{"id":29239,"date":"2017-03-16T16:11:40","date_gmt":"2017-03-16T16:11:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29239"},"modified":"2017-03-16T16:13:08","modified_gmt":"2017-03-16T16:13:08","slug":"vavila-popovici-galbenul-solar-al-lui-van-gogh","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/16\/vavila-popovici-galbenul-solar-al-lui-van-gogh\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Galbenul solar al lui VAN GOGH"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eArta este fiica libert\u0103\u021bii.\u201d \u2013 <\/em>Schiller<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vincent Willem van Gogh (1853-1890) s-a n\u0103scut \u00een Olanda \u0219i a decedat \u00een Fran\u021ba. A venit pe lume \u00eentr-o familie de pictori \u0219i negustori de art\u0103, tat\u0103l s\u0103u fiind pastor protestant, iar mama sa av\u00e2nd \u00eenclina\u021bii, \u00een mod special, spre pictur\u0103. La data de 30 martie 1852, ea a dat na\u0219tere unui copil c\u0103ruia i-a pus numele Vincent-Villem. Acest copil a murit la pu\u021bin timp dup\u0103 na\u0219tere, iar \u00een anul urm\u0103tor, \u00een aceea\u0219i zi de 30 martie \u2013 de data aceasta \u00een 1853, s-a n\u0103scut un alt fiu, c\u0103ruia p\u0103rin\u021bii i-au dat acela\u0219i nume. El a devenit marele pictor olandez post-impresionist, ale c\u0103rui lucr\u0103ri au avut o influen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra artei secolului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Van Gogh a \u00eenceput s\u0103 deseneze \u00eenc\u0103 de mic. S-au conservat schi\u021be de la v\u00e2rsta de nou\u0103 ani, reprezent\u00e2nd natura, c\u0103rora le-au urmat peisaje pictate, \u00een ele put\u00e2ndu-se remarca marea sa putere de observa\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cea mai important\u0103 persoan\u0103 din via\u021ba lui Vincent a fost fratele s\u0103u, Theo, unul din cei \u0219apte copii rezulta\u021bi din c\u0103s\u0103torie. Acesta l-a sus\u021binut din punct de vedere material, dar \u0219i emo\u021bional. Toate cheltuielile artistului legate de locuin\u021b\u0103, mobilier, hran\u0103 \u0219i b\u0103utur\u0103, culori \u0219i p\u00e2nze pentru pictur\u0103 \u0219i, mai t\u00e2rziu c\u00e2nd Vincent s-a \u00eemboln\u0103vit \u2013 cheltuielile privind tratamentele urmate \u00een mai multe sanatorii. \u00centre timp, Theo aduna picturile \u0219i desenele trimise de fratele s\u0103u \u0219i se str\u0103duia s\u0103 le v\u00e2nd\u0103. A murit la \u0219ase luni dup\u0103 artist, \u00een 1891.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vincent Van Gogh este recunoscut pentru cele aproximativ 900 de picturi pe care le-a realizat \u00een cei zece ani ca artist \u0219i pentru schi\u021bele \u0219i acuarelele sale. Scrisorilor pe care le trimitea \u00een cele trei limbi cunoscute \u2013 olandeza, engleza \u0219i franceza, le ad\u0103uga \u0219i schi\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i-a petrecut copil\u0103ria la Haga, dup\u0103 care a plecat \u00een Anglia, dorind s\u0103 devin\u0103 pastor. A lucrat ca misionar \u00eentr-o regiune din Belgia, timp \u00een care a \u00eenceput s\u0103 schi\u021beze oameni din comunitatea local\u0103 \u0219i \u00een 1885 a realizat prima sa oper\u0103 de succes \u201eM\u00e2nc\u0103torii de cartofi\u201d, <\/em>ast\u0103zi aflat\u0103 la Muzeul din Amsterdam. Culorile folosite pe atunci con\u021bineau tonuri \u00eenchise, dar lumina galben\u0103, anemic\u0103 a unei l\u0103mpi de gaz proiectat\u0103 pe pere\u021bi \u0219i pe chipurile mesenilor \u2013 \u201eadev\u0103rate icoane sociale\u201d \u2013 pare serafic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vincent dorea s\u0103-\u0219i fac\u0103 un nume \u00een lumea artei, ca atare a plecat la Paris unde i-a descoperit pe impresioni\u0219tii francezi. Fratele lui care era pe atunci directorul unei galerii de art\u0103 din capitala Fran\u021bei, l-a g\u0103zduit \u00een locuin\u021ba sa \u0219i \u00eentre cei doi a \u00eenceput o colaborare care le aducea beneficii materiale, pe de o parte, dar \u0219i spirituale, pe de alt\u0103 parte. Van Gogh a lucrat \u00een atelierul faimosului pictor academician \u2013 Fernand Cormon, unde a \u00eent\u00e2lnit persoane importante ca Toulouse-Lautrec, \u00c9mile Bernard, Louis Anquetin. Datorit\u0103 lui Theo i-a cunoscut pe Claude Monet, Camille Pissarro, Piere-Augustin Renoir \u0219i al\u021bii. Vincent discuta cu arti\u0219tii, frecventau to\u021bi acelea\u0219i locuri, schimbau p\u0103reri, \u00eemprumutau idei \u2013 idei care, ulterior se \u201emarinau\u201d \u00een mintea fiec\u0103ruia, pentru a se integra \u00een lucrarea proprie. Influen\u021ba Parisului s-a destr\u0103mat \u00eens\u0103 rapid, el merg\u00e2nd spre aprofundare, st\u0103p\u00e2nit de o sete de absolut, vr\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 \u00eenglobeze infinitul \u00een finit. \u00cempreun\u0103 cu Bernard, Toulouse-Lautrec, Louis Anquetin \u0219i Paul Gauguin a format grupul \u201eMicul bulevard\u201d, \u0219i \u00een urma acestui proiect, Vincent a plecat din Paris, la Arles (1888), unde a lucrat un timp \u00eempreun\u0103 cu Gauguin. P\u0103rea o prietenie ideal\u0103. Pe atunci Gauguin vorbea despre dragostea lui Van Gogh pentru \u201egalbenul\u201d lui. \u201eCasa galben\u0103\u201d, <\/em>este <\/em>casa mult visat\u0103, pictat\u0103 \u00een a\u0219teptarea sosirii lui Gauguin, imaginat\u0103 ca l\u0103ca\u0219 al prieteniei \u0219i al luminii, ca o \u201esimfonie de albastru \u0219i galben\u201d, cas\u0103 care s-a dovedit a fi loca\u0219 al discordiei \u0219i al nefericitului episod al urechii t\u0103iate. \u00cen timpul \u0219ederii sale la Paris, Van Gogh \u00eencepuse s\u0103 consume alcool \u0219i s\u0103 fumeze, ceea ce se pare c\u0103 a contribuit la dereglarea sa psihic\u0103, sau i-a accentuat predispozi\u021bia spre dezechilibrul nervos. \u00cen 1887 pictase tabloul \u201eUn pahar \u0219i o caraf\u0103 cu Absint\u201d,<\/em> reprezent\u00e2nd licoarea de culoare verzuie din caraf\u0103 \u0219i pahar care, a intoxicat o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie de arti\u0219ti \u0219i litera\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre Van Gogh \u0219i fratele s\u0103u Theo s-au ivit ne\u00een\u021belegeri \u0219i acesta scria: \u201eOdat\u0103 este o persoan\u0103 normal\u0103, dulce, iar apoi devine egoist \u0219i rece\u201d.<\/em> \u00cen alt\u0103 scrisoare: \u201eVia\u021ba al\u0103turi de Vincent este insuportabil\u0103. Nimeni nu poate veni la mine acas\u0103 pentru c\u0103 Vincent nu face dec\u00e2t s\u0103 se certe cu to\u021bi<\/em>\u201d. Semnele nebuniei p\u0103reau evidente. Din cauza acestei st\u0103ri, Van Gogh l-a atacat cu briciul pe Gauguin care a reu\u0219it s\u0103 fug\u0103, iar Van Gogh s-a automutilat, retez\u00e2ndu-\u0219i pavilionul urechii, realiz\u00e2nd ulterior \u201eAutoportret cu urechea bandajat\u0103\u201d<\/em>(1889). S-a internat la un spital, \u0219i-a revenit pentru o foarte scurt\u0103 perioad\u0103, iar c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anului 1888, obosit \u0219i incapabil s\u0103 lucreze, s-a internat din nou \u00eentr-un sanatoriu din Saint-R\u00e9my-de-Provence unde s-a bucurat de o nou\u0103 revenire. A fost perioada cea mai prolific\u0103, c\u00e2nd picta c\u00e2te un tablou pe zi, de\u0219i crizele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai frecvente. \u00centre perioadele de suferin\u021b\u0103 picta, fiindc\u0103 suferin\u021ba \u00eel f\u0103cea s\u0103 caute evadarea, astfel desprinz\u00e2ndu-se de via\u021ba real\u0103. Eforturile crea\u021biei \u00eel epuizeaz\u0103, el se sacrific\u0103, \u00ee\u0219i sacrific\u0103 via\u021ba, existen\u021ba. Din acea perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i lucr\u0103rile \u201eIri\u0219ii\u201d \u2013 <\/em>flori albastre, numite la noi \u201est\u00e2njenei\u201d \u2013, r\u0103s\u0103rite din p\u0103m\u00e2ntul ro\u0219-c\u0103r\u0103miziu, ce-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 fragilele \u0219i capricioasele lor petale, v\u0103lurind printre frunze verzi rectilinii, cu lujeri verzi ce se ridic\u0103 spre galbenul solar al fondului, \u0219i \u201eNoaptea \u00eenstelat\u0103\u201d<\/em> cu mari v\u00e2rtejuri astrale peste un mic sat. Cu ajutorul fratelui Vincent a participat la Salonul Arti\u0219tilor Independen\u021bi din Paris unde a expus lucr\u0103ri. O nou\u0103 criz\u0103 l-a dobor\u00e2t \u0219i fratele l-a trimis la un la un doctor renumit \u2013 Paul Gachet, pictor \u0219i gravor el \u00eensu\u0219i, c\u0103ruia Van Gogh i-a f\u0103cut portretul intitulat \u201ePortretul doctorului Gachet\u201d, <\/em>o \u00eembinare de culori luminoase: galbenul morcovului, albastrul, verdele \u0219i ro\u0219ul; ochii de culoarea apei albastre transparente, privirea melancolic\u0103 \u2013 acel dezgust rafinat al vie\u021bii, sentimentul c\u0103 nu apar\u021bii lumii \u00een care te afli \u2013, o privire ce demasc\u0103 g\u00e2ndul unor \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 de r\u0103spuns \u0219i care poate duce la depresie, \u00een care Van Gogh \u0219i-a exprimat echivalentul st\u0103rii sale psihotice. Scria pe atunci: \u201eAm g\u0103sit \u00een dr. Gachet un prieten adev\u0103rat \u0219i \u00eentr-un fel un frate, p\u00e2n\u0103-ntr-at\u00e2t ne asem\u0103n\u0103m fizic \u0219i moral. [\u2026] portretul doctorului \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un chip de culoarea c\u0103r\u0103mizii \u00eencinse \u0219i arse la soare. Cu p\u0103rul ro\u0219u, o \u0219apc\u0103 alb\u0103 pe fondul unui peisaj deluros, albastru, \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u2013 albastru ultramarin \u2013 ceea ce pune \u00een valoare chipul \u0219i \u00eel face mai pal, \u00een ciuda culorii c\u0103r\u0103mizii\u2026\u201d<\/em>, din care se vede c\u00e2t de mult acorda aten\u021bie culorilor Van Gogh, acestea fiind mijloace de expresie: \u201eExpresia de durere a vremurilor noastre\u201d.<\/em> Doctorul are \u00een m\u00e2n\u0103 crengu\u021ba digital\u0103 \u2013 simbol al profesiei. A fost dorin\u021ba doctorului ca tabloul s\u0103 con\u021bin\u0103 aceast\u0103 plant\u0103 medicinal\u0103 ale c\u0103rei virtu\u021bi cardiotonice erau dovedite cu mult \u00eenainte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen vara aceluia\u0219i an a ie\u0219it s\u0103 picteze pe c\u00e2mp av\u00e2nd cu el un pistol pentru alungarea ciorilor. Acolo s-a \u00eempu\u0219cat \u00een piept cu pistolul \u0219i a murit dup\u0103 dou\u0103 zile. Oamenii care au v\u0103zut accidentul, au sus\u021binut c\u0103 Vincent a fost omor\u00e2t accidental de doi b\u0103ie\u021bi, \u00eens\u0103 el a vrut s\u0103-i protejeze, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 vina este a lui. Sicriul s\u0103u \u0219i \u00eentreaga camer\u0103 \u00een care au avut loc funeraliile au fost \u00eempodobite cu floarea soarelui, floarea lui preferat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dintre toate picturile \u201eLan de gr\u00e2u cu corbi\u201d<\/em> a fost subiectul multor discu\u021bii, unii spun\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 lucrare prevestea moartea apropiat\u0103: cerul nelini\u0219tit, de un albastru-cobalt, lanurile de gr\u00e2u aplecate de v\u00e2nt, c\u0103rarea \u0219erpuitoare, urc\u0103toare duc\u00e2nd spre un presupus nic\u0103ieri sau spre unul ascuns \u0219i zborul u\u0219or descendent al corbilor d\u00e2nd impresia unui zbor neputincios, f\u0103r\u0103 de \u00een\u0103l\u021bare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Van Gogh, ast\u0103zi considerat unul dintre cei mai importan\u021bi pictori din istorie, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 lucr\u0103ri con\u021bin\u00e2nd portrete, peisaje, dar \u0219i natur\u0103 moart\u0103, cea mai cunoscut\u0103 fiind \u201eFloarea soarelui\u201d<\/em>, precum \u0219i \u201eTrei flori ale soarelui \u00eentr-o vaz\u0103\u201d, \u201eVaz\u0103 cu dou\u0103sprezece flori ale soarelui\u201d, \u201eVaz\u0103 cu cincisprezece flori ale soarelui\u201d, \u201eUn c\u00e2mp cu flori galbene\u201d. \u00cen lucrarea \u201e<\/em>Vasul cu floarea soarelui\u201d,<\/em> galbenul solar al petalelor grupate \u00een cercul superior sugereaz\u0103 tendin\u021ba \u00een\u0103l\u021b\u0103rii, poemul floral fiind un imn. Corolele ofilite cu petale\u00a0 ale florii obosite, par \u201etrase \u00een jos de gravita\u021bia durerii\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medicii \u0219i criticii de art\u0103 l-au considerat nebun. P\u00e2nzele pictate spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii au fost considerate \u201eopera nebun\u0103\u201d, pictorii fiind consterna\u021bi de violen\u021ba culorilor, de confruntarea dintre galben, albastru, verde \u0219i ro\u0219u, consider\u00e2nd-o antinomie cromatic\u0103, ca \u00een lucrarea \u201eBiserica din Auvers\u201d, <\/em>biserica plutind parc\u0103 \u00een verdele ierbii din jur, p\u0103str\u00e2nd \u0219i ro\u0219ul unei p\u0103r\u021bi din acoperi\u0219, ap\u0103r\u00e2nd ca o lumin\u0103 \u00een \u00eentunecatul univers pictat ca un cer de cobalt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e<\/em>Ultimii s\u0103i ani au fost apoteoza geniului s\u0103u, dar \u0219i o lung\u0103 sinucidere. Aproape \u00eentreaga lui mare oper\u0103 este realizat\u0103 \u00een ace\u0219ti ani \u00een care soarele orbitor al sudului coboar\u0103 \u00een noaptea sumbr\u0103 a nebuniei, dar tot atunci Van Gogh se supune unei presiuni \u00eenfrico\u0219\u0103toare la care, \u00een mod normal, o via\u021b\u0103, \u0219i cu at\u00e2t mai mult una m\u0103cinat\u0103 de boal\u0103, nu poate rezista\u201d,<\/em><\/strong> scria Octavian Paler despre Vincent van Gogh. \u00ce\u0219i r\u0103zbuna durerea cu \u201e<\/strong>o mare nevoie de a iubi\u201d, <\/em>iubirea lui pentru aceast\u0103 \u201epoezie t\u0103cut\u0103\u201d \u2013 <\/em>pictura.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am citit de cur\u00e2nd despre presupunerea de plagiat a lui Van Gogh. Pe la 22 de ani el ar fi descoperit printr-un hazard lucr\u0103rile lui Jean Fran\u00e7ois Millet, pentru care a manifestat o mare admira\u021bie \u0219i care, mai t\u00e2rziu, a devenit un ghid pentru Van Gogh, fapt confirmat \u0219i de fratele s\u0103u Theo. Se fac referiri la c\u00e2teva tablouri, cum ar fi unul dintre autoportrete \u2013 asem\u0103n\u0103tor cu al lui Millet (dar c\u00e2te autoportrete nu a pictat!); Primii pa\u0219i (Millet 1853 \u2013 Van Gogh 1890); Siesta (Millet 1866 \u2013 Van Gogh 1889); Sem\u0103n\u0103torul (Millet 1850 \u2013<\/p>\n

Van Gogh 1889; T\u0103ietorul de lemne (Millet Millet 1856 \u2013 Van Gogh 1889) \u0219i alte c\u00e2teva. Se spune c\u0103 Van Gogh la \u00eenceput l-ar fi copiat pe Delacroix, Rembrandt \u0219i numai apoi pe Millet \u0219i c\u0103 el nu ar fi recunoscut acest fapt, contrar lui Delacroix care a recunoscut influen\u021ba lui Rubens, Manet \u0219i Velasquez \u00een opera sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu toate acestea, Van Gogh, amintind minunata companie din Paris, spunea: \u201e<\/em>Unele sunt copii ale altora, eu am \u00eenceput printr-un hazard, apoi am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i m-am inspirat de la aceast\u0103 companie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i \u00eentruc\u00e2t se face aceast\u0103 presupunere, s\u0103 amintim c\u00e2te date esen\u021biale din via\u021ba lui Jean-Fran\u00e7ois Millet (1814-1875), pictorul francez din secolul al XIX-lea, n\u0103scut \u00een Normandia \u0219i decedat la Barbizon. A fost admis la Academia de Arte Frumoase din Paris iar dup\u0103 terminarea bursei \u0219i-a acoperit cheltuielile pict\u00e2nd portrete, \u00een acea perioad\u0103 \u2013 tablouri frivole \u0219i senzuale sub influen\u021ba stilului rococo<\/em><\/a> \u2013<\/em>, \u0219i el dup\u0103 exemplul lui Jean-Honor\u00e9 Fragonard<\/a>. S-a mutat \u00een alte ora\u0219e, a revenit la Paris \u0219i a luat contact cu diver\u0219i pictori importan\u021bi precum Constant Troyon<\/a>, Honor\u00e9 Daumier<\/a>, Antoine Louis Barye<\/a>, Th\u00e9odore Rousseau<\/a> \u0219i al\u021bii. C\u00e2nd revolu\u021bia din februarie 1848<\/a> a pus cap\u0103t domniei regelui Ludovic Philip<\/a> \u0219i a luat na\u0219tere \u201eA Doua Republic\u0103\u201d (1848<\/a>–1852<\/a>), Millet a p\u0103strat distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de evenimente, a pictat tabloul intitulat \u201eV\u00e2nturarea gr\u00e2ului<\/em> \u201dcare a fost totu\u0219i cump\u0103rat de ministerul de interne al guvernului provizoriu, cu un pre\u021b exorbitant pentru acel timp. Primind \u0219i alte comenzi, cu sumele ob\u021binute a avut posibilitatea de a p\u0103r\u0103si Parisul, a plecat \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u, sculptorul Charles Jacque<\/a>, la Barbizon<\/a>, a\u0219ezare aflat\u0103 \u00een p\u0103durea Fontainebleau<\/a>. Millet a ajuns \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u Th\u00e9odore Rousseau, s\u0103 conduc\u0103 grupul de arti\u0219ti, care mai t\u00e2rziu a c\u0103p\u0103tat denumirea \u201e\u0218coala de la Barbizon\u201d. Splendid este tabloul intitulat bine cunoscut \u201eAngelus- Rug\u0103ciune pe c\u00e2mp\u201d<\/em>, \u00een care artistul a dorit s\u0103 zugr\u0103veasc\u0103 pio\u0219enia \u021b\u0103ranilor vremii sale. Men\u021bionez \u0219i celebrul tablou \u201eCuleg\u0103toarele de spice\u201d<\/em> (1857), \u00een care a redat cu un real talent oboseala fizic\u0103 a \u021b\u0103r\u0103ncilor. Lucrare fascinant\u0103 este \u0219i \u201eLec\u021bia de tricotat\u201d <\/em>(1868-1869) \u00een care demonstreaz\u0103 calitatea sa de colorist, nuan\u021bele de albastru se potrivesc cu galbenul unei par\u021bi a ve\u0219mintelor, iluminarea este echilibrat\u0103 de razele de lumin\u0103 care cad pe m\u00e2inile s\u00e2rguincioase ale copilei. De asemenea tabloul \u201eP\u0103stori\u021be torc\u0103toare din Overnie\u201d<\/em> \u00een care realizeaz\u0103 efectele naturale ale cerului prin pictarea tu\u0219elor transparente ale albului norilor pe albastrul intens al cerului. Folosindu-se de procedeul lumin\u0103rii unor detalii, cum ar fi cerul \u00een acest tablou, \u0219i l\u0103s\u0103rii \u00een umbr\u0103 a altora, ob\u021binea modelarea personajului at\u00e2t de plastic, \u00eenc\u00e2t \u201eacesta devenea real, aproape palpabil\u201d. \u00cen ultimii ani de via\u021b\u0103 a avut loc expozi\u021bia sa retrospectiv\u0103, apoi din cauza r\u0103zboiului se mut\u0103, c\u00e2nd Parisul este cuprins de tulbur\u0103ri revolu\u021bionare refuz\u0103 s\u0103 devin\u0103 membru al Uniunii arti\u0219tilor adep\u021bi ai Comunei, bolnav fiind nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 execute comanda decor\u0103rii Panteonului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Van Gogh a \u00eencercat opt picturi ale stelelor asem\u0103n\u0103toare cu ale lui Millet, spun\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 c\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219te inspira\u021bia, \u00eentruc\u00e2t \u0219i-a dat seama c\u0103 nu poate ajunge niciodat\u0103 la \u201e\u00een\u0103l\u021bimea asem\u0103n\u0103rii\u201d. Totu\u0219i el considera c\u0103 prin copiere po\u021bi produce o nou\u0103 oper\u0103, acest lucru fiind de \u00een\u021beles av\u00e2nd \u00een vedere culorile vii ale impresionismului \u0219i culorile sumbre ale clasicilor precum Millet. Pentru tablourile lui Millet, este adev\u0103rat, Van Gogh a nutrit o profund\u0103 admira\u021bie, dar a folosit o not\u0103 mult mai grav\u0103 cu semnifica\u021bia colorilor vii. Delacroix spunea c\u0103 \u201enu exist\u0103 umbre, exist\u0103 doar reflexe<\/em>\u201d, iar Van Gogh spunea c\u0103 \u201eumbra este totu\u0219i culoare\u201d, <\/em>iar \u201eculoarea exprim\u0103 ceva prin ea \u00eens\u0103\u0219i \u2013 func\u021bia culorii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred c\u0103 ideea de plagiat a devenit pentru unii o obsesie. Cu mult\u0103 analiz\u0103 profund\u0103, scriitorul \u0219i filozoful Gabriel Liiceanu spunea \u00eentr-un interviu (sper s\u0103 redau \u00eentocmai): \u201eNoi tr\u0103im prin contaminare. Oamenii \u00eemprumut\u0103 unii de la al\u021bii\u2026 Exist\u0103 osmoz\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bile \u00een care ne afl\u0103m. Eu \u00eemprumut din frumuse\u021bea unui articol pe care \u00eel scrie\u021bi, \u00eemprumut dintr-o emisiune pe care o face\u021bi\u2026 \u00eemi da\u021bi ceva \u0219i astfel m\u0103 spori\u021bi\u201d. <\/em>Foarte adev\u0103rat! \u00centotdeauna au fost astfel de contamin\u0103ri, arti\u0219tii \u00een special au c\u0103utat oameni de la care s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 se inspire, s\u0103 aprind\u0103 focul min\u021bii lor. Cunoa\u0219terea filtrat\u0103 prin mintea noastr\u0103 ne determin\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m lucruri noi \u0219i utile scopului nostru, \u00eembog\u0103\u021bindu-ne astfel, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd timp. \u0218i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 ca Einstein, Edison se \u00eent\u00e2lneau \u00een grupuri, \u00eemprumutau idei \u0219i experien\u021be unii de la al\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Printre cele 900 de picturi \u0219i 1.100 desene \u0219i schi\u021be pe care le-a l\u0103sat dup\u0103 moartea sa \u0219i care sunt r\u0103sp\u00e2ndite pe \u00eentreg Mapamondul: Muzeul \u201eVan Gogh\u201c din Amsterdam, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Metropolitan din New York, Galeria Na\u021bional\u0103 din Washington \u0219i multe alte muzee, colec\u021bii particulare, desigur c\u0103 au fost \u0219i copii ale profesorilor s\u0103i care l-au inspirat. Dar, \u00een \u201eNoaptea \u00eenstelat\u0103 deasupra Ronului\u201d,<\/em> cu fluviul \u0219erpuind alene printre maluri, \u021b\u0103rm, ap\u0103 \u0219i cer fiind inundate de albastruri, stelele at\u00e2rn\u00e2nd ca ni\u0219te becuri galbene, reflexe portocalii tremur\u00e2nd \u00een ape ca un r\u0103spuns, poate chiar al sufletului, imaginile sunt ale lui, chiar dac\u0103 ne sugereaz\u0103 magia sensibil\u0103 a lui Rembrandt. \u201e\u00centotdeauna c\u00e2nd v\u0103d stelele \u00eencep s\u0103 visez\u201d,<\/em> spunea Vincent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interesul pentru subiecte rustice, lupta omului cu p\u0103m\u00e2ntul pe care-l determin\u0103 s\u0103 rodeasc\u0103, vin din inspira\u021bii flamande \u2013 scene din via\u021ba \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103. \u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc la tabloul admirat \u00een Muzeul Metropolitan, realizat de pictorul flamand Pieter Bruegel cel B\u0103tr\u00e2n (1525-1569), intitulat \u201eSecer\u0103torii\u201d<\/em>: c\u00e2mpul colorat \u00een galben, cerul \u00een albastru \u0219i copacii \u00een verde, pictur\u0103 care red\u0103 aerul lejer al \u021b\u0103ranului care \u0219tie c\u0103 are de f\u0103cut ceva, \u0219tie ce este acel ceva, iube\u0219te \u0219i pre\u021buie\u0219te munca, dar \u0219tie totodat\u0103 c\u0103 nu i-au intrat zilele-n sac\u2026 Scria cineva: \u201e\u00cemi place acest artist care a privit lumea cu o \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 b\u0103tr\u00e2neasc\u0103, a omului care a trecut prin via\u021b\u0103 \u0219i cunoa\u0219te toate cotloanele sufletului uman, \u00eendeosebi cel rural\u201d,<\/em> \u00een\u021belepciune care, fie vorba \u00eentre noi or\u0103\u0219enii, ne este mai greu de dob\u00e2ndit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Tot \u00een acest Muzeu am privit mai multe tablouri ale lui Van Gogh. \u00a0<\/em>Vai!, cum am stat \u00een fa\u021ba autoportretului privindu-i acei ochi scrut\u0103tori, ne\u00eencrez\u0103tori, ce oglindeau chinul fiin\u021bei, ochi plini de repro\u0219 adresat unei lumi \u00eentregi\u2026 Cineva spunea ca Van Gogh a preferat s\u0103 picteze, \u00een vremea sa, ochii oamenilor \u00een loc de catedrale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tu\u0219a sa personal\u0103 este de necontestat \u00een compara\u021bie cu profesorii s\u0103i, tehnica \u2013 percep\u021bia luminii, folosirea culorilor, armoniile tenebroase, preocuparea pentru clarobscur \u2013 induc o dispozi\u021bie\u00a0 melancolic \u00eendurerat\u0103 care nu are nimic de a face cu opera lui Millet \u0219i nici cu a vreunui alt pictor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Van Gogh scria: \u201eCaut din ce \u00een ce mai mult o tehnic\u0103 simpl\u0103, care poate c\u0103 nu e impresionista. (\u2026) \u00cencerc s\u0103 exprim dragostea a doi \u00eendr\u0103gosti\u021bi prin \u00eemperecherea a dou\u0103 culori complementare, prin amestecul \u0219i opozi\u021biile lor, prin vibra\u021biile misterioase ale tonurilor apropiate. S\u0103 exprim g\u00e2ndirea unei frun\u021bi prin str\u0103lucirea unui ton deschis pe un fond \u00eentunecat. S\u0103 exprim speran\u021ba printr-o stea. Pasiunea unei fiin\u021be prin str\u0103lucirea Soarelui la asfin\u021bit. (\u2026) A\u0219 vrea s\u0103 pictez b\u0103rba\u021bi \u0219i femei cu acel nu \u0219tiu ce al ve\u0219niciei al c\u0103rui simbol era alt\u0103dat\u0103 nimbul \u0219i pe care noi c\u0103ut\u0103m s\u0103-l red\u0103m prin \u00eens\u0103\u0219i str\u0103lucirea, vibra\u021bia coloriturilor noastre\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul \u0219i criticul de art\u0103 italian Lionello Venturi (1885-1961) apreciind opera lui Van Gogh, venind parc\u0103 \u00een ap\u0103rarea lui, scria: \u201eNu putem s\u0103 nu admir\u0103m aceast\u0103 oper\u0103 \u2013 oper\u0103 a unei con\u0219tiin\u021be care s-a consumat pentru bun\u0103tatea, frumuse\u021bea \u0219i libertatea fanteziei. Prin at\u00e2tea c\u0103ut\u0103ri \u0219i suferin\u021be, \u0219i prin sacrificiul propriei sale vie\u021bi, Van Gogh a reu\u0219it s\u0103 creeze picturi de o perfec\u021biune absolut\u0103, suficiente ele singure pentru a-i asigura gloria\u201d, <\/em>men\u021bion\u00e2nd totodat\u0103 <\/em>\u0219i \u00eendemnul c\u0103tre arti\u0219ti, de a \u00eendr\u0103zni orice \u00een lumea culorii, \u00een intensificarea expresiv\u0103 a formei sintetice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crea\u021bia este g\u00e2nd-idee \u0219i imagina\u021bie \u2013 putere a min\u021bii \u0219i a sufletului \u2013 din care se nasc minunate pl\u0103smuiri.\u00a0\u00a0 S-ar p\u0103rea, spun unii critici, c\u0103 \u201etablourile se nasc sub st\u0103p\u00e2nirea febrei creatoare, din porniri intempestive, dar ideea este prealabil m\u0103turat\u0103 \u00een \u00abcuptorul concep\u021biei\u00bb, sinteza imaginii e solu\u021bionat\u0103 mintal \u00eenainte de a se \u00eentrupa, printr-un efort de paroxistic\u0103 \u00eencordare, \u00een universul singular al p\u00e2nzei\u201d.<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare, s\u0103 nu d\u0103m istoriei artei alte sensuri! S\u0103 nu \u00eencerc\u0103m a o rescrie! S\u0103 respect\u0103m harul, munca \u0219i d\u0103ruirea artistului! <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

__________________<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici <\/em><\/p>\n

Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eArta este fiica libert\u0103\u021bii.\u201d \u2013 Schiller \u00a0\u00a0 Vincent Willem van Gogh (1853-1890) s-a n\u0103scut \u00een Olanda \u0219i a decedat \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29239"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29242,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29239\/revisions\/29242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}