{"id":29312,"date":"2017-03-26T07:14:20","date_gmt":"2017-03-26T07:14:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29312"},"modified":"2017-03-26T07:14:20","modified_gmt":"2017-03-26T07:14:20","slug":"george-roca-boz-ultimul-astru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/26\/george-roca-boz-ultimul-astru\/","title":{"rendered":"George ROCA: Boz, ultimul astru !"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Mai zilele trecute, citind Ullyse, un volum de \u00eensemn\u0103ri critice ale lui George C\u0103linescu (Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967), am \u00eent\u00e2lnit la paginile 178-180 un eseu interesant av\u00e2nd titlul \u201eStudiu depre Eminescu<\/em>\u201d datat 2 iulie 1933. \u00cen con\u0163inutul acestuia, autorul se refer\u0103 la un nume foarte \u00a0cunoscut mie, Lucian Boz, om drag cu care am \u00eentre\u0163inut, p\u00e2n\u0103 nu de mult, dezbateri literare \u015fi rela\u0163ii amicale, aici la Sydney, \u00een \u00eendep\u0103rtata Australie. Iat\u0103 ce scrie C\u0103linescu despre acesta la aceea vreme: \u201eAm remarcat nu de mult o bro\u015fur\u0103 despre Eminescu a d-lui Lucian Boz. Am l\u0103udat atunci subtilitatea speculativ\u0103 a lucr\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd rezerve asupra interpret\u0103rii. Iat\u0103 acum un prilej s\u0103 ar\u0103t\u0103m unde duce entuziasmul cabalistic aplicat la Eminescu…<\/em>\u201d Eseul face \u00een continuare o critica literar\u0103 laudativ\u0103 acestei lucr\u0103ri. Despre cine este vorba? Cine este acest om b\u0103gat \u00een seam\u0103 chiar de marele C\u0103linescu? S\u0103-l cunoa\u015ftem!<\/p>\n

\n

\u00cen urm\u0103 cu trei ani, pe la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, domnul Lucian Boz, considerat de mine ultimul astru al universului cioranian (gre\u015fesc oare?) ne-a p\u0103r\u0103sit pentru \u00eentotdeauna! Merit\u0103 s\u0103 ne re\u00eemprosp\u0103t\u0103m memoria cu amintiri despre acest om excep\u0163ional.<\/p>\n

\n

A fost prietenul apropiat a lui Eug\u00e8ne Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Ion Vinea, Ilarie Voronca, George Calinescu, \u015etefan Baciu, Emil Boldan, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Grigore Cugler \u015fi a multor alte personalit\u0103\u0163i ale literaturii rom\u00e2ne care au str\u0103lucit \u00een prima jum\u0103tate a secolul al XX. \u00cempreun\u0103 cu Gherasim Luca, Dolfi Trost, Jules Perahim, Jacques Herold, B. Fundoianu, Paul P\u0103un, Gellu Naum, \u015fi al\u0163ii, formeaz\u0103 \u201eal doilea val\u201d al curentului suprarealist (1933-1951), din primul f\u0103c\u00e2nd parte dup\u0103 cum se \u015ftie, ca o tranzi\u0163ie dinspre Dadaism, Tristan Tzara, Hogo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp, Marcel Iancu, Jules Iancu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Sa\u015fa Pan\u0103, Jaques Costin, Poldi Chapier, Victor Brauner, \u015f.a. Cu toate acestea Andr\u00e9 Breton<\/a>, a\u015fa-zisul \u00eentemeietor al Suprarealismului, a sus\u0163inut \u00eentotdeauna c\u0103 este inexact \u015fi cronologic abuziv s\u0103 se prezinte acest curent ca o mi\u015fcare ie\u015fit\u0103 din Dadaism<\/a>. De altfel, at\u00e2t \u00een revista parizian\u0103 \u00a0Litt\u00e9rature<\/em> (unde Breton public\u0103, \u00een colaborare cu Phillipe Soupault<\/a>, \u201eC\u00e2mpurile magnetice\u201d, primul text specific suprarealist<\/em>), c\u00e2t \u015fi \u00een alte reviste, textele dadaiste alterneaz\u0103 cu cele ale noii orient\u0103ri, ce avea s\u0103 se numeasc\u0103 apoi suprarealism. Sunt dou\u0103 mi\u015fc\u0103ri apropiate, av\u00e2nd scriitori comuni. Posibil c\u0103 suprarealismul, curent artistic \u015fi literar de avangard\u0103 care pune accent pe nu pe g\u00e2ndirea logic\u0103 ci pe ira\u0163ional \u015fi incon\u015ftient, s\u0103-l fi marcat puternic pe Lucian Boz, deoarece deseori \u00een convorbirile avute cu domnia sa, \u00eemi vorbea cu m\u00e2ndrie \u015fi nostalgie despre aceast\u0103 grupare.<\/p>\n

\n

Scriitor prolific, critic literar, journalist, om de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, decorat cu \u201eOrdinul na\u0163ional al meritului francez\u201d, a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii mai multe opere literare: Eminescu (Ed. Slova, 1932), Cartea cu poe\u0163i (Ed. Vremea, 1935), Masca lui Eminescu (Editura Vinea 1935), Moartea Abstract\u0103 \u015fi O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a poeziei (Ed. Autorului, 1979), Piatra de \u00eencercare (Ed. Vinea), Scrisori din exil (Ed. Dacia, 2001).<\/p>\n

\n

N\u0103scut la H\u00e2rl\u0103u, la 9 noiembrie 1909, se mut\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii la Bucure\u015fti, unde studiaz\u0103 la liceul \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d. Dup\u00e3 absolvirea\u00a0 acestuia urmeaz\u0103 facultatea de drept. Iubind literatura \u00eencepe sa colaboreze \u015fi s\u0103 scrie la diferite publica\u0163ii din capital\u0103. \u00cen anul 1930 \u00ee\u015fi \u00eencepe activitatea gazet\u0103reasc\u0103 la revistele conduse de Ion Vinea \u201eFacla\u201d \u015fi \u201eContemporanul\u201d, iar mai apoi, \u00eentre anii 1933-1937 este numit redactor la \u201eAdev\u0103rul\u201d \u015fi \u201eDiminea\u0163a\u201d. \u00cen scurt timp devine unul dintre cei mai aprecia\u0163i critici literari ai acelor vremuri, public\u00e2nd numeroase articole \u00een mai multe reviste de prestigiu precum: \u201eAdam\u201d, \u201eAdev\u0103rul literar \u015fi artistic\u201d, \u201eCapricorn\u201d, \u201eDiscobolul\u201d, \u201eExcelsior\u201d, \u201eG\u00e2ndirea\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201ePremiera\u201d, \u201eRampa\u201d, \u201eReporter\u201d, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eTiparni\u0163a literar\u0103\u201d, \u201eUnu\u201d, \u201eVremea\u201d, \u201eVia\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eZodiac\u201d, \u015fi altele. \u00centre anii 1932-1933 editeaz\u0103 o revist\u0103 proprie revist\u0103 numit\u0103 \u201eUlise\u201d. Interesant\u0103 alegerea acestui titlu, care, dup\u0103 cum mi-a relatat domnul Lucian Boz, a fost ales ca o \u201esolidarizare\u201d \u015fi omagiu la volumul de \u00eensemn\u0103ri critice intitulat \u201eUlysse\u201d a lui George C\u0103linescu, \u00een care trebuia s\u0103 fie inclus \u015fi eseul despre care v-am vorbit mai sus. Povestea apari\u0163iei acestui volum a creat multe controverse, deorece pentru prima dat\u0103 a fost anun\u0163at\u0103 de autor \u00een revista \u201eVia\u0163a literar\u0103\u201d nr. 88 din 23 iunie 1928, a doua oar\u0103 \u00een revista \u201eVremea\u201d din 22 mai 1930, dar din motive necunoscute nu a v\u0103zut lumina tiparului numai dup\u0103 moartea autorului (1965). Volumului \u201eUlysse\u201d (520 de pagini) de George C\u0103linescu, a fost publicat pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1968, sub coordonarea criticului literar Geo \u015eerban. Este bine de \u015ftiut c\u0103 \u015fi criticul literar Barbu Fundoianu, prieten cu Lucian Boz \u015fi cu George C\u0103linescu, inc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd scriau cu to\u0163ii la revista \u201eRampa\u201d, a conceput la r\u00e2ndul s\u0103u o lucrare (publicat\u0103 doar \u00een parte, dar neterminat\u0103 \u00eens\u0103) numit\u0103 tot \u201eUlysse\u201d!<\/p>\n

\n

\u00a0Autor a mai multor studii despre Mihai Eminescu, scriitor, jurnalist, traduc\u0103tor, Lucian Boz, face parte din elita produc\u0103torilor de literatur\u0103 rom\u00e2ni dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie. Bun cunosc\u0103tor al limbii franceze, \u00een 1938 devine ata\u015fat de pres\u0103 la Paris, trimis de mai multe publica\u0163ii din \u0163ar\u0103. \u00cen aceasta perioada se \u00eenscrie la universitate Sorbona unde timp de un an \u00ee\u015fi preg\u0103te\u015fte doctoratul \u00een \u015ftiin\u0163e economice. Tot \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 public\u0103 frecvent articole interesante \u00een \u201eDimanche Illustr\u00e9\u201d \u015fi \u201eLe Petit Parisien\u201d. \u00centre\u0163ine leg\u0103turi puternice de prietenie cu importan\u0163i intelectuali rom\u00e2ni stabili\u0163i \u00een capitala Fran\u0163ei, printre care Emil Cioran, Mircea Eliade \u015fi Eugene Ionesco.<\/p>\n

\n

\u00cen timpul celui de al doilea razboi mondial, Lucian Boz, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Carola, fac parte din Rezisten\u0163a Francez\u0103, fapt pentru care sunt aresta\u0163i de Gestapo \u015fi \u00eencarcera\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 1944 \u00een lag\u0103rul \u201eLa Cit\u00e9 de la Muette<\/em>\u201d (sau \u201eSammellager<\/em>\u201d \u00een german\u0103) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului situat\u0103 \u00een apropierea g\u0103rii Austerlitz. Am aflat de la doamna Boz fapte interesante despre aceast\u0103 perioad\u0103. Mi-a relatat c\u0103 de\u0163inu\u0163ii mureau pe capete de inani\u0163ie, singura m\u00e2ncare fiind un fel de terci-sup\u0103 de lobod\u0103. Fiind foamete \u00een tot Parisul, nici unul, dintre prietenii r\u0103ma\u015fi \u00een libertate, nu \u00ee\u015fi permitea s\u0103 le trimit\u0103 pachete cu alimente. Singurul care a f\u0103cut un sacrificiu pentru cei doi, a fost Emil Cioran, care le-a adus toate merindele pe care le avea \u00een cas\u0103, inclusiv buc\u0103\u0163ele de p\u00e2ine \u015fi de br\u00e2nz\u0103 dr\u0103muite \u015fi economisite cu greu. \u00a0Sunt salva\u0163i de la deportare \u00een Germania \u015fi elibera\u0163i din deten\u0163ie datorit\u0103 interven\u0163iei Lega\u0163iei rom\u00e2ne de la Paris.<\/p>\n

\n

Plecarea urgent\u0103 din Fran\u0163a, a so\u0163ilor Boz, a fost de asemenea plin\u0103 de peripe\u0163ii. Singura ie\u015fire din teritoriul ocupat, trecea pe la Vichy, ora\u015f situat nu departe de Paris, loc unde \u00ee\u015fi stabilise capitala guvernul pro-german al generalului francez Henri Philippe P\u00e8tain<\/a>. Cu toate c\u0103 autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne le ob\u0163inuser\u0103 aprobarea de plecare din Fran\u0163a ocupat\u0103 \u015fi repatrierea \u00een Rom\u00e2nia, doamna Carola Boz a fost din nou re\u0163inut\u0103 de c\u0103tre poli\u0163ia local\u0103 urm\u00e2nd s\u0103 fie retrimis\u0103 \u00een lag\u0103rul de la Drancy. \u015ei de data aceasta au fost ajutati de prietenul Cioran, care de\u0163in\u00e2nd func\u0163ia de ata\u015fat de pres\u0103 al Germaniei \u00een Fran\u0163a, a plecat de urgen\u0163\u0103 la Vichy s\u0103-\u015fi ajute prietenii. Av\u00e2nd o oarecare putere \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor germane \u015fi franceze, a f\u0103cut toate interven\u0163iile necesare pentru ca trecerea acestora spre \u201elumea liber\u0103\u201d s\u0103 fie posibil\u0103. I-a \u00eenso\u0163it personal pe cei doi p\u00e2n\u0103 la frontier\u0103, pentru a se convinge c\u0103 prietenii s\u0103i nu vor avea \u015fi alte surprize nepl\u0103cute.<\/p>\n

\n

\u00cen 1944, so\u0163ii Boz, revin \u00een Rom\u00e2nia, crez\u00e2nd c\u0103 \u00een \u0163ara natal\u0103 \u00ee\u015fi vor g\u0103si lini\u015ftea \u015fi siguran\u0163a \u015fi \u00ee\u015fi vor putea continua activitatea \u00een slujba literaturii na\u0163ionale. Ajuns din nou la Bucure\u015fti, Lucian Boz, \u00ee\u015fi reia activitatea gazet\u0103reasc\u0103 la mai multe publica\u0163ii care ap\u0103reau \u00een capitala \u00een aceea vreme, precum \u201eFinan\u0163e \u015fi industrie\u201d, \u201eDemocra\u0163ia\u201d, \u201eTimpul\u201d, \u201eTribuna poporului\u201d \u015fi \u201eVictoria\u201d. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 cu Martin Economu, revista \u00een limba francez\u0103 \u201eL\u2019Information Internationale\u201d. \u00cen 1946, se na\u015fte fiul s\u0103u Alain, de fapt unicul urma\u015f, care \u015fi \u00een prezent locuie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu mama sa (93 de ani!) \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 de la Sydney. Demn de men\u0163ionat este faptul c\u0103 \u015fi doamna Carola, Cora cum ii spun cei din preajm\u0103, a fost o mare iubitoare a literaturii rom\u00e2ne, \u00eenainte de r\u0103zboi lucr\u00e2nd ca jurnalist\u0103 la ziarul \u201eDiminea\u0163a\u201d unde \u015fi-a cunoscut so\u0163ul.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului celor doi li s-au acordat \u00eenalte distinc\u0163ii \u015fi recuno\u015ftin\u0163a statului francez. D\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, datorit\u0103 cenzurii \u015fi restric\u0163iilor impuse de noului regim pro-sovietic, libertatea cuv\u00e2ntului \u015fi a exprim\u0103rii literare libere este imposibil\u0103, \u00een 1947, Lucian Boz, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia \u015fi copilul, p\u0103r\u0103se\u015fte pentru intotdeauna Rom\u00e2nia, re\u00eentorc\u00e2ndu-se la Paris, unde lucreaz\u0103 ca jurnalist la prestigiosul ziar \u201eLe Monde\u201d. Coloaboreaz\u0103 \u00een continuare cu Martin Economu, refugiat \u015fi el la Paris, ajut\u00e2ndu-l pe acesta s\u0103 fondeaz\u0103 s\u0103ptam\u00e2nalul BIRE (Buletin de Informatii al Rom\u00e2nilor din Exil), care va avea apari\u0163ii p\u00e2na \u00een 1990, printre directorii publica\u0163iei numar\u00e2ndu-se \u015fi Radu C\u00e2mpeanu, viitorul candidat la pre\u015feden\u0163ia Rom\u00e2niei. Dup\u0103 numai patru ani de \u015federe \u00een Fran\u0163a, familia Boz emigreaz\u0103 \u00een Australia. La \u00eenceput se stabilesc la Canberra, capitala micului continent, unde capul familiei lucreaz\u0103 ca sudor (sic!) \u00een mai multe locuri, accept\u00e2nd chiar \u015fi munci necalificate. Nu dup\u0103 mult\u0103 vreme, \u00eens\u0103, i se ofer\u0103 de compania aviatic\u0103 \u201eAir France\u201d conducerea reprezentan\u0163ei acesteia \u00een Australia. So\u0163ia sa este angajat\u0103 la Ambasada Francez\u0103.<\/p>\n

\n

Termin\u00e2ndu-se construc\u0163ia celui mai mare aeroport din Australia, \u201eKingsford Smith\u201d din Sydney, reprezentan\u0163a \u201eAir France\u201d se mut\u0103 \u00een acest ora\u015f, unde Lucian Boz duce tratative cu guvernul australian pentru o eventual\u0103 curs\u0103 a vestitul avion \u201eConcorde\u201d pe ruta Paris-Sydney. Lucreaz\u0103 la aceasta companie p\u00e2n\u0103 \u00een 1974 c\u00e2nd iese la pensie. \u00cen 1958 este decorat cu medalia \u201eCrucea de cavaler al meritului comercial\u201d, iar mai t\u00e2rziu \u00een 1979, statul francez \u00eel onoreaz\u0103 cu \u201eCrucea de cavaler al ordinului na\u0163ional al meritului\u201d pentru eminentele servicii aduse cauzei franceze<\/em>.<\/p>\n

\n

Cu toate c\u0103 a dus o munc\u0103 splendid\u0103 ca reprezentat al \u201eAir France\u201d \u00een Australia, fapt recunoscut de companie prin acordarea a diferitelor diplome \u015fi medalii, nu a uitat nici o clip\u0103 vocatia sa, dragostea pentru literatura rom\u00e2n\u0103. A scris \u00een continuare \u00een limba natal\u0103 \u015fi a avut o vast\u0103 coresponden\u0163\u0103 cu personalit\u0103\u0163i literare rom\u00e2ne \u015fi str\u0103ine. A publicat nenumarate articole \u00een limba englez\u0103 despre personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti (un exemplu fiind anun\u0163area mor\u0163ii lui Emil Coiran) \u00een presa australian\u0103, precum \u201eThe Daily Telegraph\u201d, \u201eThe Sydney Mornig Herald\u201d, \u201eThe Australian\u201d, etc. \u00cen octombrie 2001, Academia de \u015etiin\u0163e, Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 (ASLA – Oradea, Romania), i-a oferit \u201eMarele Premiu Anual\u201d pentru exemplaritatea operei sale literare. Lucian Boz, s-a stins din via\u0163\u0103 pe data de 14 martie 2003, la Sydney, la v\u00e2rsta de 93 de ani, cu m\u00e2na pe peni\u0163\u0103, \u00een deplin\u0103tatea facut\u0103\u0163ilor mintale.<\/p>\n

——————————–<\/p>\n

George ROCA<\/p>\n

redactor revista Agero<\/p>\n

http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/<\/a><\/p>\n

8 iunie 2006<\/p>\n

Sydney, Australia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai zilele trecute, citind Ullyse, un volum de \u00eensemn\u0103ri critice ale lui George C\u0103linescu (Editura pentru Literatur\u0103, Bucure\u015fti, 1967), am [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29312"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29315,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29312\/revisions\/29315"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}