu sens<\/a>[6]. Ajungem la concluzia c\u0103 arhetipul posed\u0103, astfel, \u015fi o func\u0163ie soteriologic\u0103, func\u0163ie care nu presupune sustragerea omului din prezent sau recunoa\u015fterea unui model aprioric, ci presupune regenerarea<\/strong> spiritului. Sacrul devine un element structural \u015fi structurant al con\u015ftiin\u0163ei, reactualizat de creativitatea spiritului uman. Crea\u0163ia (de orice tip, inclusiv cea artistic\u0103) este o \u201eaventur\u0103\u201d arhetipal\u0103 care angajeaz\u0103 total fiin\u0163a, proiect\u00e2nd experien\u0163a personal\u0103 \u00een impersonal.<\/p>\n

\u00cen Mitul eternei re\u00eentoarceri<\/em>, Mircea Eliade demonstreaz\u0103 c\u0103, pentru omul arhaic, realitatea per ansamblu \u015fi toate elementele ei constitutive imit\u0103 un arhetip celest. Ceea ce omul face<\/em>, a mai fost f\u0103cut, <\/em>iar via\u0163a este o perpetu\u0103 repeti\u0163ie a unor gesturi paradigmatice, inaugurate de altul<\/em><\/a>[7].\u00a0 Eliade clasific\u0103 arhetipurile \u00een: arhetipuri celeste ale teritoriilor, templelor \u015fi ora\u015felor; arhetipuri \u015fi simboluri ale centrului; arhetipuri ale crea\u0163iei (cosmogonia, geneza); arhetipuri ale ritualurilor \u015fi arhetipuri ale activit\u0103\u0163ilor profane. El analizeaz\u0103 deseori arhetipurile \u015fi simbolurile \u00eempreun\u0103, f\u0103r\u0103 a realiza o disociere ferm\u0103, argument\u00e2nd dificultatea unei delimit\u0103ri clare.<\/p>\n

Veronica Anghelescu<\/strong><\/p>\n

<\/a>[1] No\u0163iune definit\u0103 de Mircea Eliade pentru a desemna, \u00een orice religie, diferitele forme prin care sacrul se poate manifesta. Hierofania este ceea ce separ\u0103 sacrul de profan. Iacob \u00ee\u015fi pune capul pe o piatr\u0103 \u015fi viseaz\u0103 scara ce une\u015fte p\u0103m\u00e2ntul \u015fi cerul (Geneza, 28, 16-22); aceast\u0103 piatr\u0103 se sacralizeaz\u0103<\/strong>; Iacob a uns-o cu untdelemn \u015fi i-a dat numele de Betel (\u201eCasa lui Dumnezeu\u201d) \u015fi a considerat-o drept simbolul leg\u0103m\u00e2ntului dintre el \u015fi Dumnezeu.\u00a0 Piatra uns\u0103 cu untdelemn este, pentru tradi\u0163ia rabinic\u0103, piatra de temelie a Templului de la Ierusalim; pentru Iustin, ea este o prefigurare a lui Iisus. Cf. \u015fi Septuaginta<\/em>, vol. I, Editura Polirom 2004, p. 119.<\/p>\n

<\/a>[2] Mircea Eliade, Mitul eternei re\u00eentoarceri<\/em>, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 1999.<\/p>\n

<\/a>[3] Exodul, 26-38. Cf. \u015fi Septuaginta, ed. Cit., 261 \u015fi urm. pentru simbolismul elementelor construc\u0163iei.<\/p>\n

<\/a>[4] Victor Kernbach, op. cit., p.643<\/p>\n

<\/a>[5] Rudolf Otto, op. cit., p. 16<\/p>\n

<\/a>[6] Sabina Fr\u00e2naru, op. cit., p. 23.<\/p>\n

<\/a>[7] Mircea Eliade, Mitul eternei re\u00eentoarceri<\/em>, p. 13.<\/p>\n

 <\/p>\n

VLAD\u00a0 MURE\u0218AN<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Gramatica arhetipal\u0103 a lui Mircea\u00a0Eliade<\/strong><\/p>\n

Posted on 9 Septembrie, 2008<\/a><\/p>\n

\u00a0Mircea Eliade nu are o posteritate demn\u0103 de contribu\u0163iile sale filosofice. El este considerat \u00een mod fals un simplu istoric al religiilor, \u015fi se crede c\u0103 am triumfat asupra lui de\u00eendat\u0103 ce am descoperit o referin\u0163\u0103 inexact\u0103 dintr-un ocean \u00eentreg. \u00cen realitate, revolu\u0163ia adus\u0103 de Eliade este mai greu de \u00eenteles dar \u015fi de contestat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Elemente de gramatic\u0103 arhetipal\u0103<\/strong><\/p>\n

<\/strong>
\nChiar \u015fi ne\u00eendur\u0103torii lui adversari admit c\u0103 de la Eliade \u00eenva\u0163\u0103m s\u0103 \u00een\u0163elegem arhetipurile \u2013 simbolurile care nu sunt\u00a0 dec\u00e2t unit\u0103\u0163ile semantice fundamentale ale limbajelor mitologice primordiale. Sub forma unei imense anamneze, ceea ce intelectul categorial a uitat pur \u015fi simplu, trebuie acum scos din abisul mnezic.
\nEliade ia un arhetip \u015fi \u00eei descifreaz\u0103 sensurile fundamentale. Aceasta este pur \u015fi simplu o semantic\u0103 arhetipal\u0103<\/em>, un dic\u0163ionar arhetipal ce inventariaz\u0103 polisemia strict\u0103 a unui simbol. \u00centr-un al doilea pas, prin \u00eencadrarea acestui arhetip \u00een ansamblul simbolic de apartenen\u0163\u0103, Eliade ne dezv\u0103luie c\u0103 arhetipurile nu doar c\u0103 nu sunt intrinsec arbitrare (constructe ale capriciului colectiv), dar elementele intr\u0103 \u00een rela\u0163ii riguros coerente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 deci \u015fi o sintax\u0103 arhetipal\u0103<\/em>. O astfel de sintax\u0103 are un grad de universalitate care transcende arbitrarietatea limbajelor naturale. Raporturile inter-arhetipale asculta de legi pure si nefiind scoase din experienta au un statut transcendental. Aceasta oper\u0103 pune astfel bazele unei veritabile gramatici arhetipale<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru ca s\u0103 \u00een\u0163elegem un sens formulat \u00een limbaj arhetipal, trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem \u00een prealabil cuvintele \u015fi regulile acestui limbaj. Intelectul este pur si simplu reeducat<\/em>, dar nu \u00een sensul c\u0103 este calomniat cu superioritatea emfatic\u0103 a corigentului la matematic\u0103, ci \u00een sensul c\u0103 parcurge un \u201ecurs de limba strain\u0103\u201d, la cap\u0103tul c\u0103ruia el trebuie s\u0103 se dovedeasc\u0103 apt s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 aceast\u0103 vorbire cu totul stranie pentru cel care \u00een\u0163elege numai conceptul \u015fi silogismul (lucru el \u00eensu\u015fi rar \u015fi dificil).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 dou\u0103 dimensiuni fundamentale ale simbolului: i) gnoseologic\u0103<\/em>; ii) ontologic\u0103<\/em>. Ambele apar \u00een analiza lui Eliade, f\u0103r\u0103 a fi explicit denominate astfel. Efortul lui pare s\u0103 se concentreze asupra dezv\u0103luirii coeren\u0163ei interioare a sistemelor simbolice.
\nDar dup\u0103 ce inteligibilitatea este garantat\u0103, problema sensului<\/em> comunicat de simbol (ce \u0163ine de mit) las\u0103 locul eficien\u0163ei<\/em> (puterii) comunicate de simbol (ce tine de rit).
\nSimbolul este \u201eprelungirea unei hierofanii\u201d. El poate fi a\u015fadar \u00een\u0163eles prin ea, dar devine totodata activ prin ea, \u00een virtutea particip\u0103rii la ea. Spre deosebire de o hierofanie<\/em>, care reprezint\u0103 prezen\u0163a ontologic\u0103 a sacrului \u00eentr-o realitate cosmic\u0103, simbolul<\/em> reprezint\u0103 doar prezen\u0163a analogic\u0103 sau participativ\u0103 a sacrului \u00eentr-o realitate cosmic\u0103. Obiectul hierofanic este simultan sacru \u015fi profan. Obiectul simbolic este un obiect profan care evoca ceva de ordin sacru. Este important sa \u00een\u0163elegem ordinea care guverneaza logica simbolurilor.
\nHierofania<\/em> este fulgurant\u0103, local\u0103, determinat\u0103. Simbolul<\/em> expliciteaz\u0103 la o scar\u0103 superioar\u0103 evenimentul hierofanic. Dar ceea ce este mai important e ca, \u00een lipsa unei consacr\u0103ri hierofanice directe, simbolul perpetueaz\u0103, permanentizeaz\u0103 prezentificarea mundan\u0103 a sacrului, care ram\u00e2ne totdeauna discontinua (singular\u0103 sau ciclic\u0103). Simbolul este astfel un moment decisiv al dialecticii sacrului, adic\u0103 al invaziei generale prin care profanului \u00eei sunt progresiv smulse \u00eentregi regiuni \u015fi obiecte, transmutate \u00een condi\u0163ia unui dublu regim de semnificare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sistemele simbolice compun \u201elimbajul\u201d mentalit\u0103\u0163ii arhaice. Mitologiile sunt \u201eviziunile\u201d pe care le vehiculeaz\u0103 acest \u201elimbaj\u201d.\u00a0 Miturile cuprind \u00eentotdeauna simboluri fundamentale, valorific\u0103 narativ puterea simbolului de a face transparente dimensiunile criptice ale realului. O nara\u0163iune mitologic\u0103 cuprinde o constela\u0163ie particular\u0103 de simboluri. \u00cent\u00e2lnim \u00een toate marile mitologii acelea\u015fi simboluri, dar nu \u00een aceea\u015fi articulare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Limbajul mitologic se exprim\u0103 \u00een simboluri a\u015fa cum limbajul metafizic se exprim\u0103 \u00een concepte. Primul este un limbaj arhetipal, al doilea este un limbaj conceptual. Primul are o polivalen\u0163\u0103 relativ bine determinat\u0103 (un simbol are multiple sensuri, dar nu orice sens), al doilea se caracterizeaz\u0103 printr-o monovalen\u0163\u0103, univocitate mai accentuat\u0103. Este decisiv sa \u00een\u0163elegem limbajul simbolic, limbajul arhetipal al marilor mitologii \u015fi religii pentru a \u00een\u0163elege coeren\u0163a vizionar\u0103 a omului arhaic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Totodata, simbolismele fundamentale sunt concretizate \u00een diverse forme mitologice, astfel \u00eenc\u00e2t un simbol determinat devine un veritabil \u201emit concentrat\u201d. Ceea ce un mit descrie verbal, discursiv, simbolul evoca imagologic, schematizeaz\u0103, diagrameaz\u0103, esen\u0163ializeaz\u0103. F\u0103r\u0103 comprehensiunea sensului condensat \u00een simboluri, limbajul arhaic (cu imaginile \u015fi ideogramele sale care articuleaz\u0103 o viziune) ne ram\u00e2ne opac, \u00eenchis. Eroarea modernilor ar fi deci de a fi cercetat sistemul g\u00e2ndirii \u201eprimitive\u201d \u00een lumina unei inteligibilit\u0103\u0163i conceptuale<\/em>, c\u00e2nd acesta se ofer\u0103 numai unei inteligibilita\u0103\u0163 arhetipale<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1. Hierofanii celeste<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a) Transcenden\u0163\u0103, for\u0163\u0103, imutabilitate, suveranitate<\/em>. \u201eSimpla contemplare a bol\u0163ii cere\u015fti provoac\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a primitiv\u0103 o experien\u0163\u0103 religioas\u0103. (\u2026) Cerul se dezv\u0103luie a\u015fa cum este el \u00een realitate: infinit, transcendent. Bolta cereasc\u0103 este prin excelen\u0163\u0103 \u00abcu totul altceva\u00bb dec\u00e2t pu\u0163in\u0103tatea pe care o reprezinta omul \u015fi spa\u0163iul s\u0103u vital.\u201d (Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor<\/em>, Ed. Humanitas, 1992,\u00a0 p. 45)
\n\u00cenaltul devine simbolul divinit\u0103\u0163ii, al inaccesibilului, al spa\u0163iului saturat cu sacralitate. Atributele uraniene revin \u00een mod privilegiat divinit\u0103\u0163ii supreme: tunetul, fulgerul, meteori\u0163ii. Sau cerul devine \u201elocul\u201d divinit\u0103\u0163ilor. Tot ceea ce se petrece \u00een \u201ecer\u201d sunt momente ale aceleia\u015fi hierofanii celeste. Ploaia manifesta rolul fertilizator al divinit\u0103\u0163ii uranice. Meteori\u0163ii manifest\u0103 for\u0163a ei, sau mesajul ei, ca \u015fi ritmurile astrale, de \u201edincolo de nori\u201d. \u00centinderea cerului \u00eei garanteaz\u0103 \u201eomniprezen\u0163a\u201d atribut fundamental ce confer\u0103 divinit\u0103\u0163ilor uraniene titlul de suveran universal, garant al ordinii cosmice.
\nb) Pasivitate uranian\u0103\u00a0 \u015f<\/em>i activism vital<\/em>. Caracterul \u201enedeterminat\u201d, \u201eabstract\u201d \u015fi prea \u00eendep\u0103rtat al divinit\u0103\u0163ilor uraniene a determinat \u201ec\u0103derea lor \u00een uitare\u201d \u00een raport cu multitudinea nevoilor umane. Fenomenul acestei \u201eretrageri\u201d divine din istoria diferen\u0163iat\u0103 a fost asociat ideei de Deus otiosus<\/em>. Aceast\u0103 \u201epasivitate\u201d este component\u0103 esen\u0163iala a simbolismului uranian. Aceasta face ca divinit\u0103\u0163ile de structur\u0103 uranian\u0103 s\u0103 fi putut conserva cea mai pur\u0103 \u015fi nobil\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 care delimiteaz\u0103 religia de magie: contemplarea dezinteresat\u0103. Tranzi\u0163ia istoric\u0103 la politeism ar fi totuna cu trecerea de la pasivitatea uranian\u0103 la activismul func\u0163ional al figurilor divine concrete.
\nc) Hierogamia cosmic\u0103<\/em>. Un alt sens integreaz\u0103 divinitatea uranic\u0103 \u00eentr-un ansamblu simbolic al hierogamiei cosmice, unde func\u0163ia uranian\u0103 determinant\u0103 este cea genezic\u0103<\/em>. \u00cen calitate de \u201erezervor nelimitat de germeni\u201d el este nu creator (cosmogenet<\/em>, care ar produce lumea terestr\u0103), ci pierde suveranitatea \u015fi devine doar fecundator al unei instan\u0163e telurice disponibile, fertilizator al Marii Zei\u0163e. Unirea acestor contrarii (Cerul si Pam\u00e2ntul) este genezic\u0103, este cosmogonic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0d) Muntele sacru \u015fi ascensiunea ini\u0163iatic\u0103<\/em>. \u201eMuntele e mai aproape de cer \u015fi aceasta \u00eel investe\u015fte cu o dubl\u0103 sacralitate: pe de o parte particip\u0103 la simbolismul spa\u0163ial al transcenden\u0163ei (\u00eenalt, vertical, suprem etc.), iar pe de alt\u0103 parte e locul prin excelen\u0163\u0103 al hierofaniilor atmosferice, \u015fi, ca atare, locuin\u0163a zeilor(\u2026) Muntele este adesea considerat punctul de \u00eent\u00e2lnire al cerului cu pam\u00e2ntul; deci un centru, punctul prin care trece Axa lumii<\/em>, regiune saturat\u0103 cu sacralitate, loc \u00een care se pot realiza trecerile \u00eentre diferitele zone cosmice.\u201d (p.88-89).
\nOrice apar\u0163ine \u201e\u00een\u0103l\u0163imilor\u201d (Templul, Muntele, Cetatea, M\u0103n\u0103stirea) \u00ee\u015fi prime\u015fte validarea \u015fi consacrarea prin participarea simbolic\u0103 la satura\u0163ia fiin\u0163ial\u0103 a Cerului. \u201eAtingerea\u201d transfer\u0103 acestora atributele tari ale densit\u0103\u0163ii ontologice a Cerului \u015fi prin aceasta le \u201econsacr\u0103\u201d \u00een raport cu planul profan. Ascensiunea este o experien\u0163\u0103 in\u0163iatic\u0103 pentru c\u0103 reproduce \u015fi marcheaz\u0103 i) o \u201etrecere ini\u0163iatic\u0103\u201d de la profan la sacru, sau ii) o transcendere a condi\u0163iei umane \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a02. Hierofanii solare<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>a) Fertilizarea<\/em>. Sensul imaginii solare c\u00e2stig\u0103 un dinamism cosmic, \u00een raport cu hierofania uranian\u0103, dar pierde din nedeterminarea acesteia, specializ\u00e2ndu-se func\u0163ional. \u00cen raport cu transcenden\u0163a pasiv\u0103 a spa\u0163iului uranian, transcenden\u0163a activ\u0103 a Soarelui este strict asociata func\u0163iei lui fertilizatoare, direct corelat\u0103 func\u0163ional \u00een raport cu vegetalul, \u00een marele lan\u0163 trofic al vie\u0163ii. Rolul soarelui \u00een distribuirea \u015fi sus\u0163inerea vie\u0163ii privilegiaz\u0103 figurile divine solare. Pam\u00e2ntul are \u015fi el leg\u0103tura cu fertilitatea, dar nu \u00een calitate de fertilizator, ci de \u201ep\u00e2ntec\u201d deja fecundat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0b) Imortalitatea<\/em>. Soarele traverseaz\u0103 \u00een fiecare noapte tar\u00e2mul tenebrelor, pentru a re\u00eenvia nediminuat, \u015fi mereu triumf\u0103tor. El are prestigiul de a traversa liber frontiera \u201et\u0103r\u00e2murilor\u201d. Soarele devine astfel o epifanie a Vie\u0163ii<\/em> nesf\u00e2r\u015fite, care nu e limitat\u0103 \u201eaici\u201d ci se perpetueaz\u0103 \u201edincolo\u201d de noapte. Simbolismul solar preia astfel un rol decisiv \u00een credin\u0163ele funerare, ca imagine \u015fi surs\u0103 a imortalit\u0103\u0163ii. El descinde \u00een infern, put\u00e2nd lua cu el , la \u201easfin\u0163it\u201d pe muritori, dar el poate \u015fi c\u0103l\u0103uzi sufletele, readuc\u00e2ndu-le la via\u0163\u0103.Prestigiul solar al imortalit\u0103\u0163ii revine faraonilor prin simpla calitate de \u201efii ai Soarelui (Ra<\/em>)\u201d. Soarele este hierofant: el care acord\u0103 nemurirea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3.\u00a0Hierofanii lunare<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a) Revela\u0163ia selenar\u0103 a temporalit\u0103\u0163ii<\/em>. Daca Soarele r\u0103m\u00e2ne mereu acela\u015fi, egal cu sine, Luna cre\u015fte, descre\u015fte \u015fi dispare, fiind un astru cu ritmuri mai precizate. Ea este astrul ritmurilor vie\u0163ii, control\u00e2nd planurile cosmice dominate de legea devenirii ciclice: ape, ploaie, vegeta\u0163ie, fertilitate. Ea este m\u0103sura universal\u0103: calendarele sunt construite dupa mersul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b) Prerogativele vitale \u015fi funerare ale Lunii<\/em>. Pentru c\u0103 Luna domin\u0103 m\u0103sura temporal\u0103 a ritmurilor cosmice, ea are prerogative \u00een pulsul universal al vie\u0163ii acvatice, botanice, zoologice, umane. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd simbolismul lunar este utilizat, el este semnificativ \u00een legatur\u0103 cu apele, cu ploaia \u015fi cu fecunditatea femeilor, animalelor, vegeta\u0163iei : toate divinit\u0103\u0163ile lunare p\u0103streaz\u0103 atribute privitoare la ape \u015fi la fertilitate. Dar devenirea condamn\u0103 via\u0163a la moarte: Luna este cea care moare ciclic, ren\u0103sc\u00e2nd. Ea este \u00eentr-o intimitate cu moartea \u015fi cu noaptea. Divinit\u0103\u0163ile selenare au atribute funerare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 c) Prerogativele destinale ale Lunii<\/em>. Cine st\u0103p\u00e2ne\u015fte timpul, st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u015fi destinele oamenilor. Luna \u201etese\u201d destinele muritorilor, precum un p\u0103ianjen \u0163ese p\u00e2nza sa (Moirele<\/em>, cele care torc destinele muritorilor \u015fi zeilor \u00een\u015fi\u015fi sunt divinit\u0103\u0163i selenare).<\/p>\n

 <\/p>\n

4.Hierofanii acvatice<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>a) Substan\u0163a primordial\u0103 a lumii<\/em>. Plasticitatea ei nedeterminat\u0103, capacitatea ei de a asuma indefinite forme e analogonul privilegiat al nediferen\u0163ierii precosmogonice, al virtualului, laten\u0163elor ontologice. Apele apar \u00een toate cosmogoniile. \u201e\u00centr-o formul\u0103 sumar\u0103 s-ar putea spune ca apele simbolizeaza totalitatea virtualit\u0103\u0163ilor: ele sunt fons et origo<\/em>, matricea tuturor posibilit\u0103\u0163ilor de existen\u0163\u0103.\u201d (p.156).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b) Sursa universal\u0103 a vie\u0163ii<\/em>. Apa este germinativ\u0103, d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, ploaia fertilizeaz\u0103, ea \u00eentre\u0163ine via\u0163a. \u201eVia\u0163a, adic\u0103 realitatea, se afl\u0103 concentrat\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 substan\u0163\u0103 cosmic\u0103, din care deriv\u0103, prin descenden\u0163\u0103 direct\u0103 sau prin participare simbolic\u0103, toate formele vii. Animalele acvatice, \u00eendeosebi pe\u015ftii (care cumuleaz\u0103 \u015fi simboluri erotice), mon\u015ftri marini, devin embleme ale sacrului pentru c\u0103 se substituie realit\u0103\u0163ii absolute concentrate \u00een apa\u201d (p.88-89).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 c)\u00a0\u00a0Purificarea \u015fi regenerarea existen\u0163ei<\/em>. Simbolismul imersiunii acvatice sugereaz\u0103 regresiunea \u00een preformal a existen\u0163ei alterate de maladie, \u015fi restituirea ei unei noi afirm\u0103ri. Ritualurile imersiunii intensific\u0103 poten\u0163ialul vital, regenereaz\u0103 \u015fi restaureaz\u0103 via\u0163a. Apa are valen\u0163e sacre pentru c\u0103 ea comunic\u0103 cu fondul primordial al existen\u0163ei. Tradi\u0163iile diluviene exprim\u0103 tot urgen\u0163a unei purific\u0103ri \u015fi regener\u0103ri ciclice a vie\u0163ii cosmice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a05. Hierofanii telurice<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0a) Caracterul de temelie al Pam\u00e2ntului<\/em>. Pam\u00e2ntul este coimplicat \u00een orice hierogamie cosmic\u0103, al\u0103turi de Cer. Spre deosebire de ap\u0103, simbolul germenilor, laten\u0163elor, P\u0103m\u00e2ntul este baza, temelia tuturor manifest\u0103rilor. De\u015fi pasiv \u00een hierogamie, el este primordial. El este un dat nemijlocit pentru con\u015ftiin\u0163a religioas\u0103: soliditatea lui, prezen\u0163a lui, \u00eentinderea lui \u015fi varietatea infinit\u0103 a reliefului \u015fi vegeta\u0163iei pe care le sus\u0163ine evoc\u0103 unei con\u015ftiin\u0163e arhaice o unitate organic\u0103 vie. Acest sens cosmic al P\u0103m\u00e2ntului a precedat sensul teluric (matern, fertil), dezvoltat \u00een neolitic, odat\u0103 cu apari\u0163ia agriculturii, care pune \u00een eviden\u0163\u0103 capacit\u0103\u0163ile materne ale acestuia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 b) Maternitatea chtonian\u0103.\u00a0 <\/em>Simbolismul teluric are o esen\u0163\u0103 feminin\u0103: at\u00e2t \u00een hierogamie, unde component\u0103 uranic\u0103 este masculin\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een capacitatea de rodire, de g\u0103zduire a germenilor. Pam\u00e2ntul, matricea tuturor lucrurilor este \u201eGlia-Mama\u201d, fertilizat\u0103 cu ocazia primei hierogamii, unirea Cerului cu Pam\u00e2ntul, unirea principiilor cosmice ireductibile. Cosmosul devine receptacolul for\u0163elor sacre, a embrionilor disemina\u0163i. Maternitatea chtoniana (teluric\u0103) releva neistovit\u0103 capacitate de rodire a Pam\u00e2ntului. Solidaritatea simbolic\u0103 dintre feminitate, riturile agricole \u015fi cele vegetale rezid\u0103 \u00een semnifica\u0163ia tuturor: fertilitatea, viata.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 6. Hierofanii vegetale<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0a) Simbolul inepuizabilei fertilit\u0103\u0163i a Vie\u0163ii<\/em>. Fiecare revenire a prim\u0103verii reactualizeaz\u0103 cosmogonia.
\nVegeta\u0163ia dezv\u0103luie for\u0163a de regenerare periodic\u0103 a vie\u0163ii. A\u015fa cum trecerea vegeta\u0163iei \u00een laten\u0163\u0103 este urmat\u0103 de o revenire, reactualizare infinit\u0103 a ei, ciclurile vegetale sunt imaginea privilegiat\u0103 a infinit\u0103\u0163ii izvorului Vie\u0163ii universale. Corelarea Marilor Zei\u0163e cu simboluri vegetale confirm\u0103 prerogativa acesteia de a fi imagine \u015fi izvor inepuizabil al fertilit\u0103\u0163ii cosmice.
\nb) Arbore cosmic, Arbore r\u0103sturnat, Pomul vie\u0163ii<\/em>. Arborele cosmic este simbol al lui Axis Mundi<\/em>, care parcurge toate nivelurile cosmice \u015fi le centreaz\u0103. Ideograma Arborelui r\u0103strunat evoc\u0103, cu cea mai mare for\u0163\u0103 statutul cosmosului: \u00een Upani\u015fade<\/em>, Universul este descris ca un Arbore inversat, cu r\u0103d\u0103cinile \u00eempl\u00e2ntate \u00een Cer, \u015fi desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-\u015fi ramurile deasupra \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt. Este imaginea unei unit\u0103\u0163i diverse a Universului, care \u00ee\u015fi afl\u0103 sursa \u00een afara lui \u00eensu\u015fi, si via\u0163a care \u00eel anim\u0103 este de origine transcendent\u0103. \u00cen alte reprezent\u0103ri, Pomul Vie\u0163ii<\/em> are r\u0103d\u0103cinile \u00een infern, este str\u0103juit de \u015earpe<\/em> (simbolul obstacolului \u00een calea totaliz\u0103rii cosmice a omului), iar coroana lui atinge Tronul ceresc<\/em>, realiz\u00e2ndu-se astfel unificarea axial\u0103 a celor trei regiuni cosmice. Pomul Vie\u0163ii este simbolul ve\u015fnicei tinere\u0163i, a nemuririi, \u015fi \u00eencerc\u0103rile ini\u0163iatice puncteaz\u0103 drumul c\u0103tre Centru Lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a07. Hierofanii litice<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>a) Kratofanie<\/em>. \u201eDuritatea, asprimea, permanen\u0163a materiei reprezint\u0103 pentru con\u015ftiin\u0163a religioas\u0103 a primitivului o hierofanie. Nimic mai imediat \u015fi mai autonom \u00een plenitudinea for\u0163ei sale, \u015fi nimic mai nobil, nici mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor dec\u00e2t falnica st\u00e2nc\u0103, blocul de granit ce se \u00eenal\u0163\u0103 cu \u00eendr\u0103zneal\u0103. \u00cenainte de orice, piatra este, r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi, subzist\u0103; \u015fi ceea ce e mai important, love\u015fte (\u2026) St\u00e2nca \u00eei reveleaz\u0103 ceva care transcende precaritatea condi\u0163iei lui umane (\u2026) \u00een m\u0103re\u0163ia \u015fi duritatea ei, \u00een forma sau culoarea ei, omul \u00eent\u00e2lne\u015fte o realitate si o forta care apartin unei alte lumi, alta dec\u00e2t lumea profana\u201d (p. 177).
\nDevo\u0163iunea nu priveste pur \u015fi simplu piatra, ci mai degrab\u0103 aceste atribute \u00eencorporate \u00een ea, prin care altceva<\/em> dec\u00e2t ea este manifestat, sau locul mitic din care vine piatra (un meteorit particip\u0103 la densitatea sacr\u0103 a regiunii uraniene).
\nb) Megali\u0163i funerari si pietre fertilizante<\/em>. Acest cuplu manifest\u0103 integrarea simbolismului litic \u00een ansamblul moarte\/via\u0163\u0103. Sufletul mortului (\u00een special cel mort t\u00e2nar, \u00een r\u0103zboi, prin accident sau nedrept) trebuie \u00eemp\u0103cat, potolit, deoarece sau vrea s\u0103 se razbune sau vrea s\u0103 consume restul de via\u0163a care i s-a r\u0103pit. Megali\u0163ii funerari fixau astfel sufletul mort, pentru a-i curma r\u0103t\u0103cirile \u015fi a-l trimite \u00eemp\u0103cat spre ve\u015fnica odihn\u0103. Pentru c\u0103 \u00eencorporau sufletul unui (mare) mort, \u201estr\u0103mo\u015ful\u201d, astfel de pietre con\u0163ineau energii fertilizante, \u015fi o sum\u0103 de ritualuri invocau fecundarea femeilor sterile sau batr\u00e2ne.
\nc) Meteori\u0163i, pietre consacrate<\/em>. Originea uranian\u0103 a meteori\u0163ilor evoca sacralitatea lor: locul lor devine \u201ecentrul lumii<\/em>\u201d (buricul p\u0103m\u00e2ntului), pentru c\u0103 bolta cereasc\u0103 a fost \u201espart\u0103\u201d, \u015fi comunicarea transcendentului s-a realizat. Visul pe care Iacob<\/em> l-a avut dormind pe o piatr\u0103 a consacrat piatra ca loc al teofaniei: \u201escara \u00eengerilor\u201d era chiar simbolul c\u0103 acolo se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte comunicarea lumilor. Ea devine semnul \u201eprezen\u0163ei\u201d divine. \u201eDegradarea\u201d teofaniilor litice \u00een interpretarea \u201epopular\u0103\u201d identifica semnul divin<\/em> cu divinul<\/em> \u00eensu\u015fi. Toat\u0103 lupta elitelor iahviste \u00eempotriva \u00eentruchip\u0103rii litice a divinului \u00eencerc\u0103 s\u0103 evite aceast\u0103 confuzie, pun\u00e2nd accentul pe revelarea divinului \u00een con\u015ftiin\u0163a, \u00een contextul ritului din Templu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a08. Hierofanii spa\u0163iale<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0a) Spa\u0163ializarea sacrului<\/em>. Orice hierofanie transfigureaz\u0103 locul unde s-a petrecut: el devine calitativ deta\u015fat din cercul spa\u0163iului profan: devine un loc con-sacrat: altar, templu. Semnifica\u0163ia cea mai important\u0103 a localiz\u0103rii sacrului este c\u0103 gra\u0163ie ei repetarea hierofaniei devine posibil\u0103: religia<\/em>. Astfel, caracterului fulgurant, de \u201eeveniment\u201d al hierofaniei i se substituie puterea simbolului de a fixa, prelungi \u015fi permanentiza eficien\u0163a \u201eenergetic\u0103\u201d a hierofaniei, deci kratofania<\/em>. Cultul reactiveaz\u0103 o hierofanie originar\u0103. \u201ePrintr-o hierofanie, natura sufer\u0103 o transfigurare din care iese \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu un mit\u201d (p.288) centrele totemice \u201eparticip\u0103\u201d la simbolismul figurilor mitice care le-au instaurat. Spa\u0163iul sacralizat este astfel rezervat nu doar \u201ecomemor\u0103rii\u201d, ci reactualiz\u0103rii imitative a gesturilor arhetipale sav\u00e2r\u015fite in illo tempore<\/em> de \u00eentemeietorii mitici.
\nb) Consacrarea spa\u0163iului \u015fi arhitectura sacr\u0103<\/em>. Nu doar sanctuarele, dar \u015fi casele de locuit cer ritualuri de consacrare, de izolare din profan \u015fi protejare de el. \u00cemprejmuirea<\/em> este cel mai vechi sistem de izolare a spa\u0163iului sacru, ca m\u0103rturie a prezen\u0163ei hierofanice \u015fi a avertiz\u0103rii asupra pericolelor de a intra neprevenit. Zidurile cet\u0103\u0163ii nu sunt doar sisteme de fortifica\u0163ie fizic\u0103: ele delimiteaz\u0103 un \u201ecosmos\u201d interior edificat \u00een \u015fi salvat de \u201ehaosul\u201d exterior, activ\u00e2nd ca sistem de fortifica\u0163ie magic\u0103 \u00eempotriva exteriorului populat cu \u201edemoni \u015fi larve\u201d.
\nSpa\u0163iul sacru reproduce simbolic, concentrat, in micro<\/em> structurile ontologice ale Universului \u00eensu\u015fi. Orice templu, \u00een calitate de loc de \u00eent\u00e2lnire a Cerului cu Pam\u00e2ntul, devine \u201ecentrul lumii\u201d, osia cosmic\u0103. Punctul de jonc\u0163iune \u00eentre Cer si Pam\u00e2nt are func\u0163ia unei Axis Mundi<\/em>. Pentru a dura, a fi real, el trebuie s\u0103 aib\u0103 ceea ce am putea numi \u201eacoperire arhetipal\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 de care forma lui ar fi excedentar\u0103 \u00een raport cu un fond carent: el trebuie s\u0103 fie o imago mundi<\/em>, un microcosmos \u201e\u00een piatr\u0103\u201d. Astfel, fiecare construc\u0163ie reproduce cosmogonia: de aici ritualurile \u015fi sacrificiile care a\u015feaz\u0103 actul ziditor \u00een legiurile arhetipale ale universului. Funda\u0163ia are astfel fundament<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 9. Hierofanii temporale<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a) Eterogenitatea timpului<\/em>. Eterogenitatea timpului este vizibil\u0103 \u00een disocierea duratei profane a timpului fizic sau cotidian, de timpul sacru, timpul saturat cu semnifica\u0163ie sacr\u0103 care i se opune. Orice timp poate fi convertit \u00een timp sacru \u00een m\u0103sura \u00een care accept\u0103 s\u0103 fie deschis unei manifest\u0103ri a \u201eabsolutului\u201d. Ritualuri, ac\u0163iuni, sau chiar ritmurile cosmice pot primi o \u201esarcin\u0103\u201d sacr\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care fac bre\u015fe \u00een durata profan\u0103. Orice moment\/por\u0163iune a intervalului temporal pot fi consacrate. Cronometria primitiv\u0103 c\u0103reia i se repro\u015feaz\u0103 erori de calcul astronomic dovede\u015fte de fapt autonomia simbolismului sacru \u00een raport cu ritmurile cosmice, care opereaz\u0103 o interpretare religioas\u0103 a fenomenelor lor esen\u0163iale.
\nb) Fenomenologia prezentului etern<\/em>. C\u00e2nd \u00eentr-un ritual celebr\u0103m timpul mitic al originilor, noi re-actualiz\u0103m acel timp plenar, auroral, al marilor instiuiri, deci \u00eenc\u0103rc\u0103m timpul nostru pauper cu sacralitate, cu densitate ontologic\u0103: timpul ritual este un timp hierofanic. Periodicitatea riturilor corespunde consecvent unui Prezent etern pe care \u00eel reactualizeaz\u0103, \u00eel readuc \u00een prezen\u0163\u0103. Irup\u0163ia eternului prezent \u00een durata profan\u0103 are o fenomenologie repetitiv\u0103 care sugereaz\u0103 tocmai infinitatea lui: fiecare reactualizare a originarului \u00een secven\u0163a aritmetic\u0103 \u015fi punctual\u0103 a duratei profane nu are semnifica\u0163ia unei \u201ecomemor\u0103ri\u201d (care nu este dec\u00e2t un raport memorial profan la un trecut sacru) ci a unei \u201eprezentific\u0103ri\u201d, raport actual sacramental la un prezent etern care a \u201espart\u201d crusta timpului profan, l-a transparentizat la sacralitatea lui subiacent\u0103. Eliade opune ideeii profane a \u201ecomemor\u0103rii<\/em>\u201d ideea kierkegaardian\u0103 de \u201econtemporaneitate<\/em>\u201d a \u201ecredincio\u015filor\u201d cu eventimentele transistorice, ce se petrec aici, acum, aievea.
\nc) Regenerarea timpului<\/em>. Mai ales s\u0103rbatorile legate de sf\u00e2r\u015fitul anului \u015fi \u00eenceputul noului an, manifest\u0103 o alt\u0103 dimensiune fundamental\u0103 a consacr\u0103rilor temporale. Morfologia scenariilor rituale cuprinde ac\u0163iuni extrem de semnificative: purific\u0103ri \u015fi alungarea r\u0103ului, stingerea \u015fi reaprinderea tor\u0163elor, procesiuni mascate, lupte rituale \u00eentre dou\u0103 cete adverse, saturnalii<\/em>, \u201eorgii\u201d. Toate conduc c\u0103tre aceea\u015fi decis\u0103 voin\u0163\u0103 de abolire a timpului profan scurs, epuizat \u015fi uzat al vechiului an: negativul trebuie suprimat, de fiecare dat\u0103. Stingerea tor\u0163elor simbolizeaz\u0103 re\u00eentoarcerea cosmosului cel vechi \u00een indistinc\u0163ia formal\u0103 a \u201enop\u0163ii cosmice\u201d originare. Orgiile<\/em> (abolirea diferen\u0163elor sociale, transgresarea tuturor normelor) manifest\u0103 dorin\u0163a de dizolvare universal\u0103 a cosmosului, lichidarea tuturor articula\u0163iilor lui delimitate, pentru ca noul an s\u0103 restaureze o noua lume, cu un nou \u015fi mai bogat timp, regenerat acum din haos.<\/p>\n

 <\/p>\n

Hierofania<\/strong>\/Arhetipul<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2013\u00a0\u00a0\u00a0 Semnifica\u0163ii fundamentale<\/strong><\/p>\n

1. hierofanii celeste<\/strong><\/p>\n

a) Transcenden\u0163\u0103, imutabilitate, suveranitate.
\nb) Pasivitate \u015fi activism.
\nc) Hierogamia cosmic\u0103.
\nd) Muntele cosmic si ascensiunea ini\u0163iatic\u0103.
\n<\/strong><\/p>\n

2. hierofanii solare<\/strong><\/p>\n

a) Fecunditatea.
\nb) Imortalitatea.<\/p>\n

3. hierofanii lunare<\/strong><\/p>\n

a) Revela\u0163ia selenar\u0103 a temporalit\u0103\u0163ii
\nb) Prerogativele vitale ale Lunii.
\nc) Prerogativele destinale ale Lunii.<\/p>\n

4. hierofanii acvatice<\/strong><\/p>\n

a) Substan\u0163a universala a lumii
\nb) Sursa universala a vie\u0163ii
\nc) Purificarea \u015fi regenerarea existen\u0163ei.<\/p>\n

5. hierofanii telurice<\/strong><\/p>\n

a) Caracterul\u00a0de temelie al Pam\u00e2ntului.
\nb) Maternitatea chtonian\u0103.<\/p>\n

6. hierofanii vegetale<\/strong><\/p>\n

a) Simbolul inepuizabilei fertilit\u0103\u0163i a Vie\u0163ii.
\nb) Arbore cosmic, arbore rastrunat, Pomul Vie\u0163ii.<\/p>\n

7. hierofanii litice<\/strong><\/p>\n

a) Kratofanie.
\nb) Megali\u0163i funerari \u015fi pietre fertilizante.
\nc) Meteori\u0163i \u015fi pietre consacrate.<\/p>\n

8. hierofanii spa\u0163iale<\/strong><\/p>\n

a) Spatializarea sacrului: ritulizare \u015fi religie.
\nb) Consacrarea spa\u0163iului \u015fi arhitectura sacr\u0103.<\/p>\n

9.hierofanii temporale<\/strong><\/p>\n

a) Eterogenitatea timpului. Consacr\u0103ri.
\nb) Fenomenologia prezentului etern.
\nc) Regenerarea timpului.<\/p>\n

 <\/p>\n

(articol publicat \u00een revista Verso<\/em>, nr. 36-37, mai 2008)<\/p>\n

MIRCEA ELIADE<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>MIRCEA\u00a0 ELIADE<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Opere<\/strong><\/p>\n